Curs 8 9 Tehnii de aes digitale de tip DSL (Digital Subsriber Line) o Termenul se referă la tehnologii şi ehipamente utilizate în reţele telefonie pentru a asigura aes la o reţea digitală de viteză mare pe fire de upru torsadate; există două ategorii de bază şi anume: SDSL Symmetri DSL şi ADSL - Asymmetri DSL; o SDSL asigură aeeaşi rată de transfer în ambele direţii adiă în: upstream abonat entrală downstream entrală abonat datorită atenuării şi diafoniei aeste sisteme pot lura numai la frevenţe medii; variantele de DSL simetri inlud: SDSL, SHDSL, MSDSL, HDSL, HDSL-, IDSL ; SDSL este ideal pentru LAN, video-bidireţional, servere web. o ADSL asigură în downstream un anal de bandă largă, situat la frevenţe înalte şi un anal de bandă mai îngustă în upstream situat la frevenţe joase; o împărţirea benzilor de frevenţă are două motive: antitatea de informaţie transmisă în downstream este mai mare şi se redue paradiafonia are este mai mare la frevenţe înalte; o variantele de ADSL inlud: ADSL, ADSL G.lite, RADSL şi VDSL (poate lura atât în mod simetri ât şi asimetri). o Modalităţile de transfer utilizate pentru diferite tehnii DSL şi lungimea maximă a bulei de abonat sunt prezentate în tab. 1 şi în fig. 1; este speifiat daă este posibilă utilizarea serviiului telefoni standard şi numărul de perehi de fire neesare.
Tab. 1 Fig. 1
o pentru o prezentare ondensată a aspetelor legate de transmisiile SDSL, în figura se prezintă un sistem HDSL, alimentarea distantă şi omparaţia u o simplă transmisie bidireţională a adrelor PCM primare. Fig..1 Fig.. Fig..3
o Tipuri de tehnii SDSL: o HDSL (High data rate Digital Subsriber Line) versiune mai vehe de DSL simetri reat a şi o alternativă la serviiile T1 şi E1; transmite o rată de 1,544Mbps pe două perehi de fire torsadate, pe fieare perehe fiind transmis full-duplex un debit de 784kbps utilizându-se tehnia ompensării eoului; permite utilizarea liniilor normale (0,5 mm fără preondiţionare) u o lungime maximă de 1000ft (3700m) fără utilizarea repetoarelor; nu permite serviiu telefoni standard pe aeste linii; o HDSL (Seond generation HDSL) asigură o rată de 1,5Mbps în ambele direţii pe o singură perehe de fire torsadate; nu permite serviiu telefoni standard pe aeste linii; o IDSL (Integrated Servies Digital Network (ISDN) DSL) asigură rate simetrie de 144kbps utilizând linii telefonie existente şi terminale ISDN (modem ISDN); o diferă de ISDN prin faptul ă este ontinuu disponibil; este utilizat pentru apliaţii tip WAN (Wide Area Network); ; nu permite serviiu telefoni standard pe aeste linii; o SDSL (Symmetri Digital Subsriber Line) asigură rată de transfer ridiată pe o singură perehe de fire torsadate pentru apliaţii T1 şi E1; rată de transfer maximă de,3mbps; permite interfaţă Ethernet între modemul SDSL şi ehipamentul utilizator; o SHDSL (Symmetri High bit rate Digital Subsriber Line) permite o aoperire mai mare u 0% deât SDSL; permite utilizarea a unei sau a două perehi de fire torsadate de ex. o rată de transfer de 1,Mbps se poate obţine până la lungimi de 0000ft (6100m) pe două perehi normale (0.4 mm); o MSDSL (Multi-rate Symmetri Digital Subsriber Line) permite modifiarea adaptivă a ratei de transfer în funţie de tipul de linie; de ex. prin utilizarea modulaţiei CAP (Carrierless Amplitude & Phase Modulation) sunt disponibile 8 rate disrete între 64kbps/18kbps (9000ft 8900m 0,5mm) şi Mbps (15000ft 4600m).
