ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE

CUPRINS 2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE 4 2.1. Rezumat 4 2.2. Zona Proiectului 5 2.3. Caracteristici generale ale judetului Iasi 8 2.3.1. Clima 8 2.3.1.1 Radiaţiile solare 8 2.3.1.2 Temperatura 9 2.3.1.3 Umiditate, precipitaţii atmosferice 10 2.3.1.4 Vânturile predominante 13 2.3.2. Peisajul şi topografia 14 2.3.3. Seismologia 15 2.3.4. Geologie şi hidrogeologie 17 2.3.4.1 Geologia 17 2.3.4.2 Hidrogeologie 21 2.3.5. Flora şi fauna 22 2.3.6. NATURA 2000 la nivelul Judeţului Iaşi 23 2.3.7. Mediul înconjurător 27 2.3.7.1 Calitatea aerului 27 2.3.7.2 Calitatea solului 38 2.4. Infrastructura 41 2.4.1. Transportul 41 2.4.1.1 Transportul rutier 41 2.4.1.2 Reţeaua de căi ferate 43 2.4.1.3 Transportul aerian 43 2.4.2. Telecomunicaţii 44 2.4.3. Energia 44 2.4.3.1 Electricitatea 44 2.4.3.2 Furnizarea gazului natural 44 2.4.3.3 Energia termică 45 2.5. Analize si previziuni socio-economice 45 2.5.1. Profilul socio economic al Romaniei 45 2.5.1.1 Populaţia şi condiţiile de trai 45 2.5.1.2 Economia naţională 46 2.5.1.3 Venitul şi cheltuielile gospodăriei 47 2.5.1.4 Perspective macroeconomice 51 2.5.2. Profilul socio economic al Regiunii Nord-Est 51 2.5.2.1 Structura administrativă 51 2.5.2.2 Populaţia 52 2.5.2.3 Economia Regională 52 2.5.2.4 Politica de Dezvoltare Regională 53 2.5.2.5 Previziuni macroecomice pentru Regiunea Nord-Est 53 2.5.3. Profilul socio economic al judetului Iasi 54 2.5.3.1 Structura administrativă 54 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan versiunea draft... Pagina 1 / 224

2.5.3.2 Populaţia 54 2.5.3.3 Economia judeţului Iasi 55 2.5.3.4 Profilul economic al principalelor zone urbane din zona proiectului 56 2.6. Evaluarea cadrului instituţional şi legal 56 2.6.1. Cadrul administrativ general 56 2.6.1.1 Fundamentul Autorităţilor Publice din România 57 2.6.1.2 Gestionarea şi implementarea Fondurilor UE 57 2.6.2. Cadrul legal 58 2.6.2.1 Legislaţia naţională 58 2.6.2.2 Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia UE (Tratatul de Aderare) 63 2.6.2.3 Tratate şi Convenţii Internaţionale 66 2.6.3. Instituţii de mediu 67 2.6.3.1 Politica de protecţie a mediului 67 2.6.3.2 Structura instituţională 68 2.6.4. Operatori în domeniul apei potabile şi apelor uzate 70 2.6.4.1 Fundamentul domeniului apei potabile şi a apelor uzate 70 2.6.4.2 Utilităţi locale 70 2.6.5. Tarife curente 74 2.7. Resurse de apă 75 2.7.1. Generalităţi 75 2.7.2. Ape de suprafaţă 77 2.7.2.1 Debitele râurilor 77 2.7.2.2 Volumul rezervoarelor 78 2.7.2.3 Calitatea apei de suprafaţă 78 2.7.2.4 Producţia de apă potabilă provenind din surse de suprafaţă 87 2.7.2.5 Constrângeri cheie în domeniul captării apei de suprafaţă 87 2.7.2.6 Potenţialul apei de suprafaţă şi subterane să răspundă cerinţelor viitoare 87 2.7.3. Apa subterană 88 2.7.3.1 Cantităţi 88 2.7.3.2 Calitatea apei subterane pentru sistemele publice de alimentare cu apă 89 2.7.3.3 Producţia de apă din surse subterane 92 2.7.3.4 Constrângeri cheie în exploatarea surselor subterane 92 2.7.3.5 Calitatea apei subterane la forajele publice individuale 93 2.8. Poluarea şi impactul asupra surselor de apă 93 2.8.1. Surse majore de poluare 93 2.8.2. Impactul deversării apelor uzate 94 2.8.2.1 Impactul asupra apelor de suprafaţă 96 2.8.2.2 Impactul asupra apelor subterane 109 2.8.3. Gestionarea şi depozitarea nămolului 110 2.9. Consumul curent de apa 114 2.10. Facilităţi existente şi performanţele curente 139 2.10.1. Infrastructura de apa potabila 139 2.10.1.1 Zona de alimentare cu apa Iasi Z01 139 2.10.1.2 Zona de alimentare cu apa Cristesti - Siretel Z02 165 2.10.1.3 Zona de alimentare cu apa Pascani - Z03 168 2.10.1.4 Zona de alimentare cu apa Tibanesti - Z04 172 2.10.1.5 Zona de alimentare cu apa Tutora - Priscani - Z05 175 2.10.1.6 Zona de alimentare cu apa Raducaneni - Gorban - Z06 177 2.10.1.7 Zona de alimentare cu apa Andrieseni - Trifesti - Z07 179 2.10.2. Infrastructura de apa uzata 181 2.10.2.1 Aglomerarea Iaşi 181 2.10.2.2 Aglomerarea Pascani 190 2.10.2.3 Aglomerarea Harlau 194 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 2 / 224

2.10.2.4 Aglomerarea Podu Iloaiei 198 2.10.2.5 Aglomerarea Targu Frumos 202 2.10.2.6 Raducaneni 208 2.10.2.7 Belceşti 210 2.10.2.8 Ţibăneşti 213 2.10.2.9 Vlădeni 215 2.10.2.10 Halaucesti 217 2.10.2.11 Baltati 220 2.10.2.12 Alte sisteme de canalizare in judetul Iasi 221 2.11. Managementul mediului in judetul Iasi 222 2.12. Concluzii 224 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 3 / 224

2. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE 2.1. REZUMAT Capitolul prezinta date generale despre judeţul Iasi privind: localizarea geografică, vecinii, suprafaţa, relieful, reţeaua hidrografică, flora şi fauna, etc. Este prezentată, de asemenea, situaţia existentă a sistemelor de alimentare cu apă şi a sistemelor de colectare şi tratare a apelor uzate. Datele locale şi regionale privind alimentarea cu apă şi canalizarea au fost colectate pe baza situaţiei existente. Toate datele, au fost analizate iar rezultatele acestei analize arată indicatorii de performanţă şi deficienţele care includ următoarele informaţii: planuri prealabile, studii, rapoarte de calcul şi o prezentare a situaţiei existente, considerate informaţii folositoare pentru proiect. Capitolul 2 este un capitol vast, care cuprinde numeroase sub-capitole şi în care este detaliată situaţia existentă din judeţul Iasi. Sub-capitolul 2.2 - Aria proiectului, cuprinde o descriere a locaţiei existente a judeţului prezentând demografia, geografia, economia şi organizarea administrativ teritorială a judeţului Iasi. În sub-capitolul 2.3 - Caracteristici naturale, sunt prezentate detalii privind mediul înconjurator, clima, peisajul şi topografia, seismologia, geologia şi hidrologeologia, flora şi fauna, ecologia şi ariile sensibile. Metodologia aplicata a constat intr-o cercetare cât mai complet posibila a datelor şi atributelor judeţului, prin aceasta rezultand impactul major al acestor factori fizici care au influenţă asupra modului de dezvoltare şi de creştere a regiunii. Metoda aplicată a fost de a cerceta datele şi statisticile disponibile şi de a cerceta datele particulare aplicabile principalelor zone urbane. Sub-capitolul 2.4 - Infrastructura, prezintă situaţia existentă la nivelul judeţului, din punct de vedere al transportului, telecomunicaţiilor şi energiei. Metoda aplicată a fost de a cerceta datele şi statisticile disponibile la nivelul judeţului Iasi. În sub-capitolul 2.5 Analize şi previziuni socio-economice, este prezentat profilul socio-economic al României, al Regiunii de Dezvoltare Nord-Est (regiune din care face parte judeţul analizat în acest Master Plan) şi de asemenea profilul socio-economic la judeţului Iasi. Sub-capitolul 2.6 - Evaluarea cadrului instituţional şi legal constituie un capitol important ce cuprinde o trecere în revistă a cadrului legal şi instituţional din România şi relaţiile României cu Uniunea Europeană, descrierea modului în care sunt administrate fondurile de la Uniunea Europeană şi, de asemenea, descrierea legilor şi regulilor Uniunii Europene. Capitolul cuprinde, de asemenea, operatorii existenţi pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi colectarea şi tratarea apelor uzate. Se prezintă o situaţie a tarifelor pentru apa potabilă şi apa uzată împreună cu propunerile şi comentariile Consultantului. Metodologia a fost de a cerceta datele disponibile, îndeosebi referirea la relaţia dintre Romania şi Uniunea Europeana şi de a verifica dacă există armonizarea dintre cele două legislaţii, mai ales privind problemele mediului înconjurator datorate staţiilor de tratare şi de epurare, plus controlul poluării. Sub-capitolul 2.7 - Resurse de apă detaliază sursele de suprafaţă şi cele subterane disponibile în judeţul Iasi. Au fost analizate sursele cu riscuri de poluare. Metodologia a fost de a cerceta datele disponibile din judeţ pentru a aprecia problemele şi potenţialele riscuri, astfel încât să poată fi făcute propunerile pentru lucrările de remediere sau pentru lucrările noi. Sub-capitolul 2.8 - Poluarea şi impactul asupra surselor de apă prezintă proprietăţile surselor de apă din judeţul Iasi, precum şi analizele apei cu substanţele care depăşesc limitele superioare acceptate pentru apa potabilă. Este, de asemenea, prezentată problema descărcării efluenţilor de la staţiile de epurare în cursurile de apă, efluenţi care dacă nu sunt epuraţi la standardele acceptate au rol de poluanţi. Metodologia a fost de a cerceta datele disponibile, de la autorităţile naţionale şi autorităţile judeţene, cu prezentarea parametrilor necorespunzători ai apei, precum şi a staţiilor de tratare inacceptabile, care descarcă efluenţi inacceptabili. Consultantul a verificat aceste date prin inspecţie pe teren şi a propus soluţii de remediere. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 4 / 224

Sub-capitolul 2.9 - Consumul curent de apă prezintă înregistrările cantitative realizate de operatori pentru perioada anterioara analizei, din care s-au obtinut date numerice pentru consumul de apă, prezentate sub formă tabelară, pentru fiecare zonă/ operator. Metodologia folosită a constat în completarea unor chestionare, prin vizite pe teren la operatorii de apă şi la facilităţile existente. Sub-capitolul 2.10 - Facilităţi existente şi performanţe actuale ale sistemelor este o prezentare a sistemelor existente de alimentare cu apă şi colectare şi tratare a apelor uzate din principalele zone urbane/ rurale ale judeţului. Pentru fiecare sistem s-au făcut aprecieri privind starea şi performanţele acestora. Metodologia folosită a constat în vizite pe teren pentru a inspecta si evalua sistemele. Sub-capitolul 2.11 - Managementul mediului în judeţul Iasi prezintă situaţia privind acţiunile ce privesc mediul la nivelul întregului judeţ. Sub-capitolul 2.12 - Concluzii. Acest sub-capitol accentuează unul din principalele obiective ale Master Plan-ului şi anume îmbunatăţirea stării tehnice, manageriale şi financiare a sectoarelor de alimentare cu apă potabilă şi apă uzată din judeţul Iasi. Referirea este făcută la starea prezentă a infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare şi propunerile care s-au făcut pentru o viitoare îmbunătăţire a situaţiei. 2.2. ZONA PROIECTULUI Situat în partea de nord-est a României şi central estică a Moldovei, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi Siret, iar la est de râul Prut, care constituie şi graniţa cu Republica Moldova. Judeţul se află situat pe o câmpie între râurile Siret şi râul Prut. Râul Jijia traversează judeţul, iar oraşul Iaşi se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud a judeţului este ocupată de dealurile Podişului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, judeţul este traversat de Culoarul Siretului şi de ultimele fragmente ale Podişului Fălticenilor şi, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri. Figura de mai jos prezintă o hartă a judetului, inclusiv o hartă care indica amplasarea judetului la nivelul României. Figura Nr. 2-1 Localizarea judeţului Iaşi Suprafaţa totală a Judeţului Iaşi este 5.576 Km 2, reprezentand 2,3% din teritoriul ţării (ocupând locul 23 ca mărime între celelalte judeţe ale României) şi 14,86% din suprafaţa totală a Regiunii de Dezvoltare Nord Est are urmatoarea structură: 70% suprafaţă agricolă, 18 % suprafaţă cu păduri şi altă vegetaţie forestieră, 2,% suprafaţă cu apă şi bălţi şi 10 % terenuri cu altă destinaţie. Teritoriul judeţului se află la intersecţia paralelei 47 N cu meridianele 27-28 E, învecinându-se cu judeţele Botoşani la nord, Suceava la nord - vest, Neamţ la vest şi Vaslui la sud. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 5 / 224

In tabelul de mai jos este sintetizată poziţia geografică a judeţului Iaşi. Tabel Nr. 2-1 Poziţia geografică a judeţului Iaşi Punctul extrem Judeţele vecine Longitudinea estică *) Latitudinea nordică NORD Satul Tabăra, Comuna Bivolari Botoşani 27021 31 47034 03 SUD Satul Podolenii de Jos, Comuna Cozmeşti Vaslui 28001 44 46050 54 EST Satul Scopoşeni, Comuna Gorban Republica Moldova 27006 11 46055 21 VEST Satul Iorcani, Comuna Tătăruşi Neamţ 26031 09 47020 58 *)După Greenwich Sursa: Universitatea Al.I.Cuza Iaşi, catedra de Geografie; Anuarul Statistic al judeţului Iaşi 2011 Din punct de vedere al structurii administrativ-teritoriale, judeţul Iaşi cuprinde: municipiile Iaşi (reşedinţa de judeţ) şi Paşcani; oraşele Târgu Frumos, Hârlau şi Podu Iloaiei; 93 de comune şi 418 sate. In urma recensamantului organizat in octombrie 2011, populatia judetului Iasi era la 1 ianuarie 2012 de 772.348 locuitori, din care 45,98% in mediul urban si 54,02%, in mediul rural. Reşedinţa de judeţ este oraşul Iaşi. Conform datelor de la recensamant, populaţia existentă in cele 2 municipii ale judetului este de 290.422 in Iasi si 33.745 locuitori in Pascani, 10.905 in orasul Harlau, 10.475 in Targu Frumos si 9.573 de locuitori in Podu Iloaiei. Oraşul Iaşi este cel mai important oraş din Moldova şi unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Are cea mai veche universitate (1860) din ţară şi până la formarea României, în 1859, avea aceeaşi importanţă ca şi Bucureştiul. Din punct de vedere geologic, teritoriul judeţului Iaşi aparţine unităţii structurale a Platformei Moldoveneşti, caracterizată printr-o mobilitate tectonică redusă, o structură şi constituţie litologică relativ simplă. Relieful Judeţului Iaşi se integrează întru totul ansamblului Podişului Moldovei. Morfologia lui pune în evidenţă prezenţa a două trepte mari, una înaltă, sub formă de masive deluroase şi platouri, uşor înclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300 350 m în vest şi sud şi alta mai joasă, cu aspect de câmpie colinară şi altitudini medii de 100 150 m în nord şi nord-est. Altitudinile maxime ating 556 m în Dealul Holm, situat la limita cu Judeţul Botoşani şi 530 m în Dealul Şanturilor, situat la vest de Hârlau. Cele mai coborâte valori altitudinale se intâlnesc în Lunca Prutului (32 m, la confluenţa Bahluiului cu Jijia şi 28 m, la confluenţa Jijiei cu Prutul). Aproximativ 30 % din întregul teritoriu este ocupat de luncile văilor Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, prin cele 7 8 terase cu altitudini până la 170 200 m etajate în lungul râurilor principale. Subasmentul impermeabil al bazinelor de recepţie, gradul slab de împădurire (6-7% din suprafaţa bazinelor) mai ales pe sectoarele din sud-estul Câmpiei Moldovei, precum şi ploile care cad cu intensitate mare, provoacă inundaţii mari în luncile râurilor. Reţeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile şi acumulări rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundaţiilor şi pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. Tabel Nr. 2-2 Lungimea principalelor cursuri de apă pe teritoriul judeţului Iaşi Curs de apă Lungime pe teritoriul judeţului (km) Prut 211 Jijia 131 Bahlui 111 Bahluieţ 41 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 6 / 224

Nicolina 20 Miletin 35 Siret 68 Moldova 23 TOTAL 618 Sursa : Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad şi Administraţia Bazinală de Apă Siret şi Anuarul Statistic 2011 Râurile fac parte din cele două mari bazine hidrografice - Prut şi Siret cea mai mare parte (60 %) aparţinând Prutului. Cele mai importante cursuri, aşa cum se succed de la est la vest sunt: Prutul, Jijia, Bahluiul, Miletinul, Jijioara, Siretul, Moldova. Partea de sud a judeţului aparţine bazinului superior al Bârladului (afluent al Siretului), cursurile principale fiind Vasluieţul, Sacovăţul, Stavnicul. Dintre toate cursurile de apă, numai Bahluiul şi Jijioara îşi dezvoltă în întregime bazinele în limitele judeţului, constituind râuri autohtone. În judeţul Iaşi nu există lacuri naturale. Figura Nr. 2-2 - Reţeaua hidrografică a Judeţului Iaşi Flora Judeţului Iaşi este una foarte bogată. Aceasta cuprinde cca.1760 specii de floră spontană peste 450 specii de faună sălbatică, specii care în marea lor majoritate sunt conservate corespunzător în ecosistemele terestre şi acvatice. 7 dintre ele sunt specii de floră de importanţă comunitară: Cypripedium calceolus (papucul doamnei,), Iris aphylla ssp. Hungarica (irisul de stepa), Pulsatilla grandis (dediteii), Crambe tatarica (varza turceasca, târtan), Echium russicum (capul şarpelui)), Galium moldavicum (sânzâiene), Galanthus nivalis (ghiocei). Fauna, care este legată de caracteristicile vegetaţiei naturale, cuprinde faună specifică pădurii, silvo-stepei şi faună acvatică. Fauna judeţului Iaşi cuprinde peste 450 specii de animale sălbatice, din care 164 de specii de faună sălbatică de interes comunitar: 33 dintre acestea din urmă sunt mamifere (15 fiind specii protejate), 70 sunt păsări (18 dintre ele sunt specii protejate), 9 specii de reptile (3 protejate), 12 specii de amfibieni (5 protejate), 14 specii de peşti (1 specii protejate), 4 specie de nevertebrate şi 22 inventare de specii de insecte. Trebuie menţionat că speciile de insecte nu sunt în totalitate inventariate. Resursele naturale din judeţul Iaşi sunt puţine şi sunt reprezentate de zăcămintele de petrol din cuvertura Platformei Moldoveneşti şi pietrişurile şi nisipurile care se extrag din albiile râurilor Moldovei şi Siretului. Mai Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 7 / 224

exista cateva rezerve mici de calcare, cum sunt cele de la Hărmăneşti, de Criveşti şi de Repedea, precum şi rezerve de gresii - zăcămîntul cel mai important găsindu-se în perimetrul localităţii Deleni Hîrlău. În Judeţul Iaşi se găsesc numeroase izvoare calificate drept minerale, cu însuşiri remarcabile, atât curative cât şi alimentare. Principalele puncte cu izvoare sunt la: Strunga ( sulfuroase, bicarbonatate, sodice, sulfatate), Răducăneni (cloro sodice, iodo - bromurate), Pârcovaci ( bicarbonatate, magneziene, calcice), Breazu şi Grădina Botanică ( sulfuroase, bicarbonatate, sodice), Băiceni (sulfuroase, bicarbonatate, sodice), Bohotin, Cucuteni. 2.3. CARACTERISTICI GENERALE ALE JUDETULUI IASI In acest capitol sunt prezentate mai întâi caracteristicile naturale ale Judeţului Iaşi (clima, peisajul şi topografia, seismologia, geologia şi hidrogeologia, flora şi fauna, reţeaua Natura 2000 la nivelul judeţului), după care în subcapitolul Mediul inconjurator este facută o prezentare a caliţătii factorilor de mediu: aer, si sol. Calitatea factorului de mediu apă este prezentată în detaliu în capitolele 2.7. Resurse de apă şi 2.8. Poluarea şi impactul asupra surselor de apă. 2.3.1. Clima Teritoriul judeţului Iaşi aparţine în cea mai mare parte sectorului cu climă continentală şi parţial districtelor de nord şi sud ale ţinutului climatic al podişului Moldovei şi al depresiunii Jijia. Dintre componentele peisajului geografic, relieful de dealuri, de podiş, ariile depresionare inclusiv culoarele de văi principale, jacă un rol deosebit în crearea de diferenţieri în câmpul de repartiţie teritorială a caracteristicilor climatice. Regimul climatic are o pronunţată nuanţa de continentalitate influenţată iarna, de anticiclonul continental termic eurasiatic, iar în perioada caldă, de anticiclonul dinamic al Azorelor. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer, venite dinspre nord-est şi nord, regiunea fiind frecvent bântuita de viscole. Secetele, brumele târzii de primavara şi timpurii de toamna, aversele de ploaie insoţite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental. Trăsăturile circulatiei generale a atmosferei sunt condiţionate de advecţia aerului maritim din vest care este continentalizat şi a celui continental din nord-est, est şi nord. Sunt frecvente pătrunderile de aer din părţile posterioare ale ciclonurilor care se deplasează din vestul Europei. 2.3.1.1 Radiaţiile solare Radiaţia solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm 2 are o distribuţie neuniformă în cursul anului. 40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm 2 ), în timp ce iarna se realizează doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm 2 ). De la o zi la alta, valorile radiaţiei globale variază uneori foarte mult, fluctuaţiile fiind o consecinţă a influenţei factorilor climatici (dinamica generală sau locală a maselor de aer, factorii geografici regionali sau locali), creşterea unghiului de incidenţă al razelor solare şi a duratei de strălucire a soarelui impunând mersul ascendent al valorilor radiaţiei globale, iar creşterea valorilor nebulozităţii şi scăderea unghiului de incidenţă mersul descendent al acesteia. Un rol major îi revin şi creşterii sau descreşterii zilelor şi a nopţilor, funcţie de care radiaţia globală înregistrează variaţii valorice importante. Durata de strălucire a soarelui atinge 2000 ore anual, repartizate între 200 şi 290 de zile; la Cotnari se înregistrează 2076 ore de strălucire în timp ce la Iaşi, doar 1953 ore de strălucire a soarelui. Maximul anual al numărului de zile cu soare s-a înregistrat în luna iulie (29,7 zile la Podu Iloaiei). În luna decembrie s-a înregistrat cel mai redus număr lunar de zile cu soare din an (maxim 17,5 zile la Cotnari). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 8 / 224

Figura Nr. 2-3 Durata de strălucire a soarelui Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectivă de strălucire a soarelui variază între 1900 şi 2000 ore/an în zonele înalte din vest şi sud şi între 2000 şi 2100 ore/an în zona câmpiei colinare. În cadrul acestor zone se înregistrează valori mai reduse pe văile principale şi pe Coasta Iaşilor, respectiv sub 1900 ore/an în vest şi sud şi între 1900-2000 ore/an pe văile din câmpie. Primăvara şi toamna, nebulozitatea are valori intermediare, mai mari pe măsură ce ne apropiem de iarnă, mai reduse spre vară, primăvara fiind însoţită de valori ale nebulozităţii puţin mai mari decât toamna. 2.3.1.2 Temperatura Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 8 C şi 9 C în vest şi sud şi între 9 C şi 10 C în nord şi nord-est, scăzând odată cu creşterea altitudinii. Cele mai mari valori medii lunare se înregistrează în iulie (18 C- 20 C în zonele înalte şi 20 C -21,5 C în zonele joase), iar cele mai mici valori se înregistrează în ianuarie (- 3 C - 4 C şi chiar sub - 4 C pe văi). Cele mai mari amplitudini medii lunare (diferenţa dintre valoarea maximă şi valoarea minimă înregistrată în cursul unei luni) se produc iarna în luna ianuarie (peste 20 0C) sub impulsul advecţiilor maselor de aer de diferite origini, iar cele mai mici vara în lunile iulie-august când coboară sub 15 0C. Caracterul continental e pus în evidenţă de valorile extreme ale temperaturilor: 40 C la Iaşi (în iulie, 1909) şi -32,3 C la Podu Iloaiei (în ianuarie, 1963), rezultând o amplitudine de 72,3 C. Temperaturile de peste 5 C încep de la 23 martie şi durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce depăşesc 10 C se înregistrează între 11 aprilie şi 20 octombrie (180-185 zile), aceasta fiind şi perioada de dezvoltare optimă a culturilor agricole. O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este îngheţul, care se produce, în medie, toamna în octombrie şi primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În mod obişnuit, primul îngheţ se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iaşi, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înălţimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheţ şi peste 40 zile de iarnă, iar în dealurile şi culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu al zilelor cu îngheţ este 110. În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 85 zile de vară cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 25 C şi 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30 C. Din punct de vedere termic s-a constatat că anul 2011 a fost unul mai cald decât în mod normal, temperatura medie a aerului fiind mai ridicată cu 0,6 1,0 0C. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 9 / 224

Diagrama Nr. 2-1 Temperatura medie anuală la staţiile meteorologice Cotnari şi Iaşi În ceea ce priveşte evoluţia lunară a temperaturii aerului se poate aprecia faptul ca în majoritatea lunilor regimul termic a depăşit mediile multianuale, cu excepţia lunilor februarie, octombrie şi noiembrie. Tabel Nr. 2-3 Temperatura aerului în anul 2011 Judeţul Iaşi / Staţia meteorologică Temperatura aerului ( o C) Media anuală Maxima absolută Iaşi 10,3 35,5-16,6 Cotnari 10,4 33,6-12,8 Sursa: Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi Minima absolută În anul 2011 valoarea medie a temperaturilor maxime şi minime zilnice, a prezentat valori mai mari decât normalele climatologice cu 1 pana la 2ºC. Temperaturile maxime absolute ale aerului au oscilat intre 33,6 ºC la Cotnari şi 35,5 ºC la Iaşi, ambele valori inregistrându-se pe data de 20 iulie, iar minimele absolute au coborat pană la -16,6 ºC la Iaşi în data de 5 ianuarie, respectiv -12,8 ºC la Cotnari pe 16 februarie 2011. Tabel Nr. 2-4 Temperaturile medii, maxime şi minime în anul 2011 Luna Temperatura medie aer ( o C) Temperatu Temperatur I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 2011 Multia n ra minima absoluta a maxima absoluta Staţia (1961-2011) ( o C) ( o C) Iasi 2,4 2,3 3,5 10,3 16,7 20,7 22,9 21,6 18,1 8,8 2,7 2,6 10,3 9,6-16,6/5.01 35,5/20.07 Cotnari 1,3 2,6 3,5 10,4 16,3 20,0 22,0 21,2 18,7 9,3 3,6 3,2 10,4 9,4-12,8/16.02 33,6/20.07 Sursa: Centrul Regional de Meteorologie Iaşi 2.3.1.3 Umiditate, precipitaţii atmosferice Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 75-76 % în zona înaltă din vest şi sud şi 74 % în zona joasă din est. Cele mai mari valori lunare depăşesc 85 90 % iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64-65% vara. Important de menţionat este deficitul de umiditate din aer care se înregistrează în apriliemai (67-66%), influenţând negativ dezvoltarea vegetaţiei. La Iaşi umiditatea cea mai redusă din zi şi din an (sub 50%) se conturează în luna august în orele de după amiază, valorile umidităţii relative crescând treptat spre lunile reci ale anului şi spre orele ce survin miezului nopţii până spre dimineaţă. Cantităţile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse intre 500 şi 550 mm, pe cea mai mare suprafaţă a judeţului. Tabel Nr. 2-5 Precipitaţii atmosferice în anul 2011 Judeţul Iaşi / Staţia meteorologică Precipitaţii atmosferice Suma anuală (l/m 2 ) Maxima în 24 ore (l/m 2 ) Iasi 372,0 35,0 Cotnari 386,8 47,8 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 10 / 224

Sursa: Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi Tabel Nr. 2-6 Precipitaţii atmosferice sume lunare şi medii multianuale în anul 2011 Luna Precipitaţii atmosferice ( l/m² ) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 2011 Medie multi-anuala (1961-2011) Staţia Iasi 13,2 13,7 8,4 82,2 32,3 84,1 37,8 32,1 18,7 40,2 0,6 8,7 372,0 575,3 Cotnari 8,7 28,0 14,0 58,2 12,8 114,4 70,8 13,4 18,0 31,0 1,1 16,4 386,8 532,9 Sursa: Centrul Meteorologic Regional Moldova Analizând cantitatea de precipitaţii ce s-a înregistrat în anul 2011, în ansamblu, judeţul Iaşi a acumulat un deficit cuprins între 143 l/m 2 la Cotnari şi 208 l/m 2 la Iaşi, lunile cele mai secetoase fiind martie, mai, iulie, august, septembrie şi noiembrie, iar cele mai ploioase lunile aprilie, iunie şi octombrie (a se vedea figurile de mai jos). Diagrama Nr. 2-2 Regimul lunar al precipitaţiilor atmosferice la staţia meteorologică Iaşi Diagrama Nr. 2-3 Regimul lunar al precipitaţiilor atmosferice la staţia meteorologică Cotnari In anul 2011 precipitaţiile atmosferice au înregistrat valori cu mult sub valorile climatologice, astfel în perioada august decembrie 2011 deficitul de precipitaţii a înregistrat valori deosebit de ridicate pe fondul unor temperaturi medii ale aerului mai mari decat în mod normal. Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul judeţului variază de la 450-500 mm în medie pe an la limitele de nord - est şi sud, la 550 mm în zona de contact dintre zona înaltă şi câmpia colinară şi peste 600 mm în zonele înalte din vest şi sud. În timpul anului, regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantităţi mari în mai şi iunie, uneori şi iulie (65-75 mm în medie) şi mici în decembrie - martie (25-35 mm în medie). În proporţie de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepţia intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34-42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaţiilor, 35-40% cad vara, 23 30% primăvara, 17-23% toamna şi 10-17% iarna. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 11 / 224

Caracteristic pentru regimul pluviometric al judeţului este atât abundenţa cât şi deficitul de precipitaţii (inclusiv zapada), ambele fenomene având influenţe negative asupraeconomiei, mai ales în zona câmpiei colinare. În acest sens menţionăm aversele torenţiale, când, într-un timp scurt, se înregistrează cantităţi ce depăşesc cu 50-60% din suma lunii respective. Astfel, valoarea maximă căzută în 24 ore a înregistrat la Iaşi, 136,7 mm, şi la Podu Iloaiei, 128,2 mm, la 25 august 1970.În cursul unui an sunt, în medie, 190 de zile fără precipitaţii, iar gruparea lor în perioada vegetativă a culturilor, are influenţe negative asupra recoltelor. Lipsa precipitaţiilor pe o perioadă mai mare de 10 14 zile duce la instalarea secetei. Zonele predispuse secetelor repetate sau prelungite sunt: Podu Iloaiei Vlădeni; Probota Hârlău; Tibana Tibăneşti. Figura Nr. 2-4 Harta precipitaţiilor Precipitaţiile sub formă de ninsoare din perioada rece a anului, înregistrează un numar mediu de 40 zile la Iaşi, 33 la Cotnari, 31 la Podu Iloaiei. Figura Nr. 2-5 Zonarea teritoriului României conform STAS 10101/21-92, Încărcări date de zapada Evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora în perioada 2007-2011 (secete, inundaţii) este prezentată în tabelul urmator: Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 12 / 224

Tabel Nr. 2-7 Situaţia pagubelor provocate de inundaţii, în judeţul Iaşi în perioada 2007-2011 An Nr. Nr. Nr. Nr. obiective Ha teren Km infrastructura afectată localitaţi locuitori gospdarii socio- agricol afectate decedati afctate economice afectat afectate 2007 6 0 2 0 0 0 5 18,70 0 1 (PDJ280) 2008 16 0 504 19 20743 0 59,35 71,05 0 0 2009 - - - - - - - - - - 2010 67 1 59 2 16214,27 70,88 191,1 - - - 2011 - - - - - - 49,28 121,37 21,6 - Sursa: Consiliul Judeţean Iaşi 2.3.1.4 Vânturile predominante Vânturile care bat pe teritoriul judeţului se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea reliefului. Cele mai mari frecvenţe medii anuale le au vânturile dinspre nord - vest (23,3 % la Iaşi, 29 % la Cotnari), urmate de vânturile dinspre est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) şi nord (7,2 %), la Iaşi, şi dinspre nord (12 %), sud (11 %), sud - vest (10%) şi sud -est (9%) la Cotnari. Cele mai mici frecvenţe le au vânturile dinspre nord - est (3,8% la Iaşi şi 2% la Cotnari). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (frecvente de 22,8 % la Iaşi, 22% la Cotnari), indicând condiţii de adăpost aerodinamic. Viteza vânturilor a înregistrat valori medii de 5,9 m/s la Iaşi şi 4,6 m/s la Cotnari pe direcţia dominantă de nord - vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat la Iaşi dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) şi sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s),sud - est (3,1 m/s), sud şi vest (2,9 m/s). Analiza de ansamblu a frecvenţelor anuale ale vântului pe direcţii, scoate în evidenţă rolul circulaţiei zonale dominante a maselor de aer, intens modificată în apropierea suprafeţei topografice de morfologia, altimetria, expunerea, orientarea şi fragmentarea reliefului ce introduce particularităţile specifice ale acestui parametru. Tabel Nr. 2-8 Caracteristici ale vântului în anul 2011 Judeţ Iaşi/ Staţie meteorologică Vantul Viteza medie anuală (m/s) Direcţia dominantă Drumuri nationale Drumuri judeţene Valori maxime Viteza medie maximă (m/s) Drumuri communal Cai ferate Rafală maximă (m/s) Iaşi 2,2 vest 15 26 Cotnari 4,5 nord 20 31 Sursa: Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi Orientarea principalelor formede relief şi culoare de vale influenţeaza canalizarea curenţilor de aer. Uneori cele mai mari viteze ale vântului pot depăşi 40,0 m/s. Crivăţul este un vânt rece şi uscat, care se dezvoltă la periferia anticiclonului Siberian, direcţia de deplasare fiind dinspre nord-est. Se manifestă iarna în partea estică şi sud-estică a ţării, respectiv străbătând şi judeţul Iaşi, iar vitezele maxime ale acestuia pot depăşi 40 m/s. Vitezele maxime posibile ale vântului cu diferite probabilităţi de producere folosind metode statisticomatematice pe baza şirurilor de măsurători, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel Nr. 2-9 Vitezele maxime ale vântului cu diferite asigurări Staţia Probabilităţi (%) meteorologică 20 10 5 2 1 Poduri, podeţe Iaşi 27 32 36 42 46 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 13 / 224

Sursa: Staţia Meteo Iaşi Figura Nr. 2-6 Zonarea teritoriului României conform STAS 10101/20-90, Încărcări din vânt 2.3.2. Peisajul şi topografia Sub aspect peisagistic, teritoriul Judeţului Iaşi are un relief cu un pregnant caracter sculptural, prezentânduse, în partea de vest şi sud, sub forma unor platouri şi dealuri uşor înclinate către sud-est, cu altitudini medii între 300 m şi 350 m, şi sub forma unei câmpii colinare şi deluroase, cu altitudini medii de 150 m, în nord-est. Relieful judeţului este alcatuit din dealuri prelungi cu înăltimi de 200-593 m şi văi largi cu şesuri aluviale extinse, ce apartin Podişului Moldovei. În cadrul podişului se disting trei mari unităţi: Podişul Sucevei, în vest (24%), Podişul Bârladului, în sud (27%) şi Câmpia Moldovei, în centru (49%). Podişul Sucevei este alcatuit din culmi orientate N-S, culoarele Siretului şi Moldovei. Înălţimea oscilează între 120 şi 593 m; numeroasele vârfuri şi platouri se afla la 350-500 m. Râurile afluente Bahluiului au albiile la înălţimi mai joase (120-140 m) fată de cele aparţinand Siretului (200-220 m). Aceasta a favorizat adâncimea mare a lor şi dezvoltarea unor versanţi cu pante accentuate, s-au dezvoltat astfel platouri structurale largi şi întinse fronturi cuestice. Podişul Bahluiului aparţine judeţului Iaşi numai prin subunitatea numită Podişul Central Moldovenesc. Ea se situează între Siret şi Prut, în Câmpia Moldovei printr-un abrupt cuestic de 200-300 m, din care se desprind spre nord culmi secundare scurte, iar spre sud culmi mai lungi şi mai largi. Înălţimile maxime se află pe culmile sudice (Tansa 446 m, Cetatea 467 m, Cheia Domniţei 458 m, Movila 417 m) la cca 8-10 km sud de cumpăna de apă dintre Bârlad şi Bahlui. Câmpia Moldovei este reprezentată în judeţ prin Câmpia Jijiei Inferioare alcatuită dintr-un ansamblu de interfluvii joase cuprinse între 50 şi 200 m şi de culoare de văi cu şesuri aluviale largi şi 4-8 terase, toate orientate spre Prut şi Bahlui. Înălţimile maxime se află în nord-vest şi depăşesc în câteva locuri 200 m (Dealul Dumbrava Roşie 240 m, Dealul Grădiştii 212 m). Altitudinea medie este de 100-125 m. Formele de relief structural se păstrează, îndeosebi ca versanţi cu caracter cuestic pe dreapta văilor Jijia, Miletin, Jijioara, Bahlui, Bahluieţ. În est, între Jijia şi Prut, sunt Colinele Pădureni-Căueşti (230 m în Dealul Turia), iar între Jijia şi Jijioara partea sudică a Colinelor Miletinului (184 m în Dealul Borosoaia). În centrul câmpiei, între Jijioara şi Bahlui-Bahluiaş se desfaşoară Colinele Gloduri-Coada Stâncii, iar în vestul acestora Dealurile Dumbrava Roşie-Dodolea care închid Depresiunea Hârlău. La sud de Bahlui se află Colina Sarca şi Colina Dumeştilor. În estul judeţului se află Culoarul Prutului cu lăţimi de 3-4 km, format dintr-o luncă largă cu numeroase cursuri părăsite şi mai multe nivele de terasă. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 14 / 224

(Sursa: Enciclopedia Geografică a României - Grigore Posea, 1982) Figura Nr. 2-7 Harta fizico-geografica a judeţului Iaşi Partea centrală şi nord-estică a judeţului, dominată de dealuri şi podişuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia are versanţi afectaţi de alunecări de teren şi lunci inundabile. Pe versanţii văilor, ca şi pe alte suprafeţe a căror înclinare depăşeşte 4-5 0 se dezvoltă o gamă largă de procese geomorfologice de tipul eroziunii areolare şi liniare, a surpărilor şi alunecărilor, care modifică într-un ritm accelerat profilul microreliefului. Astfel de procese s-au declanşat atât în perimetrul municipiului Iaşi (cca 120 ha), cât şi pe teritoriul unui număr mare de comune: Rediu, Româneşti, Balţaţi, Victoria, Probota, Popricani. (Sursa de date: Universitatea Al. I. Cuza Iaşi, catedra de Geografie-Geologie) Figura Nr. 2-8 Harta cu potenţialul de producere a alunecarilor de teren, conform GT 007 2.3.3. Seismologia Din punct de vedere al seismologiei, judeţul Iaşi poate fi clasificat conform SR 11100/1 93. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 15 / 224

Figura Nr. 2-9 Zonarea seismica a teritoriului României, conform 11100/1-93 Macrozonarea teritoriului României Figura Nr. 2-10 Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului pentru proiectare pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR=100 ani, conform P100-1/2006 Cod de proiectare seismică La calculul construcţiilor se ia în considerare intensitatea cutremurelor cu factori ca Ks şi Tc. Coeficientul Ks reprezintă raportul dintre acceleraţia maximă a cutremurului (cu o frecvenţă medie de 50 ani) şi acceleraţia gravitaţionala. Valorile pentru Ks depind de zonele seismice. Informaţii suplimentare referitoare la caracteristicile seismologice asociate judeţului Iaşi sunt prezentate în figurile alăturate. În judeţ, coeficientul Ks este 0.20 şi perioada de colţ Tc este 0.7 s. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 16 / 224

Figura Nr. 2-11 Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), Tc, a spectrului de răspuns, conform P100-1/2006 Cod de proiectare seismică 2.3.4. Geologie şi hidrogeologie 2.3.4.1 Geologia Din punct de vedere geologic, teritoriul Judeţului Iaşi aparţine unităţii structurale a Platformei Moldoveneşti, caracterizată printr-o mobilitate tectonică redusă, o structură şi constituţie litologică relativ simplă. Studiile de specialitate efectuate până în prezent indică existenţa unui fundament precambrian puternic peneplenizat, constituit, în general, din roci cristaline cutate, cu importante intruziuni granitice. Ultimele depozite marine din seria neogenă, în care este sculptat întregul relief al judeţului Iaşi, sunt cele sarmaţiene cu grosime de 280 m la Iaşi şi peste 1000 m înspre valea Siretului. Din punct de vedere litologic, depozitele marine de suprafată, şi în special cele ale sarmaţianului mediu, pot fi subdivizate în două orizonturi: Un orizont inferior, constituit, în principal din argile şi marne, cu largă răspândire în partea nord-estică a judeţului corespunzatoare Câmpiei Moldovei; Un orizont superior, cu nisipuri, gresii şi calcare oolitice, care ocupă majoritatea înălţimilor din Podişul Central Moldovenesc şi Dealul Mare. Prezenţa orizonturilor mai dure de gresii, calcare, conglomerate a facut ca relieful să evolueze mai greu. În felul acesta au aparut şi s-au dezvoltat trei subunităţi geomorfologice ale Podişului Moldovenesc, care pătrund şi în cuprinsul judeţului Iaşi: Câmpia Moldovei, care ocupă partea sa de nord-est, Podişul Sucevei, situat în vestul judeţului, şi Podişul Central Moldovenesc, în sud. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 17 / 224

(Sursa:Enciclopedia geografica a Romaniei - Grigore Posea, 1982) Figura Nr. 2-12 Harta geologică a judeţului Iaşi Pe fondul general sculpturalo structural al reliefului Judeţului Iaşi, în lungul principalelor văi, a luat naştere şi un important relief de acumulare fluvială, care se prezintă sub forma teraselor, şesurilor şi a glacisurilor. Îndelungata evoluţie pliocen-cuaternară a văilor este concretizată în numărul mare de terase din lungul râurilor mai importante, cum ar fi Siretul, Moldova, Prutul, Jijia şi Bahluiul. Văile râurilor sunt placate cu depozite fluvionale din Cuaternar. Peisajul deluros al judeţului Iaşi cu înalţimi de până la 440 m.p.n.m formează un podiş constituit din roci sedimentare Miocen până la Pliocen (P6, P7) (Figura 2-13, Figura 2-14, Figura 2-15). Văile râurilor sunt pline cu nisipuri şi prundişuri fluviatile (P8). Rocile sedimentare din Miocen care constituie dealurile Podişului Moldovei cuprind marnă, sisturi argiloase, gresie, calcar, nisipuri şi pietrişuri. Roci sedimentare Miocen (P6): Rocile sedimentare din Miocen sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile într-un mod general (Harta Hidrogeologică a României sc. 1:1.000.000 (1969)). Cu toate acestea, unităţile granulate precum nisipurile şi pietrişurile ar putea avea o oarecare importanţă hidrogeologică întrucât pot adăposti adăposturi acvifere locale. Unităţile intens contopite care cuprind calcar şi gresie sunt situate la sud de Iaşi între Tomeşti şi Bîrnova, între Schitu Duca şi Tăcuia şi la vest de Mogoşeşti şi Grajduri (Harta Hidrogeologică a României sc. 1:1.000.000 (1969)). Aceste roci sunt permeabile hidrogeologic într-o anumită măsură şi pot adăposti orizonturi acvifere locale. Roci sedimentare Pliocen (P7): Rocile sedimentare din era Pliocen cuprind şisturile argiloase şi gresia. Acestea se suprapun rocilor sedimentare din Miocen (P6). Aceste cele mai recente roci sedimentare din zona Podişului Moldovei se găsesc în partea de sud-est a judeţului Iaşi la sud de Dolheşti şi în jurul localităţii Arsura (Figura 2-13). Rocile sedimentare din Pliocen sunt clasificate hidrogeologic drept impermeabile la modul general (Harta Hidrogeologică a României sc. 1:1.000.000 (1969)). Cu toate acestea, prezenţa gresiei indică faptul că aceste roci ar putea avea o oarecare importanţă hidrogeologică. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 18 / 224

Figura Nr. 2-13 Unităţi geologice în judeţul Iaşi. Descrierea P6 la P8 se regăseşte în text Figura Nr. 2-14 Secţiune transversală geologică între Bălăuşeşti şi râul Prut (deasupra) şi între Odobeşti şi râul Prut (dedesubt). Pentru locaţia secţiunilor vezi numerele 1-2 şi 3-4 din Figura 2-15. Descrierea P6 la P8 se regăseşte în text Figura Nr. 2-15 Unităţi geologice în nordul judeţului Iaşi. Descrierea P6 la P8 se regăseşte în text Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 19 / 224

Figura Nr. 2-16 Unităţi geologice în vestul judeţului Iaşi. Descrierea P6 la P8 se regăseşte în text Figura Nr. 2-17 Secţiune transversală între râul Neamţ şi Criveşti Pentru locaţia secţiunilor 1-2 în Figura 2-12. Descrierea P6 la P8 se regăseşte în text Geologia şi hidrogeologia zonelor depresionare Văile râurilor Siret, Jijia, Bahlui, Bârlad şi Prut sunt pline cu depozite fluviatile din Cuaternar (nisip, pietriş şi bolovani) (P8) (Figura 2-13, Figura 2-14, Figura 2-15, Figura 2-16, Figura 2-17). Sedimentele se găsesc şi pe terase în vecinătatea văilor râurilor, mai exact la nord de râul Bahlui, vest de Siret între Paşcani şi Moţca şi la est şi vest de râul Jijia. Aceste sedimente se suprapun rocilor sedimentare din Miocen (P6). Sedimente din Cuaternar (P8): Cele mai recente sedimente în judeţul Iaşi cuprind pietrişuri, nisipuri şi bolovănişuri din văile râurilor şi terase (P8) (Figura 2-13, Figura 2-14, Figura 2-15). Porţiunile granuloase ale acestor sedimente precum nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri de pe albia râurilor sunt clasificate hidrogeologic drept poroase şi permeabile, fiind astfel acvifere (Harta Hidrogeologică a României, scara 1:1.000.000 (1969)). Sedimentele fluviatile ale albiilor râurilor au în mod normal un strat freatic acvifer superficial. Podişul Moldovei: Rocile sedimentare ale Podişului Moldovei cuprind în general intercalări de nisipuri şi pietrişuri care ar putea reprezenta acvifere locale. În cazul în care aceste posibile acvifere sunt acoperite şi izolate cu sedimente impermeabile, precum sisturi argiloase, riscul de contaminare este scăzut. În cazul în care nu există un strat impermeabil deasupra unui posibil acvifer, iar sedimente permeabile, precum pietrişul, ajung la suprafată, riscul contaminării este considerat ridicat. Posibile surse de contaminare sunt considerate agricultura şi industria. Regiunile de interes hidrogeologic sunt situate în estul Iaşiului, unde calcarul şi gresia sunt situate între Tomeşti şi Bîrnova, între Schitu Duca şi Tăcuia şi la vest de Mogoşeşti şi Grajduri. Aceste roci sunt clasificate ca intens contopite, şi astfel ele sunt permeabile într-un anumit grad şi ar putea găzdui acvifere Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 20 / 224

locale. În cazul în care nu există un strat impermeabil deasupra acviferului riscul contaminării este considerat ridicat. Posibile surse de contaminare sunt considerate agricultura şi industria. Adâncimea şi extinderea posibilelor acvifere nu este cunoscută în prezent. Ca precondiţie pentru evaluarea cu acurateţe a stării apelor subterane din podişul Moldovei, realizarea de foraje este considerată drept inevitabilă. Zone depresionare/câmpie: Nu sunt disponibile date hidrogeologice pentru acviferele din aceste zone. În general, pietrişurile şi nisipurile permeabile permit prezenţa unui strat freatic de mică adâncime la câţiva metri sub nivelul solului. Nu sunt disponibile în prezent date privind limita inferioară a sedimentelor din Holocen şi posibile acvifere de adâncime. Aceste probleme trebuie clarificate prin proiecte ulterioare. Acviferul superior, freatic, din sedimentele permeabile din zonele depresionare comportă un risc ridicat de contaminare. Posibile surse de contaminare sunt considerate agricultura şi industria. 2.3.4.2 Hidrogeologie Apele subterane sunt reprezentate atat prin strate acvifere de adâncime (captive), cât şi prin strate libere. Stratele acvifere captive au o mineralizare mai ridicată, caracter ascensional sau chiar artezian, fiind interceptate în foraje şi exploatate. Forajele de mică adâncime din numeroasele părţi ale judeţului au pus în evidentă şi prezenţa unor ape captive cu mineralizare redusă, care pot fi folosite, local, pentru alimentaţie sau în scopuri agricole şi industriale. Stratele acvifere libere înmagazinate în formatiunile sarmaţiene au o mineralizare mai accentuată. Unele sunt sulfatate, magneziene şi sodice (Breazu, Copou, Tomeşti, Picioru Lupului), iar altele sulfuroase, bicarbonatate, sodice cum sunt cele de la Strunga, Răducăneni, Băiceni şi Pîrcovaci. Cele mai importante ape libere sunt însă cele freatice, situate la partea superioară a platourilor şi interfluviilor (la adâncimi de 10 30 m) sau la baza teraselor şi şesurilor din lungul văilor principale. Ele sunt uşor alcaline (ph = 7-7,5), au o temperatură în jur de 90 o C şi o duritate totală de 16 260 germane, constituind sursa care asigură alimentarea obişnuită a tuturor localitaţilor rurale. În partea sudică a Câmpiei Moldovei, pe interfluvii şi pe lunci, se întâlnesc frecvent ape freatice, sulfatate, cu mineralizare şi duritate la limita condiţiilor de potabilitate. Forajele de mică adâncime executate în jurul Iaşului, pe şesul aluvial al văii Bahluiului, precum şi forajele de adâncime, au pus în evidenţă existenţa mai multor orizonturi acvifere: stratul acvifer din depozitele cuaternare, complexul acvifer din depozitele Miocene, complexul acvifer din depozitele siluriene şi formaţiunile avifere din formaţiunile de Cristalin. Stratul acvifer freatic este cantonat în aluviunile vechi ale văii Bahluiului constituite din nisipuri cu lentile de pietrişuri. Cercetările întreprinse asupra acestui strat acvifer au pus în evidenţă urmatoarele caracteristici hidrogeologice: nivelul hidrostatic este la adâncimea de 2,50-4,00 m; grosimea stratului acvifer freatic este de 3-5 m; temperatura apei este de 11 o C; debitul obişnuit prin pompări experimentale este de cca 0,330 l/s. Complexul acvifer din depozite Miocene. Depozitele apartinând Sarmaţianului mediu, sunt constituite predominant din marne şi argile, prezintă intercalaţii subţiri de nisipuri fine, în care sunt acumulate ape subterane, uneori cu caracter ascensional. Complexul este caracterizat prin ape clorosodice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonate alcaline, calcice magneziene, cu concentraţie mare de săruri. Complexul acvifer din depozitele siluriene este reprezentat prin ape clorosodice, puternic sulfuroase, bicarbonate alcaline, cu o concentraţie salină relativ ridicată. Depoziele siluriene, constituite din roci masive fisurate, permit acumularea şi circulaţia apelor subterane pe întreaga lor grosime alcătuind un complex acvifer unic cu carater artezian. In complexul acvifer din formaţunile de Cristalin s-a constatat prezenţa unor ape clorosodice, clorocalcice, cu o mineralizare foarte mare. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 21 / 224

2.3.5. Flora şi fauna Judeţul Iaşi se caracterizează printr-o biodiversitate bogată, cu cca.1760 specii de floră spontană şi peste 450 specii de faună sălbatică, specii care în marea lor majoritate sunt conservate corespunzător în ecosistemele terestre şi acvatice. Diversitatea condiţiilor pedo-climatice şi oro-hidrografice ale judeţului Iaşi, au determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei centraleuropene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică. Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiş din vest şi sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, arţarul, ulmul de câmp, cireşul, mărul pădureţ, părul pădureţ, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată. Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord - vestul judeţului în Dealul Mare - Hîrlău, dealurile Moţcăi şi în sud, pe platourile Poieni - Bîrnova, Cheia Domniţei, Ipatele, Tansa. Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotişul, cornul, sângerul, socul, ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc. Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafeţele cu altitudini de peste 200-300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, arţarul, ulmul de câmp, cireşul, mărul pădureţ, părul pădureţ, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată. Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlneşte şi în sectoarele mai joase ale podişului din sud (dealurile Prutului şi depresiunea Negreşti), unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice 13 sau cenuşii. Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic transformate şi modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa, teiul pucios, arţarul tătărăsc. Stratul de arbuşti, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleaşi esenţe ca în cazul pădurilor de stejar şi gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul. Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui, etc. Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului, firuţă de câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari: stejar, ulm, frasin. Vegetaţia naturală a judeţului a fost intens modificată de intervenţiile antropice. Defrişările şi desţelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti. Aceste acţiuni au declanşat reacţii negative asupra celorlalte componente naturale: creşterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane şi de suprafaţă, creşterea torenţialităţii şi a eroziunii, declanşarea de alunecări de teren, etc. Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud, este reprezentată prin următoarele grupe şi specii: mamiferele, păsările, reptilele din zona forestieră şi amfibiile. Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor umane şi este reprezentată prin următoarele grupe şi specii: mamifere, pasari, amfibienii. Fauna luncilor nu se deosebeste prea mult de cea de stepa. De remarcat este totuşi prezenţa în lunca Prutului a câinelui enot şi a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate. Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgătoare. Păsările sunt numeroase şi variate, multe prezentând interes cinegetic. Fauna piscicolă este de asemenea bogată şi variată atât în lacuri, cât şi în apele curgătoare (mai ales în cele mari, Prut şi Siret), speciile mai importante fiind: crapul, şalăul, somnul, ştiuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, obleţul, bibanul. Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane reprezentative de habitate precum şi pentru protecţia şi conservarea speciilor strict protejate prin lege, pe teritoriul judeţului Iaşi sunt declarate: Arii naturale protejate de interes national - 27 de rezervaţii naturale (12 de tip forestier, 3 de tip floristic, 7 de tip acvatic, 5 de tip geologic-paleontologic), însumând o suprafaţă totală de 5330,59 ha (aproape 1% din suprafaţa judeţului); Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 22 / 224

25 de situri Natura 2000 (Situri de Importanţă Comunitară SCI- şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică SPA-) cu o suprafaţă totală de cca. 78 000 ha (aproximativ 14% din suprafaţa judeţului). În judeţul Iaşi exista şi o serie de arii protejate la nivel local şi exemplare izolate de arbori şi arbuşti supuse regimului de protecţie şi conservare: Parcuri dendrologice 16 parcuri dendrologice cu suprafeţe cuprise între 0,5 ha şi 20 ha situate în Municipiul Iaşi; 17 parcuri dendrologice cu suprafeţe cuprise între 0,5 ha şi 20 ha situate în alte localitaţi din judeţul Iaşi; Perimetre speciale forestiere protejate în jurul municipiului Iaşi (960,5 ha) care sunt perimetrele ameliorate cu ani în urmă cu plantaţii forestiere pentru combaterea eroziunii solului şi stabilizarea versanţilor alunecători; 221 exemplare izolate de arbori şi arbusti a căror valoare deosebită (specii exotice, exemplare cu vârste seculare, exemplare care au fost plantate de personalitaţi ilustre ale culturii şi istoriei noastre sau numele lor se leagă de acestea) declarate monumente ale naturii. România este singura ţară din Uniunea Europeană în care sunt reprezentate 5 regiuni biogeografice (continentală, stepică, panonică, alpină, pontică) cu o bogată diversitate biologică, ceea ce face ca ţara noastră să participe la Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 cu un bogat capital natural. În judeţul Iaşi sunt prezente 2 dintre cele 5 regiuni biogeografice: continentală în cea mai mare parte stepică o suprafaţă mică, în sudul judeţului 2.3.6. NATURA 2000 la nivelul Judeţului Iaşi NATURA 2000 este o reţea ecologică europeană de arii naturale protejate formată din: Arii Speciale de Conservare (SAC), constituite conform Directivei Habitate, pentru protejarea tipurilor de habitate şi a speciilor de floră şi faună. În România, a fost aprobată la nivel naţional prin OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, lista Siturilor de Importanţă comunitară SCI, care în urma validării de către Comisia Europeană vor deveni SAC - uri. Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA), constituite conform Directivei Păsări, pentru protejarea păsărilor sălbatice, au fost declarate la nivel naţional prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. Cele două Directive europene în baza cărora au fost desemnate siturile Natura 2000, sunt transpuse în România prin O.U.G. nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. Pe lângă actele normative menţionate anterior, există şi o legislaţie conexă, prin intermediul căreia se creează un cadru adecvat pentru conservarea habitatelor şi speciilor de floră şi faună sălbatică. Scopul reţelei ecologice Natura 2000 este reprezentat de protecţia şi conservarea pe termen lung a celor mai valoroase specii şi habitate de interes european, iar obiectivul constă în identificarea acestor specii şi habitate, pentru a fi protejate si conservate. Pe teritoriul judeţului Iaşi au fost inventariate: 16 habitate de importanţă comunitară europeană (menţionate în anexa 2 a OUG 57/2007); Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 23 / 224

6 specii de floră sălbatică de interes comunitar european cu prezenţă certă (menţionate în anexele 3b, 4a şi 5a ale OUG 57/2007), la care se adaugă 4 specii citate în literatura de specialitate pentru judeţul Iaşi, dar care necesită studii ulterioare pentru confirmare; 107 specii de floră sălbatică de interes naţional (menţionate în anexa 3b a OUG 57/2007, lista roşie naţională, convenţii internaţionale, lista roşie a judeţului Iaşi); 164 specii de faună sălbatică de interes comunitar european (menţionate în anexele 3a, 4A şi 5A ale OUG 57/2007); 58 specii de faună sălbatică de interes naţional (menţionate în anexele 4B şi 5B ale OUG 57/2007, lista roşie naţională, convenţii internaţionale). Pentru protecţia şi conservarea biodiversităţii în eşantioane reprezentative de habitate precum şi pentru protecţia şi conservarea speciilor strict protejate prin lege, pe teritoriul judeţului Iaşi sunt declarate: 25 de situri Natura 2000, cu o suprafaţă totală de cca. 78 000 ha (aproximativ 14% din suprafaţa judeţului), din care: 19 situri de tip SCI Situri de Importanţă Comunitară, declarate pentru conservarea habitatelor de importanţă comunitară şi a speciilor de importanţă comunitară, altele decât păsări; 6 de tip SPA Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, declarate pentru conservarea speciilor de păsări de importanţă comunitară. În formularele standard ale siturilor declarate sunt înscrise 16 tipuri de habitate de importanţă comunitară europeană. Tabel Nr. 2-10 SPA - declarate prin H.G. nr. 971 / 2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România Suprafaţa (ha) Suprafaţa suprapusă Suprafaţa pe supraf. ocupată din Nr. Denumire Localizare Pe terit. ANP de supraf. crt. Totală judeţului interes Judeţului naţional (%) (%) JUDEŢUL IAŞI ROSPA0109 1 Acumulările Belceşti ROSPA0116 2 Dorohoi Şaua Bucecei 3 4 5 ROSPA0042 Eleşteele Jijiei şi Miletinului ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu ROSPAPădurea Bârnova Judeţul Iaşi UAT: Belceşti, Cepleniţa, Coarnele- Caprei, Cotnari, Deleni, Hârlău, Scobinţi Judeţele Botoşani, Suceava, Iaşi; judeţul Iaşi UAT: Deleni, Sireţel Judeţul Iaşi UAT: Andrieşeni, Coarnele Caprei, Ierbiceni, Focuri, Fântânele, Gropniţa, Movileni, Popricani, Probota, Victoria, Vlădeni, Şipote, Ţigănaşi Judeţele Iaşi, Neamţ şi Bacău; în judeţul Iaşi UAT: A.I. Cuza, Butea, Hălăuceşti, Mirceşti, Mogoşeşti Siret, Răchiteni, Stolniceni-Prăjescu Judeţul Iaşi UAT: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Schitu Duca şi Tomeşti; municipiul Iaşi Judeţele Iaşi şi vaslui; în judeţul Iaşi comunele: Ciorteşti şi Dolheşti. 2 099 2 099 0 0,38 25 330 1 266 0 0,23 18 990 18 990 0,03 3,46 10 455 3 241 0 0,59 12 887 12 887 0,84 2,35 ROSPA0096 6 8 631 5 437 0 0,99 Pădurea Micleşti TOTAL 43 920 8 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 24 / 224

Figura Nr. 2-18 Distribuţia ariilor de protecţie specială avifaunistică pe teritoriul judeţului Iaşi Tabel Nr. 2-11 SCI - declarate prin Ordin nr. 2387/2011 pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România Suprafaţa (ha) Suprafaţa Suprafaţa Nr. suprapusă pe ocupată din Denumire Localizare Pe terit. crt. Totală supraf. ANP de supraf. judeţului interes naţional (%) Judeţului (%) JUDEŢUL IAŞI ROSCI0058 Dealul 1 lui Dumnezeu ROSCI0076 Dealul 2 Mare-Hârlău ROSCI0077 3 Fânaţele Bârca ROSCI0107 Lunca 4 Mirceşti 5 ROSCI0135 Pădurea Bârnova- Repedea 6 ROSCI0152 Pădurea Floreanu- Frumuşica-Ciurea 7 ROSCI0159 Pădurea Homiţa 8 ROSCI0160 Pădurea Icuşeni 9 ROSCI0161 Pădurea Medeleni 10 ROSCI0167 Pădurea Roşcani 11 ROSCI0171 Pădurea şi pajiştile de la Mârzeşti - Iaşi 12 ROSCI0176 Pădurea Tătăruşi 13 ROSCI0181 Pădurea Uricani 14 ROSCI0213 Râul Prut 15 ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei 16 ROSCI0222 Sărăturile Jijia Judeţul Iaşi UAT: Leţcani, Movileni, Rediu,Româneşti. Judeţele Botoşani, Suceava, Iaşi; Judeţul Iaşi UAT: Deleni, Hârlău, Lespezi, Sireţel Judeţul Iaşi UAT: Miroslava, Mogoşeşti Voineşti Judeţul Iaşi UAT Mirceşti Judeţul Iaşi UAT: Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăţ, Grajduri, Iaşi, Mogoşeşti, Schitu Duca, Scânteia, Tomeşti Judeţele Iaşi şi Neamţ; Judeţul Iaşi UAT: Dagâţa, Dumeşti, Horleşti, Mădârjac, Popeşti, Sineşti, Tansa, Voineşti, Ţibana, Ţibăneşti Judeţul Iaşi UAT: Cristeşti, Moţca Judeţul Iaşi UAT Golăieşti Judeţul Iaşi UAT Golăieşti, Victoria Judeţul Iaşi UAT Roşcani Judeţul Iaşi UAT: Rediu, Popricani. Judeţul Iaşi UAT: Tătăruşi, Cristeşti, Valea Seacă Judeţul Iaşi UAT: Miroslava 579 579 0 0,1 25 112 9 040 0,81 1,65 144 144 0 0,02 33 33 79 0,006 12 216 12 216 0,88 2,23 18 978 16 700 0,58 3,04 57 57 0 0,01 10 10 86,2 0,001 131 131 0 0,02 56 56 61,78 0,01 200 200 0 0,03 55 55 90,72 0,01 114 114 59,64 0,02 Judeţele Galaţi, Iaşi, Vaslui, Judeţul Iaşi UAT: Bivolari, Trifeşti, Probota, Victoria, Golăieşti, Ungheni, Ţuţora, Prisăcani, Grozeşti, Gorban 11 961 11 861 36,38 2,16 Judeţul Iaşi UAT: Dumeşti, Leţcani, Româneşti 112 112 5,26 0,02 Judeţul Iaşi UAT: Andrieşeni, Gropniţa, Movileni, Şipote, Ţigănaşi, Popricani, Probota, Trifeşti, Victoria şi Vlădeni. 10 613 10 613 0,06 1,93 Inferioară Prut 17 ROSCI0265 Valea Judeţul Iaşi UAT: Leţcani, Miroslava, 1 435 1 435 3,23 0,26 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 25 / 224

Nr. crt. Denumire Localizare Suprafaţa (ha) Totală Pe terit. judeţului Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP de interes naţional (%) Suprafaţa ocupată din supraf. Judeţului (%) JUDEŢUL IAŞI lui David Rediu, Valea Lupului 18 ROSCI0363 Râul Judeţele Suceava, Iaşi, Neamţ; Moldova între Oniceni şi Miteşti Judeţul Iaşi UAT: Cristeşti, Mirosloveşti, Moţca 3 215 1 736 0 0,31 19 ROSCI0378 Râul Siret între Paşcani Judeţele Iaşi, Neamţ; Judeţul Iaşi UAT: Al.I. Cuza, Butea, şi Roman Hălăuceşti, Mirceşti, Mogoşeşti-Siret, 3 711 2 264 0 0,41 Paşcani, Ruginoasa, Răchiteni, Stolniceni-Prăjescu TOTAL 67 356 22,237 Figura Nr. 2-19 Distribuţia siturilor de importanţă comunitară pe teritoriul judeţului Iaşi Uneori exista cazuri de suprapuneri ale siturilor de tip SCI cu cele tip SPA: SCI Pădurea Bârnova-Repedea cu SPA Pădurea Bârnova; SCI Sărăturile Jijia Inferioară-Prut cu SPA Eleşteele Jijiei şi Miletinului; SCI Râul Siret între Paşcani şi Roman cu SPA Lunca Siretului Mijlociu Figura Nr. 2-20 Reţeaua ecologică europeană Natura 2000 pe teritoriul judeţului Iaşi Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 26 / 224

In concluzie, din punct de vedere al biodiversităţii, judeţul Iaşi se caracterizează printr-o biodiversitate bogată, cu cca.1760 specii de floră spontană şi peste 450 specii de faună sălbatică, specii care în marea lor majoritate sunt conservate corespunzător în ecosistemele terestre şi acvatice. Eliminând suprapunerile, totalul suprafeţei de arii naturale protejate de interes local, naţional şi european existente pe teritoriul judeţului Iaşi ocupă o suprafaţă de aproximativ 90 000 ha, reprezentând cca 16,43 % din teritoriul judeţului. 2.3.7. Mediul înconjurător 2.3.7.1 Calitatea aerului Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătăţii populaţiei şi poate provoca daune florei şi faunei în general. Din aceste motive se acordă o atenţie deosebită activităţii de supraveghere şi de îmbunătăţire a calităţii aerului. Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi de la sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în marile oraşe. Sursele fixe (industriale) Sursele staţionare sunt reprezentate de: agenţi industriali - emisii de CO2, CO, SOx, NOx, N2O, pulberi, COV; centralele termice, atât de la încălzirea rezidenţială, cât şi de la încălzirea centralizată şi din industrii (emisii de CO2, CO, SOx, NOx, N2O, pulberi, COV,); arderea combustibililor în gospodăriile particulare, în general în mediul rural - emisii de CO2, CO, SOx, NOx, N2O, pulberi, COV; agricultură (zootehnie, creşterea păsărilor) - emisii de NH3, NOx, CH4, pesticide. Inventarul emisiilor de poluanţi atmosferici pentru anul 2011 pentru judeţul Iaşi a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului privind realizarea inventarelor de emisii de poluanţi atmosferici EMEP/EEA Air Pollutant Emission Inventory Guidebook - 2009 şi codificările Nomenclatorului pentru Raportare (NFR), ceea ce a impus în unele cazuri utilizarea unor factori de emisie mai mari. În anii anteriori inventarul emisiilor a fost facut cu versiunea anterioară a Ghidului EMEP/CORINAIR. Acestea sunt motivele care au dus la obţinerea unor valori de emisii mai ridicate în 2011 comparativ cu anii anteriori. Emisii de gaze cu efect acidifiant Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluanţi, şi anume: SO2, Nox, şi NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă. Principalele surse de emisie ale acestor poluanţi în anul 2011 au fost arderea combustibililor solizi şi gazoşi în industrie şi în instalaţii rezidenţiale (SO2, NOx), traficul rutier (NOx), agricultura (creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere) şi colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate cu procesele generatoare de emisii atmosferice aferente categoriei de surse - latrine (NH3). Tabel Nr. 2-12 Emisii anuale de gaze cu efect acidifiant Emisii anuale [tone/an] 2007 2008 2009 2010 2011 SO 2 941,8 1341,5 801,8 1469,3 2102,7 NO x 6199,3 6010,3 6061,23 7822,4 12981,2 NH 3 6435,2 6920,6 6907,02 4732,5 3463,6 Emisiile de SO2 raportate de SC CET Iaşi SA, rezultate din monitorizarea continuă a emisiilor, au crescut cu 63% faţă de anul 2010, de la 1255 t la 1993,9 t. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 27 / 224