o CAP (Carrierless Amplitude & Phase Modulation) variantă a modulaţiei QAM (Quadrature Amplitude Modulation). o QAM este una dintre ele mai bune opţiuni pentru transmisii de date permite utilizarea în aeeaşi bandă de frevenţă a două purtătoare sinusoidale ortogonale o purtătoare sinus şi una osinus; pe fieare purtătoare se pot transmite semnale diferite în aeeaşi bandă de frevenţă; Biţi Q X aloare biţi pe onstelaţia de modulare Fig. 3.1 Shema blo a unui modulator QAM I I Q MODULATOR FTJ FTJ os(πf t) FTB sin(πf t) TX s QAM (t) s QAM ( I h ) os( ω t) + ( Q h ) sin( ω t) = I' os( ω t) + Q' sin( ω t) = (1) LPF unde h LPF (t) este răspunsul la impuls a filtrului tree jos formator de impuls. LPF semnalele I (t) şi Q (t) obţinute după demodularea QAM utilizându-se o purtătoare loală u frevenţa f + f şi faza ϕ : I" ( ) ( ) = I' os( ω t) + Q' sin( ω t) = sqam os( ωt + ω t +ϕ) hlpf t I' [ os ( ω t + ω t +ϕ) + os( ω t +ϕ) ] = I' = os s QAM (t) ( ω t +ϕ) reuperare purtătoare Q' FTB Fig. 3. Shema blo a unui demodulator QAM sin DEMODULATOR os(πf t+ f t+ϕ) ( ω t +ϕ) h sin(πf t+ f t+ϕ) + (( ) os( ωt + ω t +ϕ) ) hlpf Q' [ sin( ω t + ω t +ϕ) sin( ω t +ϕ) ] h = LPF FTJ FTJ I Q blo reuperare tat + blo deizie + blo demapare Biţi LPF () =
Q" = ( ) ( ) = I' os( ω t) + Q' sin( ω t) = sqam sin( ωt + ωt + ϕ) hftj t I' [ sin( ω t + ω t + ϕ) + sin( ω t + ϕ) ] I' = sin ( ω t + ϕ) Q' + os Q' + ( ω t + ϕ) h (( ) sin( ωt + ωt + ϕ) ) hftj [ os( ω t + ϕ) os( ω t + ω t + ϕ) ] h = FTJ (3) o daă reuperarea purtătoarei este perfetă, eea e înseamnă ω =0 şi ϕ=0, atuni semnalele demodulate I (t) şi Q (t) sunt: I" I' h ; Q" = Q' h = (4) FTJ o utilizarea modulaţiilor de tip QAM în bula de abonat ridiă următoarele probleme (vezi fig. 4 ): lărgimea de bandă a semnalelor QAM este dublul lărgimii de bandă a semnalelor modulatoare I(t) şi Q(t); spetrul semnalului modulat QAM este entrat pe frevenţa purtătoare; este neesară reuperarea purtătoarei H a na l (f) ; S Q A M (f) H sb u lă-ab on at (f) FTJ FTJ = B I = B Q f f B Q A M F ig. 4 D ensitatea sp etrală a sem nalelor m od u late Q A M ; arateristii de anal de tip F T B şi FT J o utilizarea unor transmisii bandă de bază u efiienţă spetrală ridiată este ideea ea mai bună. o modulaţia CAP asigură transmisia a două semnale diferite bandă de bază în aeeaşi bandă de frevenţă; Biţi Q X I aloare biţi pe onstelaţia de modulare Fig. 5.1 Shema blo a modulatorului CAP I Q MODULATOR filtru emisie în fază h ef (t) filtru emisie în uadratură h eq (t) I Q s CAP (t)