Contribuţia emisiilor de NOx rezultate din transportul rutier, activitate asociată cu emisiile de eşapament datorate arderii carburanţilor în motoarele termice ce echipează autovehiculele, reprezintă 89,8% (11658,05 t) din totalul emisiilor la nivelul judeţului Iaşi (12981,2 t). Activităţile de ardere de combustibil solid (lemn) în surse staţionare de mică putere încălzire rezidenţială/prepararea hranei au o contribuţie de 2,26 % (293,736 t) din totalul emisiilor de NOx. Principala sursă de emisie de amoniac o reprezintă activităţile din agricultură (creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere - 2700,8 t NH3) cu o contribuţie de 78%, urmată de activităţile din categoria Colectarea, epurarea şi stocarea apelor uzate cu procesele generatoare de emisii atmosferice aferente categoriei de surse - latrine, cu 20,4% (701,2 t NH3). Emisiile de amoniac sunt mai mici, fiind justificate de scăderea constantă a efectivelor de animale la nivelul judeţului Iaşi. Emisii de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC) Tabel Nr. 2-13 Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici Emisii anuale [tone/an] 2007 2008 2009 2010 2011 NMVOC 55261,3 56096,6 5790,4 4824,7 8706.4 Principalele surse de emisie de NMVOC din judeţul Iaşi în anul 2011 au fost: activităţile de ardere de combustibil solid (lemn) în surse staţionare de mică putere - încălzire rezidenţială/prepararea hranei, cu o contribuţie de cca 81% (7049,7 t); activităţile din agricultură (creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere cu o contribuţie de 11,6% (1006,6 t); activităţile din categoria 3.C Produse chimice fabricarea produselor farmaceutice, fabricarea vopselelor, alte activităţi care utilizează solvenţi cu o contribuţie de aprox. 3,9% (340,3 t). Creşterea emisiilor de NMVOC în anul 2011 faţă de anul 2010 se datorează utilizării noului Ghid, aşa cum a fost menţionat la începutul capitolului. Emisii de metale grele Tabel Nr. 2-14 Emisii anuale de metale grele Emisii anuale [tone/an] 2007 2008 2009 2010 2011 Hg 0,04953 0,0264 0,0368 0,03422 0,02910 Cd 0,01190 0,007 0,0115 0,01064 0,01311 Pb 7,46070 0,075 0,465 0,554 0,259 90,31% din totalul emisiilor de Hg provin de la arderea combustibililor fosili în industria energetică (SC CET Iaşi SA), 8,08% din totalul emisiilor de Hg provin de la arderea de combustibil solid (lemn) ) în surse staţionare de mică putere - încălzire rezidenţială/prepararea hranei-, iar restul din arderea de combustibil gazos în instalaţiile de ardere şi din procesele metalurgice (practic inexistente în momentul de fata în judeţul Iaşi). Pentru Cd, 45,75% din totalul emisiilor provin de la arderea combustibililor fosili în industria energetică (SC CET Iaşi SA), 44,85% din totalul emisiilor provin de la arderea de combustibil solid (lemn) ) în surse staţionare de mică putere, iar restul din arderea de combustibil gazos în instalaţiile de ardere şi din procesele metalurgice. Sursele principale de poluare cu plumb sunt reprezentate de următoarele activităţi: arderea de combustibil solid (lemn) în surse staţionare de mică putere - încălzire rezidenţială/prepararea hranei, cu 90,8% (0,235 t Pb); arderea combustibililor fosili în industria energetică producerea de energie electrică şi termică la SC CET Iaşi SA cu 7,58% (0,019 t Pb) din totalul emisiilor de plumb de 0,259 tone. Emisii de poluanţi organici persistenţi Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 28 / 224

Tabel Nr. 2-15 Emisii totale de poluanţi organici persistenţi (POPs) (g/an) Judeţ An Poluant Sursă de poluare (proces) Cantitate (g/an) Dioxine Incinerare deşeuri spitaliceşti, producţie oţel cuptor electric 0,1369 2007 PAH Transport feroviar, cuptoare cocs 2692,625 PCB Incinerare deşeuri 3,7126 Dioxine Incinerare deşeuri spitaliceşti, producţie oţel cuptor electric 0,0247 2008 PAH Transport feroviar, cuptoare cocs 3087,3 PCB Incinerare deşeuri 1,078 Dioxine - 0 2009 PAH Ind. metalurgică -cuptoare preincalzire (recoacere) otel şi fonta 135148,0 PCB Ind. metalurgică -cuptoare preincalzire (recoacere) otel şi fonta 269,893 Dioxine - 0 Iaşi 182952 2010 PAH Ind. metalurgică -cuptoare preincalzire (recoacere) otel şi fonta PCB Ind. metalurgică -cuptoare preincalzire (recoacere) otel şi fonta 364,272 Activităţi industriale fabricare fontă şi oţel; 4,747 Dioxine Arderea de combustibil solid (lemn şi deşeuri din lemn); (PCDD/F) Ardere gaz natural în instalaţii de ardere. Arderea de combustibil solid (lemn şi deşeuri din lemn); 5016429,202 2011 PAH Trafic intern utilaje/vehicole pe teritoriul agenţilor economici, ardere motorina în motoare utilaje/vehicole; Arderea de combustibil solid (lemn şi deşeuri din lemn); 377,4301 PCB Activităţi industriale fabricare fontă şi oţel. PAH hidrocarburi aromatice policiclice, PCB bifenili policlorurati Creşterea emisiilor de PAH în anul 2011 faţă de anul 2010 se datorează utilizarii noului Ghid, şi anume faptului că au fost introduse în inventarul de emisii activităţi din categoria cod NFR 1.A.4 Surse mobile nerutiere şi echipamente, asociate cu emisiile de gaze de eşapament generate de arderea carburanţilor în motoarele termice ce echipează sursele mobile nerutiere şi alte maşini (echipamente şi utilaje) din diverse sectoare de activitate. Aceste surse de emisii nu au fost incluse în inventarele anterioare. Sursele mobile Calitatea aerului în judeţul Iaşi este monitorizată prin măsurători continue în 6 staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente în reţeaua realizată prin proiectul PHARE RO 2002. Poluanţii monitorizaţi sunt specifici fiecărui tip de staţie şi se raportează la valorile limită prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător. Staţia IAS 1 Podu de Piatră (B-dul N. Iorga) staţie de trafic, amplasată în zona de trafic greu. Poluanţi monitorizaţi sunt cei specifici activităţii de transport. Staţia IAS 2 Decebal - Cantemir (Aleea Decebal nr. 10) staţie de fond urban, amplasată în zona rezidenţială, la distanţă de surse de emisii locale, pentru a evidenţia gradul de expunere a populaţiei la nivelul de poluare urbană. Staţia IAS 3 Oancea Tataraşi (str. Han Tătar nr. 14 - Esplanada Oancea) staţie industrială evidenţiază influenţa emisiilor din zona industrială asupra nivelului de poluare din cartierul Tătăraşi. Staţia IAS 4 Copou Sadoveanu (Aleea Sadoveanu nr. 48) staţie de fond rural, amplasată în zona cu densitate mică a populaţiei, departe de aria urbană şi de sursele locale de emisie. Staţia IAS 5 Tomeşti ( Com. Tomeşti, str. M. Codreanu) staţie de fond suburban, are drept obiectiv evaluarea expunerii populaţiei şi vegetaţiei de la marginea aglomerării, la ozon. Staţia IAS 6 Bosia- Ungheni staţie de fond urban. Tabel Nr. 2-16 Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Iaşi în anul 2011 STAŢIA TIPUL STAŢIEI LOCAŢIE PARAMETRII MONITORIZAŢI IAS 1 Staţie de trafic B-dul N. Iorga IAS 2 Staţie de fond urban Alea Decebal nr. 10 SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau PM 2,5 automat (light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p xilen SO2, NO, NO2, NOx, PM2.5, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p xilen, Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 29 / 224

IAS 3 Staţie industrială Han Tatar nr 14 Esplanada Oancea SO 2, NO, NO 2, NO x, O 3, PM 10 sau PM 2,5 automat (light scattering). IAS 4 Staţie de tip rural - fond regional Aleea Sadoveanu nr. 48 SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10 IAS 5 Staţie de fond suburban Com Tomeşti, str. M. Codreanu IAS 6 Staţie de fond urban Bosia Ungheni Sursa: Raport Starea Mediului APM Iaşi 2011 SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din PM10). SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10), PM10, CO, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen Indicatorii monitorizaţi în aceste staţii sunt: SO2, NO2, NO, CO, O3,Pb C6H6 şi PM10. Trei din cele saşe staţii de monitorizare automată a calităţii aerului sunt dotate cu senzori meteo, care furnizează informaţii despre: temperatură, umiditatea relativă, radiaţii solare, direcţia şi viteza vântului. Aceste informaţii sunt folosite de către analizor în vederea prelucrării datelor de măsurare în condiţii standard de temperatură şi presiune. Interpretarea datelor de calitate a aerului furnizate de staţiile automate de monitorizare în vederea facilitării informării publicului se face zilnic utilizând indicele general de calitate a aerului conform Ordinului 1095/2007. Indicele general descrie starea globală a calităţii aerului în aria de reprezentativitate a fiecărei staţii şi se defineşte ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi. Indicele specific se stabileşte prin încadrarea concentraţiilor poluanţilor monitorizaţi în domenii definite în normativ, pe baza cărora s-a adoptat sistemul calificativelor şi codul culorilor astfel:... Excelent indice general/specific 1 Foarte bun indice general/specific 2 Bun indice general/specific 3 Mediu... indice general/specific 4 Rău indice general/specific 5 Foarte rău indice general/specific 6 Informaţiile sunt publice şi se pot accesa în orice moment pe adresa de internet: http://apmis.anpm.ro/articole/buletine_calitate_aer-163 Evoluţia calitaţii aerului la indicatorul particule în suspensie (PM10) Principala problemă de mediu la nivelul judeţului Iaşi o reprezintă depăşirea valorii limită zilnice pentru protecţia sănătăţii umane la particule în suspensie PM10. Concentraţia măsurată este în corelaţie directă cu sursa, cu umiditatea (datorită aglomerării particulelor), cu viteza vântului care determină resuspensia solului şi transportul de la distanţe mari de sursă. Contribuţia transportului la totalul emisiilor de particule în suspensie este datorată în principal lipsei şoselei ocolitoare care să preia traficul greu din municipiu, stării precare a căilor rutiere, gradului de salubritate nesatisfăcător a acestora îndeosebi prin neîndepărtarea materialului antiderapant, stării tehnice şi de curăţenie a vehiculelor. Pe lângă aceste emisii trebuie avute în vedere însă şi şantierele de construcţii şi lucrările la instalaţiile subterane (telefonie, cablu TV, termoficare, electricitate), emisiile industriale, precum şi sursele naturale. O contribuţie importantă la creşterea concentraţiei de particule în suspensie o au arderile rezidenţiale şi din industria energetică (CET I şi CET II) în perioadele reci ale anului când se operează la capacitate maximă. Condiţiile meteo nefavorabile dispersiei poluanţilor (calm atmosferic, inversiuni termice, etc.) constituie o cauză care conduce la creşterea concentraţiei particulelor în suspensie PM10. la nivelul Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 30 / 224

solului. Pe lângă aceste emisii trebuie avute în vedere şi sursele fixe de emisie reprezentate de agenţii economici din zona industrială, precum şi sursele naturale de particule în suspensie. Determinările de PM10 se fac prin 2 metode: metoda automată (nefelometrie) şi metoda gravimetrică, aceasta din urmă fiind metoda de referinţă cu care sunt validate datele obţinute prin măsuratorile automate, ce au doar scop informativ. Numărul de depăşiri înregistrate la particulele în suspensie PM10 măsurate automat, pe parcursul anului 2011, a fost de 25 depăşiri în Podu de Piatra şi 25 depăşiri în Oancea Tătăraşi. Rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 2011 în judeţul Iaşi au evidenţiat un număr total de 56 depăşiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10, determinate gravimetric. (Pt anul 2009 - PM 10 automat - medie cu 35% date disponibile) Diagrama Nr. 2-4 Evoluţia calităţii aerului la indicatorul particule în suspensie PM 10 Media anuală pentru judeţul Iaşi este de 29,86 µg/m 3 faţă de 40 µg/m 3 care este valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane. Se observă tendinţa de menţinere a nivelului concentraţiei particulelor în suspensie PM10 în aerul înconjurător. Valorile de PM10 determinate în staţia de trafic comparativ cu rezultatele din celelalte staţii au confirmat faptul că traficul este sursa esenţială de poluare cu particule în suspensie PM10, îndeosebi prin antrenarea prafului de pe carosabil. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul dioxid de sulf (SO2) Concentraţiile de SO2 sunt uşor ridicate în perioada rece a anului (Ianuarie Martie şi respectiv Noiembrie Decembrie), principalele surse potenţiale de poluare la nivelul municipiului Iaşi fiind procesele de combustie şi traficul rutier. Nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor limită orare pentru protecţia sănătăţii umane. Diagrama Nr. 2-5 Evoluţia calităţii aerului la indicatorul SO 2 Sinteza datelor pentru anul 2011 este prezentată în tabelul de mai jos, iar variaţia concentraţiilor medii orare în diagrama următoare. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 31 / 224

Tabel Nr. 2-17 Date statistice anul 2011 pentru SO 2, ( date validate 24 de ore) VL=125 µg/m 3 STAŢIA Total. date validate % date disponibile Probe cu conc 125 μg/m3 (VLzilnic) Media (µg/m 3 ) IAS 1 363 95,0 363 5,43 IAS 2 358 94,0 358 4,60 IAS 3 355 93,3 355 4,83 IAS 4 352 92,6 352 5,37 IAS 5 358 93,7 358 4,41 IAS 6 271 74,2 271 5,10 Sursa: Raport Starea Mediului APM Iaşi 2011 Diagrama Nr. 2-6 Concentraţii medii orare SO 2 în anul 2011 Evoluţia calitaţii aerului la indicatorul dioxid de azot (NO2) Pentru NO 2 sunt stabilite valori limită orare pentru protecţia sănătăţii umane de 200 µg/m 3, iar valoarea maximă înregistrată a fost de 160,3 µg/m 3, în staţia de trafic Podu de Piatră în data de 12.03.2011 la ora 20.00. Nu s-au înregistrat valori care să depăşească pragul de alerta sau valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane. Valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane prevăzute în Legea nr.104/ 5.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător este 40 µg/m 3, valoare limită depăşită doar în staţia de trafic IS-1 Podu de Piatră (media anuală în acestă staţie fiind 47,10 µg/m 3 ), cu menţiunea că analizorul de NOx din această staţie a funcţionat doar 5 luni în anul 2011 (ianuarie-mai), înregistrându-se o captură de date de 39,62% a.î. conform Anexei nr. 4 din Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, captura minimă de date pentru NO2 este de 90%, iar media anuală în aceste condiţii nu este reprezentativă. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO2 - medii anuale µg/m3 30 25 20 15 10 5 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 NO2 18,8 19,87 22,3 22,93 22,43 24,97 Diagrama Nr. 2-7 Evoluţia calităţii aerului la indicatorul NO 2 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 32 / 224

Sinteza datelor pentru anul 2011 este prezentată în tabelul de mai jos, iar variaţia concentraţiilor medii orare în diagrama următoare. Tabel Nr. 2-18 Date statistice anul 2011pentru NO 2 (date validate medii orare) STAŢIA Probe cu conc Total. date % date 125 μg/m3 validate disponibile (VLzilnic) Media (µg/m 3 ) IAS 1 3471 39,6 3471 47,10 IAS 2 8175 93,3 8175 24,58 IAS 3 8129 92,7 8129 21,08 IAS 4 7662 87,4 7662 8,69 IAS 5 7995 91,2 7995 15,62 IAS 6 6292 71,8 6292 50,5 Sursa: Raport Starea Mediului APM Iaşi 2011 180 NO2 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2011-31 Dec 2011 - medii orare 160 140 120 100 80 60 40 20 0 01 Jan 2011 08 Jan 2011 15 Jan 2011 22 Jan 2011 29 Jan 2011 05 Feb 2011 12 Feb 2011 19 Feb 2011 26 Feb 2011 05 Mar 2011 12 Mar 2011 19 Mar 2011 26 Mar 2011 02 Apr 2011 09 Apr 2011 16 Apr 2011 23 Apr 2011 30 Apr 2011 07 May 2011 14 May 2011 21 May 2011 28 May 2011 04 Jun 2011 11 Jun 2011 18 Jun 2011 25 Jun 2011 02 Jul 2011 09 Jul 2011 16 Jul 2011 23 Jul 2011 30 Jul 2011 06 Aug 2011 13 Aug 2011 20 Aug 2011 27 Aug 2011 03 Sep 2011 10 Sep 2011 17 Sep 2011 24 Sep 2011 01 Oct 2011 08 Oct 2011 15 Oct 2011 22 Oct 2011 29 Oct 2011 05 Nov 2011 12 Nov 2011 19 Nov 2011 26 Nov 2011 03 Dec 2011 10 Dec 2011 17 Dec 2011 24 Dec 2011 31 Dec 2011 PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR - OANCEA-TATARASI - COPOU-SADOVEANU - TOMESTI - UNGHENI - Valoare limita orara pentru protectia sanatatii umane = 200 µg/m3 Diagrama Nr. 2-8 Concentraţii medii orare NO 2 în anul 2011 Monoxidul de carbon (CO) Poluantul CO rezultă din arderea incompletă a combustibililor şi a fost monitorizat în anul 2011 în patru staţii automate (Podu de Piatră, Copou, Tomeşti, Ungheni). Alături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluanţilor specifici rezultaţi din trafic, corelaţia dintre concentaţiile lor fiind pozitivă. De aceea măsurătorile de CO şi BTX din staţia de trafic sunt comparate în procesul de validare. Valoarea limită este 10 mg/m 3 pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile). Cele mai mari valori s-au măsurat în staţia de trafic, fără să se înregistreze nici o depăşire a valorii maxime zilnice a mediilor pe 8 ore. Evoluţia calităţii aerului la indicatorul CO - medii anuale miligram/mc 0,5 0,4 0,3 0,2 0,1 0 2006 2007 2008 2009 2010 2011 CO 0,44 0,22 0,28 0,27 0,3 0,32 Diagrama Nr. 2-9 Evoluţia calitaţii aerului la indicatorul CO Sinteza datelor pentru anul 2011 este prezentată în tabelul de mai jos, iar variaţia concentraţiilor medii orare în diagrama următoare. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 33 / 224

Tabel Nr. 2-19 Date statistice privind monitorizarea CO Numar de Maxima Date masurari mediei STAŢIA disponibile (medii pe 8 ore (%) orare) (mg/m 3 ) Depăşiri ale val. ţintă Frecv. depăşiri % Media anuală (mg/m3 Podu de Piatra staţie de trafic 6438 73,4 3,13 0 0 0,34 Copou staţie fond rural 8211 93,7 0,92 0 0 0,08 Tomeşti staţie fond suburban 5528 63,1 1,79 0 0 0,13 Bosia Ungheni staţie de fond 447 5,1 1,82 0 0 0,71 urban Sursa: Raport Starea Mediului APM Iaşi 2011 Maxima mediei pe 1 ora (mg/m3 4,41 18, Ian, ora 21 00 2,05 4, Ian, ora 23 00 2,58 4, Ian, ora 21 00 2,70 26 Dec, ora 21 00 11.0 CO (mg/m3), perioada: 01 Jan 2011-31 Dec 2011- maxima mediilor mobile 10.0 9.0 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0 1.0 0.0 01 Jan 2011 08 Jan 2011 15 Jan 2011 22 Jan 2011 29 Jan 2011 05 Feb 2011 12 Feb 2011 19 Feb 2011 26 Feb 2011 05 Mar 2011 12 Mar 2011 19 Mar 2011 26 Mar 2011 02 Apr 2011 09 Apr 2011 16 Apr 2011 23 Apr 2011 30 Apr 2011 07 May 2011 14 May 2011 21 May 2011 28 May 2011 04 Jun 2011 11 Jun 2011 18 Jun 2011 25 Jun 2011 02 Jul 2011 09 Jul 2011 16 Jul 2011 23 Jul 2011 30 Jul 2011 06 Aug 2011 13 Aug 2011 20 Aug 2011 27 Aug 2011 03 Sep 2011 10 Sep 2011 17 Sep 2011 24 Sep 2011 01 Oct 2011 08 Oct 2011 15 Oct 2011 22 Oct 2011 29 Oct 2011 05 Nov 2011 12 Nov 2011 19 Nov 2011 26 Nov 2011 03 Dec 2011 10 Dec 2011 17 Dec 2011 24 Dec 2011 31 Dec 2011 PODU DE PIATRA - COPOU-SADOVEANU - TOMESTI - UNGHENI - Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore = 10 mg/mc Diagrama Nr. 2-10 Variaţia valorilor maxime zilnice a mediilor pe 8 ore a concentraţiei de CO în anul 2011 Ozonul (O3) Precursorii ozonului monitorizaţi sunt oxizii de azot proveniţi în general din procesele de combustie şi traficul rutier şi benzenul provenit din activităţile în care sunt folosiţi solvenţi sau de la staţiile de distribuţie carburanţi. Diagrama Nr. 2-11 Evoluţia calitaţii aerului la indicatorul Ozon O 3 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 34 / 224

Sinteza datelor pentru anul 2011 este prezentată în tabelul de mai jos, iar variaţia concentraţiilor medii orare în diagrama următoare. Tabel Nr. 2-20 Date statistice privind monitorizarea ozonului în anul 2011 Numar Numar de Maxima depaşiri Frecv. masurari mediei pe STAŢIA max. depăşirii (medii 8 ore Medie 8 orare) (mg/m 3 % ) ore (120 mg/m 3 ) Iasi 3 Oancea - Tataraşi Iaşi 4 Copou - Sadoveanu Media anuală (mg/m 3 Maxima mediei pe 1 ora (mg/m3 8050 105,1 0 0 37,69 123,99 4 Mar, ora 14 00 8112 118,6 0 0 56,67 135,43, 27 Apr, ora 14 00 Iaşi 5 Tomeşti 8066 98.5 0 0 37,74 110,23 27 Apr, ora 15 00 Sursa: Raport Starea Mediului APM Iaşi 2011 140.0 O3 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2011-31 Dec 2011 - valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore 120.0 100.0 80.0 60.0 40.0 20.0 0.0 01 Jan 2011 08 Jan 2011 15 Jan 2011 22 Jan 2011 29 Jan 2011 05 Feb 2011 12 Feb 2011 19 Feb 2011 26 Feb 2011 05 Mar 2011 12 Mar 2011 19 Mar 2011 26 Mar 2011 02 Apr 2011 09 Apr 2011 16 Apr 2011 23 Apr 2011 30 Apr 2011 07 May 2011 14 May 2011 21 May 2011 28 May 2011 04 Jun 2011 11 Jun 2011 18 Jun 2011 25 Jun 2011 02 Jul 2011 09 Jul 2011 16 Jul 2011 23 Jul 2011 30 Jul 2011 06 Aug 2011 13 Aug 2011 20 Aug 2011 27 Aug 2011 03 Sep 2011 10 Sep 2011 17 Sep 2011 24 Sep 2011 01 Oct 2011 08 Oct 2011 15 Oct 2011 22 Oct 2011 29 Oct 2011 05 Nov 2011 12 Nov 2011 19 Nov 2011 26 Nov 2011 03 Dec 2011 10 Dec 2011 17 Dec 2011 24 Dec 2011 31 Dec 2011 OANCEA-TATARASI - COPOU-SADOVEANU - TOMESTI - Valoare maxima zilnica a mediilor pe 8 ore = 120 µg/m3 Diagrama Nr. 2-12 Variaţia valorilor maxime zilnice a mediilor pe 8 ore a concentraţiei de ozon în anul 2011 Benzenul Benzenul provine, în proporţie de 90%, din motoarele cu ardere internă (trafic auto), în urma arderilor incomplete, restul rezultă din evaporarea combustibililor la stocare şi transfer, din arderea lemnului şi din unele procese industriale. Este un poluant foarte stabil din punct de vedere chimic şi de aceea are tendinţă de acumulare în straturile inferioare ale atmosferei. Efectele asupra sănătăţiii pot fi de natură mutagenă şi cancerigenă, disconfort olfactiv, iritaţii şi diminuarea capacităţii respiratorii. Diagrama Nr. 2-13 Valori anuale ale benzenului 2006-2011 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 35 / 224

Tabel Nr. 2-21 Date statistice privind monitorizarea benzenului STAŢIA Numar date validate (medii orare) % date disponibile Frecventa depăşirii % Media anuală (mg/m 3 Podu de Piatra Decebal - Cantemir 6291 71,8 0 3,60 595 6,7 0 3,75 Bosia Ungheni 3460 39,4 0 2,93 Sursa: Raport Starea Mediului APM Iaşi 2011 12 Benzen (µg/m3), perioada: 01 Jan 2011-31 Dec 2011 - medii zilnice 10 8 6 4 2 0 01 Jan 2011 08 Jan 2011 15 Jan 2011 22 Jan 2011 29 Jan 2011 05 Feb 2011 12 Feb 2011 19 Feb 2011 26 Feb 2011 05 Mar 2011 12 Mar 2011 19 Mar 2011 26 Mar 2011 02 Apr 2011 09 Apr 2011 16 Apr 2011 23 Apr 2011 30 Apr 2011 07 May 2011 14 May 2011 21 May 2011 28 May 2011 04 Jun 2011 11 Jun 2011 18 Jun 2011 25 Jun 2011 02 Jul 2011 09 Jul 2011 16 Jul 2011 23 Jul 2011 30 Jul 2011 06 Aug 2011 13 Aug 2011 20 Aug 2011 27 Aug 2011 03 Sep 2011 10 Sep 2011 17 Sep 2011 24 Sep 2011 01 Oct 2011 08 Oct 2011 15 Oct 2011 22 Oct 2011 29 Oct 2011 05 Nov 2011 12 Nov 2011 19 Nov 2011 26 Nov 2011 03 Dec 2011 10 Dec 2011 17 Dec 2011 24 Dec 2011 31 Dec 2011 PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR - UNGHENI - Diagrama Nr. 2-14 Valori medii zilnice ale benzenului în anul 2011 În judeţul Iaşi starea de calitate a aerului poate fi influenţată de sursele antropice reprezentate de trafic, procesele de combustie, dar şi de activităţile ce sunt desfăşurate de operatorii economici. În ultimii 20 de ani marii poluatori reprezentaţi de platformele industriale consacrate ale judeţului şi-au diminuat substanţial activitatea sau chiar şi-au închis definitiv producţia, închiriind spaţiile unor agenţi economici cu activitaţi diverse, astfel încât nu mai există mari industrii poluatoare. Principalii operatori economici din judeţ reglementaţi prin autorizaţii integrate de mediu (IPPC - Directiva 96/61/CE) sunt cei listaţi mai jos. Chiar şi dintre aceştia, unii şi-au diminuat activitatea în ultimii 3 ani, ca urmare a crizei economice. Industria energetică, Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW- 2 instalaţii LCP (IMA), respectiv 2 instalaţii IPPC ( instalaţii inventariate conform prevederilor Directivei Consiliului nr. 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţiile mari de ardere şi respectiv ale Directive nr. 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC): SC CET IAŞI SA- CET I IAŞI şi SC CET IAŞI SA- CET II HOLBOCA Producţia şi prelucarea metalelor : Topitorii pentru metale feroase cu o capacitate de producţie mai mare de 20 tone/zi 2 instalaţii IPPC: SC FORTUS SA şi SC EUROCASTING SRL IAŞI. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 36 / 224

Industria mineralelor Instalaţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere, în special a ţiglelor, a cărămizilor şi a cărămizilor refractare cu o capacitate de producţie mai mare de 75 tone /zi- 1 instalaţie IPPC: SC CERAMICA SA IAŞI Industria chimică vopsele şi pigmenţi 1 instalaţie IPPC: SC NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY SA IAŞI hidrocarburi ce conţin oxigen- esteri: 1 instalaţie IPPC: SC CO PROD SOR Oeleni, Jud. Iaşi; instalaţii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de bază 1 instalaţie IPPC: SC ANTIBIOTICE SA IAŞI Industria textilă instalaţii pentru pretratare (operaţiuni precum: spălare, albire, mercerizare) sau vopsire a fibrelor ori textilelor, având o capacitate ce depăşeste 10 tone / zi 1 instalaţie IPPC: SCTEX SA IAŞI Industria alimentară Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mare de 50 tone /zi 1 instalaţie IPPC: SC ROMTRADING COMPANY SRL PODU ILOAIEI, Agricultura: instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de: 40000 de locuri pentru păsări 10 instalaţii IPPC: SC ROMTRADING COMPANY SRL PODU ILOAIEI-Ferma Henci, SC AVICOLA SA Ferme Războieni, Ferma Tg. Frumos:: SC AVI TOP SRL IAŞI- Ferma Miroslava, Ferma Războieni, Ferma Spinoasa, Ferma Tg. Frumos; SC ARCOM INTERNATIONAL COMPANY SRL- Ferma Tomeşti,, SC MAKLER PLUS SRL Bivolari; SC AVI PROD GRUP SRL Tomeşti, 2000 de locuri pentru porci de producţie 3 instalaţii IPPC: SC LATINI COM SRL BELCEŞTI,; SC PIG FARM SRL COARNELE CAPREI, SC SUIN PROD SA ROMAN- Ferma Războieni. Gestiunea deşeurilor: Depozite de deşeuri care primesc mai mult de 10 tone deşeuri/zi sau avand o capacitate totala mai mare de 25000 tone deşeuri, cu excepţia depozitelor de deşeuri inerte- 1 instalaţie IPPC: SC SALUBRIS SA IAŞI- Depozitul de deşeuri Tutora Instalatii de eliminare prin incinerare deşeuri periculoase: 1 instalaţie IPPC - SC AVAND SRL IAŞI. În judeţul Iaşi în anul 2011 au fost inventariate un număr de 3 obiective cu risc care intră sub incidenţa Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implică substanţe periculoase ( SEVESO II), din care 1 obiectiv cu risc major: SC PETROM SA ZONA PECO IAŞI- STAŢIA DE IMBUTELIERE ARAGAZ VALEA LUPULUI- instalaţie închisa, în curs de dezafectare şi 2 obietive cu risc minor: SC PETROM SA ZONA PECO IAŞI- DEPOZIT PECO IAŞI; SC ROMTEC SA IAŞI. În judeţul Iaşi există un număr de 17 activităţi / instalaţii care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr.1999/13/ce privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii. Activităţile / instalaţiile inventariate sunt : acoperiri de protecţie (metal, autovehicole, lemn) 7 instalaţii (SC ASAM SA IAŞI; SC DELPHI DIESEL SYSTEMS ROMANIA SRL; SC CONTAINER FACTORY Iaşi SRL; SC TESS CONEX SA MIROSLAVA; SC CNUD-EFCO ROMANIA SRL; SC MC MOBILI SRL IAŞI; SC MOBILI BRIANZA SRL MIROSLAVA); curăţarea uscată: 6 instalaţii (SC ERIA PRO SRL IAŞI; SC LUISIER SRL IAŞI; SC EUROSERVICE TECHNOLOGYC SRL, SC LAVA TINADO SRL; SC SIRIS FARM SRL,SC AMANO SERV SRL; fabricarea încălţămintei: 1 instalaţie (SC AURORA SA TG. FRUMOS) ; fabricarea preparatelor de acoperire: 1 instalaţie (SC NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY SRL MIROSLAVA cu activitate mult diminuată în ultimii 3 ani); fabricarea produselor farmaceutice: 1 instalaţie:sc ANTIBIOTICE SA IAŞI; curăţarea şi degresarea suprafeţelor: 1 activitate:sc REMAR SA PAŞCANI; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 37 / 224

La data de 31.12.2011 toate instalaţiile inventariate sub incidenţa Directivei COV solvenţi sunt conforme. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale: În anul 2011 controalele privind conformarea activitaţilor desfaşurate cu prevederile autorizaţiilor integrate de mediu emise pentru instalaţiile IPPC au fost realizate de ARPM Bacau şi GNM- Comisariatul Regional Suceava. Impactul transporturilor asupra stării de calitate a aerului: În ultimii ani numărul autovehiculelor înmatriculate în judeţul Iaşi a crescut simţitor şi această tendinţă este în creştere. Impactul negativ al autovehiculelor asupra mediului se manifestă prin degajarea în atmosferă a unor cantităţi mari de poluanţi gazoşi. Transportul auto elimină în atmosferă până la 50 % din cantitatea de hidrocarburi, fiind considerat principalul impurificator cu substanţe organice ale zonelor urbane. În concluzie, în cursul anului 2011 în judeţul Iaşi: Nu s-au înregistrat poluari accidentale ale factorului de mediu aer; In ceea ce priveşte calitatea aerului ambiental monitorizată de staţiile automate: Pentru toţi poluanţii monitorizaţi se observă o uşoară tendinţă de creştere a concentraţiilor în cursul anului 2011 S-au evidenţiat un număr total de 56 depăşiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10, determinate gravimetric (datorate traficului rutier, şantierelor de constructii şi instalaţiilor de termoficare CET ). Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită stabilite în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător pentru poluanţii gazoşi monitorizaţi în reţeaua locala de monitorizare a calităţii aerului din judeţul Iaşi, (NO2, SO2, CO, O3, COV), cu excepţia dioxidului de azot (NO2) la o singura staţie. Programul de gestionare a calităţii aerului pentru aglomerarea Iaşi pentru indicatorul PM10, iniţiat in.2008, revizuit şi aprobat prin HCJ în 2010 conţine măsuri şi acţiuni propuse de autorităţile administraţiei publice locale, serviciile descentralizate ale celorlalte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice centrale şi agenţii economici, prin implementarea cărora se va obţine reducerea poluării cu pulberi în suspensie fracţia PM10 în aglomerarea Iaşi, într-un interval de timp cât mai scurt. Aplicarea măsurilor şi respectarea termenelor prevăzute în acest program sunt obligatorii. 2.3.7.2 Calitatea solului Solul este o resursă naturală vitală care reglează mediul inconjurător şi răspunde unei game largi de presiuni exercitate asupra sa. În timp ce acest acest sistem complex bio geochimic este bine cunoscut ca mediul care sprijina producţia agricolă şi forestieră, solul este şi o componentă vitală pentru o serie de procese ecologice, de la managementul apei, fluxul terestru al carbonului, producţia naturală de gaze cu efect de seră, la ciclul nutrienţilor. Astfel, bunăstarea umană şi economia noastră depinde de multitudinea de funcţii ale solului: Solul este mediul care permite creşterea hranei pentru oameni şi animale, fibre naturale, cherestea, şi suport al vieţii sălbatice; Cca 99% din hrana la nivel mondial pentru consum uman vine din producţia de bază a terenurilor; Solul este filtrul natural care neutralizează anumiţi polunaţi trasformându-i ori acumulându-i şi absorbindu-le toxicitatea; Solul este un motor biologic unde plantele şi animalele moarte şi alte deşeuri organice sunt descompuse şi transformate în nutrienţi ce susţin viaţa; solul este viu: Solul joacă un rol crucial în reglarea serviciilor ecosistemelor. Carbonul, azotul şi alţi nutrienţi esenţiali sunt reciclaţi continuu intre sol şi plante, depozite geologice, apă subterană şi atmosferă. Intensitatea acestor schimburi bio- geochimice variază de la un loc la altul, funcţie de caracteristicile solului. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 38 / 224

Solul protejează rămăşiţele arheologice şi istorice Solurile care conservă moşteniri culturale ar trebui privite ca soluri valoroase; Solul oferă fundaţia fără de care construirea clădirilor, drumurilor, a altor infrastructuri, nu ar fi posibilă. Mai mult, pentru realizarea acestei infrastructuri, solul oferă o gamă largă de materii prime precum argilă pentru ceramică sau turbă drept combustibil. Gestionarea învelişului de sol reprezintă o problematică la fel de importantă ca şi gestionarea calităţii aerului, a biodiversităţii sau problema schimbărilor climatice. Acestea, alături de alte aspecte pun în balanţă dezvoltarea durabilă a societăţii umane în strânsă legătura cu potenţialul de regenerare naturală a resurselor ce constituie baza existenţei umane. O gestionare defectuoasă a acestor resurse a dus deja la apariţia unei multitudini de efecte negative, concrete, asupra factorului uman. Privit prin prisma funcţiilor pe care solul îl îndeplineşte faţă de sistemele naturale dar şi faţă de om, importanţa acestuia este legată de însăşi perpetuarea vieţii pe Terra. Problematica solurilor degradate fizic sau a celor poluate sau contaminate, alături de contaminarea apelor subterane este, în acest context, de o importanţă majoră deoarece efectele induse sănătăţii umane şi mediului înconjurător sunt diverse şi de multe ori greu de cuantificat la o primă abordare. Fondul funciar Fondul funciar reprezintă totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei ţări. După destinaţie, fondul funciar este alcătuit din: terenuri cu destinaţie agricolă, păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră, construcţii, drumuri şi căi ferate, ape şi bălţi, alte suprafeţe. Evoluţia fondul funciar al judeţului Iaşi este prezentată mai jos. Tabel Nr. 2-22 Evoluţia fondul funciar al judeţului Iaşi în perioda 2007-2011 AN 2007 2008 2009 2010 2011 Total 547.6 547.6 547.6 547.6 547.6 Suprafaţa agricolă din care: 380.3 380.2 380.2 380.1 380.1 arabilă 255.7 255.7 255.5 255.5 255.6 păşuni 85.5 85.4 85.4 85.4 85.4 fâneţe 22.3 22.3 22.3 22.3 22.1 vii şi pepiniere viticole 10.8 10.8 11 10.9 10.9 livezi şi pepiniere pomicole 6 6 6 6 6 Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 97.6 97.4 97.4 97.4 97.4 Ape şi bălţi 13.9 13.9 13.9 13.9 13.9 Atle suprafeţe 55.8 56 56 56.1 56.2 Surse: Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi (pentru perioada 2007-2010); Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Iaşi pentru anul 2011 Utilizarea fondului funciar al judetul Iasi (%) 2% 10% 18% Agricol Forestier Ape Alte terenuri 70% Figura Nr. 2-21 Utilizarea terenului, raportată la suprafaţa judeţului Clase de calitate ale solurilor - calitatea solurilor Din punct de vedere a calităţii solului pe terenurile agricole din judeţul Iaşi, predomină clasa III de calitate, cu o pondere de 43,93% din totalul suprafeţei agricole, urmată de clasa a IV (27,87%) şi clasa a II (23,51%). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 39 / 224

Pentru clasa a V-a - terenuri cu limitări severe care reduc gama culturilor agricole sau necesită măsuri sau lucrări speciale de conservare sau ameliorare a resursei de sol procentul este de 4,28%. Tabel Nr. 2-23 Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţ Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Folosinţa ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosinţă ha % din total folosinţ ă Arabil 1392 0,56 75.919 30,53 127970 51,47 36.844 14,82 6.516 2,62 Păş.+Fn 149 0,14 4765 4,56 27858 26,63 63200 60,42 8623 8,21 Vii 8 0,06 2.898 22,16 5475 41,87 3898 29,81 797 6,1 Livezi 5 0,06 1.432 16,04 2457 27,51 4486 50,23 550 6,16 Total 1554 0,41 85014 22,66 163760 43,64 108428 28,90 16486 4,39 Sursa: Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Ameliorative (OJSPA) Iaşi Tabel Nr. 2-24 Repartiţia terenurilor pe clase de bonitate în judeţ Nr. crt. Specificare U.M (ha) Clase de bonitare a solurilor I II III IV V VI Total (ha) 1. Arabil 255.517-40.389 199.317 15.811 - - 555.517 2. Păşuni + 3. Fâneţe 107.694 - - 24.150 83.544 - - 107.694 4. Vii 10.949-1.004 7.546 2.281 118-10.949 5. Livezi 5.975-474 2.445 2.948 108-5.975 TOTAL 380.135-41.867 233.458 104.584 226-380.135 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor La nivelul judeţului Iaşi presiunea factorilor externi asupra stării de calitate a solurilor este dată de : Degradări fizice ca urmare a activităţii umane sau fenomene naturale eroziune, alunecări de teren, acidifiere, inundabilitate, sărăturare, gleizare şi pseudogleizare, Degradări chimice poluări/ contaminări rezultate din activităţi antropice Soluri afectate de factori de degradare în perioada 2007-2011 Tabel Nr. 2-25 Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare în 2011 Factori de degradare Suprafaţa ha 2007 2008 2009 2010 2011 Eroziune 167.347 167.843 169.313 170.392 167.277 Alunecări de teren 66.985 67.724 68.157 68.672 69.152 Inundabilitate 18.974 19.217 28.700 19.502 18.969 Acidifiere 67016 66234 63.111 62.365 61.898 Judeţ Compactare - - 190.000 185.476 Iaşi Deficit de elemente nutritive 70.296 - - Volum edafic redus - - - Sărăturare 57.173 57.347 55.414 55.571 55.396 Exces de umiditate în sol - 101.743 93.100 106.436 Gleizare 82.354 82.581 83.743 83.565 84.360 Pseudogleizare 19167 19.162 21198 22.168 22.076 Secetă periodică - - - - Terenuri nisipoase - - - - Sursa OJSPA Iaşi În perioda 2009 2012, Consiliul Judeţean Iaşi derulează proiectul Întocmirea hărţilor de risc la alunecări de teren pentru 82 de unităţi administrativ teritoriale din judeţul Iaşi în cadrul căruia se face inventarierea alunecărilor de teren pentru comunele judeţului. În anul 2010 Administraţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Sucursala Moldova Nord a continuat lucrările de îmbunătăţiri funciare la amenajările hidroameliorative Sculeni-Ţuţora-Gorban şi Tabăra-Trifeşti Sculeni. Prin programul Îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate finaţat de către Administraţiei Fondului pentru Mediu, începând cu anul 2010, la nivelul judeţului Iaşi se derulează 4 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 40 / 224

proiecte de împădurire a terenurilor degradate, pe o suprafaţă de 194,4 ha, în comunele Aroneanu, Ipatele, Cucuteni şi Romaneşti. Tendinţe: scăderea uşoară a suprafeţei de teren agricol prin scoaterea din circuit în vedere introducerii în intravilanul localităţilor şi schimbarea destinaţiei în curţi/construcţii; creşterea suprafeţelor afectate de fenomene de eroziune şi alunecări de teren; creşterea utilizării îngrăşămintelor naturale în detrimentul celor chimice ; creşterea suprafeţelor destinate agriculturii ecologice creşterea suprafeţelor de teren împădurite. 2.4. INFRASTRUCTURA 2.4.1. Transportul Căile de comunicaţie rutiere, feroviare şi aeriene sunt cele care asigură judeţului Iaşi întregul trafic de mărfuri şi călători: Transportul rutier se face pe cei 2374 km de drumuri publice, din care 347 km drumuri naţionale şi 2027 km drumuri judeţene şi comunale; Transportul CF - lungimea liniilor de cale ferată care traversează judeţul este de 290 km. Transportul aerian este asigurat de Aeroportul Iaşi care asigură curse interne şi ocazional curse internaţionale. Infrastructura rutieră, feroviară şi aeriană din zona judeţului Iaşi a fost dezvoltată în diferite etape, funcţie de prognoza evoluţiei socio-economice a zonei Moldovei, în strânsă corelare cu prognoza de dezvoltare la nivelul întregii ţări. Figura Nr. 2-22 Căi de transport judeţ Iaşi (Sursa: Statut cadru judeţ Iaşi 2007) 2.4.1.1 Transportul rutier Reţelele de drumuri provoacă probleme în majoritatea judeţelor din nord-est, inclusiv în judeţul Iaşi. Acestea se confrunta cu o întârziere evidentă a tehnologiei industriale şi agricole, un nivel scăzut de calificare a fortei Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 41 / 224

de muncă si, nu în ultimul rând, cu probleme de mediu, cauzate de lipsa resurselor de apă, despăduriri, alunecări de teren considerabile şi existenţa stratului freatic aflat la adâncime. Ca urmare a faptului că regiunea este traversată de o serie de drumuri europene (E85, E576, E574, E581, E583), densitatea drumurilor publice este 36,3 km/km2, depăşind media la nivel de ţară, de 33,1 km/km 2 (la nivelul întregii Românii). Există câteva drumuri publice modernizate. Procentul lor în judeţul Iaşi este de 17,6 %, mai mic decât media la nivel de ţară, care se cifrează la 25,3 %. Reţeaua de drumuri publice şi poduri cuprinde: drumuri naţionale, inclusiv autostrăzi şi drumuri europene (347 km), drumuri judeţene şi comunale (2027 km). Situaţia generală actuală a reţelei de drumuri publice din judeţul Iaşi pe tipuri de lucrări pentru traficul rutier în funcţie de caracteristicile tehnice se prezintă astfel (decembrie 2010): - Total drumuri publice - lungime reţea 2374, din care: modernizate - lungime reţea: 401 km; cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere - lungime reţea: 657 km; -Total drumuri publice naţionale - lungime reţea 347 km, din care: modernizate - lungime reţea: 317 km; cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere - lungime reţea: 28 km; Total drumuri publice judeţene şi comunale lungime reţea 2027 km din care: modernizate - lungime reţea: 84 km; cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere - lungime reţea: 629 km. Figura Nr. 2-23 Infrastructura rutieră din judeţul Iaşi Analiza infrastructurii rutiere, respectiv toate categoriile de drumuri şi lucrări de artă cu amplasamente imediat adiacente judeţului Iaşi, evidenţiază faptul că drumurile reabilitate sunt aduse la parametrii tehnici corespunzator standardelor în vigoare, iar lucrarile de artă (poduri, podeţe, ziduri de sprijin, apărări de mal, etc.) asigură siguranţa circulaţiei în condiţiile unor debite normale precum şi în condiţiile unor debite sporite ale râurilor principale. În paralel se constată că drumurile nemodernizate (ce nu satisfac cerinţele standardelor actuale) împreună cu lucrările de artă pot satisface parţial tranzitarea debitelor maxime actuale ale râurilor cât şi a afluenţilor acestora, iar debitele sporite accidental nu pot fi preluate de actualele lucrări de artă inginereşti. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 42 / 224

Starea generală a podurilor este medie, unele din acestea necesitând lucrări de consolidare atât la suprastructură cât şi la infrastructură, degajarea albiilor în dreptul podurilor şi apărări de mal la zonele de racordare pod-rampe. 2.4.1.2 Reţeaua de căi ferate Densitatea căilor ferate în regiunea de nord-est este de 40,9/1000 km 2, judeţul fiind traversat de ruta feroviară VI (Bucuresti-Iasi). Lungimea reţelei de căi ferate aferente judeţului Iaşi este de 290 km., din care 135 km electrificată, iar restul de 155 km neelectrificata. Din totalul de 290 km, 135km. este linie ferata cu ecartament normal, cu o cale, 140 km este linie ferata cu ecartament normal cu doua cai, iar 15 km este linie ferata cu ecartament larg. Numărul total de gări C.F. din judeţul Iaşi este de 26 de gări, din care 14 staţii şi 12 halte. Principalele cai feroviare şi noduri feroviare din judeţul Iaşi sunt urmatoarele: -Magistrala 600: Iaşi Vaslui Barlad Tecuci; -Magistrala 500: Pascani Roman bacau Bucuresti. -Linia ferata 606: Iaşi Pascani; -Linia ferata 608: Iaşi Dorohoi; -Linia ferata 612: Iaşi Hirlau Podurile de cale ferată au suprastructuri alcătuite din tabliere metalice cu calea rezemată direct pe grinzile căii (grinzi gemene, inimă plină cale sus sau jos, grinzi cu zăbrele), tabliere metalice cu calea de balast (inimă plină cale sus sau jos, grinzi cu zăbrele), tabliere cu grinzi metalice înglobate în beton şi suprastructuri din beton armat. Podeţele pe căile ferate au funcţia de asigurare a colectării şi scurgerii apelor provenite din precipitaţii şi/sau de descărcare a apelor provenite din revărsări. Pe tronsoanele de cale ferată, se află o serie de podeţe cu lumină de la 2,00 m 5,00 m, a căror suprastructură este constituită din bolţi de beton, dale din beton armat cu calea de balast, sau podeţe deschise cu suprastructură din grinzi metalice sau pachete de şini precum şi grinzi din beton cu prinderea şinei direct pe structura de rezistenţă. Tunelurile de cale ferată aparţinand Sucursalei Regionale C.F. Iaşi aflate pe raza de responsabilitate a judeţului Iaşi sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel Nr. 2-26 Tuneluri de cale ferată Nr. Crt. Denumirea tunelului Km intrare ieşire Locaţia conform Cod BAR Lungime [m] 1. Bîrnova 389 + 543 389 + 788 Linia 600 Tecuci - Iaşi 234 2. Bîrnova 389 + 547 389 +667 Linia 600 Tecuci - Iaşi 241 3. Movileni 8 + 141 9 + 105 Linia 613 Letcani - Dorohoi 964 2.4.1.3 Transportul aerian În judeţul Iaşi există un aeroport care găzduieşte curse interne şi ocazional internaţionale. Aeroportul Iaşi este unul dintre cele mai vechi aeroporturi acreditate din Romania. Chiar din 1905 aveau loc pe o pista mai mult sau mai puţin adecvată întreceri artistice aviatice cu pionierii aviaţiei de la acea vreme. Aeroportul Internaţional Iaşi este amplasat în partea de N-E a judeţului Iaşi, pe strada Moara de vânt nr. 34. Capacitatea maximă a aerogarii este de 200 de persoane, lungimea pistei de aterizare este de 180m. Aeroportul Iaşi se încadreaza în clasele V- VI: Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 43 / 224

- Clasa V aeronave de o capaciate până la 50 persoane; - Clasa VI aeronave cu o capaciate de peste 60 de persoane, până la 200. Operatorii de zbor (Tarom, Carpatair, Austrian Airleans, Air Bucharest, Corendon Airlines) îşi desfaşoară activitatea pe aeroportul Iaşi cu urmatoarele tipuri de aeronave: ATR 42, ATR 72, SAAB 2000, MDL, CRJ. Rutele de zbor pe aeroportul Iaşi sunt: Curse regulate: Iaşi Bucuresti, Iaşi Timisoara, Iaşi Viena; Curse charter: Iaşi Antalia Bandur (Turcia), Iaşi Grecia. Aeronavele survolează zonele Aroneanu şi Dorobanţi sau Tătăraşi şi Mogoşeşti. Noul terminal pentru pasageri operează din octombrie 2001 şi este capabil sa proceseze 150 pasageri pe oră pentru zborurile interne şi 100 de pasageri pe oră pentru zborurile externe utilizând fluxuri separate şi săli de aşteptare pentru îmbarcare distincte. In cursul anului 2011, numarul pasagerilor care au tranzitat Aeroportul din Iaşi a crescut cu 15% faţă de 2010, ajungând la un numar de 184.063 persoane. 2.4.2. Telecomunicaţii Judeţul are acces la infrastructura de comunicaţii în toate localităţile. Toate primăriile din judeţ beneficiază de acces la Internet, la telefonie mobilă şi telefonie fixă. Domeniul telecomunicaţiilor este dominat de Compania Naţională de Telefonie Romtelecom şi de companiile naţionale de telefonie mobilă Orange, Vodafone şi Cosmote. Reţeaua de internet piaţa serviciilor de Internet este reprezentată în judeţ de o serie de provideri naţionali, dintre care amintim: NextGen, UPC, Romtelecom, RCS-RDS, etc. În sectorul telecomunicaţiilor se remarcă un proces alert de modernizare datorită expansiunii tehnicii avansate în telefonia cu fir şi a creşterii gradului de acoperire a telefoniei mobile. Modernizarea acestui sector va continua şi în viitor prin montarea cablurilor optice, extinderea reţelelor digitale şi dezvoltarea în ritm rapid a telefoniei mobile şi a comunicaţiilor prin internet. Serviciile de comunicaţii şi reţelele de date sunt coordonate de ANRC Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Comunicaţiilor şi IGCTI Inspectoratul General de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. 2.4.3. Energia 2.4.3.1 Electricitatea Furnizorul de energie electrică face parte din E.ON Moldova concernul german E.ON Energie, Compania furnizează curent electric în 6 județe: Bacau, Botosani. Iaşi, Suceava, Vaslui şi Neamt. Numarul actual de consumatori de energie electrică, abonati ai E-ON MOLDOVA în judeţul Iaşi este de 290.597. Lungimea reţelelor electrice în funcţiune este după cum urmează: Reţele electrice de inaltă tensiune - 537 km Reţele electrice de medie tensiune - 3766 km din care în linie electrică subterană - 1028 km Reţele electrice de joasă tensiune - 6281 km din care în linie electrică subterană - 2540 km. (Sursa: Statutul cadru al judeţului Iaşi 2007) 2.4.3.2 Furnizarea gazului natural Numărul actual de abonaţi în judeţul Iaşi este de 83.141 Numărul suplimentar de abonaţi în perspectiva următorilor ani, în judeţul Iaşi este de 5.000. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 44 / 224

Lungimea reţelei de distribuţie a gazului în judeţul Iaşi este de 859.809 km. (Sursa: Statutul cadru al judeţului Iaşi 2007) 2.4.3.3 Energia termică Reţelele de termoficare, magistrale şi racorduri de apă fierbinte, alimentează cele 250 puncte termice şi 41 de module termice existente în prezent în Municipiul Iaşi, din care 127 PT şi modulele sunt în administrarea UFET. Numărul actual de abonaţi este egal cu numărul total de contracte, adică 2567 contracte. Aceştia sunt alimentaţi după cum urmeaza: Numarul aproximativ de consumatori de abur alimentaţi direct din reţeaua de transport: 8 contracte agenti economici, unitaţi sanitare şi de învatamant; Numarul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi direct din reţeaua de transport: 84 contracte; Numarul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi direct din reţeaua dedistributie: 2428 contracte; Numarul aproximativ de consumatori de apă fierbinte alimentaţi din centrale termice de cvartal: 47 contracte. (Sursa: Statutul cadru al judeţului Iaşi 2007) 2.5. ANALIZE SI PREVIZIUNI SOCIO-ECONOMICE 2.5.1. Profilul socio economic al Romaniei 2.5.1.1 Populaţia şi condiţiile de trai În conformitate cu datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) privind rezultatele finale ale recensamantului organizat in Romania in luna octombrie 2011, popultatia totala a tarii a scazut la 20.121.641 locuitori.. Structura populaţiei în funcţie de sex era 48,68% barbaţi şi 51,32% femei. Dezvoltarea demografică din ultimii ani în România a fost marcată pregnant de procesul de transformare socială şi economică iniţiata de schimbările politice de la începutul anilor 1990. Aşa cum arată următoarea diagramă, populaţia Romaniei şi-a atins cel mai înalt punct în jurul anului 1992 şi a descrescut de atunci încolo. mil. locuitori 25 23 21 19 17 18,4 20,25 22,2 23,21 22,44 21,43 21,41 20,121 15 1960 1970 1980 1990 2000 2010 2011 2012 Sursa: INS Diagrama Nr.2-15 - Dezvoltarea demografică în România, 1960 2012 (Populaţia la 1 ianuarie) Declinul este în principal o consecinţa a creşterii naturale negative şi al echilibrului negativ al migrării externe. Totuşi, după varful înregistrat la începutul anilor 1990, migraţia netă a înregistrat o reducere semnificativă în intensitate. Motivele pentru creşterea naturala negativă sunt o rată scăzută a natalitaţii (1,4 copii per femeie în comparaţie cu 1,5 pentru UE-25) şi o creştere lentă a speranţei de viaţa la naştere. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 45 / 224

Tabel Nr. 2-27 Indicatori demografici pentru România, 1990-2012 UNITATEA 1990 1992 1996 2000 2010 2011 2012 Populaţia totală (la 1 ianuarie) 1000 persoane 23.207 22.789 22.608 22.435 21.431 21.413 20.121 Creşterea naturală Persoane + 67.660-3.462-54.810-21.299-38.658-17.483-57.966 Per 1000 locuitori 3,0-0,2-2,5-0,9-1,6-2,2-2,7 Speranţa de viaţă Ani 69,56 69,78 69,05 70,53 73,5 73,6 n.a Rata totală a natalităţii Copii / femeie 1,8 1,5 1,4 14 1,4 1,4 1,4 Emigranţi Persoane 96.929 31.152 21.526 14.753 7.906 15.538 n.a Migraţie netă Persoane n.a. -29.399-19.473-3.729-847 -2.769 n.a Sursa: INS În 2012, populaţia urbană reprezinta 55,05% din total, cu variaţii importante între regiuni, plasând România printre cele mai puţin urbanizate ţari din Europa. Un fapt notabil este că în ciuda unei creşteri al numărului aglomeraţiilor urbane (municipii şi oraşe), procentul populaţiei urbane din Romania a rămas practic neschimbat din 1990, aşa cum arată următoarea diagramă. Aceasta se explică prin migraţia puternică a locuitorilor din mediul urban către alte ţări şi către zonele rurale în căutarea oportunităţilor de angajare. Cei mai mulţi dintre oameni şi-au pierdut slujbele ca şi consecinţă a procesului de restructurare economică în desfăşurare din 1990. Sursa: INS Diagrama Nr.2-16 - Dezvoltarea populaţiei urbane şi rurale în România, 1970-2012 In 2012, reţeaua urbană română cuprinde 217 oraşe, din care 103 sunt clasificate drept municipii. 2.5.1.2 Economia naţională În ultimii ani, economia României a prezentat o descreştere economică puternică, ca urmare a crizei financiare care a afectat majoritatea ţărilor. După o creştere economică semnificativă, un deficit de cont curent mărit şi o încetinire a inflaţiei înregistrate în 2007 şi 2008, România s-a confruntat cu cea mai mare scădere a PIB-ului din Uniunea Europeană, iar revenirea economiei a inceput treptat, dar modest, inca de la sfârşitul anului 2011. PIB-ul real a crescut cu 7,3% în 2008, urmat de o cădere puternică de 6,6% in 2009, de scădere ulterioară de 1,1% în 2010 si de o usoara crestere de 2.2% in anul 2011 si 0,2% in anul 2012. Valoarea PIB in 2012 a fost de de 585,2 miliarde lei. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 46 / 224

Evolutia PIB-ului Romaniei in perioada 2005-2012 110% 105% 100% 107,10% 103,90% 105,70% 102,10% 105,10% 108,30% 107,70% 107,30% 105,20% 104,10% 104,20% 98,90% 102,20% 100,20% 095% 93,90% 95,20% 96,80% 93,40% 090% 085% 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 PIB Sursa: INS Diagrama Nr.2-17 - Creşterea reală a PIB-ului (anul anterior = 100%) În 2012, cresterea foarte redusa a PIB-ului a fost marcata de o scadere a sectorului agriculturii (-22,2%), si de usoare crestreri ale domentiul industriei (0,2%), constructii (2,0%) si servicii (1,9%). Cu privire la structura PIB-ului pe sectoare economice, sectorul serviciilor s-a situat pe primul loc în anul 2012, cu o contribuţie de 43,1% adaugată la valoare brută, urmat de industrie cu 29,2%, impozite nete pe profit de 12,8, construcţii cu 9,2% şi agricultura cu 6,0%. Inflaţia de la finalul anului 2012 s-a situat pe o tendinţă descendenta atingand valoarea de 4,95% (media anului fiind 3,33%), dupa ce a înregistrat o valoare de 5,79% în 2011 şi de 6,09% în 2010. Populaţia activă economic in gospodarii în 2012 a fost de 9,890 milioane locuitori (51%) din populaţia totală iar rata de angajare (populatia ocupata pe gospodarii este de 42.67%) a fost de 58,3% pentru populaţia cu vârstă legală pentru a munci. Această rată este mai mare decât media 56% de NMS-10, dar se situează sub 63,3% din ţarile UE-25. Rata de angajare (definită ca rata şomajului neînregistrat din populaţia activă totală) a crescut gradual dupa ce în 2007 era de 4,1%, de departe cea mai mică valoare din Europa Centrala şi de Est. În 2009 s-a înregistrat o rată a şomajului de 6,9%, în 2010 de 7,3%, in 2011 de 7,4% si 2012 valoarea a fost de 7,0%. 2.5.1.3 Venitul şi cheltuielile gospodăriei În 2012 salariul net lunar mediu în România era de 1.512 RON/lună (339,32 /lună la rata de schimb medie a anului 2012), cu o creştere în termeni reali de -0,5%. Pentru anul 2013 este estimată o creştere de 6,4% care va conduce la atingerea valorii de 1.615 RON/lună. În anii 2010 si 2011, creşterea reală a salariilor nete a fost negativă, după ce în anii 2007 şi 2008 s-au înregistrat creşteri cu peste 15%. Salariile din România sunt foarte mici, chiar comparate cu cele din alte ţări ale Europei de Est. Proiectia principalilor indicatori macroecomici pentru anul 2013 data publicitatii in iarna lui 2013 de către Comisia Naţională de Prognoză (CNP) prognozează o creştere viitoare a salariilor reale pe termen scurt de 0,8%. Următoarele cifre prezintă dezvoltarea istorică a salariilor nete medii la nivelul naţional, regiunea Nord Est şi judeţele componente ale regiunii Nord Est pentru perioada 2008 2012. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 47 / 224

Salariile medii nete în România şi judeţele selectate in perioada 2008 2012 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2008 2009 2010 2011 2012 Romania Nord Est Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui Sursa: CNP Diagrama Nr.2-18 - Salariile medii nete în România şi judeţele selectate, 2008 2012 În ciuda creşterii notabile a nivelurilor de venit, în perioada 2007 2008, ulterior în 2009, 2010 si 2011 si 2012 câştigurile au fost diminuate sau au inregistrat cresteri nesemnificative. În România există diferenţe mari salariale, regiunea Nord Est situandu-se sub media nationala in toata perioada analizata. In cadrul regiunii Nord Est, judetul Iasi inregistreaza cele mai mari castiguri salariale medii, urmat de judetul Bacau.. Sursa: INS Diagrama Nr.2-19 - Venitul brut mediu per capita din România pe zona de locuire, statutul angajării pentru capul gospodariei şi decila venitului, 2011 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 48 / 224

În anul 2011 cheltuielile totale medii ale gospodăriei la nivel naţional erau numai cu puţin sub venitul total al gospodariei. Totuşi, disparităţi semnificative există între diferite decile de venit, aşa cum poate fi observat în figura de mai jos: Sursa: INS Diagrama Nr.2-20 - Compararea venitului brut mediu al gospodăriei şi cheltuielilor medii ale gospodăriei pe decile de venit în România, 2011 În 2011 venitul mediu al gospodăriei depăşea cheltuielile medii ale gospodăriei în nouă decile superioare de venit, proporţia fiind inversată doar în cazul decilei de venit cea mai saracă, astfel indicând precaritatea economiilor gospodăriei în cele mai sărace gospodării din România. Partea cheltuielilor monetare ca şi procent al cheltuielilor totale ale gospodăriei era 83%, în timp ce procentul de 17%, rămas, corespundea contravalorii produselor agrare din resurse proprii. Printre componentele cheltuielilor monetare, cea mai mare parte era destinată pentru achiziţionarea alimentelor şi bauturilor (40.09% din total), urmate îndeaproape de bunurile non-alimentare şi de servicii (16.4% din total). Cheltuielile pentru plata impozitelor (pe venit) şi a contribuţiilor sociale reprezentau 13% din cheltuielile totale monetare. Totuşi, diferenţe semnificative există între zonele urbane şi cele rurale. Aşa cum este indicat în tabelul de mai jos, partea cheltuielilor monetare pentru gospodăriile urbane a fost notabil mai mare prin comparaţie cu cea a gospodăriilor rurale (93% prin comparaţie cu 68%). Aceasta se explică în principal prin faptul că gospodăriile rurale îşi acoperă cererea de bunuri de consum prin intermediul produselor agrare produse chiar de ele (echivalent cu 35% din cheltuielile totale ale gospodăriei). Categoriile de cheltuieli acolo unde gospodăriile din mediul urban aveau cheltuieli semnificativ mai mari decat gospodăriile din mediul rural erau cheltuielile monetare pentru servicii (21% prin comparaţie cu 11%) şi impozite şi contribuţii sociale (20% prin comparaţie cu 8%). Tabel Nr. 2-28 Structura cheltuielilor totale medii ale gospodariei în România pe zone, 2011 TIPUL DE CHELTUIELI UNITATEA TOTAL URBAN RURAL Cheltuielile totale ale persoanei RON / lună (*) 627 757 537 Cheltuielile monetare din care: % 84 93 68 - alimentare şi băuturi % 20.8 23.6 16.7 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 49 / 224

- bunuri nealimentare % 21.6 22.8 19.8 - servicii % 16.4 20.6 10.61 - impozite şi contribuţii sociale % 15.8 21.3 7.9 - alte cheltuieli monetare % 6 5 9 Contravaloare consum produse agrare din propriile resurse 2,95 20.4 7.3 39.3 (*) în preţuri curente; Sursa: INS Cheltuielile de consum pe gospodarie pentru alimente şi băuturi (inclusiv cheltuielile monetare şi nonmonetare) au înregistrat o creştere de 34% în termeni nominali între 2009 şi 2011. Exprimată ca procent din venitul net mediu per capita, această categorie de cheltuieli s-a mentinut in jur de 30% in aceasta perioada, aşa cum se poate vedea din figura de mai jos. Sursa: INS Diagrama Nr.2-21 - Cheltuielile gospodariei medii pentru consumul de alimente şi băuturi, 2009 2011 O cifră la fel de interesantă este reprezentată de partea din cheltuielile gospodăriei urbane pentru plata serviciilor municipale (inclusiv apă, canalizare, salubrizare şi alte servicii, termoficare), sub forma procentului din venitul net al gospodăriei. Sursa: INS Diagrama Nr.2-22 - Cheltuielile gospodariei urbane pentru serviciile municipale de bază ca procent din venitul net al gospodăriei, 2009 2011 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 50 / 224

Tendinţele descrise mai sus au putut fi observate în gospodăriile din toate regiunile şi grupurile de venit şi astfel ele pot fi interpretate ca un indicator pentru scaderea generală a situaţiei economice şi a condiţiilor de trai ale gospodăriilor din România, dar şi pentru descreşterea gradului de acces general la serviciile municipale de bază cum ar fi alimentarea cu apă, evacuarea apelor menajere şi termoficarea locală. 2.5.1.4 Perspective macroeconomice Primul deceniu care a urmat schimbărilor politice importante din 1990 a fost caracterizat printr-o criză economică şi prin pauperizarea sectoarelor mari din populaţia României. Totuşi, îmbunătăţirile economice recente (din 2001 economia României a experimentat şi o creştere economică importantă, dar şi o reducere a inflaţiei) şi intrarea României şi UE în 2007 au permis o viziune optimistă asupra dezvoltării politice şi economice viitoare a ţării. Cea mai recentă perspectivă macroeconomică publicată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) - previziunea din iarna anului 2013 - se bazează pe presupunerea că mediul de afaceri va deveni din nou pozitiv, dupa ce a cunoscut o descrestere puternica şi că creşterea economică a principalilor parteneri comerciali ai României se va relansa. Tabel Nr. 2-29 - Prognoză asupra indicatorilor macroeconomici principali pentru România INDICATOR UNITATEA 2008 2009 2010 2011 2012 Rata de creştere a PIB-ului % 7,3-6,6-1,1 2,2 0,2 Media anuala a inflaţiei % 7,85 5,59 6,09 5,79 3,33 Rata de schimb RON / 3,68 4.23 4.21 4,23 4,45 Sursa: INS, CNP Potrivit CNP, în 2011 şi 2012 PIB-ul României a prezentat o creştere reală medie, fata de perioada 2009-2010 cand s-a inregistrat o contractie puternica a economiei. Prin cresterea PIB-ului in viitor se va ajunge la o îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi o reducere a discrepanţelor economice şi sociale dintre Romania şi statele membre ale UE. Evoluţia pieţei de muncă va fi influenţată semnificativ de dinamica populaţiei totale, de populaţia angajată în câmpul muncii şi de numărul de angajaţi (a se vedea tabelul de mai jos). Aşa cum arată prognoza CNP, populaţia totală va continua să descrescă cu aproximativ -0,32% anual. Schimbări importante vor avea loc, de asemenea, şi cu privire la structura de vârstă a populaţiei care va fi caracterizată de o îmbătrânire viitoare demografică, prin reducerea populaţiei tinere sub 15 ani şi prin creşterea populaţiei vârstnice. Tabel Nr. 2-30 - Prognoza indicatorilor forţei de muncă în România, 2008 2012 INDICATORI 2008 2009 2010 2011 2012 Rata populaţiei active (%) 41,7 41,2 40,6 40,7 40,7 Populaţia activa, rata de creştere (%) 1,2-1,3-1,7-0,2-0,1 Rata angajării civile (%) 39,9 38,6 37,5 38,5 38,5 Rata de creştere a angajării populaţiei (%) 1,6-3,4-3,1 2,2 0,2 Angajaţi, rata de creştere (%) 3,3-5,4-8,3 0,7 0,6 Şomajul înregistrat (%) 4,4 7,8 7,0 5,1 4,6 Rata şomajului (ILO) 5,8 6,9 7,3 7,3 7,1 Toate valorile sunt exprimate în %, primele trei randuri sunt variaţii comparate cu anul anterior *) în % din populaţia totala Sursa: CNP, previziunea de iarna 2013 În perioada anul 2012 populaţia activă cu vârstă de muncă este simlilara cu anul 2011, la fel ca si rata angajarii civile. 2.5.2. Profilul socio economic al Regiunii Nord-Est 2.5.2.1 Structura administrativă Regiunea Nord cuprinde 6 judeţe: Bacau, Botosani, Neamt, Iasi, Suceava si Vaslui şi are o suprafaţă de 36.850 km 2 (15.46% din suprafaţa României) a doua ca mărime între cele 8 regiuni. Numarul oraşelor şi municipiilor sunt în judeţele Bacau (3), Botosani (2), Iasi (2), Neamt (2), Suceava (5) şi Vaslui (3). La 1 iulie 2012, Regiunea Nord -Est cuprindea 29 oraşe, 506 comune şi 2.414 sate. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 51 / 224