DEMODULATOR filtru de reepţie în fază h rf (t) I blo reuperare tat + blo deizie Biţi s CAP (t) filtru de reepţie în uadratură h rq (t) Fig. 5. Shema blo a demodulatorului CAP Q o Condiţii impuse funţiilor de transfer ale filtrelor de emisie şi reepţie: H ϕ ef ef ( ω) = H ( ω) π ( ω) = ϕ ( ω) + if ω > 0 ; ϕ ( ω) = ϕ ( ω) if ω < 0 eq eq h ω ef eq π (5) h 0 (6) ef eq = ϕ ϕ rf rq π π ( ω) = ϕ ( ω) + daa ω > 0 ; ϕ ( ω) = ϕ ( ω) eq π π daa ω < 0 ( ω) = ϕ ( ω) + daa ω > 0 ; ϕ ( ω) = ϕ ( ω) daa ω < 0 ef rf rq eq ef (7) o relaţii de bază are desriu modularea şi demodularea CAP: I" = s CAP = scap hrf = I hef + Q heq I ( h h ) ef rf = I h + Q h (8) ef ( ) h = I h h eq ( ) ( ) + Q h h ( ) ( ) ( ) ( ( ) ( )) ( ) ( ( ) ( )) Q" = scap hrq = I hef + Q heq hrq t = I t hef t hrq t + Q t heq t hrq t = Q ( heq hrq ) (9) o lărgimea de bandă a semnalelor modulate CAP este jumătatea lărgimii de bandă a semnalelor modulate QAM. o rf spetrul este entrat pe frevenţe joase unde distorsiunile de atenuare ale bulei de abonat sunt reduse. ef rf eq rf = =
o Tehnii ADSL şi VDSL o ADSL (Asymmetri Digital Subsriber Line) poate asigura rate între 6 şi 9 Mbps în downstream şi până la 1Mbps în upstream ; dezvoltat la sfârşitul anilor 1980 pentru transmisii video pe fire torsadate; teoreti se puteau asigura trei anale VHS sau un anal MPEG u sunet digital stereo; primele sisteme ADSL nu erau prati apabile să ofere serviii video de alitate, interesul punându-se pe transmisii de date u debit ridiat internet de viteză mare. utilizează o singură perehe de fire torsadate şi permite serviiul telefoni standard; o ADSL G.lite este o variantă simplifiată de ADSL pentru utilizatori asnii are poate oferi în downstream până la 1,5Mbps şi până la 500kbps în upstream ; onetarea la linia telefoniă este mai simplă; o RADSL (Rate Adaptive Digital Subsriber Line) permite o adaptare a ratei de transmisie până la 7Mbps în downstream şi până la 1Mbps în upstream ; Modemul adaptează automat lărgimea de bandă aloată pentru transmisiile upstream şi downstream pentru a se obţine rata efetivă maximă posibilă; Permite apliaţii simetrie şi asimetrie; o VDSL (Very high bit rate Digital Subsriber Line) rate de transfer între 5Mbps şi 50Mbps pot fi obţinute pe distanţe mii (zei de metri până la sute de metri), adiă de la ablul opti până la utilizator; poate fi onfigurat de asemenea pentru transmisii simetrie; este indiat pentru ampusuri universitare, paruri industriale unde există o distanţă miă până la terminalul opti; ativităţile de standardizare a tehniilor VDSL au îneput în 1995; în 1997 o asoiaţie ondusă de British Teleom a dat primele speifiaţii legate de erinţele transmisiilor VDSL. ativităţile de standardizare s-au prelungit datorită disuţiilor legate de alegerea tipul de modulaţie, adiă DMT sau QAM. Diferite asoiaţii tehnie VDSL au susţinut diferite tehnologii de transmisie VDSL Alliane, o alianţă dintre Alatel şi Texas Instruments a susţinut tehnologia DMT, iar VDSL Coalition, ondus de Luent şi Broadom a susţinut tehnologia QAM-CAP. În final tehnologia DMT a âştigat, în standardul G.993.1 (003) (VDSL1), tehnia DMT fiind tehnia de modulaţie prinipală, u posibilitatea utilizării şi a tehniii QAM.