Tabel Nr. 2-31 - Structura administrativa a Regiunii Nord Est la 01 iulie 2012 Număr oraşe 29 Din care municipii 17 Număr comune 506 Număr sate 2.414 Conform datelor publicate de INS privind rezultatele finale ale recensamantului desfasurat in Romania in toamna anului 2011, populatia principalelor orase din Regiunea Nord Est este Iasi (290.422 locuitori), Bacau (144.307 locuitori), Suceava (92.121 locuitori), Piatra Neamt (85.055 locuitori), Botosani (106.847 locuitori) si Vaslui (55.407 locuitori). 2.5.2.2 Populaţia Cu o populaţie de 3.302.217 locuitori conform datelor finale ale recensamantului derulat in 2011, Regiunea Nord-Est deţine o pondere de 17,29% din populaţia totală a României. Densitatea medie a populaţiei in Regiunea Nord-est a fost 100,5 loc./km 2, peste media naţională (90,2 loc./km 2 ). Densitate a populaţiei înregistrată in Regiunea Nord-Est nu are o valoare uniforma, astfel, în judeţul Bacau (48,69 loc./km 2 ), judeţul Botosani (37,61 loc./km 2 ), judetul Iasi (69,80 loc/ km 2 ), judetul Neamt (35,92 loc/ km 2 ), judetul Suceava (35,48 loc/ km 2 ), judetul Vaslui ( 35.08 loc/ km 2 ). În 2012, ponderea populaţiei urbane în Regiunea Nord Est a fost de 43,04%, respectiv 17,29% din populatia naţională. Cea mai mare pondere a populaţiei urbane a fost întâlnită în judeţele Iasi (23,98%) Bacau (20,22%%) si Suceava (19,04%) şi în timp ce ponderea cea mai redusă a fost înregistrată în judeţele Botosani (11,76%), Vaslui (11,71%) si Neamt (13,29%). In anul 2012, pentru Regiunea Nord-Est, nr de nascuti vii a fost de 36.401 iar rata mortalitatii la 1 iulie 2011 a fost de 40.996, sporul natural fiind de 4595. 2.5.2.3 Economia Regională In anul 2012 in Regiunea Nord-Est se inregistra o valoare a PIB-ului de 64,024 mld lei, inaintea Regiunilor Sud-Est, Sud-Vest, Vest si Nord-Vest. Cu o retea hidrografica bogata, Regiunea Nord-Est este strabatuta de un numar de opt cursuri importante de apa care se repartizeaza pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 km 2 ) si Prutului (10.990 km 2 ). Multe din cursurile de apa ale regiunii au beneficiat de ample lucrari de amenajare si regularizare. Pe langa aceasta resursa primordiala, apa, Regiunea Nord-Est are si resurse exploatabile ale subsolului: mangan, sulfuri polimetalice, ape minerale, sare, zacamant de sulf, gaze naturale. In 2012, Regiunea Nord-Est a generat aproximativ 10,94% din produsul intern brut (PIB) national. In 2011 cresterea reala PIB a fost de 2,2%, iar in anul 2012 cresterea a fost de 0,2%. Populatia ocupata este de 1164,9 mii persoane, iar numarul mediu de salariati este de 494,6 mii salariati. In ceea ce priveste rata somajului, se afla pe locul 5 raportat la toate regiunile. Pentru 2013, conform Comisiei Nationale de Prognoza, se asteapta o crestere a PIB-ului, de la 64,02 mld lei la 68,22 mld lei. PIB-ul regional va fi de 10,94%. Este prognozata o crestere in domeniul serviciilor devenind 0,5% depasind astfel valoarea negativa, crestere in domeniul constructiilor la 2,5%, nu este prognozat nimic in domeniul agriculturii (0,0%) si o usoara crestere a industriei de 2,1%. Situatia economică înregistrată în anul 2012 a avut un impact minor asupra ocupării civile, prin cresterea de la 8.076,0 mii persoane ocupate in 2011, s-a ajuns la 8.116 in 2012. Rata şomajului în Regiunea Nord-Est a crescut în anul 2010 la 7,9%, pentru ca în anul 2011 să scadă la 5,8%, iar in anul 2012 a crescut din nou la 6,2%, peste valorile înregistate la nivel naţional de 5,6%. Cea mai ridicată rata a şomajului în anul 2012 a fost înregistrată în judeţul Vaslui de 10,9% si judetul Bacau cu 6,6%. Câştigul salarial mediu brut şi cel net din Regiunea Nord Est, din 2008, au avut fluctuatii: daca in 2008 salariul mediu net lunar era de 1.155 lei/salariat, a crescut in 2009, a mai scazut in 2011, ca in 2012 sa creasca iar. Cea mai mare valoare s-a inregistrat in judetul Iasi. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 52 / 224

Tabel Nr. 2-32 - Evoluţia salariilor nete ale gospodăriilor în Regiunea Nord-Est, 2008 2012 2008 2009 2010 2011 2012 Sursa: INS Salariul mediu net: - în preţuri curente RON / lună - variaţia anuală nominal (%) 1.155 +23,1 1.206 +4,4 1.192-1,2 1.199 +0,3 1.230 +2,7 - media naţionala (%) 1.309 1.361 1.391 1.444 1.512 Conform CNP, în 2012, salariile nete în Regiunea Nord -Est au fost de 1.230 RON/luna (preţuri curente), situându-se sub media naţională (1.512 RON/lună) şi la un nivel apropiat de Regiunea Nord-Vest (1.262 RON/luna). Diferente majore există între judeţele Regiunii Nord Est, judeţul Iasi prezentând cel mai ridicat nivel al salariului mediu net (1.397 RON/lună) iar judeţul Botosani pe cel mai redus (1.080 RON/lună). 2.5.2.4 Politica de Dezvoltare Regională Ministerul Integrării Europene (MIE) a publicat Programul Operaţional Regional 2007 2013 (POR) în iunie 2007. Principalul scop al acestui program este crearea unor oportunităţi economice şi de dezvoltare în toate zonele judeţului, dar în special în zonele sărace. Repartizarea fondurilor disponibile a fost diferenţiată în cadrul regiunilor. Astfel, anumite zone şi regiuni mai puţin dezvoltate au primit sume mai mari de bani pentru a se preveni mărirea disparităţilor economice şi sociale existente deja în aceste regiuni. În consecinţă, Regiunii Nord-Est i-au fost alocate prin acest Program 724,09 milioane Euro reprezentand 16,32% din totalul fondurilor derulate prin Regio. Total fonduri contractate pana la 16.08.2012: 633.608.000 EUR, pentru Regiunea Nord-Est. Total fonduri disponibile la 16.08.2012: 25.092.000 EUR, pentru Regiunea Nord-Est. În general, priorităţile POR pentru Regiunea Nord-Est sunt: Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor poli urbani de crestere - are ca scop cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca prin reabilitarea infrastructurii urbane, imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum si prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor si a antreprenoriatului Axa prioritara 2 Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale - vizeaza reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, a strazilor urbane, precum si constructia/reabilitarea soselelor de centura cu statut de drum judetean, avand un rol important in economia regiunilor, intrucat reprezinta o preconditie a dezvoltarii regiunilor si a unor zone mai izolate in cadrul regiunilor Axa prioritara 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale - vizeaza crearea premiselor necesare pentru asigurarea populatiei cu servicii esentiale. Axa prioritara 4 Sprijinirea mediului de afaceri regional si local - vizeaza crearea si dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, de importanta regionala si locala, reabilitarea siturilor industriale si sprijinirea initiativelor antreprenoriale regionale si locale Axa prioritara 5 Dezvoltarea si promovarea turismului - Investitiile in turism si cultura vor permite regiunilor de dezvoltare sa foloseasca avantajele oferite de potentialul lor turistic si patrimoniul cultural in identificarea si consolidarea identitatii proprii Programul Operational Regional - Axa 6 - Obiectivul acestei axe prioritare il constituie sprijinirea implementarii transparente si eficiente a Programului Operational Regional 2.5.2.5 Previziuni macroecomice pentru Regiunea Nord-Est În cadrul celei mai recente prognoze macro-economice la nivel regional publicată de CNP in iarna anului 2013, creşterea medie reală a PIB-ului Regiunii Nord-Est este estimată a fi de 1,7% în 2013 şi 2,1 % în 2014. Această creştere se bazeaza pe evoluţii pozitive în toate ramurile economiei regionale. Cel mai dinamic sector va fi sectorul agricol unde se vor înregistra rate de creştere in valoare de 0,5% in 2013 si 0,8% in 2014 si sectorul de constructii unde se vor inregistra cresteri de 3,1% si 5,2% in anul 2013, respectiv anul 2014. Anul 2011 a fost marcat de o crestere a PIB la nivel regional, toate ramurile inregistrand cresteri, mai putin secotrul constructiilor care a scazut cu 7%. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 53 / 224

PIB/cap de locuitor în această regiune a crescut faţă de anii precedenţi dar in continuare ramane pe ultimul loc din cele 8 regiuni de dezvoltare a Romaniei. Previziunile principalilor indicatori economici conform Comisiei Naţionale de Prognoză sunt rezumate în tabelul următor. Tabel Nr. 2-33 - Evoluţia principalilor indicatori economici din Regiunea Nord-Est, 2008 2012 U.M. 2009 2010 2011 2012 Creşterea reală a PIB % -5,1-3,2 4,1 1,2 PIB / cap de locuitor % din media naţională Euro % 3.457 62,8 3.567 61,4 3.850 62,6 3.884 63 Ocuparea civila (media) rata anuală de creştere Mii persoane % 1.198,4-3,3 1.155,7-3,6 1.161,4 0,5 1.165,0 0,3 Salariul mediu net RON 1207 1192 1199 1230 Şomaj Mii persoane 114.1 102.3 73.3 78,2 Rata şomajului % 8.6 7.9 5,8 6,2 2.5.3. Profilul socio economic al judetului Iasi Judeţul Iasi se află în nord estul României, la graniţa cu Republica Moldova, hotar pe raul Prut, la o distanţă de 406 km la nord de capitala Bucureşti; el este situat pe o câmpie între râul Siret si râul Prut. De asemenea, râul Jijia traversează judetul, iar orasul Iasi se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podisului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, judetul este traversat de Culoarul Siretului si de ultimele fragmente ale Podisului Fălticenilor si, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri. Are o suprafata de 547.558 ha (5.476 km 2 ) si se invecineaza la Vest cu judetul Neamt, la Nord cu judetul Botosani, la Nord-Vest cu judetul Suceava si la Sud cu judetul Vaslui. 2.5.3.1 Structura administrativă Din punct de vedere teritorial-administrativ, judeţul Iasi cuprinde doua municipii: Iasi si Pascani, trei orase: Targu Frumos, Harlau si Podu Iloaiei, 93 de comune si 418 sate. Orasul Iasi este municipiu si resedinta de judet, a fost capitala Moldovei si este denumit orasul celor 7 coline. Este recunoscut ca oras de cultura, cu cel mai vechi centru universitar care dateaza din 1860. Iasul este orasul unde s-a initiat Unirea de la 24 ianuarie 1859, scaldat inca de parfumul de tei al lui Eminescu. Municipiul Pascani, situat pe Valea Siretului este atestat documentar in 1419, fost oras industrial inainte de 1990 este recunoscut pentru amploarea activitatii comerciale. Tabel Nr. 2-34 - Structura administrativă a judeţului Iasi la 01iulie 2012 Număr oraşe 3 Din care municipii 2 Număr comune 93 Număr sate 418 2.5.3.2 Populaţia Conform datelor finale ale recensamantului derulat in luna octombrie 2011 populaţia stabilă a judeţului Iasi, este de 772.348 locuitori (22.98% din populaţia Regiunii Nord-Est şi 0,4% din populaţia ţării). Din totalul populaţiei, 355.120 persoane locuiesc în mediul urban (45.98%) și 417.228 persoane locuiesc în mediul rural (54.02%). Densitatea populaţiei judeţului este de 150.12 locuitori/km². Tabel Nr. 2-35 - Dezvoltarea istorică a populaţiei pentru judeţul Iasi, 1992-2012 1992 1996 2000 2006 2012 RATA MEDIE CREŞTERE 1992 2012 % pe an VARIAŢIA TOTALĂ 1992 2012 (%) Populaţia totală 811.327 822.720 836.255 814.198 772.348-0,24% -5,14% Populaţia urbană 414.883 419.038 419.718 382.801 355.120-0,34% -7,23% - Iasi 344.415 343.496 348.124 305.978 290.422-0,24% -5,08% - Pascani 44.886 46.067 45.863 43.461 33.745-1,06% -22,36% Populaţia rurală 396.444 403.682 416.537 429.397 417.228-0,13% -2,83% Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 54 / 224

Sursa: INS Incepand cu 1996, Judeţul Iasi inregistreaza o crestere a populatiei in mediul rural si datorita faptului ca economia judetului este centrata pe agricultura si viticultura, insa dupa 2006 si populatia rurala a inceput sa scada urmand evolutia intregului judet si a tarii. Populatia totala a judetului a scazut in ultimii 20 de ani cu un procent total de 5,14%, in timp ce populatia urbana a scazut cu 7,23% iar populatia rurala cu 2,83%. 2.5.3.3 Economia judeţului Iasi În 2012 judeţul Iasi avea un PIB de 19.173 milioane RON (preturi curente), ceea ce reprezintă 32,76 % din PIB-ul regional. PIB-ul per capita era de 5.131 Euro, mult peste mediile naţionale şi regionale. Tabel Nr. 2-36 - Evoluţia PIB-ului pentru judeţul Iasi 2008 2009 2010 2011 2012 2013 (prognoza) Judeţul Iasi PIB (mil. RON preţuri curente) 15.058 14.806 16.122 17.738 19.173 20.491 PIB per locuitor (Euro) 4.947 4.210 4.638 5.096 5.131 5.435 Regiunea Nord-Est PIB (mil. RON preţuri curente) 55.021 54.408 55.669 60.298 64.024 68.214 PIB per locuitor (Euro) 4.017 3.457 3.567 3.850 3.884 4.111 (*) în preţuri curente Sursa: datele CNP Tabel Nr. 2-37 - Indicatorii forţei de muncă în judeţul Iasi, 2012 INDICATORI JUDEŢUL IASI REGIUNEA NORD EST Total economie Populatia ocupata civila medie (mii locuitori) 203,0 1.164,9 8.116,0 Numărul mediu de salariati 135,6 494,6 4.430 Rata şomajului (%) 4,6 6,2 5,6 Sursa: INS, CNP Fata de anul 2011, rata somajului in judetul Iasi pentru anul 2012 a crescut, iar prognoza conform CNP pentru anii urmatori vizeaza tot o scadere a acestuia, astfel, in 2013 scade la 5%, in 2013 la 4,8%, in 2014 la 4,7%. Cu privire la aspectele venitului, urmând tendinţei naţionale, salariul mediu net din Iasi a crescut continuu în termeni nominali din 2008 până în prezent si se intrevede o crestere continua pana in 2015. Tabel Nr. 2-38 - Dezvoltarea salariului mediu net în judeţul Iasi, 2008 2013 2008 2009 2010 2011 2012 2013 (prognoza) Salariul mediu net (lei/salariat) 1.257 1.310 1.322 1.342 1.397 1.497 - în RON / lună 23,1 4,4-1,2 0,5 2,7 0,8 Sursa: CNP Activitatea economică a judetului Iasi s-a dezvoltat, avand o suprafata preponderent agricola, de 69,48%, resurse naturale (roci utile in constructii si ape minerale) si resursele de apa naturala necesare (apa potabila, irigatii). Conform INSSE, la 1 iulie 2011, total grau pentru judetul Iasi reprezenta 3098 kg/ha, fata de anul 2010 cand valoarea era de 2542 kg/ha. Conform aceleiasi surse, numarul de bovine la 1 iulie 2011 este de 69.964, fata de anul 2010 (70.815) aflandu-se intr-o usoara descrestere. Sectoarele economice care ocupa pozitii importante in economia judetului Iasi sunt: Industria chimica; Industria farmaceutica (Antibiotice Iasi) Industria metalurgica si utilaje grele (Uzina Metalurgica, C.U.G., I.P.A) Industria textile si confectii (Confectia, Tesatura, Perdel Pascani) Industria alimentara Constructii (IASICON, Constructii 2, Conest SA) Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 55 / 224

2.5.3.4 Profilul economic al principalelor zone urbane din zona proiectului IASI Municipiul Iasi, resedinta de judet, localitate urbana de rang I, de importanta nationala aflat pe cele 7 coline domoale, renumit centru universitar, are o suprafata totala de 808 km 2 (14.74% din suprafata judetului). Conform datelor finale de la recensamantul din octombrie 2011, orasul Iasi avea o populatie de 290.422 locuitori si un total de 100.310 gospodarii. Municipiul Iasi, ca urmare a potentialului economic si social-cultural, dar si a unei retele radiale de cai de comunicatii foarte ramificate si circulate acopera, in cadrul acestui sistem, cam toata jumatatea de est a teritoriului judetului. Zona Metropolitana Iasi reprezinta cel mai important pol de dezvoltare in Moldova, adica intr-o zona reprezenatand aproximativ 20% din suprafata Romaniei, unde traieste un procent similar din populatia tarii. Calitatea serviciilor, academice, de cercetare si dezvoltare, aplecarea catre valorile cultural-artistice si istorice, aseaza Zona Metropolitana intr-o pozitie de frunte in Moldova. PASCANI Municipiul Pascani are o suprafata de 75,42 km 2, reprezentand 1,37% din suprafata judetului Iasi. Teritoriul administrativ al municipiului Pascani este situat in partea de sud a Podisului Sucevei, ocupand de la vest la est urmatoarele subunitati ale acestuia: Podisul Falticenilor,Culoarul Siretului si Podisul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul sedesfasoara in principal in lunca si pe terasele raului Siret, dar si pe platouri sculpturale si versanti. Conform datelor finale de la recensamantul din octombrie 2011, orasul Pascani avea o populatie de 33.745 locuitori si un total de 11.836 gospodarii. Mediul economic al municipiului Pascani are un caracter predominant industrial. Schimbarile economicosociale din societatea romaneasca, determinate de tranzitia la economia de piata, s-au facut simtite si aici, existand dupa 1989 un declin in domeniul industrial. Unele intreprinderi de traditie pentru aceasta zona s-au inchis sau si-au restrans activitatea, au aparut firme noi, dinamice si moderne, care au obiecte de activitate in acord cu cerintele pietei. Se poate considera ca au crescut interrelatiile dintre oras şi localitatile rurale din administrativul municipiului Pascani. Pe de o parte, suburbiile continua sa furnizeze produse agricole catre piata orasului, pe de altă parte, prezenta slaba a activitatilor de prelucrare locala determina o deplasare continua spre oras, care asigura cea mai mare parte a marfurilor alimentare si nealimentare necesare consumului populatiei. 2.6. EVALUAREA CADRULUI INSTITUŢIONAL ŞI LEGAL 2.6.1. Cadrul administrativ general La nivel naţional, în domeniul protecţiei mediului, Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice (MM) este entitatea cu atribuţii în privinţa dezvoltării politicilor în domeniul protejării mediului înconjurător, a Strategiei Naţionale de mediu şi a documentelor legislative din domeniu. Responsabilitatea implementării acestor politici aparţine Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului (unitate subordonată MM), reprezentată în teritoriu prin cele şapte Agenţii Regionale de Protecţia Mediului (Bucureşti, Craiova, Piteşti, Sibiu, Timişoara, Cluj Napoca, Bacău, Galaţi) şi Agenţiile Judeţene de Protecţia Mediului. Principalele responsabilităţi ale acestei instituţii la nivel central sunt elaborarea de planuri în domeniul protecţiei mediului înconjurător, inclusiv planurile naţionale de management al deşeurilor, identificarea şi selectarea proiectelor prioritare în domeniu; instituţia are rol consultativ pe lângă Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice. Agenţiile Judeţene de Protecţia Mediului monitorizează factorii de mediu şi emit acorduri / avize de mediu pentru activităţile cu impact asupra mediului. La nivel naţional, următoarele instituţii publice deţin responsabilităţi cu efecte directe sau indirecte asupra protecţiei mediului înconjurător. Autoritatea Naţionala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice: monitorizează delegarea gestiunii serviciilor de apă şi de canalizare; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 56 / 224

controlează activitatea operatorilor de servicii de apă şi canalizare în privinţa respectării indicatorilor de performanţă, ajustării periodice a tarifelor, asigurării protecţiei utilizatorilor, exploatării eficiente a patrimoniului public şi/sau privat din domeniul serviciilor de apă şi canalizare; are rol consultativ cu privire la restricţionarea alimentării cu apă a utilizatorilor pe o anumită perioadă de către operatori în situaţiile de restricţionări justificate la sursa de apă, la racordarea şi punerea în funcţiune a unor noi capacităţi sau de efectuare a lucrărilor de întreţinere planificate; autorizează operatorii de servicii; aprobă tarifele şi ajustările de tarife la cererea operatorilor sau a autorităţilor locale; elaboreaza normele metodologice privind calculul tarifelor aplicabile produselor şi serviciilor de apă şi canalizare; controlează lucrările, construcţiile, instalaţiile sau activităţile privind serviciile de apă şi canalizare pentru conformarea cu cerinţele legislaţiei în vigoare. Ministerul Finanţelor Publice: responsabil pentru managementul finanţelor publice la nivel naţional; monitorizează implementarea programelor ISPA / Fonduri de Coeziune din domeniul protecţiei mediului ţnconjurator. Ministerul Sănătăţii: elaborează programele naţionale de sănătate publică; supervizează şi monitorizează impactul managementului deşeurilor asupra sănătăţii umane (inclusiv deşeuri provenind din activitatea de apă şi canalizare). 2.6.1.1 Fundamentul Autorităţilor Publice din România În baza articolului 3 din Constituţia României, teritoriul românesc este organizat pe judeţe, oraşe şi comune. Există 42 de judeţe, 321 oraşe dintre care 103 sunt municipii (inclusiv capitala Bucureşti) şi 2.860 comune. În conformitate cu Constituţia României, autorităţile publice trebuie să aplice legislaţia în vigoare şi, în plus, au rolul de a oferi servicii publice, conform legislaţiei. În această privinţă, există două categorii principale de Administraţie Publică. Administraţia Publică Centrală (Guvern, Ministere, Instituţia Prefecturii, alte organe centrale); Administraţia Publică Locală (Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Primăria, Serviciile Publice Locale). Consiliul Judeţean are rolul de coordonare a Consiliilor Locale din municipalităţile, oraşele şi comunele din cadrul judeţului. 2.6.1.2 Gestionarea şi implementarea Fondurilor UE România beneficiază de Cadrul Comunitar de Asistenţă (CSF), în baza Planulului Naţional curent de Dezvoltare. CSF este un contract încheiat între Comisia Europeana şi Statul Membru, care stabileşte direcţia şi volumul suportului financiar, în cadrul Fondurilor Structurale, pentru implementarea iniţiativelor de dezvoltare. CSF constă în priorităţile care pot fi atinse prin cel puţin un Program Operaţional. Comitetul Naţional pentru Coordonarea procesului de pregătire şi administrare a instrumentelor structurale, la care se va face referire mai târziu sub numele de Comitetul Naţional de Coordonare este comitetul responsabil cu asigurarea coordonării eficiente a procesului care urmează a fi implementat. Aceasta se face la nivel naţional, pentru procesul de pregătire a cadrului principal legislativ, instituţional şi procedural cu scopul implementării instrumentelor structurale, în conformitate cu angajamentele asumate de România prin negocierile de la Capitolul 21 "Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale". Programele Operaţionale (PO-uri) sunt documente aprobate de CE, specificând implementarea priorităţilor sectoriale (determinate în Planul National de Dezvoltare), spre a fi finanţate prin intermediul CSF. Procedurile specifice operationale si de management, tinând de implementarea PO-urilor, sunt descrise în detaliu în cadrul Completării Programului, care a fost pregătit de Autoritatea Conducătoare. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 57 / 224

Hotarârea Guvernului Nr. 497/2004 din aprilie 2004 stabileşte managementul, coordonarea şi implementarea responsabilităţilor privind fondurile de post-aderare la UE şi documentele strategice. Construcţia cadrului principal instituţional privind politica de coeziune şi instrumentele structurale din România a fost demarată prin decizia Guvernului nr. 497/2004, referitoare la stabilirea cadrului principal instituţional pentru coordonarea, implementarea şi conducerea instrumentelor structurale, care a stabilit următoarele: cadrul instituţional pentru nivelul Autorităţilor Manageriale, Autorităţilor de plată şi Organizaţiilor Intermediare; principalele atribuţii ale Autorităţilor Manageriale pentru Cadrul Comunitar de Asistenţă, Autoritatile de Conducere pentru Programele Operationale, Autoritatile de Conducere pentru Fondul de Coeziune şi Autorităţile de plată, pe baza normelor comunitare; obligatia tuturor Autorităţilor de conducere, Autorităţilor de plată şi Organizaţiilor Intermediare de a stabili unităţile de audit; obligaţia de a respecta principul separării globale a funcţiilor; flexibilitatea suficienta a cadrului instituţional, funcţia dezvoltării viitoare a politicii de coeziune şi viitoarea realizare a programului; Hotarârea Guvernului nr. 497/2004 a fost modificata şi înlocuită cu HG nr. 1179/2004. 2.6.2. Cadrul legal 2.6.2.1 Legislaţia naţională Tabel Nr. 2-39 Legislaţie naţională NR. ACT NORMATIV DENUMIRE / PUBLICARE MONITORUL OFCIAL REGLEMENTĂRI DE MEDIU GENERALE Ord. nr. 135 din 10 Februarie 2010 OUG nr. 68 din 2007 Ord. nr. 995 din 21 Septembrie 2006 M.O. Oficial 274 din 27 Aprilie 2010 M.O. nr. 446 din 29 Iunie 2007 M.O. nr. 707 din 5 August 2004 SCURTĂ DESCRIERE Aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. Definirea şi descrierea modalităţii de aplicare a evaluării impactului cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului. Aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Ord. nr. 117 din 2 Februarie 2006 Legea 137/1995 republicata in 2000 M.O. nr.l 186 din 27 Februarie 2006 Legea protectiei mediului / M.O. nr.70 din 17 Februarie 2000 Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Reglementeaza domeniul protecţiei mediului pe baza principiilor şi elementelor dezvoltării durabile a societăţii. Stabileşte procedura de evaluare a impactului asupra mediului, regimul substanţelor şi deşeurilor periculoase precum şi al altor deşeuri; regimul îngrăşămintelor chimice şi al pesticidelor; regimul privind asigurarea protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante şi securităţii surselor de radiaţii; protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii; protecţia apelor şi ecosistemelor acvatice; protecţia atmosferei; protecţia solului, a subsolului şi a ecosistemelor terestre; regimul ariilor protejate şi al monumentelor naturii; protecţia aşezărilor umane; atribuţiile şi răspunderile autorităţilor pentru protecţia mediului; obligaţiile persoanelor fizice şi juridice; sancţiunile pentru încălcarea prevederilor legii protecţiei mediului; lista activităţilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea acordului şi / sau autorizaţiei de mediu. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 58 / 224

HG 918/2002 OM 860/2002 HG 1076/2004 Hotarare privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri / M.O. nr. 686 din 17 Septembrie 2002 Procedura de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu / M.O. nr. 52 din 30 Ianuarie 2003 Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe / M.O. nr. 707 din 5 August 2004 Legea pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra Legea mediului in context 22/ 2001 transfrontiera, adoptat[ la Espoo la 25 Februarie 1991 / M.O. nr. 105 din 1 REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI NATURII Ord. nr. 19 din 13 Ianuarie 2010 Ord. nr. 135 din 10 Februarie 2010 M.O.nr. 82 din 8 Februarie 2010 M.O.nr. 274 din 27 Aprilie 2010 Hotararea stabileste procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului, aplicata in scopul emiterii acordului de mediu, pentru anumite proiecte publice sau private care pot avea efecte semnificative asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lor. Evaluarea impactului asupra mediului este parte integranta din procedura de obtinere a acordului de mediu. Anexa 1 contine lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului. Anexa 2 contine lista proiectelor pentru care trebuie stabilita necesitatea efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Anexa 3 contine criteriile de selectie pentru stabilirea necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului. Anexa 4 contine lista informatiilor solicitate titularului proiectului pentru proiectele supuse evaluarii impactului asupra mediului. Obiectul procedurii elaborata de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor il constituie reglementarea conditiilor de solicitare si obtinere a acordurilor de mediu pentru proiectele cu impact semnificativ asupra mediului inconjurator. Solicitarea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte de investitii noi si modificarea substantiala a celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului, stabilite prin HG nr. 918/2002, privind procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri. Anexa I.1 contine lista proiectelor si activitatilor supuse obligatoriu evaluarii impactului asupra mediului. Anexa I.2 contine lista proiectelor de activitati supuse etapei de incadrare in vederea stabilirii necesităţii evaluarii impactului asupra mediului. Hotararea stabileste procedura de realizare a evaluarii de mediu, aplicata in scopul emiterii avizului de mediu necesar adoptarii planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului, definind rolul autoritatii competente pentru protectia mediului, cerintele de consultare a factorilor interesati si de participare a publicului. Se supun evaluarii de mediu toate planurile si programele care: a) se pregatesc pentru urmatoarele domenii: agricultura, silvicultura, pescuit si acvacultura, energie, industrie, inclusiv activitatea de extractie a resurselor minerale, transport, gestionarea deseurilor, gospodarirea apelor, telecomunicatii, turism, dezvoltare regionala, amenajarea teritoriului si urbanism sau utilizarea terenurilor; ori care b) afecteaza ariile de protectie speciala avifaunistica sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 462/2001. Legea prevede continutul documentatiei pentru evaluarea impactului asupra mediului, criterii generale aplicabile in determinarea semnificatiei impactului asupra mediului, procedura de notificare a activitatilor susceptibile sa aiba un impact transfrontiera negativ semnificativ, lista cuprinzand activitatile propuse, procedura de investigare pentru a vedea daca o activitate propusa este sussceptibila sa aiba impactv transfrontiera semnificativ, consultare si informare a publicului interesat, continutul acordurilor bilaterale sau multilaterare si procedura de arbritaj. Aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar Stabileste metodologia si etapele necesare parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 59 / 224

O.U.G. nr. 154/2008 O.U.G. nr. 68/2007 Ord. nr. 1.964 din 13 Decembrie 2007 Legea 13/1993 Legea 462/2000 Legea 5/2000 sectiunea III M.O. 787 din 25 Noiembrie 2008 (M. Of. 787/2008) M.O. nr. 446 din 29 Iunie 2007 M.O. nr. 98 din 7 Februarie 2008 Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale în Europa / MO nr. 283 din 7 Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice / M.O. nr. 433 din 2 August 2001 Planul de amenajare a teritoriului national / M.O. nr. 152 din 12 Aprilie 2000 REGELEMENTĂRI ÎN DOMENIUL APEI Legea 107/1996 Legea apelor / M.O. nr. 224/8 Octombrie 1996 Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 Modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Ordonanţa de urgenţă stabileşte cadrul de reglementare al răspunderii de mediu, bazată pe principiul "poluatorul plăteşte", în scopul prevenirii şi reparării prejudiciului asupra mediului. Instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in România Legea transpune in legislatia romaneasca Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 Septembrie 1979. Garantarea conservarii si utilizarii durabile a patrimoniului natural. Reglementeaza: asigurarea diversitati biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice; mentinerea sau restabilirea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor si a speciilor din flora si fauna salbatica; constituirea, organizarea si extinderea retelei nationale de arii naturale protejate, precum si reglementarea regimului acestora; masurile pentru ocrotirea si cosnervarea speciilor animale si plante salbatice periclitate, vulnerabile, endemice si rare, precum si cele pentru protectia formatiunilor geomorfologice si peisagistice de interes ecologic, stiintific, estetic, cultural si de alta natura, a bunurilor naturale de interes speologic, paleontologic, geologic antropologic si a altor bunuri naturale cu valoare de patrimoniu natural, existente in perimetrul ariilor naturale protejate si/sau in afara acestora. Planul national de amenajare a teritoruiului national Sectiunea III se refera la zone protejate. Legea evidentiaza zonele naturale protejate de interes national si identifica valorile de patrimoniu cultural national, care necesaita instituirea de zone protejate pentru asigurarea protectiei acestor valori. In anexa sunt prezentate zonele naturale protejate de interes national si monumentele naturii, precum si gruparea geografica si localizarea teritoriala a zonelor naturale protejate. Stabileste: regimul de folosire a apelor, regimul de folosire a albiilor, regimul de servituti si de exploatare. In domeniul gospodaririi apelor prevede cunoasterea resurselor de apa, protectia albiilor, a malurilor si a lucrarilor de gospodarire a apelor, amenajarea baz. hidrografice, regimul lucrarilor care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele, apararea impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la costructiile hidrotehnice; legea prevede latimea zonelor de protectie in jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, in lungul cursurilor de apa, digurilor, canalelor, barajelor si a altor lucrari hidrotehnice, controlul activitatii de gospodarire a apelor, precum si sanctiunile ce se aplica pentru incalcarea legii. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 60 / 224