o In tabelul sunt prezentate âţiva parametrii privind tehniile ADSL şi VDSL; Tab. o Aesul ADSL şi arateristiile prinipale abonat entrală loală onentrator ADSL FTTNode fibră upru upru FTTCurb FTTHome FTTBuilding Fig. 6 Senarii de aes ADSL Fig. 7 Rate de transfer şi debite ADSL overage
entrală TF (POTS) modem ADSL alulator telefon (POTS) sau modem DialUp spliter-r Fig. 8 Arhitetura de aes ADSL DSL FTS bulă abonat spliter-l server/omutator digital de pahete FTS DSL POTS FTJ FTJ POTS ofiiu entral abonat Fig. 8.1 Conetarea modemului ADSL şi a aparatului telefoni la bula de abonat în azul utilizării splitterului o Aloarea benzilor de frevenţe pentru transmisiile ADSL PSD filtru RX distribuţie spetrală văzută în entrală PSD filtru TX distribuţie spetrală văzută la abonat TX TX RX POTS upstream downstream f RX POTS upstream downstream f Fig. 9.1 Separarea sensurilor de transmisie upstream şi downstream prin tehnia ompensării eoului PSD distribuţie spetrală văzută în entrală PSD distribuţie spetrală văzută la abonat RX TX TX RX POTS upstream downstream f POTS upstream downstream f Fig. 9. Separarea sensurilor de transmisie upstream şi downstream prin tehnia multiplexării în frevenţă
FILT. ECOU D/A upstream TX FILT. +distorsiuni neliniare hibrid linie omponente DSP digitale A/D AMP onvertoare, filtre si amplifiatoare analogie downstream +eou upstream FILT. ECOU D/A downstream +distorsiuni neliniare hibrid A/D AMP RX upstream FILT. +eou downstream Fig. 10.1 Interfaţa de linie a modemului ADSL orespunzătoare separării sensurilor de transmisie prin metoda ompensării eoului. linie D/A AMP TX FILT. semnal TX semnal RX dorit driver hibrid linie omponente DSP digitale A/D AMP onvertoare, filtre si amplifiatoare analogie FILT. RX intern+extern TX refletat +semnal RX dorit filtru extern pasiv u gama dinamiă mare Fig. 10. Interfaţa de linie a modemului ADSL orespunzătoare separării sensurilor de transmisie prin metoda multiplexării în frevenţă. -30-40 -50 H(f) (db) o Parametrii transmisiei distorsiuni arateristie transmisiilor ADSL -60-70 -80-90 Fig. 11.1 Carateristiă de transfer în frevenţă a ablului 0,4 mm diametru şi 4,5km lungime f (khz) -100 0 0 40 60 80 100 10 140
Centrală Magistrală Cablu de distribuţie Derivaţii Îmbinări Fig. 11. Configuraţie tipiă de bulă de abonat Fig. 11.3 o Tehniile de modulaţii utilizate în tehnologiile ADSL/VDSL sunt CAP şi DMT (Disrete Multi-Tone) o Prinipiul modulaţiei DMT este expliat în figura următoare:
X 1 X g(t) g(t) j f1t e π j f e π t Q I X i implementtare digitală X 1 X e e j π j π 1 N N n n o subpurtătoarele sunt ortogonale; separaţie subpurtătoare=4,315khz= frevenţă de simbol DMT = frevenţă de simbol; în azul sistemului ADSL se utilizează 55 subpurtătoare; număr maxim de biţi / ton egal u 15. o Benzile de frevenţă oupate de ătre analele downstream şi upstream ând multiplexarea de frevenţă este utilizată pentru separarea direţiilor de transmisie 5 tonuri pentru upstream ; 15 tonuri pentru downstream. PSD X N/ g(t) j fn / t e π Fig. 1 Prinipiul modulaţiei DMT X N/ POTS Upstream Downstream e j π N / N n Fig. 13 Aloarea frevenţelor şi a tonurilor pentru transmisii ADSL e utilizează modulaţia DMT şi multiplexarea în frevenţă pentru separarea sensurilor de transmisie ton f tonuri o RADSL aloă adaptiv benzile de frevenţă (şi tonurile) pentru upstream şi pentru downstream. o Adaptarea modulaţiei DMT la arateristia de transfer în frevenţă a analului. khz
biţi/subpurtătoare pentru anal ideal arateristiă transfer linie + distorsiuni biţi/subpurtătoare pentru anal real a) b) ) interferenţe f f f Fig. 14 Adaptarea modulaţiei DMT la arateristia de transfer a analului şi la zgomotele şi interferenţele arateristie aestui anal o DMT are performanţe superioare omparativ u modulaţia CAP aloarea seletivă a numărului de biţi/ton asigură egalizarea analului şi este posibilă o adaptare fină a ratei de transfer la distorsiunile analului d eb it bin ar D M T C A P C A P D M T o Plan de aloare benzi de frevenţe VDSL Fig. 16 lu ng im e bu lă ab o n at Fig. 16 Comparaţie între modulaţiile DMT şi CAP din puntul de vedere a posibilităţii de adaptare a debitului la arateristia analului şi a razei de aoperire asigurată de tehnia de aes ADSL
Masa spetrală VDSL şi ompatibilitatea spetrală u xdsl Fig. 17 Fig. 18
o Performanţe VDSL Fig. 19.1 Fig. 19.