H.G. 118/2002 OM 1146/2002 Legea 14/1995 Hotararea de Guvern privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substanţe periculoase /M.O. Nr. 132 din 20 F b i 2002 Normativ privind Obiectivele de referinta folosite pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata Legea pentru ratificarea Conventiei privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea, semnata la Sofia la 29 iunie 1994 / M.O. nr.41 din 27 Februarie 1995 Legea pentru ratificarea Conventiei privind protectia si utilizarea cursurilor de Legea apa transfrontiere si a 30/1995 lacurilor internationale, incheiata la Helsinki la 17 martie 1992 / M.O. Nr. 82/ 3 Mai 1995 LEGISLAŢIE ÎN DOMENIUL ALIMENTĂRILOR CU APĂ ŞI CANALIZARE Legea 458/2002 Legea privind calitatea apei potabile M.O. Nr. 552 din 29 Iulie 2002 Stabileste: schema cadru si liniile directoare de prevenire si reducere a poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de substante periculoase; infiintarea, componenta si atributiile Comitetului de lucru interministerial; lista de substante prioritare/prioritare periculoase; criteriile pentru identificarea apelor poluate cu substante prioritare/prioritare periculoase sau care sunt expuse unei astfel de poluari. Ordinul stabileste clasele de clasificare a calitatii apelor, in conditiile prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 si cu respectarea obiectivelor de referinta. Obiectivele de referinta corespund valorilor corespunzatoare clasei a IIa de calitate si reprezinta nivelele ce urmeaza a fi atinse pe plan national si regional intr-o strategie pe termen mediu. Clasa I a. Limitele maxim admisibile reflecta conditiile naturale de referinta sau concentratiile de fond. In situatia substantelor toxice (sintetice) se adopta limita de detectie a metodei de analiza sau pragul minim posibil de interes in activitatea de monitoring. In cazul substantelor de provenienta naturala, inclusiv metale grele, conditia de referinta se refera la fondul natural. Sectiunile de referinta corespund acelor amplasamente la care influenta antropica este de sub 10%. Clasa II a. Limitele corespunzatoare acestei clase corespund valorilor tinta si reflecta conditia de calitate pentru protectia ecosistemelor acvatice. In cazul altor substante toxice, valorile tinta se stabilesc in baza evaluarii de risc. Clasele III IV. Valorile limita corespunzatoare acestor clase sunt de 2 5 ori mai mari decat cele ale obiectivelor de referinta si reflecta ponderea influentei antropice. Legea reglementeaza prevenirea, controlul si reducerea impactului transfrontier; masuri speciale pentru protectia resurselor de apa; limitarea emisiilor; obiective si criterii de calitate a apei; inventarierea emisiilor. Programe de actiune, programe de monitoring, obligatii de raportare, consultari, schimbul de informatii, protectia informatiilor furnizate, sisteme de comunicatii, avertizari si alarma, planuri de urgenta, asistenta mutuala. Stabileste infiintarea Comisiei internationale pentru protectia fluviului Dunarea, sarcinile si competentele acesteia. Contine: lista grupelor de substante periculoase; substantele periculoase individuale; ghidul de apreciere generala a calitatii apei; statutul Comisiei internationale pentru protectia fluviului Dunarea Stabileste obligatiile partilor riverane pentru prevenirea, controlul si reducerea impactului trasfrontier precum si pentru supraveghere, cercetare si dezvoltare, schimb de informatii si protectia acestora. Legea contine dispozitiile aplicabile partilor riverane pentru cooperare bilaterara si multilaterala, supraveghere si evaluare comuna, sisteme de avertizare si alarma, asistenta reciproca, prevederi institutionale. Sunt prevazute liniile directoare pentru dezvoltarea celor mai bune practici de mediu, pentru dezvoltarea obiectivelor, criteriilor privind calitatea apei si procedura de arbritraj a unui potential diferend. Legea stabileste valorile maxime admise pentru parametri microbiologici, chimici si parametri indicatori de calitate ; parametri pentru monitorizarea de control, monitorizarea de audit ; frecventa minima de prelevare si analiza a apei potabile distribuita prin sistemul public, rezervor mobil sau folosita ca sursa in industria alimentara si pentru apa potabila imbuteliata Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 61 / 224

HG nr. 662/7.07.2005 privind modificarea HG nr. 100/2002 HG 930 din 11 August 2005 HG 472/2000 HG nr. 352/2005 NTPA 001/2002 NTPA 011/2002 NTPA 002/2002 M.Of. nr. 16 din 15.07.2005 Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara / M.O. 800 din 2 Septembrie 2005 Hotarare de Guvern privind masurile de protectie a calitatii resurselor de apa M.O nr. 272/15 Iunie 2000 M.Of. nr. 398 din 11.05.2005 Normativ tehnic privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasanesti la evacuarea in receptori naturali, NTPA 001 / M.O. Nr.187/20 Martie 2002 Norme tehnice privind colectare, epurare si evacuarea apelor uzate orasanesti, NTPA- 011 / M.O. nr.187 din 20 Martie 2002 Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, NTPA 002 / M.O. nr. 187 din 20 Martie 2002 Aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă Stabileste normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, constrcutiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, lacurilor si namolurilor terapeutice. Inventariaza factorii ce reprezinta riscuri de impurificare a apei potabile si mecanismul impurificarii. Ofera indicatii tehnice pentru dimensionarea zonelor de protectie sanitara a surselor de alimentare cu apa potabila din subteran si de ape minerale utilizate pentru cura interna. Stabileste masuri pentru utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrul de protectie hidrogeologic. Precizeaza masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse in zonele de protectie sanitara cu regim de restrictie si cu regim sever. Masuri referitoare la protectia sanitara a constructiior si instalatiilor de exploatare a resurselor de apa. Stabileste masuri de protectie a resurselor de apa de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice in vederea ameliorarii si mentinerii calitatii naturale a acestora in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului si sanatatii umane, in contextul unei dezvoltari durabile. Modificarea şi completarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate Normativul stabieste limitele de incarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasanesti la evacuarea in receptori naturali; introduce restrictii privind evacuarea apelor uzate, valori limita de incarcare cu poluanti pentru apele uzate industriale si orasanesti evacuate in receptori naturali. Precizeaza modul de stabilire a valorilor limita admisbile ale poluantilor din apele uzate evacuate in receptori naturali. Stabilieste restrictiile privitoare la evacuarea apleor uzate in receptori naturali. Prevede procedurile de colectare, epurare si evacuare a apelor uzate orasenesti; cerintele de proiectare, construire si intretinere pentru retelele de canalizare si statiile de epurare; prescriptiile referitoare la evacuarea din statiile de epurare a apelor uzate orasanesti/si in zonele sensibile supuse eutrofizarii (parametri / indicatorii de calitate, concentratie si metoda de determinare de referinta); sectoarele industriale si conditiile de aplicare. Stabileste programul si procedurile de monitorizare a evacuarilor din statiile de epurare a apelor uzate orasanesti sau industriale in receptorii naturali: practicile de prelevarea probelor, numarul minim de probe, criteriile decalitate, numarul maxim de probe permise a se abate de la cerinte de calitate si obligatiile de raportare. Stabileste pricipalii parametri/indicatori de calitate ce trebuie sa caracterizeze apele uzate, conditiile de acceptare pentru evacuare si restrictiile privind evacuarea apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si/sau direct in statiile de epurare municipale si orasenesti. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 62 / 224

OM 334/2004 Norme tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura M.O. nr. Transpune in legislatia romaneasca Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri de la statiile de epurare. Ordinul stabilste valorile pentru concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namoluri, concentatiile de metale grele si namoluri si cantitatile maxime anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinatie agricola. Sunt precizate obligatiile producatorilor si utilizatorilor de namol. Producatorul de namol isi asuma responsabilitatea privind efectele utilizarii namolului asupra mediului si sanatatii omului. 2.6.2.2 Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia UE (Tratatul de Aderare) Tabel Nr. 2-40 Armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia UE AQUIS COMUNITAR LEGISLAŢIE NAŢIONALĂ Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apei urbane menajere modificata de Directiva 98/15/EC Amendata prin 398L0015 Amendata prin 303R1882 Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole Amendata prin 303R1882 HG nr. 188/28.02.2002 (MO nr.187/20.03.2002) pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare a apelor uzate in mediul acvatic HG nr. 352/21.04.2005 (MO nr. 398/11.05.2005) pentru modificarea HG nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea normelor privind conditiile de descarcare a apelor uzate OM nr. 1141/06.12.2002 (MO nr. 21/16.01.2003) privind aprobarea procedurii si competentelor de eliberare a permiselor si licentelor de gospodarire a apelor OM nr. 1241/16.01.2003 (MO nr. 104/19.02.2003) privind aprobarea procedurii pentru modificarea sau retragerea permiselor si licentelor de gospodarire a apelor Ordinul de ministru nr.49/2004 (M.Of. nr. 66/27.01.2004) privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului si in special a solurilor, atunci cand se folosesc namoluri de la statii de epurare in agricultura, care transpune prevederile Directivei nr. 86/278/CEE privind protectia mediului si, in special, a solului, atunci cand se utilizeaza namoluri de epurare in agricultura. HG nr. 964/13.10.2000 (MO nr. 526/ 25.10.2000) privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricol Ordin comun al MAPM nr. 452/04.05.2001 si MAPDR nr. 105951/8.05.2001 (MO Nr. 296/06.06.2001) aproband Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia aplelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole OM nr. 918/08.10.2002 (nepublicat) pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole Directiva Consiliului 76/464/CEE din 4 mai 1976 privind poluarea cauzata de anumite substante periculoase deversate in mediul acvatic al Comunitatii (si cele 7 directive fiice ) Amendata prin 391L0692 Inlocuita de 300L0060 din 22/12/2013 Amendata prin 300L006 OM nr. 740/08.08.2001 (nepublicat) privind aprobarea partilor componente nominale ale Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole OM nr. 1072/19.12.2003 (MO nr. 71/28.01.2004) privind aprobarea organizarii sistemului de monitorizare suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata si pentru aprobarea Programului de supraveghere si control corespunzator si a procedurilor si instructiunilor de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor din apele de suprafata si apele subterane OM nr. 377/23.10.2001 (nepublicat) pentru aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata HG nr. 118/07.02.2002 (MO nr. 132/ 20.02.2002) privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase Amendat prin: HG nr. 351/21.04.2005 (MO nr. 428/20.05.2005) HG nr. 472/09.06.2000 (MO nr. 272/15.06.2000) privind anumite masuri pentru protectia calitatii apei OM al MAPM nr. 1406/03.03.2003 si al MSF nr. 191/07.03.2003 (MO nr. 213/01.04.2003) pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana OM nr. 370/19.06.2003 (MO nr. 756/29.10.2003) privind aprobarea unei liste cu laboratoarele de referinta Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 63 / 224

HG nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere. Directiva 75/440/CEE privind calitatea apelor de suprafata folosita pentru alimentarea cu apa a fost transpusa prin HG nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor privind metodele de masurare, prelevare a probelor si frecventa de analiza a apelor de suprafata destinata potabilizarii si, de asemenea, prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.377/2001 pentru aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata. OM nr. 35/02.04.2003 (MO nr.305/07.05.2003) privind aprobarea Metodelor de masurare si analiza folosite la determinarea substantelor prioritare/prioritare periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafata OM nr. 501/04.08.2003 (MO nr.591/20.08.2003) privind aprobarea Regulamentului pentru intocmirea inventarului initial al surselor de poluare pentru mediul acvatic si apele subterane Directiva Consiliului 86/280/CEE din 12 iunie 1986 privind valorile limita si obiectivele calitative pentru deversarile anumitor substante periculoase incluse in Lista I din Anexa la Directiva 76/464/CEE Amendata prin 391L0692 Amendata prin 388L0347 Amendata prin 390L0415 Directiva Consiliului 98/83/CE din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinata consumului uman Amendata prin 303R1882 Directiva Consiliului 75/440/CEE din 16 iunie1975 referitoare la calitatea ceruta apelor de suprafata destinate producerii de apa OM nr. 44/09.01.2004 (MO nr. 154/23.02.2004) privind aprobarea Regulamentului de monitorizare a calitatii apei pentru substante prioritare/prioritare periculoase HG nr. 118/07.02.2002 (MO nr. 132/20.02.2002) privind aprobarea unui Program de actiune pentru reducerea poluarii din mediul acvatic si din apele de suprafata, cauzata de deversarile de substante periculoase Amendat prin HG nr. 351/21.04.2005 (MO nr. 428/20.05.2005) Legea nr. 458/08.07.2002 (MO nr. 552/29.07.2002) privind calitatea apei potabile Legea nr. 311/28.06.2004 (MO nr. 582/30.06.2004) pentru amendarea Legii nr. 458/2002 (MO Nr. 552/29.07.2002) privind calitatea apei potabile Legea nr. 100/26.05.1998 (MO nr. 204/01.07.1998) privind asistenta de sanatate publica OM nr. 273/12.03.2004 (MO nr. 259/24.03.2004) pentru aprobarea normelor de igiena privind apele potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale HG nr. 974/15.06.2004 (MO nr. 669/26.07.2004) care aproba normele de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile si procedura de autorizare sanitara pentru folosirea si stocarea apei potabile OM nr. 1193/28.05.1996 (nepublicat) privind normele de supraveghere sanitara pentru sistemele publice de depozitare a apei potabile OM nr. 536/23.06.1997 (MO nr. 140/3.07.1997) care aproba normele de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei HG nr. 100/07.02.2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila OM nr. 1146/10.12.2002 (MO nr. 197/27.03.2002) pentru aprobarea Normelor referitoare la obiectivele de referinta pentru clasificarea apelor de suprafata Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 64 / 224

potabila in statele membre Amendata prin 379L0869 Amendata prin 391L0692 Inlocuita de 300L0060 din 22/12/2007 Directiva Consiliului 79/869/CEE din 9 octombrie 1979 privind metodele de masurare, frecventele de prelevare si analiza apelor de suprafata destinate prelevarii apei pentru consum uman in statele membre Amendata prin 381L0855 Amendata prin 391L0692 Inlocuita de 300L0060 Amendata prin 303R0807 Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 octombrie 2000 care stabileste cadrul comunitar de actiune in domeniul politicii apelor Amendata prin 301D2455 Directiva Consiliului 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului Corectata prin 31985L0337R(01) Amendata prin 31997L0011 Amendata prin 32003L0035 OM nr. 377/23.10.2001 (nepublicat) privind aprobarea obiectivelor de referinta pentru calitatea apelor de suprafata Directiva Consiliului 79/869/CEE din 9 octombrie 1979 privind metodele de masurare, frecventele de prelevare si analiza apelor de suprafata destinate prelevarii apei pentru consum uman in statele membre Legea nr. 311/28.06.2004 (MO nr. 582/30.06.2004) pentru amendarea Legii nr.458/2002 (MO Nr. 552/29.07.2002) privind calitatea apei potabile HG nr. 100/07.02.2002 (MO nr. 130/19.02.2002) pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila OM nr. 1193/28.05.1996 privind normele de supraveghere sanitara pentru sistemele publice de stocare a apei potabile. OM nr.1049/13.11.2002 (nepublicat) pentru aprobarea unui Plan de masuri pentru eliminarea si reducerea riscului de poluare in apele subterane OM nr. 1141/6.12.2002 (MO nr. 21/16.01.2003) pentru aprobarea unei proceduri si competentele de eliberare a permiselor si licentelor de gospodarire a apelor OM nr. 277/11.04.1997 privind normele care contin documentatia tehnica necesara pentru obtinerea permiselor/licentelor de gospodarirea apelor Legea Apelor nr.107/25.09.1996 (MO nr.244/08.10.1996) Legea nr. 310/28.06.2004 (MO nr..584/30.06.2004) pentru amendarea Legii Apelor nr. 107/25.09.1996 (MO nr. 244/08.10.1996) HG nr. 472/09.06.2000 (MO nr. 272/15.06.2000) referitoare la masuri pentru calitatea mediului acvatic OM nr.281/11.04.1997 (MO nr.100 bis/ 26.05.1997) privind aprobarea procedurii privind mecanismul de acces la informatia de gospodarire a apelor OM nr. 913/15.10.2001 (nepublicat) privind aprobarea structurii cadru a planului de gospodarire a apelor la bazinele hidrografice Remarca: Legislatie subsecventa OM nr.1146/10.12.2002 (MO nr. 197/27.03.2002) privind aprobarea normelor referitoare la obiectivele de referinta pentru clasificarea apelor de suprafata HG 918/22.08.2002 (MO nr. 686/17.09.2002) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si aprobarea listei proiectelor publice sau private HG nr. 1705/14.10.2004 (MO nr. 970/22.10.2002) pentru modificarea art. 5 alin. (2) din HG nr. 918/22.08.2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare in M.Of. nr. 88/31.01.2006, modificare in prin OUG 114/22.10.2007) Legea nr. 22/22.02.2001 (M.Of. nr. 105/01.03.2001) pentru ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25.02.1991 HG nr. 1213/06.09.2006 (M.Of. nr. 802/25.09.2006) privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice şi private OUG nr. 152/10.11.2005 (M.Of. nr. 1078/30.11.2005) privind prevenirea şi controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea nr. 84/05.04.2006 (M.Of. nr. 327/11.04.2006) OM nr. 860/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu (modificat prin Ordinul MAPAM nr. 210/25.03.2004 - M.Of. nr. 309/07.04.2004; Ordinul MMGA nr. 1037/25.10.2005 - M.Of. nr. 985/07.11.2005) Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 65 / 224

Directiva Consiliului 2001/42/CE a Parlamentului European din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului Directiva Consiliului 90/313/CE privind accesul publicului la informaţia de mediu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/4/CE privind accesul publicului la informaţia de mediu (va abroga Directiva 90/313/CEE) OM nr. 863/26.09.2002 (M.Of. nr. 52/30.01.2003) privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului OM nr. 864/26.09.2002 (M.Of. nr. 397/09.06.2003) pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului incontext transfrontiera şi de participare a publicului la luarea deciziei in cazul proiectelor cu impact transfrontiera OM nr. 978/02.12.2003 (M.Of. nr.3/05.01.2004) privind Regulamentul de atestare a persoanelor fizice şi juridice care elaboreaza studii de evaluare a impactului asupra OM nr. 794/2007 (M.Of. nr. 333/17.05.2007) privind constituirea şi funcţionarea colectivului de analiza tehnica la nivel central OM nr. 876/20.12.2004 (M.Of. nr. 31/11.01.2005) pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitaţilor cu impact semnificativ asupra mediului HG nr. 1076/08.07.2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare in M.Of. nr. 88/31.01.2006) OM nr. 995/21.09.2006 (M.Of. nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intra sub incidenţa Hotararii Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe Ordin MMGA nr. 117/02.02.2006 pentru aprobarea manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri şi programe (M.Of. nr. 186/27.02.2006) Legea nr. 265/29.06.2006 (M.Of. nr. 586/06.07.2006) pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului (M.Of. nr. 1196/30.12.2005, rectificare in M.Of. nr. 88/31.01.2006) Legea nr. 86/10.05.2000 (M.Of. nr. 224/22.05.2000) pentru ratificarea Convenţiei privind accesul liber la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie in problemele de mediu, semnata la Aarhus la 25.06.1998 Legea nr. 554/02.12.2004 (M.Of. nr. 1154/07.12.2004) contenciosului administrativ HG nr. 878/28.07.2005 (M.Of. nr. 760/22.08.2005) privind accesul publicului la informaţia privind mediul Legea 544/12.10.2001 (M.Of. nr. 663/23.10.2001) privind liberul acces la informaţiile de interes public (modificata prin Legea nr. 371/05.10.2006 M.Of. nr. 837/11.10.2006; modificata şi completata prin Legea nr. 380/05.10.2006 M.Of. nr. 846/13.10.2006) HG nr. 123/07.02.2002 (M.Of. nr. 167/08.03.2002) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes OM bli nr. 1325/22.09.2000 (M.Of. nr. 580/20.11.2000) privind participarea publicului, prin reprezentanţii sai, la pregatirea planurilor, programelor, politicilor şi legislaţiei privind mediul HG nr. 564/26.04.2006 (M.Of. nr. 406/10.05.2006)privind cadrul de realizare a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe in legatura cu mediul OM nr. 1387/31.12.2006 (M.Of. nr. 91/05.02.2007) privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea programelor de acţiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole OM nr. 1182/18.12.2002 (M.Of. nr. 331/15.05.2003) pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul, deţinuta de autoritaţile publice pentru protecţia mediului 2.6.2.3 Tratate şi Convenţii Internaţionale România a semnat şi ratificat o serie de tratate şi convenţii internaţionale a căror implementare are efecte asupra aplicării acestui proiect de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare. Pentru caracteristicile şi domeniul de aplicabilitate al acestui proiect se consideră ca deosebit de importantă Convenţia Dunării şi Convenţia de la Ramsar, astfel că pentru fiecare din acestea sunt descrise mai pe larg principalele restricţii şi obligaţii ce decurg din implementarea lor. Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi folosirea durabilă a fluviului Dunărea (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea) Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 66 / 224

Fluviul Dunărea, principalul colector, direct sau indirect, al apelor drenate şi descărcate face obiectul Convenţiei pentru fluviul Dunărea; evacuarea apelor uzate sau captarea apei în/din fluviul Dunărea sau în/din afluenţii acestuia va trebui să se conformeze prevederilor acestei convenţii. Cooperarea regională multilaterală reprezintă o prioritate pentru politica şi relaţiile internaţionale ale României. România a semnat şi ratificat prin Legea nr. 14 din 24 februarie 1995, Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea), semnată la Sofia la 29 iunie 1994. În conformitate cu prevederile acestei convenţii, părţile contractante vor coopera în probleme fundamentale de gospodărire a apelor şi vor lua toate măsurile legale, administrative şi tehnice adecvate pentru a menţine cel puţin şi a îmbunătăţi starea actuală a mediului înconjurător şi condiţiile de calitate a apei fluviului Dunărea şi a apelor din bazinul său hidrografic, pentru a preveni şi reduce, pe cât posibil, impactul şi schimbările nefavorabile ce apar sau pot fi cauzate. Următoarele activităţi cad sub incidenţa acestei convenţii atunci cand au generat sau este posibil să genereze impact transfrontalier: evacuarea apelor uzate, introducerea de nutrienţi şi substanţe periculoase, atât din surse punctuale cât şi nepunctuale, precum şi evacuarea căldurii; activităţi şi măsuri planificate în domeniul amenajărilor hidrotehnice, în special regularizări, controlul scurgerii şi nivelul de stocare a cursurilor de apă, controlul inundaţiilor şi îndepărtarea pericolului de îngheţ, precum şi efectul instalaţiilor, situate în sau în afara cursului de apă, asupra regimului hidraulic; alte activităţi şi măsuri planificate, în scopul utilizării apei cum ar fi: hidroenergia, transferul şi captarea apei; exploatarea construcţiilor hidrotehnice existente, de exemplu acumulări, hidrocentrale, măsuri pentru prevenirea impactului ecologic incluzând: deteriorarea condiţiilor hidrologice, eroziuni, surpări, inundaţii şi transportul sedimentelor; măsuri pentru protecţia ecosistemelor; manipularea substanţelor periculoase pentru apă şi prevenirea accidentelor. Convenţia Ramsar Delta Dunării este declarată rezervaţie Ramsar; ca urmare sunt necesare măsuri pentru a proteja acest habitat sensibil; prin fluviul Dunărea, apele uzate descărcate din localităţile judeţului ajung în Delta; pentru protecţia şi conservarea acesteia vor trebui luate în considerare şi prevederile acestei convenţii. Ghidul de utilizare cheamă Părţile contractante, printre altele, să: adopte politici naţionale pentru zone umede, implicând revizuirea legislaţiei şi a aranjamentelor naţionale pentru a fi conforme cu problemele zonelor umede (fie sub forma unor instrumente politice separate fie ca parte a planurilor naţionale de acţiune, strategii naţionale pentru biodiversitate, strategii naţionale pentru planificare); promoveze acţiuni în zonele umede, implicând dezvoltarea unor planuri de management integrat care să acopere orice aspect al zonei umede şi relaţiile acesteia cu bazinul său; acest ghid stabileşte beneficiile şi valorile zonei umede pentru controlul sedimentării şi al eroziunii, întreţinerea calităţii apei şi evitarea poluării; întreţinerea surselor de suprafaţă şi subterane pentru alimentarea cu apa potabilă; dezvoltarea pescuitului, creşterea animalelor şi practicarea agriculturii; educare şi recreere; stabilitatea climei. 2.6.3. Instituţii de mediu 2.6.3.1 Politica de protecţie a mediului Politica de protecţie a mediului are următoarele obiective: pe termen scurt şi mediu minimizarea impactului negativ asupra mediului, în ceea ce priveşte toate activităţile efectuate într-o manieră eficientă, din punct de vedere economic; pe termen lung atingerea standardelor de performanţă la nivelul cerinţelor internaţionale de protecţie a mediului. conformitatea tuturor unităţilor, întreprinderilor cu legislaţia în vigoare. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 67 / 224

creşterea contabilităţii mediului, ameliorarea cadrului organizaţional al activităţilor de protecţie a mediului. prevenirea şi combaterea poluării apei, solului şi aerului, prin mijloace organizaţionale şi modificări tehnologice. obţinerea unui sistem de monitorizare a indicatorilor mediului. dezvoltarea programelor de protecţie a florei şi faunei. managementul deşeurilor. instruirea continua a personalului din domeniul protecţiei mediului; promovarea acţiunilor internaţionale de cooperare cu privire la proiectele de finanţare, prin utilizarea instrumentelor stabilite prin Protocolul Kyoto. 2.6.3.2 Structura instituţională Tabel Nr. 2-41 Instituţii din domeniul protecţiei mediului la nivel naţional DENUMIRE RESPONSABILITĂŢI ENTITATE Ministerul Mediului Schimbarilor Climatice şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Administraţia Naţională Apele Române Garda Nationala de Mediu Administratia Fondului Mediu de Elaboreaza, actualizeaza si urmareste aplicarea Strategiei nationale si a Planului national de actiune pentru gospodarirea resurselor de apa, Este Autoritate de Management a Programului Operational Sectorial de Mediu, Elaboreaza si promoveaza documente legislative in domeniul protectiei mediului Responsabila pentru implementarea politicilor nationale in domeniul protectiei mediului inconjurator, Responsabila pentru identificarea si selectarea proiecteleor prioritare, precum si pentru elaborarea de planuri in domeniul protectiei mediului inconjurator, Elaboreaza planurile nationale de management al deseurilor, Coordonarea activitatii laboratoarelor nationale de referinta: aer, apa, deseuri, zgomot, radioactivitate, Monitorizeaza implementarea legislatiei de mediu si a cheltuielilor anuale de protectie a mediului, Pregateste date statistice in domeniul mediului, Actioneaza in calitate de institutie cu rol consultativ pe langa Ministerul Mediului si Padurilor. Aplica strategia de gospodarire si valorificare a apelor, Gestioneaza reteaua nationala de masuratori hidrologice, hidrogeologice si de calitate a resurselor de apa din domeniul public, Coordoneaza modul de folosire a resurselor de apa de suprafata si subterane si exploatarea lucrarilor de gospodarire a apelor Controleaza activitatile cu impact asupra mediului inconjurator, Participa la interventiile pentru eliminarea sau diminuarea efectelor majore ale poluarii factorilor de mediu, Controleaza investitiile in domeniul mediului in toate fazele de executie, Participa la proiecte si programe derulate in domeniul mediului, Supervizeaza garzile regionale de mediu, Aplica direct penalitati pentru nerespectarea legislatiei in vigoare de catre marii operatori Asigura suport financiar si de implementare pentru proiectele identificate ca prioritati (de ex. statii de epurare noi industriale, statii de preepurare, protectia apelor subterane, extinderea si modernizarea statiilor de preepurare existente pentru operatori economici, protectia si gospodarirea retelei hidrografice etc.). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 68 / 224

Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice Organismul Intermediar pentru POS Mediu Regiunea Nord - Est Monitorizeaza delegarea gestiunii serviciilor de apa si de canalizare, Controleaza activitatea operatorilor de servicii de apa si canalizare in privinta respectarii indicatorilor de performanta, ajustarii periodice a tarifelor, asigurarii protectiei utilizatorilor, exploatarii eficiente a patrimoniului public si/sau privat din domeniul serviciilor de apa si canalizare, Are rol consultativ cu privire la restrictionarea alimentarii cu apa a utilizatorilor pe o anumita perioada de catre operatori in situatiile de restrictionari justificate la sursa de apa, la racordarea si punerea in functiune a unor noi capacitati sau de efectuare a lucrarilor de intretinere planificate, Autorizeaza operatorii de servicii, Aprobarea tarifelor si ajustarile de tarife la cererea operatorilor sau a autoritatilor locale, Elaboreaza normele metodologice privind calculul tarifelor aplicabile produselor si serviciilor de apa si canalizare, Controleaza lucrarile constructiile instalatiile sau activitatile privind serviciilor de apa si canalizare pentru conformarea cu cerintele legislatiei in vigoare Actioneaza ca interfata intre MM, in calitate de Autoritate de Management, si beneficiari, Coordoneaza prioritatile POS Mediu cu alte programe de investitii de la nivel regional; Asigura sprijinul pentru beneficiari in privinta procedurilor POS Mediu referitoare la programarea si implementarea masurilor; Colecteaza datele necesare pentru monitorizarea si evaluarea implementarii programului, Monitorizeaza proiectele aflate in derulare la nivelul regiunii, Atributii in privinta verificarii administrative, a cheltuielilor efectuate, a progresului proiectelor etc. Tabel Nr. 2-42 Institutii din domeniul protectiei mediului la nivel regional si judetean DENUMIRE ENTITATE Organismul Intermediar pentru POS Mediu Regiunea Nord - Est Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Regiunea Nord - Est si Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Iasi si Sistemul de Gospodarire a Apelor Iasi Garda Judeteana de Mediu Directia Judeteana de Sanatate Publica Iasi RESPONSABILITĂŢI Elaboreaza, actualizeaza si urmareste aplicarea Strategiei nationale si a Planului national de actiune pentru gospodarirea resurselor de apa, Este Autoritate de Management a Programului Operational Sectorial de Mediu, Elaboreaza si promoveaza documente legislative in domeniul protectiei mediului Implementeaza politicile de mediu la nivel regional, respectiv local, Coordoneaza realizarea planurilor de actiune sectoriale si a planului regional / local de actiune pentru protectia mediului, aferente Regiunii Sud, Autorizeaza activitatile cu impact asupra mediului, in conformitate cu competentele stabilite de legislatia in vigoare si coordoneaza acest proces la nivel regional si local, Responsabila cu monitorizarea factorilor de mediu si emiterea acordurilor / avizelor de mediu, Responsabila cu identificarea si selectarea proiectelor prioritare si planificarea in domeniul protectiei mediului inconjurator la nivel regional, respectiv judetean. Realizeaza monitorizarea hidrologica si de calitate a resurselor de apa din judetul Iasi, Administreaza si exploateaza infrastructura Sistemului de gospodarire a apelor din bazinul hidrografic respectiv, Gestioneaza si valorifica resursele de apa de suprafata si subterane, Avertizeaza si realizeaza masurile de prevenire, combatere si inlaturare a efectelor inundatiilor si a poluarilor accidentale, Responsabila pentru controlul si aplicarea cerintelor legale in domeniul mediului la nivel regional, respectiv local, Aplica direct amenzi operatorilor regionali, respectiv locali, pentru nerespectarea legislatiei in vigoare. Realizeaza analize ale apei distribuite catre consumatori in vederea protectiei sanatatii publice Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 69 / 224

2.6.4. Operatori în domeniul apei potabile şi apelor uzate 2.6.4.1 Fundamentul domeniului apei potabile şi a apelor uzate România ca ţară membră UE trebuie să se conformeze Directivei Europene 98/83/EC asupra calităţii apei potabile pâna în anul 2015 şi Directivei 91/271/EC asupra tratării apei reziduale urbane, până la sfârşitul anului 2018. Din acest motiv, în perioada 2010 2015, România trebuie să facă investiţiile necesare pentru a se conforma indicatorilor europeni de apă potabilă, spre exemplu, turbiditatea, amoniacul, aluminiul, pesticidele, nitraţii, etc. şi pentru colectarea, tratarea şi deversarea apei reziduale urbane. De asemenea, pâna în anul 2015, colectarea apei reziduale de la echivalentul a peste 10.000 de persoane (p.e.) şi pâna în 2018 în 2,346 de localitati cuprinse între 2.000 şi 10.000 p.e. Aceasta înseamnă că măsurile instituţionale orizontale care urmează a fi implementate pentru ameliorarea capacităţii şi performanţei financiare a utilităţilor apei vor fi realizate cu succes. Aceasta este necesitatea generala de a crea un mediu pentru investiţiile atractive din sector. Dezvoltarea instituţionala este crucială pentru atingerea obiectivelor naţionale, ceea ce se poate exprima după cum urmeaza: îmbunătăţirea serviciilor de apă şi realizarea progresului faţă de auto-sustenabilitatea acelor servicii, prin intermediul reorganizării, cu scopul maximizării eficienţei costului, pe baza economiei de scară; iniţierea prestării serviciilor pe bază regională, cu scopul de a respecta cerinţele Directivei Cadru de apă a UE, şi în sprijinul fondurilor de coeziune UE, care vor constitui un obiectiv pe plan regional. Autoritatea Naţională de Reglementare ANRSC ANRSC este autoritatea naţională de reglementare cu competenţe în serviciile publice: Serviciul apelor si apelor reziduale; Serviciul de încalzire a judetului; Serviciul de deseuri solide; Serviciul de iluminare publica. Principala responsabilitate a ANRSC este de a furniza licenţa pentru operarea serviciilor de competenţa sa, de a desemna şi de a promova reguli generale şi specifice şi legislaţii pentru servicii publice şi de a monitoriza implementarea legislaţiei în vigoare, în domeniul competenţelor sale. Principalul rol al ANRSC este protejarea intereselor consumatorilor, promovarea regulilor concurenţei pe piaţa liberă, promovarea transparenţei şi contribuţia la protecţia mediului, la sanatatea populaţiei şi la conservarea resurselor. 2.6.4.2 Utilităţi locale În general în domeniile alimetării cu apă potabilă, al colectării şi tratării apelor reziduale, există diferite instituţii care opereaza în sistem. Sunt diferite tipuri de organe instituţionale care opereaza în sistem: Companii Comerciale Publice; Companii Comerciale Private, Regii locale; Companiile comerciale publice, locale, cu activitati multiple; Departamente publice în cadrul Consiliului Judeţean sau Local. Sectorul de apă din România are un număr larg de utilităţi locale pentru apă şi canal, fiind un sector aflat sub reglementararea şi supervizarea ANRSC, organism naţional de coordonare a serviciilor municipale. Din momentul când regionalizarea operatorilor a fost stimulată de programele de finanţare europene, regionalizarea a devenit şi o condiţie pentru accesarea fondurilor europene. Secţiunea descrie o scurtă panoramare asupra paşilor de iniţiere instituţională curentă a adminstraţiilor locale, ca de altfel şi a operatorilor de apă şi canal din cadrul judeţului Iasi. Accentul este pus pe dezvoltările ulterioare din punct de vedere instituţional. Situaţia existentă în judeţul Iasi privind procesul de regionalizare este prezentată pe scurt mai jos: Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 70 / 224

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ARSACIS - Asociatia denumita initial Asociatia Serviciilor de Apa canal a Judetului Iasi a fost infiintata in 6 Mai 2005 si avea in componenta 42 de membri (inclusiv Operatorul Regional). Asociatia a fost inregistrata cu certificatul 84/A/07.07.2005. Incepând cu această dată Asociaţia este persoană juridică română de drept privat şi de utilitate publică înfiinţată cu scopul realizării în comun a proiectelor de dezvoltare regională în domeniul apei potabile şi apei uzate. A fost constituită pe baza liberului consimtământ al membrilor fondatori, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, a Ordonanţei Guvernului 37/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale Legii nr. 286/2006 pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001. In 2008 in structura Asociatiei au fost inregistrate mici schimbari (inregistrate la Curtea de Justitie Iasi cu certificatul 7/A/24.01.2008): Operatorul Regional a parasit Asociatia; In Asociatie au fost inclusi 57 de membri noi; Asociatia si-a schimbat numele in ARSACIS; Noul Statut si Act Constitutiv au fost aprobate; In data de 12.05.2009, noul Statut si Act Constitutiv ale ARSACIS in conformitate cu prevederile HG 855/2008 au fost aprobate. Contractul de Delegare a fost aprobat si semnat intre Asociatie si Operator Regional. Deciziile Consiliilor Locale au fost emise dupa promulgarea Legii 286/2006 ce amendeaza Legea 215/2001 (vezi capitolul 1.1). Toate indeplinesc cerintele usor elaborate privind procesul de decizie si exprima competentele de delegare si gestionare a serviciilor de apa si canalizare conform prevederilor legii 51/2006 amendata prin Ordonanta nr 13 din Februarie 2008. ADI ARSACIS a fost astfel infiintata prin decizia Curtii de Justitie Iasi 38/ 15.01.2008, cu urmatoarele particularitati: Nume: Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Asociatia Regionala pentru Servicii de Apa si Canalizare din judetul Iasi ARSACIS ; Adresa: Municipiul Iasi, str. Octav Bancila nr.1, judetul Iasi; Numar de Inregistrare a Asociatiei: 84/A din 07.07.2005; Registrul Administratiei Finantelor Publice: RO 17813814 Structura actuala a ADI este prezentata in figura de mai jos: Figura Nr. 2-24 Structura asociatiei ARSACIS Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 71 / 224

Operatorul Regional (OR) - Operatorul Regional a fost infiintat in urma deciziei Consiliului Local Iasi nr. 89/21.03.2008 privind reorganizarea fostei regii autonome judetene pentru apa si canalizare in societatea comerciala denumita SC Apavital SA. SC Apavital SA a fost creat ca Operator Regional la 31 Martie 2008 prin transformarea unei regii autonome in societate pe actiuni, cu urmatoarele particularitati: Nume: SC Apavital SA; Adresa: Romania, Municipiul Iasi, Str. Mihail Costachescu nr.6., Judetul Iasi; Registrul Comertului: J22/01/1991; Registrul Administratiei Finantelor Publice: RO 1959768 Capitalul social initial a fost de 78.872.243 RON. Structura actionariatului este prezentata in urmatorul tabel: Tabel Nr. 2-43 Structura actionariatului SC APA VITAL SA Nr. crt. Acţionar Nr. acţiuni 1 Judetul Iasi 786314 2 Comuna Andrieseni 5 3 Comuna Aroneanu 100 4 Comuna Baltati 50 5 Comuna Bals 5 6 Comuna Belcesti 50 7 Comuna Bivolari 5 8 Comuna Barnova 5 9 Comuna Braiesti 1 10 Comuna Coarnele Caprei 1 11 Comuna Ceplenita 5 12 Comuna Costuleni 2 13 Comuna Costesti 2 14 Comuna Ciohorani 20 15 Comuna Ciurea 5 16 Comuna Ciortesti 20 17 Comuna Comarna 5 18 Comuna Cozmesti 20 19 Comuna Cucuteni 5 20 Comuna Cotnari 100 21 Comuna Dagita 3 22 Comuna Deleni 10 23 Comuna Dobrovat 5 24 Comuna Dolhesti 10 25 Comuna Draguseni 3 26 Comuna Dumesti 1 27 Comuna Erbiceni 5 28 Comuna Fantanele 5 29 Comuna Focuri 26 30 Comuna Golaiesti 30 31 Comuna Gorban 50 32 Comuna Grajduri 2 33 Comuna Gropnita 1 34 Comuna Grozesti 4 35 Comuna Halaucesti 50 36 Comuna Helesteni 5 37 Oraşul Hîrlău 50 38 Comuna Holboca 50 39 Comuna Horlesti 50 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 72 / 224

40 Comuna Ipatele 5 41 Comuna Ion Neculce 60 42 Comuna Lespezi 10 43 Comuna Letcani 5 44 Comuna Lungani 1 45 Comuna Madarjac 1 46 Comuna Mircesti 5 47 Comuna Mironeasa 50 48 Comuna Miroslava 1000 49 Comuna Miroslavesti 10 50 Comuna Mogosesti Siret 4 51 Comuna Mogosesti Iasi 10 52 Comuna Mosna 2 53 Comuna Motca 3 54 Comuna Movileni 3 55 Comuna Oteleni 1 56 Comuna Prisacani 50 57 Comuna Plugari 10 58 Orasul Podu Iloaiei 50 59 Comuna Popesti 3 60 Comuna Popricani 10 61 Comuna Raducaneni 5 62 Comuna Rediu 75 63 Comuna Romanesti 1 64 Comuna Roscani 10 65 Comuna Ruginoasa 10 66 Comuna Scanteia 3 67 Comuna Schitu Duca 3 68 Comuna Scobinti 10 69 Comuna Sinesti 10 70 Comuna Sipote 1 71 Comuna Siretel 10 72 Comuna Strunga 10 73 Comuna Stolniceni Prajescu 50 74 Comuna Tansa 1 75 Comuna Tiganasi 1 76 Comuna Tibana 1 77 Oraşul Targu Frumos 10 78 Comuna Tatarusi 35 79 Comuna Trifesti 1 80 Comuna Tibanesti 10 81 Comuna Tutora 20 82 Comuna Todiresti 5 83 Comuna Tomesti 30 84 Comuna Ungheni 15 85 Comuna Valea Lupului 1 86 Comuna Valea Seaca 6 87 Comuna Victoria 1 88 Comuna Vladeni 5 89 Comuna Voinesti 5 90 Comuna Vanatori 5 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 73 / 224

In prezent, SC APAVITAL SA Iasi are ca obiect de activitate: a) alimentarea cu apa potabila si industriala in: - muncipiul Iasi - orasele: Targu Frumos, Harlau, Podu Iloaiei - un numar de 45 comune: Andrieseni, Barnova, Belcesti, Bivolari, Braesti, Butea, Coarnele Caprei, Cotnari, Ceplenita, Ciohorani, Ciurea, Dagata, Deleni, Dumesti, Fantanele, Focuri, Golaesti, Gropnita, Halaucesti, Holboca, Ion Neculce, Ipatele, Lespezi, Letcani, Lungani, Mircesti, Miroslovesti, Miroslava, Mogosesti - Siret, Mosna, Priscani, Rediu, Rechiteni, Raducaneni, Scobinti, Sipote, Siretel, Tansa, Tiganasi, Tibanesti, Tomesti, Ungheni, Valea Lupului, Victoria, Vladeni. La data intocmirii cererii de finantare, in comunele Fantanele, Dagata si Lespezi, se executa lucrari la sistemul de alimentare cu apa, insa nu s-au finalizat bransamentele, motiv pentru care numarul de locuitori deserviti prezentati in capitolul 2.3.1. este 0. b) canalizarea si epurarea apelor uzate din: - municipiul Iasi - orasele: Targu Frumos, Harlau, Podu Iloaiei - un numar de 13 comune: Aroneanu, Barnova, Ciurea, Ceplenita, Cotnari, Deleni, Holboca, Ion Neculce, Miroslava, Rediu, Scobinti, Tomesti, Valea Lupului. In figura de mai jos sunt prezentate relatiile institutionale intre ADI si Operatorul Regional. Figura Nr. 2-25 Diagrama relatiilor institutionale 2.6.5. Tarife curente SC APA VITAL aplica un tarif unitar in toate localitatile din aria de operare. Tarifele aplicate de APA VITAL respecta strategia de tarifare inclusă în Contractul de Finanţare nr. 102208 din 09.08.2010 încheiat între SC APAVITAL SA şi Ministerul Mediului şi Schimbarilor Climatice, pentru implementarea proiectului Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi, conform Deciziei de Aprobare nr. C(2010) 3882 din data de 28.06.2010 a Comisiei Europene, cu nr. 16933 de înregistrare în SMIS CSNR şi a Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 1066/07.07.2010. Tabel Nr. 2-44 Tarifele aplicate de SC APA VITAL SA Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 74 / 224

SERVICIUL Tarif fără TVA TVA Total tarif Apă potabilă 3,02 0,72 3,74 Apă industrială 2,41 0,58 2,99 Apă produsă şi transportată în 1,90 0,46 2,36 vederea distribuirii Canalizare - epurare 2,20 0,53 2,73 2.7. RESURSE DE APĂ 2.7.1. Generalităţi Resursele de apă ale judeţului Iaşi cuprind apă de suprafaţă şi apă subterană. Reţeaua hidrografică cuprinde două bazine hidrografice, Siret şi Prut. Un afluent principal al râului Siret este râul Moldova, iar un afluent principal al râului Prut este râul Jijia. Surse importante de apă de suprafaţă pentru producţia de apă potabilă sunt: Tabel Nr. 2-45 Principalele surse de apă de suprafaţă pentru producerea de apă potabilă Bazin hidrografic Râu Locaţie Siret Râul Moldova Timişeşti Prut Râul Bahlui Pârcovaci Hârlău Prut Râul Bahlui Tansa (Belceşti) Prut Râul Miletin Halceni (Vlădeni) Prut Râul Prut Ţuţora Prut Râul Sacovăţ Tungujei (Ţibăneşti) Tipul şi calitatea râurilor pot fi observate în figurile următoare: Figura Nr. 2-26 Calitatea raurilor Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 75 / 224

Figura Nr. 2-27 Calitatea raurilor Cei mai mulţi din afluenţii mai mici nu au debit permanent. Acesta este motivul pentru care în trecut s-au construit baraje, pentru compensarea sezonieră a fluctuaţiilor de debit. Sunt disponibile resurse de apă subterană în văile râurilor principale şi într-o măsură mai mică în văile afluenţilor. Multe dintre aceste surse sunt poluate de activităţile agricole, locaţii de depozitare a deşeurilor, deversarea de ape uzate, industrie şi alte activităţi. Principalele surse de apă subterană folosite pentru producţia de apă potabilă sunt Timişeşti, Verşeni (sistemul din Iaşi) şi Moţca (sistemul din Paşcani). Acestea sunt localizate pe Valea Moldovei (parţial în judeţul Neamţ). Următoarea figură oferă o perspectivă asupra surselor de apă subterană: Figura Nr. 2-28 Prezentarea surselor de apa subterana În figura de mai jos sunt prezentate date detaliate privind calitate apei în bazinul râului Prut: Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 76 / 224

Figura Nr. 2-29 Calitatea surselor subterane Problemele cu lipsa apei au fost soluţionate la sursa Timişeşti prin captarea suplimentară de apă din râul Moldova şi prin construirea unei uzine de tratare a apei. Nu au fost comunicate conflicte. 2.7.2. Ape de suprafaţă 2.7.2.1 Debitele râurilor Următorul tabel prezintă debitele medii, minime şi maxime ale râurilor în bazinul Prut: Tabel Nr. 2-46 Debite râuri din bazinul Prutului Nr. crt. Râul Staţia Debit med/min/max 1% (mc/s) Lungime râu IAŞI (km) Înălţime max / min jud. IAŞI (m) 1. Prut Ungheni 88,2 / 18,0 / 700 211 130 / 60 2. " Prisăcani 103 / 20,0 / 1040 3. Jijia Vlădeni 5,16 / 0,170 / 550 131 215 / 25 4. " Victoria 6,88 / 0,180 / 355 5. " Chipereşti 12,4 / 0,600 / 300 6. Miletin Şipote 1,26 / 0,025 / 385 35 292 / 42 7. " Hălceni aval 1,09 / - / - 8. Bahlui Vama cu Tablă 0,219 / 0,002 / 290 119 430 / 30 9. " Pârcovaci - aval 0,159 /- /- 10. " Hârlău 0,413 / 0,020 / 280 11. " Belceşti 0,762 / 0,040 / 275 12. " Podu Iloaiei 1,07 / 0,075 / 305 13. " Iaşi 3,11 / 0,200 / 480 14. " Holboca 4,91 / 0,200 / 480 15. Măgura Cârjoaia 0,093 / 0,002 / 85 25 466 / 100 16. Bahluieţ Târgu Frumos 0,149 / 0,008 / 115 41 355 / 51 17. " Podu Iloaiei 0,990 / 0,050 / 290 18. Voineşti Cucuteni 0,229 / 0,001 / 140 11 306 / 98 19. Nicolina Iaşi 0,470 / 0,010 / 190 20 352 / 38 20. Vămeşoaia Iaşi 0,070 / 0,003 / 91 12 150 / 33 21. Locii Ciurbeşti 0,187 / 0,001 / 145 12 120 / 62 22. Sacovăţ Ţibana 0,347 / 0,004 / 230 42 270 / 135 23. Stavnic Frenciugi 0,375 / 0,002 / 240 14 306 /134 24. Vaslui Satu Nou 0,285 / 0,010 / 160 23 340 / 152 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 77 / 224

Pentru bazinul râului Siret, sunt disponibile următoarele valori din raportul anual pe 2006 asupra regiunii de nord-est: Tabel Nr. 2-47 Debite râuri din bazinul Siretului Râu Staţie Debit mediu multianual (m³/s) Siret Lespezi 36,5 Siret Nicolae Bălcescu 37.1 Siret Drăgeşti 77 Moldova Gura Humorului 18,1 Moldova Roman 35,5 2.7.2.2 Volumul rezervoarelor Tabelul următor prezintă volumele principalelor rezervoare de apă care sunt folosite pentru producţia de apă potabilă şi alimentarea comunelor: Tabel Nr. 2-48 Volume rezervoare Rezervor Râu Calitate Volum (mil. m³) Alimentare Pârcovaci Bahlui Eutrofic 8.75 W04 - Hârlău şi împrejurimi Hălceni Miletin Hipertrofic 39.4 W08 - Vlădeni Tansa Bahlui Hipertrofic 22.37 W03 - Belceşti W04 - Focuri, Coarnele Caprei Chiriţa Prut Oligotrofic 7 W01 - oraşul Iaşi Rezervorul Chiriţa este alimentat exclusiv de SP Ţuţora situată la râul Prut. 2.7.2.3 Calitatea apei de suprafaţă Există date privind calitatea apei din perioada cuprinsă între anii 2005 şi 2009 pentru râurile Prut (4 locaţii: priza Ţuţora, acumularea Chiriţa, priza Victoria şi priza Răducăneni), Bahlui (3 locaţii: secţiunea Vama cu Tablă, acumularea Pârcovaci şi acumularea Tansa), Miletin (1 locaţie: acumularea Hălceni) şi Moldova (1 locaţie). În general, numărul şi calitatea datelor privind apa brută sunt limitate. Mai mult, o comparaţie a datelor analizelor cu directivele UE nu este întotdeauna posibilă, în condiţiile în care metoda de analiză şi mărimea parametrilor analizaţi diferă. De exemplu, nu sunt disponibile date privind parametrii organici precum hidrocarburi aromatice policiclice, pesticite, halogeni organici absorbabili (AOX) etc. Trebuie realizată în viitor o armonizarea a standardelor analizelor şi a parametrilor analizaţi. S-a realizat o evaluare a calităţii diferitelor surse de apă brută, pe baza cerinţelor de calitate prevăzute în Directiva Consiliului 75/440/EEC din 1975 care vizează cerinţele de calitate pentru apele de suprafaţă folosite pentru captarea de apă. Liniile de referinţă şi cerinţele obligatorii asupra diferiţilor parametri potrivit diferitelor clase de tratare Râul Prut Râul Prut reprezintă sursa de apă brută pentru rezervorul Chiriţa şi Uzina de Tratare a Apei (UTA) Chiriţa. Potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, calitatea apei râului Prut demonstrează caracteristici A1 sau A2, cu majoritatea parametrilor situându-se undeva între cele două categorii. Calitatea apei brute indică faptul că, potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, pentru atingerea standardelor de calitate a apei potabile va fi necesară recurgerea la tratare fizică, tratare chimică şi dezinfecţie, precum pre-oxidare, coagulare, floculare, decantare, filtrare şi dezinfecţie. Sectiunea Prut priza Tutora Tabel Nr. 2-49 Calitatea apei Prut priza Ţuţora Data recoltării 13.01. 09 05.02. 09 05.03. 09 27.04. 09 25.05. 09 16.06. 09 12.07. 09 18.08. 09 21.09. 09 09.10. 09 10.11. 09 10.12. 09 T ( C) 0 2 3 11 18 20 21 24 18 17 10 7 ph (unit.ph) 8.27 8.27 8.27 8.17 8.22 8.13 8.19 8.27 7.9 7.97 8.16 8.22 Cond. (µs/cm) 686 752 688 585 567 546 509 524 575 570 641 636 Rez. fix (mg/l) 443 470 444 375 365 365 342 316 314 355 408 446 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 78 / 224

Alcalinitate (mg/l) 4.4 4.6 4.4 3.6 3.6 3.6 6.8 3.4 3.6 3.4 3.8 3.8 MTS (mg/l) 6.5 50 27 25 51 51 33.5 18.5 20.5 10 10 5 Turbiditate 6.09 37.14 15.58 15.32 35.25 47.6 23.9 18.26 17.05 14.7 15.8 3.7 O 2diz (mg/l) 11.81 12.78 13.89 9.95 8.22 8.13 7.87 7.74 8.62 9.16 10.60 11.46 CBO 5 (mg/l) 0.84 2.81 2.26 13.3 1.4 4.9 4.5 4.4 4.22 4.9 4.47 1.6 CCO-Mn (mg/l) 2.9 3.7 3 2.6 3.1 4.4 2.45 2.5 2.3 3.1 3.2 2.7 CCO-Cr (mg/l) 22.5 11.46 22.8 45 11.4 19.2 19 11 17.5 11.3 17 12 NH 4 + (mg/l) 0.11 0.09 0.07 0.06 0.09 0.11 0.08 0.03 0.24 0.09 0.11 0.084 NO 2 (mg/l) 0.04 0.05 0.03 0.01 0.02 0.03 0.001 0.007 0.023 0.012 0.02 0.018 NO 3 (mg/l) 10.8 11.5 10.1 6.8 5.3 9.5 5.61 1.13 11.69 3.14 3.73 4.7 PO4 (mg/l) 0.005 0.069 0.004 0.010 0.104 0.069 0.020 0.008 0.051 0.027 0.062 0.011 P total (mg/l) 0.024 0.096 0.037 0.055 0.104 0.090 0.040 0.057 0.050 0.039 0.047 0.080 N total (mg/l) 3.08 2.8 3.95 1.68 1.25 2.91 0.95 0.95 1.45 N Kjeld. (mg/l) 0.84 0.67 0.56 0.36 0.82 0.56 0.39 0.5 0.08 Fe total (mg/l) 0.20 1.1 0.56 0.55 1.08 1.08 0.59 0.7 0.37 0.33 0.11 0.1 Fe diz. (mg/l) 0.03 0.05 0.09 0.19 0.46 0.17 0.07 0.07 0.012 0.06 0.04 0.005 Mn total (mg/l) 0.02 0.09 0.011 0.018 0.018 0.018 0.018 0.018 0.018 0.018 0.018 0.004 Cl (mg/l) 32.0 36.6 31.5 26.4 26.2 26.2 26.1 28.9 31.8 31.8 35.7 35.2 SO4 (mg/l) 94.5 125 92 74 76 80 67 68 77 88 99 93 Fenoli (mg/l) 1.9 1.5 Fluoruri (mg/l) 0.18 0.1371 0.1867 0.1069 0.018 0.2202 0.175 Extractibile (mg/l) 2.9 2.8 0.6 1 0.97 1.7 1.6 0.65 1.94 0.33 1.29 4.3 Detergenţi (mg/l) 0.019 0.007 0.027 0.03 0.02 0.018 0.019 0.0273 0.004 0.032 0.109 0.037 Pb total (µg/l) 0.792 Pb diz. (µg/l) 0.172 Ni total (µg/l) 2 Ni diz. (µg/l) 0.5 Cu total (µg/l) 2.534 2.307 3.3 5.1 4.7 Cu diz. (µg/l) 1.458 0.725 2.7 4.2 4.0 Zn total (µg/l) 5.2 19.7 5.0 4.0 11 Zn diz.(µg/l) 3.8 5.5 1.0 2.0 4.0 Cr total (µg/l) 1.15 2.44 1.15 0.496 Cr diz. (µg/l) 1.04 0.87 0.53 0.182 Coli totali (nr./100ml) 4900 130 33 49 350 26 175 109 150 350 900 1500 Coli fecali (nr./100ml) 360 49 17 33 70 7 26 79 30 300 900 1500 Streptococi (nr./100ml) 33 absent absent 11 5 absent 141 2 40 80 30 10 Pesticidele nu au fost analizate în mod regulat. În consecinţă, există un număr redus de analize disponibile. Toate datele disponibile sunt relativ vechi (1994-1999). Toate analizele au fost realizate de ICIM Bucureşti. Datele au fost extrase din Documentaţia de Licitaţie Anexa B Date privind calitatea apei brute pentru reabilitarea UTA Chiriţa. Aşa cum se poate vedea în tabelele de mai jos, nivelul pesticidelor raportat pentru anul 1999 este semnificativ mai mare decât valorile raportate pentru anii 1994-1996. În timp ce parametrul pesticide totale raportat pentru anii 1994-1996 intră în categoria A1, nivelul pesticidelor descoperit în 1999 caracterizează apa brută ca fiind de calitate A3, ceea ce presupune o tratare mai intensă, precum implementarea unui proces de absorbţie cu cărbune activ pentru atingerea unui calităţi adecvate a apei potabile. Ca urmare a faptului că volumul datelor privind calitatea referitor la pesticide este foarte limitat, iar nivelurile raportate indică o distribuţie extinsă, semnificaţia rezultatelor este limitată. Astfel, Consultantul recomandă realizarea unui program de monitorizare pentru râul Prut, cu accent pe monitorizarea nivelurilor pesticidelor. Tabel Nr. 2-50 Pesticide la captarea de apa bruta UTA Sorogari/ UTA Chririta 1994-1996 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 79 / 224

Tabel Nr. 2-51 Pesticide la captarea de apa bruta UTA Sorogari/ UTA Chririta 1999 Rezervorul Chiriţa Rezervorul Chiriţa serveşte ca şi rezervor de pre-tratare pentru râul Prut înainte ca apele din rezervor să intre în UTA Chiriţa. Chiar dacă rezervorul este alimentat preponderent cu apă din râul Prut, datele privind calitatea diferă de datele de calitate raportate pentru râul Prut. În special parametrii organici CBO 5, CCo-Cr şi fenoli prezintă valori semnificativ mai mari. Ca urmare a numărului redus de date disponibile, nu este în prezent posibilă o evaluare conclusivă a situaţiei. Tabel Nr. 2-52 Calitatea apei rezervorului Chiriţa în anul 2009 ACUMULARE CHIRIŢA Punct recoltare MIJLOC Data recoltării 19.03 05.06 06.06 18.08 26.10 10.12 T ( C) 6 22 23 9 8 ph (unit.ph) 8.3 8.23 7.46 8.58 8.3 Cond. (µs/cm) 707 641 502 574 Rez. fix (mg/l) 442 431 316 371 Alcalinitate (mg/l) 4.4 4.0 3.0 3.0 MTS (mg/l) 6.0 3.5 1.5 9.0 Transparenţa 180 O2diz (mg/l) 12.15 8.54 10.13 9.4 CBO5 (mg/l) 2.2 1.6 5.8 4.92 CCO-Mn (mg/l) 2.6 2.6 4.7 2.6 CCO-Cr (mg/l) 11.5 9.5 23 18.8 NH4 + (mg/l) 0.08 0.09 0.05 0.09 0.09 NO2 (mg/l) 0.02 0.009 0.21 0.016 NO3 (mg/l) 6.5 13.1 2.99 6.04 0.009 N total (mg/l) 3.91 0.87 PO4 (mg/l) 0.070 0.035 0.032 0.068 P total (mg/l) 0.020 0.044 0.024 0.034 Fe total (mg/l) 0.09 0.17 0.05 0.13 Mn total (mg/l) 0.16 0.018 0.018 0.018 Cl (mg/l) 28.9 28.4 29.8 31.5 SO4 (mg/l) 99 104 76 90 Cl rezid. liber (mg/l) 0.012 0.013 0.013 0.023 0.023 Detergenţi (mg/l) 0.100 0.019 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 80 / 224

NH3 (mg/l) 0.009 0.0081 0.0012 0.015 Cu total (µg/l) 4.7 4.7 1.53 4.7 Cu diz. (µg/l) 3.8 4.5 1.53 4.2 Zn total (µg/l) 8.3 10 5 2 Zn diz. (µg/l) 7.3 3 5 2 Cr total (µg/l) 1 0.114 0.28 0.146 1.123 Cr diz. (µg/l) 0.89 0.075 0.04 0.061 0.093 Coli totali (nr./100ml) 33 11 8 2000 Coli fecali (nr./100ml) 11 7 5 2000 Streptococi (nr./100ml) absent absent 2 900 Secţiunea Prut - priza Victoria (Sculeni) Priza de mal Victoria reprezintă sursa de apă a alimentării cu apă Victoria. Potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, calitatea apei în această secţiune prezintă caracteristici care o încadrează în categoria A2. Tabel Nr. 2-53 Calitatea apei Prut Victoria (Sculeni) în anul 2009 Data recoltării 09.01.09 11.03.09 12.03.09 15.06.09 18.08.09 09.11.09 T ( C) 0 17 24 8 ph (unit.ph) 8.2 8.09 8.12 8.36 Cond. (µs/cm) 708 540 508 598 Rez. fix (mg/l) 445 360 305 395 Alcalinitate (mg/l) 4.6 3.4 3.4 3.8 MTS (mg/l) 20.5 32.0 1.5 18.0 Culoare incolora incolora incolora incolora Turbiditate 14.37 30.5 3.01 23.11 O 2diz (mg/l) 9.44 8.47 8.01 10.85 CBO 5 (mg/l) 1.63 6.21 3.9 6.43 CCO-Mn (mg/l) 3.0 2.4 2.1 5.0 CCO-Cr (mg/l) 19.0 24.5 9.4 19.0 + NH 4 (mg/l) 1.89 0.1 0.044 0.14 NO 2 (mg/l) 0.06 0.03 0.019 0.02 NO 3 (mg/l) 8.88 8.7 7.09 3.28 N total (mg/l) 2.4 2.23 N Kjeld. (mg/l) 0.89 0.62 P total (mg/l) 0.044 0.041 0.033 0.075 PO 4 (mg/l) 0.032 0.014 0.021 0.017 Fe total (mg/l) 0.35 0.69 0.3 0.75 Fe diz. (mg/l) 0.02 0.07 0.05 0.092 Mn total (mg/l) 0.07 0.018 0.018 0.018 Cl (mg/l) 35.7 24.1 26.7 29.2 SO 4 (mg/l) 93 77 84 90 Fluoruri (mg/l) 0.16 0.12 0.235 0.1177 Extractibile (mg/l) 4.2 2.3 0.32 3.2 Detergenţi (µg/l) 8 60 20 15 Cd total (µg/l) 0.0321 0.238 Cd diz. (µg/l) 0.0149 0.0239 Pb total (µg/l) 0.746 2.9 Pb diz. (µg/l) 0.334 0.025 Ni total (µg/l) 3.08 1.75 Ni diz. (µg/l) 2.72 1.25 Cu total (µg/l) 1.2 14.5 Cu diz. (µg/l) 1.0 0.725 Zn total (µg/l) 7.0 25.3 Zn diz. (µg/l) 5.0 6.25 Cr total (µg/l) 3.69 5.68 Cr diz. (µg/l) 1.9 0.0551 Coli totali (nr./100ml) 70 26 175 1000 Coli fecali (nr./100ml) 33 7 109 1000 Streptococi (nr./100ml) 8 absent 4 40 Secţiunea Prut - priza Răducăneni (Gorban) Priza de apă Răducăneni este amplasată în albia Prutului, pe malul drept al acestuia, în dreptul localităţii Gorban şi deserveşte localităţile aferente comunelor Răducăneni şi Gorban. Potrivit Directivei Consiliului Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 81 / 224

75/440/EEC, calitatea apei în această secţiune prezintă caracteristici care o încadrează în categoria A3, excepţie făcând conţinutul în suspensii. Datele disponibile privind calitatea apei brute indică faptul că, potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, pentru atingerea standardelor de calitate a apei potabile se va impune necesitatea recurgerii la tratare fizică normală, tratare chimică şi dezinfecţie, precum pre-oxidare, coagulare, floculare, decantare, filtrare şi dezinfecţie. Tabel Nr. 2-54 Calitatea apei Prut Raducareni (Gorban) în anul 2009 Data recoltării 12.03.09 13.03.09 27.04.09 22.06.09 19.08.09 14.12.09 T ( C) 6 15 24 24 3 ph (unit.ph) 8.2 8.21 8.05 8.08 8.15 Cond. (µs/cm) 840 638 561 574 710 Rez. fix (mg/l) 574 410 363 357 459 Alcalinitate (mg/l) 4.4 4.2 3.6 3.6 4.0 MTS (mg/l) 177 37 72 36. 5 14.5 Culoare gălbuie incolora incolora sb. gălbuie gălbuie Turbiditate 299 98.3 28.74 14.7 O 2diz (mg/l) 11.78 9.36 6.66 7.63 11.33 CBO 5 (mg/l) 1.5 15.8 4.2 5.8 7.84 CCO-Mn (mg/l) 4.0 3.6 4.0 3.8 3.6 CCO-Cr (mg/l) 40.3 56.2 30.1 23 33 + NH 4 (mg/l) 0.11 0.12 0.25 0.03 0.32 NO 2 (mg/l) 0.08 0.06 0.05 0.04 0.086 NO 3 (mg/l) 9.9 7.3 6.14 5.6 7.54 N total (mg/l) 3.47 2.69 2.56 2.05 N Kjeld. (mg/l) 1.16 0.67 1.2 0.72 P total (mg/l) 0.173 0.084 0.179 0.130 0.162 PO 4 (mg/l) 0.150 0.040 0.114 0.212 0.530 Fe total (mg/l) 4.54 0.93 1.5 1.05 0.24 Fe diz. (mg/l) 0.43 0.086 0.27 0.03 0.005 Mn total (mg/l) 0.46 0.018 0.018 0.019 Cl (mg/l) 31.8 28.4 27.5 31.8 43.68 SO 4 (mg/l) 146 85 77 76 105 Fluoruri (mg/l) 0.1707 0.095 0.198 Extractibile (mg/l) 0.3 4.6 0.65 4.2 1.3 Detergenţi (µg/l) 15 4.0 70 30 89 Cd total (µg/l) 0.126 0.073 Cd diz. (µg/l) 0.0236 0.028 Pb total (µg/l) 4.42 3.65 Pb diz. (µg/l) 1.27 0.55 Ni total (µg/l) 16.1 4.25 Ni diz. (µg/l) 3.013 2.25 Cu total (µg/l) 4.1 8.73 6.7 3.9 Cu diz. (µg/l) 2.4 1.23 5.6 3.0 Zn total (µg/l) 26.2 20.3 12.3 21 10 Zn diz. (µg/l) 4.3 2.25 8.2 19 4.0 Cr total (µg/l) 9.7 2.43 2.26 4.8 0.56 Cr diz. (µg/l) 0.68 0.45 1.06 0.8 0.385 Coli totali (nr./100ml) 13000 22000 14 79 3000 Coli fecali (nr./100ml) 7000 13000 9 79 3000 Streptococi (nr./100ml) 240 130 absent 4 1000 Râul Moldova Râul Moldova reprezintă sursa de apă brută pentru UTA Timişeşti care introduce apa tratată în galeria de colectare apă subterană Timişeşti. Apa brută din râul Moldova este extrasă numai atunci când pânza freatică a câmpului freatic din apropiere scade sub un anumit nivel. Potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, calitatea apei râului Moldova prezintă caracteristici A1 sau A2, cu majoritatea parametrilor încadrându-se undeva între ambele categorii. Datele disponibile privind calitatea apei brute indică faptul că, potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, pentru atingerea standardelor de calitate a apei potabile se va impune necesitatea recurgerii la tratare fizică normală, tratare chimică şi dezinfecţie, precum pre-oxidare, coagulare, floculare, decantare, filtrare şi dezinfecţie. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 82 / 224