o Noi tehnologii DSL o ADSL o Failităţi asigurate în plus de standardul ADSL: debit de transmisie mai mare; raza de aoperire mai mare; adaptare mai flexibilă a ratei de transfer la arateristiile analului; failitaţi de diagnostiare anal; mod de luru stand-by; o ADSL asigură un debit de până la 1Mbps în downstream şi până la 1Mbps în upstream ; aeste performanţe se obţin prin reşterea efiienţei modulaţiei, reduerea antetelor adrelor de date ( framing overhead ), âştig de odare mai mare (ADSL TCM 4 dimensional u od trellis u 8 stări ADSL TCM 4 dimensional u od trellis în 16 stări), îmbunătăţirea iniţializării şi proesări de semnale mai omplexe: se utilizează şi modulaţii u 1 bit pe simbol important pentru linii lungi; reordonarea tonurilor pe baza datelor de la reeptor permite împrăştierea interferenţelor; overhead-ul este variabil (fix la ADSL standard 3kbps; variabil la ADSL între 4 şi 3kbps); od RS mai flexibil; o Iniţializarea modemului ADSL prezintă o serie de îmbunătăţiri: apabilităţi de reduerea a puterii de emisie la ambele apete pentru reduerea diafoniei; aloarea dinamiă a tonurilor pilot pentru evitarea nulurilor spetrale introduse de derivaţiile neterminate şi interferenţele radio; modifiarea adaptivă a perioadelor de iniţializare pentru o antrenare optimă a diferitelor omponente; shimbarea purtătoarelor utilizate în mesajele de iniţializare pentru evitarea nulurilor spetrale introduse de derivaţii neterminate şi interferenţe radio; bloarea tonurilor în perioada de iniţializare pentru a se permite măsurarea şi eliminarea interferenţelor radio; o fig. 0 prezintă o omparaţie între debitele şi razele de aoperire arateristie sistemelor ADSL şi ADSL Fig. 0 Comparaţie între debitele şi razele de aoperire ale tehniilor ADSL şi ADSL
o în azul modemurilor ADSL sunt prevăzute failităţi de diagnostiare şi monitorizare; se poate măsura: zgomotul de fond, atenuarea în bulă, raportul semnal zgomot; informaţiile de diagnoză sunt trimise la entrală şi sunt utilizate pentru monitorizarea alităţii serviiului. o o altă îmbunătăţire semnifiativă legată de tehnia ADSL onstă în gestionarea puterii primele generaţii de modemuri ADSL operau ontinuu în modul full-power, mod de luru L0 (hiar şi atuni ând nu se transmite nimi) onsum semnifiativ de energie e onstituie o problemă în speial în azul abinet based ADSL sunt probleme de alimentare şi disipare a ăldurii; tehnia ADSL adue două noi tehnii de gestionare a onsumului de putere şi anume (a se vedea figura 1): L low-power mode : dediat modemului ATU-C din entrală (sau onentrator) se permite intrarea şi ieşirea rapidă din regimul low-power mode pe baza trafiul de date transmis pe onexiunea respetivă daă trafiul este mare se lurează în modul full power (L0) pentru a maximiza viteza de transmisie; în momentul în are trafiul sade se intră în regimul L şi se transmite u un debit mult mai redus omutarea între ele două regimuri se realizează instantaneu şi fără modifiarea probabilităţii de eroare sau afetarea serviiului; L3 low power mode : dediat atât modemului ATU-C ât şi ATU-R se intră într-un sleep mode în momentul în are nu se detetează trafi pe onexiune pentru un interval mai lung de timp; tranziţia la starea de funţionare normală neesită aproximativ 3s; Fig. 1 Moduri de gestionare a puterii de transmisie utilizate de tehnia ADSL o o altă failitate importantă a tehniii ADSL este aşa numitul seamless rate adaptation (SRA), adiă adaptare ontinuă de rată este posibilă modifiarea ratei ontinuu pe durata transmisiei, fără nii o întrerupere a serviiului sau modifiarea probabilităţii de eroare pe bit (sistemele ADSL standard permit modifiarea debitului numai la îneputul transmisiei) se detetează shimbările în starea analului şi se realizează adaptarea debitului la aeste ondiţii noi se bazează pe deuplarea nivelelor de modulaţie şi adrare (framing) se modifiă rata de transmisie fără a se afeta adrarea (sinronizarea) nu se pierde sinronizarea la nivel de bit în aest proes se utilizează proedura OLR online reonfiguration - pe surt aeastă proedură lurează în modul următor: reeptorul monitorizează SNR de pe anal şi determină daă este neesară o shimbare a ratei de transmisie pentru a ompensa modifiările din anal;
reeptorul trimite un mesaj transmiţătorului pentru iniţializarea proedurii de shimbare a debitului. Aest mesaj onţine toate datele neesare transmisiei la noul debit şi inlude numărul de biţi pe simbol şi puterea pe fieare subpurtătoare; transmiţătorul trimite un semnal Syn Flag are este utilizat a şi marher are desemnează momentul exat al shimbării debitului. marherul este detetat de ătre reeptor şi ambele părţi ale omuniaţiei shimbă debitul în mod transparent faţă de serviiul furnizat. o reşterea debitului de transmisie se poate realiza prin uplarea mai multor linii telefonie într-o singură onexiune ADSL este de asemenea o failitate importantă a tehniii ADSL ( bonded ADSL ); este neesară introduerea unui nivel de multiplexare/demultiplexare are permite distribuirea unui flux mai mare pe diferite onexiuni fizie bonded ADSL+ a fost introdus în 005. o ADSL oferă posibilitatea de a partaja lărgimea de bandă în anale u diferite arateristii pentru diferite apliaţii. De ex. ADSL permite în mod simultan suport pentru apliaţii de voe prob. de eroare impusă mai mare dar întârziere impusă miă şi apliaţii de date prob. eroare impusă miă dar întârziere impusă mai mare. Aeastă apaitate de analizare oferă suport pentru CVoDSL Channelized Voie over DSL metodă de transmitere transparentă a unor anale de voe TDM prin tehnia DSL. Se rezervă anale de 64kbps pentru transmiterea unor anale DS0 ătre entrală sau un multiplexor vezi fig.. Fig. Prinipiul tehniii CVoDSL de transmisie a analelor de voe TDM prin tehnia DSL o Benefiii adiţionale oferite de tehnia ADSL: interoperabilitate resută extensiile adăugate proedurilor de iniţializare oferă interoperabilitate mai bună între ehipamente produse u ipuri provenite de la diverşi furnizori; iniţializare ( startup ) rapid timpul de iniţializare se poate redue de la 10s (ADSL standard) la 3s (ADSL); mod omplet digital se permite un mod opţional în are banda telefoniă standard se utilizează tot pentru transmisii de date se poate mări debitul u 56kbps; suport pentru serviii bazate pe transmisii de pahete se prevede un nivel de onvergenţă are permite apliaţii de tip pahete (de ex. Ethernet) să fie transportate prin tehnia ADSL; o ADSL+ este o extensie a standardului ADSL; ADSL speifiă o bandă downstream de 1.1MHz sau 55kHz (ADSL G.lite.bis), iar ADSL+ o bandă de.mhz reştere substanţială a debitului în downstream pentru linii mai surte de aproximativ 5000 piioare; debitul în upstream este în jur de 1Mbps, în funţie de parametrii analului de
transmisie (lungimea liniei); a se vedea fig. 3 pentru aloarea benzilor de frevenţă în azul ADSL+; în fig. 4 se prezintă o omparaţie între debitele asigurate de ADSL şi ADSL+ în funţie de lungimea liniei; ADSL+ se poate utiliza şi pentru reduerea diafoniei prin utilizarea doar a benzii de frevenţă loalizate între 1.1MHz şi.mhz ADSL+ este de regulă o opţiune pentru abinet based DSL (linie mai surtă), iar ADSL pentru entral offie based DSL ; a se vedea fig. 5 pentru ele disutate; omparaţii între debitele downstream ADSL, ADSL şi ADSL+ pentru situaţia fără diafonie şi pentru situaţia u diafonie sunt prezentate în fig. 6.1 şi 6.; Fig. 3 Aloarea benzilor de frevenţă în azul tehniilor ADSL şi ADSL+ Fig. 4 Debite asigurate în downstream de ătre tehniile ADSL şi ADSL+ în funţie de lungimea liniei Fig. 5 Reduerea diafoniei prin aloarea benzilor de frevenţă downstream ale tehniii ADSL+
Fig. 6.1 Comparaţie între debitele downstream asigurate de tehniile ADSL, ADSL şi ADSL+ în ondiţii de zgomot alb pentru diferite lungimi ale bulei de abonat Fig. 6. Comparaţie între debitele downstream asigurate de tehniile ADSL, ADSL şi ADSL+ în ondiţii de diafonie pentru diferite lungimi ale bulei de abonat o VDSL o Este ea mai noi şi mai avansată tehnologie DSL; a fost proietat să suporte o ategorie largă de serviii um ar fi voe, video, date, televiziune de înaltă definiţie (HDTV), jouri interative. o Este speifiat de ătre standardul ITU-T G.993. şi este o îmbunătăţire a standardului G.993.1 (VDSL1). Este un standard omplex u numeroase profiluri de transmisie şi benzi de frevenţă adaptate diferitelor erinţe de aoperire şi debit. o Permite transmisii duplex integral simetrie şi asimetrie până la debite de 00Mbps pe perehi torsadate folosind o bandă de frevenţă de 30MHz. Debitul maxim de transmisie de 50Mbps la sursă sade rapid la 100Mbps la 0.5km şi 50Mbps la 1km,
dar apoi sade mai lent, la distanţe de 1.6km de sursă performanţele sunt identie u ele ale tehniii ADSL+. o Standardul VDSL inlude multe din failităţile şi funţionalităţile onţinute de standardul ADSL+. Este vorba de failităţi avansate de diagnosti, management avansat, abilitatea de a maximiza debitul şi efiienţa utilizării benzii de frevenţă VDSL este o tehnologie ideală pentru serviii video. o VDSL permite rază de aoperire mare de tip ADSL, adiă 1 4 Mpbs la distanţe de 4, 5 km, az în are se lurează într-un mod similar u ADSL. Sistemele de tip VDSL, spre deosebire de sistemele VDSL1, nu sunt limitate numai la bule surte. o Profilurile de transmisie definite pentru tehniile VDSL sunt prezentate în fig. 7. Aeste profiluri araterizează lărgimea de bandă aloată, numărul de tonuri (subpurtătoare) utilizate în speial în downstream, separaţia tonurilor, puterea de emisie, rata de transfer (în speial în downstream). Fig. 7 Profiluri de transmisie VDSL o Aloarea benzilor de frevenţă pentru se realizează onform planurilor din fig. 8. Fig. 8 Planuri de aloare a benzilor de frevenţă pentru transmisiile VDSL1 şi VDSL
o Carateristii şi performanţe VDSL o Sistemele VDSL1 au raza de aoperire tipiă de 3kft (3000 piioare); una dintre arateristiile de bază ale VDSL este asigurarea unei raze de aoperire de 9kft o serie de arateristii ale sistemelor ADSL sunt inorporate în VDSL. o VDSL este araterizat prin tehnii de iniţializare omplet diferite de ele ale sistemelor VDSL1 (măsurarea analului şi antrenarea modemului); sistemul VDSL permite utilizarea benzii de frevenţă US0 (utilizat de sistemele ADSL) pe anale de lungime mare. o Sistemul VDSL asigură o proteţie superioară la zgomot de impulsuri, una dintre ele mai importante distorsiuni e afetează transmisiile DSL. Sistemul VDSL permite oreţia pahetelor de erori generate de impulsuri u lăţime între 50µs şi 3,75ms. o VDSL asigură suport pentru serviii bazate pe transmisie de pahete (de ex. Ethernet sau IP). Failităţi de management evoluate permit transmisia pe aelaşi strat fizi a unor pahete u priorităţi şi lungimi diferite. VDSL asigură de asemenea suport pentru transmisia unor serviii u erinţe omplet diferite (probabilitate de eroare, întârzieri, proteţie la zgomot de impuls) o VDSL asigură failităţi evoluate de diagnosti a analului şi de identifiare a defetelor. o VDSL asigură o ompatibilitate îmbunătăţită între ehipamente u hip-seturi diferite şi ompatibilitate u tehniile ADSL şi ADSL. o În fig. 9 se prezintă o omparaţie între performanţele (debit / rază de aoperire) tehniilor VDSL, VDSL1, ADSL+ Fig. 9 Comparaţie între performanţele tehniilor VDSL, VDSL1, ADSL+ Tehnia VDSL trebuie să asigure legături duplex integral u debit de 100Mbps la distanţe de 350m şi 30Mbps la distanţe de 1. 1.5km