Râul Moldova este unul alimentat de torente, cu albie pietroasă şi relativ largă şi cu aluviuni semnificative. Operarea uzinei de tratare este astfel temporar afectată pe perioada inundaţiilor de nivelurile ridicate ale turbidităţii şi de blocarea epuizmentului aducţiunii de apă de depozite. Nivelurile ridicate ale turbidităţii pe perioada inundaţiilor limitează capacitatea de tratare a UTA Timişeşti din aval ca urmare a încărcării excesive cu suspensii solide. Trebuie menţionat faptul că datele privind apa brută care au fost puse la dispoziţia Consultantului nu sunt suficiente pentru a realiza o evaluare conclusivă. Lipsesc în special datele privind parametrii organici (CBO 5, CCo-Cr, TOC, fenoli, pesticide etc.). Tabel Nr. 2-55 Date privind calitatea apei raului Moldova Râul Moldova 2005 2006 Nr. PARAMETRUL UM I II III IV V VI VII IX X XII I II III IV crt medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie 1 Turbiditate FNU 2.80 19 28 39.4 69 72 173 2.2 4.5 3.6 2.60 1.3 25 63 2 Conductivitate ms/cm 590 600 580 400 440 430 440 470 450 500 540 540 560 540 3 ph Unit ph 8.06 8.18 8.14 7.9 7.78 7.9 7.9 7.95 7.98 8.06 8.02 7.95 8.18 8.12 4 Reziduu fix mg/l 260 295 311 228 260 250 273 282 262 300 342 296 262 5 Suspensii mg/l 0.00-14 19 37 85 112 168 5 1 0.00 0 20 102 6 Alcalinitate Ml HCl 3.30 3.4 3.3 2.8 3.2 3.1 3.3 3 3.8 4 4.20 4.2 4.3 3.7 7 Duritate totală 0 Ge 12.11 12.56 11.89 9.65 10.09 9.43 9.87 10.99 10.99 12.34 15.03 15.03 15.26 13.01 8 Cloruri mg/l 18.00 18 16 11 16 17 13 23 15 17 22.00 24 24 22 9 Substanţe organice (CCO) mgkmno4/l 4.43 8.53 7.9 9.14 16.43 15.8 25.28 7.56 6.32 3.47 3.78 4.43 15.26 13.91 10 Ca mg/l 63.60 70.8 66.2 54.1 52.2 49 54.2 54.5 59 63.7 65.50 66.8 68.7 64.5 11 Mg mg/l 14.10 13.9 13.2 9.1 11.2 16.2 8.75 14.6 15 14.3 16.80 15.7 15.2 16.8 12 Sulfaţi mg/l 33.80 34.5 32.3 30.8 26.5 26.3 36.6 37.2 38.80 41 39.7 32.1 14 Nitraţi mg/l 2.90 3.07 2.97 3.05 6.56 6.5 6.2 5.1 5.8 6.10 8.4 8.8 9 16 Nitriţi mg/l 0.018 0.031 0.034 0.017 0.018 0.022 0.029 0.058 0.017 0.009 0.007 0.01 0.022 0.039 17 Amoniu mg/l 0.035 0.083 0.038 0.188 0.021 0.038 0.043 0.033 0.033 0.008 0.008 0.014 0.028 0.056 19 Fier mg/l 0.009 0.012 0.07 0.013 0.01 0.1 0.75 0.03 0.08 0 0.010 0.015 0.03 0 21 Mangan mg/l 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00 0 0 0 23 Nichel mg/l 0.014 0.01 0.008 0.01 0.01 0.014 0.011 0.011 0.01 0.009 0.01 0.016 0.021 25 Zinc mg/l 0.100 0.06 0.07 0.08 0.029 0.033 0.07 0.04 0.05 0.050 0.06 0.08 0.09 27 Plumb mg/l 0.020 0.011 0.037 0.04 0.075 0.07 0.058 0.038 0.03 29 Crom mg/l 0.009 0 0 0 0.008 0 0 0 0 0.000 0 0.006 0.006 31 Cupru mg/l 0.000 0 0 0 0.007 0 0 0 0 0.000 0 0 0 Rezervorul Hălceni Rezervorul Hălceni reprezintă sursa de apă a alimentării cu apă Vlădeni. Potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, calitatea rezervorului de apă Hălceni prezintă în general caracteristici A1 sau A2, cu majoritatea parametrilor situându-se undeva între cele două categorii. Însă unii parametri, precum CCo- Cr/CBO 5, mangan, sulfaţi şi parametrii bacteriologici prezintă caracteristici A3. Calitatea apei brute indică faptul că, potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, pentru atingerea standardelor de calitate a apei potabile va fi necesară recurgerea la un proces intens de tratare fizică şi chimică şi dezinfecţie, precum pre-oxidare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, absorbţie (cărbune activ), dezinfecţie. Nu au fost puse la dispoziţia Consultantului date privind pesticidele din apa brută. În aceste condiţii nu se poate realiza în această etapă o evaluare conclusivă privind oportunitatea folosirii apei brute pentru alimentarea cu apă potabilă. Tabel Nr. 2-56 Calitatea apei in acumularea Halceni in anul 2009 Punct recoltare PRIZA BARAJ Data recoltării 11.03.09 15.06.09 16.06.09 16.09.09 05.10.09 07.12.09 T ( C) 6 24 22 20 ph (unit.ph) 8.3 8.44 8.65 8.54 Cond. (µs/cm) 1127 1225 1164 1209 Rez. fix (mg/l) 804 919 828 884 Alcalinitate (mg/l) 5.4 6.0 5.6 6.0 MTS (mg/l) 37.0 27.0 16.5 24.5 Culoare gălbuie incolora sb. gălbuie gălbuie Transparenţa 120 O 2diz (mg/l) 10.78 8.36 8.09 8.02 CBO 5 (mg/l) 4.4 14.07 6.4 10.4 CCO-Mn (mg/l) 6.7 6.1 7.3 7.6 CCO-Cr (mg/l) 43 43.5 27 36.1 + NH 4 (mg/l) 0.09 0.16 0.1 0.12 NO 2 (mg/l) 0.04 0.03 0.05 0.03 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 83 / 224

NO 3 (mg/l) 13.3 4.46 4.15 6.05 N total (mg/l) 1.73 N Kjeld. (mg/l) 0.78 P total (mg/l) 0.107 0.116 0.121 0.080 PO 4 (mg/l) 0.110 0.013 0.064 0.050 Fe total (mg/l) 19.5 0.94 0.5 0.75 Fe diz. (mg/l) 0.58 0.19 0.012 0.24 Mn total (mg/l) 0.12 0.018 0.018 0.18 Cl (mg/l) 20.7 30.5 32.6 34.0 SO 4 (mg/l) 260 344 281 346 Fluoruri (mg/l) 0.2239 0.173 0.2425 0.1828 Extractibile (mg/l) 1.3 2.6 3.91 1.3 Detergenţi (µg/l) 25 60 80 90 Cd total (µg/l) 0.26 0.1 Cd diz. (µg/l) 0.19 0.07 Pb total (µg/l) 3.42 4 Pb diz. (µg/l) 0.68 0.8 Ni total (µg/l) 6.7 6.8 Ni diz. (µg/l) 3.83 4 Cu total (µg/l) 2.4 6.99 4.5 5.2 Cu diz. (µg/l) 1.1 5.34 3 3.2 Zn total (µg/l) 19.5 8.685 17.8 11 Zn diz. (µg/l) 4 4.9 11.8 3 Coli totali (nr./100ml) 330 11 50 3 Coli fecali (nr./100ml) 170 5 20 1 Streptococi (nr./100ml) 33 absent 20 2 Râul Bahlui Râul Bahlui reprezintă sursa de apă brută a alimentării cu apă Hârlău. Locaţia punctului de prelevare a probelor este în amonte de Rezervorul Pârcovaci. Potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, calitatea apei râului Bahlui prezintă caracteristici A3 sau chiar mai rău. În special parametrii organici (precum CBO 5, CCo- Cr şi fenoli) sunt la un nivel semnificativ de mare. Calitatea apei brute indică faptul că, potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, pentru atingerea standardelor de calitate a apei potabile va fi nevoie de tratarea intensă fizică şi chimică şi de dezinfecţie. Nu au fost puse la dispoziţia Consultantului date ale apei brute privind parametrii bacteriologici şi pesticidele. Astfel, în această etapă nu se poate realiza o evaluare conclusivă privind oportunitatea folosirii apei brute pentru alimentarea cu apă potabilă. Calitatea precară a apei brute indicată de datele de calitate sunt inconsistente cu datele privind calitatea puse la dispoziţie pentru Rezervorul Pârcovaci, care sunt semnificativ mai bune, în special în ceea ce priveşte parametrii de poluare organici. Motivul pentru diferenţa la nivelul calităţii este incert, însă pare să aibă legătură cu datele de calitate în general precare. Secţiunea Bahlui - Vama cu Tablă Tabel Nr. 2-57 Calitatea apei la Bahlui Vama cu Tabla Data recoltării 16.01.06 06.02.06 06.03.06 04.04.06 09.05.06 06.06.06 04.07.06 03.08.06 05.09.06 09.10.06 06.11.06 05.12.06 T ( C) 1 1 2 16 5 12 12 20 18 15 1 3 ph (unit.ph) 7.99 7.83 7.7 8 8.5 8.2 7.8 8.39 8.12 7.79 8.04 7.99 Cond. (µs/cm) 739 898 1110 563 547 296 579 457 588 718 712 706 Rez. fix (mg/l) 474 579 456 350 367 344 420 347 403 445 494 454 Alcalinitate (mg/l) 7.6 9 5.6 5 4.8 4.6 5.4 4.2 5.3 6.4 6.4 6.6 MTS (mg/l) 85.5 39 220 50 37.5 465.5 73 53 36 17.5 7.5 5.5 Culoare s.galb Turbiditate 4.44 12.68 11.38 454.6 84.02 78.53 47.73 60.1 41.95 4.7 3.35 2.18 O 2diz (mg/l) 9.6 8.2 9 8.8 6.7 6.4 6 4.15 7.1 6.6 7.6 9.9 CBO 5 (mg/l) 6.7 2.9 12.9 9.2 2.6 4.16 10.7 3.3 7 8.1 8.9 13.8 CCO-Mn (mg/l) 4.2 19.2 18.4 5.3 4.16 36.8 2.3 4.6 4.6 7.7 2.3 CCO-Cr (mg/l) <30(12) <30(10) <30(22,7) 32.1 <30(12,8) <30(27,3) 56 <30(17,6) <30(14) <30(14) 40 <30(19) NH 4 + (mg/l) 0.067 0.067 0.078 0.154 0.086 0.3 0.1 0.07 0.03 0.004 0.008 0.03 NO 2 (mg/l) 0.03 0.03 0.12 0.19 0.05 0.15 0.043 0.03 0.03 0.003 0.004 0.007 NO 3 (mg/l) 1.9 12.6 9.8 1.9 2.2 1.72 1.48 1.3 1.01 0.8 0.81 6.13 PO4 (mg/l) 0.102 0 0.109 0.648 0.061 0.014 0.048 0.06 0.03 0.1 0.04 0.06 P total (mg/l) 0.042 0.067 0.066 0.027 0.165 0.299 0.022 0.197 0.045 0.14 0.07 0.08 Ca (mg/l) 80 64 40 48 56 32 88 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 84 / 224

Mg (mg/l) 84 76.1 45 44.1 18.2 25 29 Na (mg/l) 26 20 19 35 64.1 K (mg/l) 5.4 5.4 6.5 6 8.4 Fe total (mg/l) 1.4 0.33 10.6 4.4 1.1 7.3 1.75 2.6 0.529 2.39 0.5 0.59 Fe diz. (mg/l) 0.207 0.09 0.028 Mn total (mg/l) 0.72 0.14 2 0.14 0.053 0.83 0.46 0.392 0.046 0.33 0.27 0.14 Mn diz. (mg/l) <0.01 0.023 Cl (mg/l) 9.2 5.7 8.5 7.1 4.3 7.1 2.8 5.7 3.5 4.3 2.8 9.9 SO4 (mg/l) 121 112 119 74.3 82 61.5 62.1 47.9 79.5 47 46 62 CN (mg/l) 0.009 0.006 0.001 0.0032 Fenoli (mg/l) 0.001 0.028 0.013 0.0084 0.0084 0.02 0.043 0.007 0.012 0.019 Cl rezid. liber 0.04 0.05 0.04 0.05 0.07 0.04 0.02 0.011 0.04 0.03 0.02 Detergenţi (mg/l) 0.066 0.042 0.027 0.015 0.042 0.027 0.008 0.013 0.024 0.018 NH 3 (mg/l) 0.003 0.003 0.002 0.006 0.014 0.025 0.009 0.002 0.0001 0.0004 0.0012 Cd total (µ g/l) 0.090 Cd diz. (µ g/l) <0.003 Pb total (µ g/l) 1.29 1.558 1.225 0.930 1.367 1.61 0.205 0.986 Pb diz. (µ g/l) 0.497 0.189 <0.05 <0.05 0.4 0.87 <0,05 <0,05 Ni total (µ g/l) 3.29 1.125 2.026 4.630 15.721 15.93 7.14 11.9 Ni diz. (µ g/l) 6.6 1.071 0.406 0.910 5.128 1.77 2.52 3.33 Cu total (µ g/l) 3.32 13.6 4.495 5.500 6.34 8 2.194 6.39 8.5 Cu diz. (µ g/l) 0.87 1.11 1.36 2.950 3.86 1 1.404 <0,02 4.5 Zn total (µ g/l) 7.385 22.75 19.635 18.650 98.5 43 Zn diz.(µ g/l) 1.985 2.51 2.358 2.250 3.5 21.5 Cr total(µ g/l) 0.305 0.155 0.425 0.620 1.729 1.09 1.58 Cr diz. (µ g/l) 0.036 0.131 0.108 <0.01 0.108 0.36 0.29 Acumularea Pârcovaci Acumularea Pârcovaci reprezintă sursa de apă brută pentru UTA Hârlău. Potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, calitatea apei Rezervorului Pârcovaci demonstrează caracteristici A1 sau A2, cu majoritatea parametrilor situându-se undeva între cele două categorii. Datele disponibile privind calitatea apei brute indică faptul că, potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, pentru atingerea standardelor de calitate a apei potabile va fi nevoie de tratare fizică normală, tratare chimică şi dezinfecţie, precum pre-oxidare, coagulare, floculare, decantare, filtrare şi dezinfecţie. Potrivit informaţiilor de la APAVITAL Iaşi, în ultimii ani au apărut probleme legate de nivelurile ridicate ale turbidităţii şi conţinuturile organice la debite mari în râuri. Nu au fost puse la dispoziţie analize ale apei care să evidenţieze această problemă. Întrucât Rezervorul Pârcovaci este foarte mare, iar zona de captare este variabilă, nu pot fi determinate cauzele acestor probleme. Este recomandat ca aceste probleme să fie investigate anterior adoptării vreunei decizii privind omiterea sursei Pârcovaci şi construirea în schimb a unui sistem costisitor de transport de la conducta Timişeşti. Tabel Nr. 2-58 Calitatea apei acumularii Parcovaci in anul 2009 Punct recoltare PRIZA BARAJ Data recoltării 09.02 09.03 06.04 09.06 10.08 15.09 06.10 12.11 T ( C) 2 5 10 23 24 20 14 8 ph (unit.ph) 8.20 8.13 8.15 8.4 8.26 8.5 8.07 8.3 Cond. (µs/cm) 508 523 586 533 482 488 482 496 Rez. fix (mg/l) 331 336 390 368 321 319 329 327 Alcalinitate (mg/l) 4.0 4.4 5.0 4.0 3.6 3.8 4.0 4.0 MTS (mg/l) 1.0 8.0 3.5 2.0 12.5 2.0 2.5 7.0 Culoare gălbuie incoloră incoloră incoloră incoloră incoloră incoloră incoloră Turbiditate 3.98 14.5 7.25 3.1 9.23 1.94 2.45 3.5 O2diz (mg/l) 10.48 15.4 11.0 8.96 8.20 8.27 7.69 9.84 CBO5 (mg/l) 1.3 4.5 2.08 4.12 6.4 5.3 10.1 5.93 CCO-Mn (mg/l) 4.64 5.8 4.64 2.9 5.2 3.9 4.7 4.2 CCO-Cr (mg/l) 9.60 20.9 16.9 40 23 21 30.7 15 NH4 + (mg/l) 0.10 0.11 0.03 0.08 0.03 0.09 0.1 0.066 NO2 (mg/l) 0.02 0.02 0.0014 0.001 0.009 0.01 0.012 NO3 (mg/l) 1.5 2.6 1.2 1.05 1.33 0.69 1.18 N total (mg/l) 2.13 0.56 0.45 N Kjeld.(mg/l) 0.62 0.34 0.28 PO4 (mg/l) 0.011 0.036 0.024 0.019 0.017 0.003 0.030 0.067 P total (mg/l) 0.042 0.070 0.056 0.038 0.040 0.029 0.034 0.040 Fe total (mg/l) 0.48 0.35 0.012 0.1 0.4 0.19 0.32 0.34 Fe diz. (mg/l) 0.11 0.12 0.012 0.012 0.04 0.04 0.1 0.07 Mn total (mg/l) 0.02 0.15 0.018 0.018 0.51 0.018 0.018 0.018 Cl (mg/l) 5.7 6.8 7.4 10.6 8.8 7.1 8.5 8.5 SO4 (mg/l) 94 93 64 61.2 48 48 50 49 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 85 / 224

Fenoli (µg/l) 0.0025 Fluoruri (mg/l) 0.1497 0.1477 0.1318 0.152 0.1477 Extractibile (mg/l) 1.4 0.97 3.4 4.8 2.4 1.94 0.32 2.26 Detergenţi (µg/l) 0.011 0.012 <0.004 0.011 0.078 0.003 0.043 0.037 Cu total (µg/l) 5.5 4.9 2.707 6.4 3 Cu diz. (µg/l) 3.7 4.4 1.67 4.8 1.9 Zn total (µg/l) 12.3 9.6 14.36 26 3 Zn diz. (µg/l) 8.5 6.7 0.791 19 3 Cr total (µg/l) 1.65 1.23 4.22 0.073 Cr diz. (µg/l) 1.35 1.03 0.41 0.073 Coli totali (nr./100ml) 540 70 11 34 11 175 100 5000 Coli fecali (nr./100ml) 130 8 absent 9 7 172 80 5000 Streptococi (nr./100ml) 8 4 absent absent absent 5 3 20 Acumularea Tansa Acumularea Tansa reprezintă sursa de apă brută pentru alimentările cu apă Belceşti, Focuri şi Coarnele Caprei. Potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, calitatea apei rezervorului Tansa prezintă în general caracteristici A1 sau A2, cu majoritatea parametrilor situându- se undeva între cele două categorii. Însă unii parametri, precum CcoCr, CBO 5, mangan, fenoli prezintă caracteristici A3. Calitatea apei brute indică faptul că, potrivit Directivei Consiliului 75/440/EEC, pentru atingerea standardelor de calitate a apei potabile va fi necesar să se recurgă la tratare intensă fizică şi chimică, tratare extinsă şi dezinfecţie precum pre-oxidare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, absorbţie (cărbune activ), dezinfecţie. Volumul datelor de analiză a apei brute este foarte scăzut. Nu au fost puse la dispoziţia Consultantului date privind apa brută cu referire la pesticide. Astfel, nu se poate realiza în această etapă o evaluare conclusivă privind oportunitatea folosirii apei brute pentru alimentarea cu apă potabilă. Tabel Nr. 2-59 Calitatea apei acumularii Tansa in anul 2009 Punct recoltare PRIZA BARAJ Data recoltării 09.03.09 09.06.09 10.08.09 06.10.09 T ( C) 5 22 22 16 ph (unit.ph) 8.49 8.54 8.35 8.17 Cond. (µs/cm) 919 908 888 914 Rez. fix (mg/l) 629 688 625 674 Alcalinitate (mg/l) 5.7 5.0 4.8 5.0 MTS (mg/l) 10 22 25 26.5 Turbiditate 23.97 9.36 62.6 22.48 Transparenţa 200 O2diz (mg/l) 12.8 9.63 8.59 7.8 CBO5 (mg/l) 12.3 4.5 19.4 13 CCO-Mn (mg/l) 7.4 5.76 7.4 7.8 CCO-Cr (mg/l) 30.4 49.4 41 44.1 NH4 + (mg/l) 0.11 0.16 0.13 0.08 NO2 (mg/l) 0.06 0.03 0.057 0.02 NO3 (mg/l) 13.3 2.9 5.4 N total (mg/l) 1.85 1.01 N Kjeld. (mg/l) 0.89 0.67 PO4 (mg/l) 0.045 0.020 0.061 0.09 P total (mg/l) 0.073 0.110 0.161 0.11 Fe total (mg/l) 0.24 0.3 1.34 0.8 Fe diz. (mg/l) 0.052 0.067 0.65 0.32 Mn total (mg/l) 0.21 0.018 0.83 0.018 Cl (mg/l) 27 36.2 37.2 38.9 SO4 (mg/l) 172 97 185 220 Fluoruri (mg/l) 0.151 0.13 0.1716 0.1657 Extractibile (mg/l) 1.6 2.3 1.2 0.33 Cl rezid. liber (mg/l) 0.090 0.040 0.027 Detergenţi (µg/l) <30 70 30 80 Pb total (µg/l) 3.012 Pb diz. (µg/l) 0.79 Cu total (µg/l) 2 7.34 5.5 Cu diz. (µg/l) 0.5 4.91 4.5 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 86 / 224

Zn total (µg/l) 36.4 26.4 15 Zn diz.(µg/l) 8 18.6 3 Cr total (µg/l) 2.07 5.45 0.114 Cr diz. (µg/l) 1.57 0.15 0.04 Coli totali (nr./100ml) 240 130 17 50 Coli fecali (nr./100ml) 130 27 8 20 Streptococi (nr./100ml) 11 2 absent 10 2.7.2.4 Producţia de apă potabilă provenind din surse de suprafaţă Potrivit datelor puse la dispoziţie de operatori, din principalele surse de suprafaţă au fost produse următoarele cantităţi de apă (mii mc/an): Tabel Nr. 2-60 Productia de apa din surse de suprafata Sursa 2007 2008 2009 2010 2011 Zona alimentată Prut-Ţutora Mun. Iaşi, com. Bârnova,Tomeşti, Ciurea, 21.091,75 19.459,62 21.605,40 22.689,72 26.158,45 Aroneanu, Ungheni, Prisacani, Holboca Timişeşti- Municipiul Iaşi, Podu Iloaiei, Tg.Frumos, 13.030,02 12.010,30 14.750,11 12.120,25 14.650,21 Moldova Butea, Strunga, Hălăuceşti, Răchiteni Prut-Victoria 10,28 22,39 23,65 27,53 35,41 Comunele Victoria şi Ţigănaşi Prut-Gorban 211,38 217,89 234,88 216,35 261,82 Comunele Gorban, Moşna şi Răducăneni Pârcovaci 486,30 474,63 570,12 570,25 646,41 Hârlău Tansa 142,49 175,51 280,35 257,61 268,94 Com. Belceşti, Coarnele Caprei, Focuri Tungujei 131,37 125,66 132,70 135,32 145,83 Comunele Ţibăneşti, Tansa, Ipatele Hălceni 70,66 87,22 103,72 114,00 116,04 Comunele Vlădeni, Şipote, Plugari 2.7.2.5 Constrângeri cheie în domeniul captării apei de suprafaţă Sunt indicate următoarele constrângeri cheie, în timp ce în coloana din dreapta sunt indicate măsuri de gestionare a acestora: Constrângere cheie Măsură Debit minim în perioade uscate Rezervoare la locaţii cu cantitate insuficientă Turbiditate debite pluviale Rezervoare, Floculare + Sedimentare la UTA Vulnerabilitate Măsuri de protecţie în zona de captare (dificil pentru Prut în statul vecin Moldova) Monitorizare Transport al apelor uzate în aval de captarea de apă brută pentru producţie sau măsuri suplimentare de tratare la SEAU 2.7.2.6 Potenţialul apei de suprafaţă şi subterane să răspundă cerinţelor viitoare Următorul tabel demonstrează faptul că sursele principale existente vor fi suficiente pentru a alimenta 1,5 milioane de locuitori cu 200 de litri per cap de locuitor per zi. Valoarea este echivalentă cu dublul numărului de locuitori ai judeţului, astfel că se poate răspunde la cerinţele viitoare. Tabel Nr. 2-61 Principalele surse de apa din judetul Iasi Judeţul Iaşi principalele surse de apă potabilă Nume Capacitate existentă [l/s] Oraşe alimentate Timişeşti (apă subterană) + UTA Timişeşti Râu Prut - UTA Chiriţa Front captare Moţca Lac Pârcovaci + UTA Suma: Locuitori care pot fi alimentaţi cu 200 l/zi: Numărul de locuitori ai judeţului: 1.700 1.300 425 50 3.475 1.501.200 816.910 Oraşul Iaşi, Tg Frumos, Podu Iloaiei Oraşul Iaşi Paşcani Hârlău Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 87 / 224

2.7.3. Apa subterană 2.7.3.1 Cantităţi Următorul tabel prezintă capacităţile surselor de apă subterană, potrivit datelor furnizate de către operatori: Tabel Nr. 2-62 Capacitatile surselor de apa subterana Sursă de apă subterană Tip Capacitate (l/s) Zona alimentată Drenuri Timişeşti Foraje Zvorăneşti Drenuri + + 30 puţuri 1.470 W01 oraşul Iaşi + W02, W03, W08, W09 + părţi din judeţul Neamţ Foraje Verşeni 20 foraje 200 W01 oraş Iaşi + W02, W03, W08, W09 + părţi din judeţul Neamţ Foraje Răchiteni Foraje 50-70 W01, W02, W03 Foraje Moţca Foraje Max. 425 W06 Paşcani Foraje Hăznăşeni Foraje 20 W06 Paşcani Foraje Boldeşti Foraje 18 W06 Todireşti, Cotnari Foraje Deleni Foraje 5 W04 Deleni, Hârlău Total 2.188 Forajele sunt realizate în cel mai înalt acvifer freatic, de suprafaţă, iar adâncimea forajelor este de până la aproximativ 20 m. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 88 / 224

2.7.3.2 Calitatea apei subterane pentru sistemele publice de alimentare cu apă Pentru sursele de apă subterană Timişeşti şi Moţca, rezultatele analizelor apei au fost puse la dispoziţie de către operator, aşa cum se poate observa în tabelele de mai jos: Tabel Nr. 2-63 Calitatea apei noului dren Timisesti Nr. crt. PARAMETRUL UM DREN NOU 2005 2006 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Februarie Martie Aprilie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie 1 Turbiditate FNU 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00 0 0 0 2 Conductivitate µs/cm 570 580 590 550 570 570 500 570 570 580 560 560 3 ph unit ph 7.38 7.5 7.27 7.3 7.31 7.42 7.55 7.75 7.72 7.42 7.58 7.67 7.58 7.53 7.67 4 Reziduu fix mg/l 308 316 330 315 304 250 372 350 362 356 286 312 368 302 258 5 Suspensii mg/l 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00 0 0 0 6 Alcalinitate ml HCl 4.20 4.3 4.2 4.1 3.7 3.6 4 4.2 4.2 4.2 4.1 4.40 4.1 4.2 4.1 7 Duritate totala Ge 13.01 13.91 13.01 12.32 11.6 11.44 12.56 13.28 13.68 13.46 12.56 14.36 13.01 13.28 13.01 8 Cloruri Mg/l 21.00 23 20 16 18 7 19 17 20 21 20 16 23.00 22 22 19 9 Substanţe organice (CCO) mgkmno4/l 1.89 1.57 1.57 1.89 2.21 1.89 1.57 3.16 3.16 3.47 3.16 1.89 3.47 4.11 4.1 10 Ca mg/l 79.30 79.80 80.1 78.2 76.3 76 75.4 76.9 75.8 77.3 72.8 74.50 77.60 79.7 78.7 11 Mg mg/l 9.80 9.70 9.7 7.3 8.5 8.3 9 10.7 10.2 9.5 8.8 8.50 8.20 7.9 8.2 12 Sulfaţi mg/l 25.90 25.3 24 23.8 23.2 23.1 24.7 25.1 23.4 24.2 23.1 25.40 27.5 27 26.5 13 Nitraţi mg/l 7.80 8.06 7.9 7.7 7.3 7.7 7.5 7.3 7.2 8 6.9 6.20 7 7.4 7.2 14 Nitriţi mg/l 0.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.000 0 0 0 15 Amoniu mg/l 0.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.000 0 0 0 16 Fier mg/l 0.007 0.008 0 0.009 0 0 0 0 0 0 0 0.000 0 0 0 17 Mangan mg/l 0.000 0.000 0.000 0.000 0.00 0 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 18 Nichel mg/l 0.013 0.011 0 0.007 0 0.005 0 0.003 0.008 0.013 0.01 0.012 0.018 0.018 19 Zinc mg/l 0.130 0.07 0.08 0.08 0.07 0.06 0.06 0.048 0.096 0.06 0.07 0.090 0.1 0.12 20 Plumb mg/l 0.026 0.1 0.028 0.042 0.05 8 0.057 0.054 0.047 0.047 0.031 0.033 6 21 Crom mg/l 0.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.000 0 0.006 22 Cupru mg/l 0.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0.007 0 0.000 0 0 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 89 / 224

Tabel Nr. 2-64 Calitatea apei vechiului dren Timisesti Nr. crt. DREN VECHI 2005 2006 PARAMETRUL UM I II III IV V VI VII IX X XI XII I II III IV medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie medie 1 Turbiditate FNU 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00 0 0 0 2 Conductivitate µs/cm 620 610 630 600 610 620 590 640 590 620 560 620 3 ph unit ph 7.31 7.48 7.26 7.28 7.23 7.33 7.44 7.57 7.6 7.29 7.45 7.38 7.58 7.42 7.52 4 Reziduu fix mg/l 330 338 350 362 362 316 330 382 390 375 338 340 368 348 295 5 Suspensii mg/l 0.00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.86 0.00 0 0 0 6 Alcalinitate ml HCl 4.70 4.7 4.7 4.6 4.5 4.4 4.4 4.5 4.6 4.6 4.5 4.60 4.1 4.6 4.1 7 Duritate totală Ge 14.81 15.03 14.56 14.13 13.68 12.78 14.36 15.03 15.03 15.7 13.46 15.48 13.01 15.48 13.01 8 Cloruri mg/l 21.00 22 18 17 22 22 20 20 20 21 20 21.00 22 22 19 9 Substanţe organice(cco) mgkmno4/l 1.57 1.26 1.26 1.89 1.57 1.26 1.26 2.84 2.21 2.53 1.57 0.95 3.47 3.16 4.43 10 Ca mg/l 90.80 91.00 92.9 91.4 90.8 88.7 94.6 96.2 95.5 96.8 88.6 90.20 88.70 90.5 91.2 11 Mg mg/l 7.30 7.06 6.5 5.8 6.3 6.8 4.86 6.8 6.9 5.7 6.8 6.10 7.90 5.8 6.9 12 Sulfaţi mg/l 29.40 29.7 26.3 25.2 24.7 24.9 25.5 25.9 25.7 24.2 25.3 27.80 29.3 28.4 27 13 Nitraţi mg/l 9.70 9.85 7.9 9.3 8.7 9 8.2 8 7.9 8 7.7 7.50 7.9 8.1 7.95 14 Nitriţi mg/l 0.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.000 0 0 0 15 Amoniu mg/l 0.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.000 0 0 0 16 Fier mg/l 0.010 0.009 0 0.008 0 0 0 0 0 0.007 0 0.000 0 0 0 17 Mangan mg/l 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 0.000 18 Nichel mg/l 0.011 0.01 0 0.006 0.000 0.005 0 0 0.005 0.013 0.009 0.010 0.015 0.016 19 Zinc mg/l 0.140 0.08 0.09 0.09 0.088 0.07 0.05 0.04 0.03 0.06 0.06 0.080 0.09 0.1 20 Plumb mg/l 0.023 0.018 0.03 0.045 0.048 0.052 0.05 0.042 0.05 0.031 0.026 21 Crom mg/l 0.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.000 0 0 22 Cupru mg/l 0.000 0 0 0 0 0 0 0 0 0.007 0 0.000 0 0 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 90 / 224

Consiliul Local al Municipiului DAC DIRECŢIA APĂ-CANAL PAŞCANI Str. Moldovei, Nr.33 tel.719530,0723803790 fax.0232/762038,mail: dac_pc@sicme.ro Nr. 6336/11.12.2007 Tabel Nr. 2-65 Calitatea apei la frontal de captare Motca lunar, anul 2007 Luna ph unit. de ph Clor rezidual total mg/l Cloruri mg/l Duritate d Amoniac NH3 mg/l Nitriţi NO2 mg/l Nitraţi NO3 mg/l Culoare Gust Miros Conductivitate µs/cm Substaţă organică mg/kmno4 Ianuarie 7,6 0,37 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 415 3,37 Februarie 7,7 0,40 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 410 3,29 Martie 7,4 0,43 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 420 3,25 Aprilie 7,6 0,47 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 420 3,33 Mai 7,7 0,46 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 420 3,36 Iunie 7,7 0,43 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 420 3,35 Iulie 7,6 0,32 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 410 3,30 August 7,5 0,53 14,18 14 Absent Absent 12 Incolor Insipid Inodor 420 3,20 Septembrie 7,5 0,36 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 420 3,23 Octombrie 7,6 0,34 14,18 14 Absent Absent 10 Incolor Insipid Inodor 415 3,40 Noiembrie 7,7 0,38 14,18 14 Absent Absent 12 Incolor Insipid Inodor 420 3,24 Director, Întocmit, Şef Laborator ing. Hreamătă Lellia Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 91 / 224

Trebuie subliniat faptul că datele disponibile privind analizele sunt puţine cantitativ şi nu corespund Standardului European EC 98/83. Unul dintre motive este că sunt disponibile puţine laboratoare licenţiate. Îmbunătăţirea acestei situaţii va reprezenta una dintre sarcinile majore în viitor. Având în vedere parametrii definiţi în Tratatul de Aderare, tabelul de mai jos arată că aceste condiţii sunt îndeplinite conform numărului limitat de analize disponibile. Tabel Nr. 2-66 Valori cuprinse in tratatul de aderare Parametru Limită CE 98 Timişeşti Valori Moţca Oxidabilitate 5 mg/l O2 0,95 4,43 (KMn O4) 1,58 3,36 (KMn O4) Turbiditate 1 NTU 0 0,35 Amoniu NH4 0,5 mg/l 0 0,22 Azotat NO3 50 mg /l 6,2 9,9 6,4-12 Aluminiu Al 0,2 mg/l Fără valori 0,017 Fier Fe 200 µg/l 7-10 9 Mangan Mn 50 µg/l 0 21 Plumb Pb 10 µg/l Până la 0,100 8 Cadmiu Cd 5 µg/l Fără valori 0,2 Pesticide 0,5 µg/l Fără valori Fără valori 2.7.3.3 Producţia de apă din surse subterane Conform datelor puse la dispoziţie de către operatori, s-au produs următoarele cantităţi de apă din principalele surse, în mii mc/an: Tabel Nr. 2-67 Valori cuprinse in tratatul de aderare Sursa 2007 2008 2009 2010 2011 Zona alimentată Timişeştidrenuri+puţuri 30.000,00 31819.76 29970,68 25834,49 20006,37 Municipiul Iaşi, com.bârnova, Leţcani, Rediu, Valea Lupului Mirosloveşti 40,02 78,101 93,902 50,466 74,357 Com. Mirosloveşti, Ciohorăni Hălăucesti 46,18 14.75 16,70 12,75 10,26 Com. Hălăuceşti Deleni-izvor 199,460 201,657 44,140 33,069 169,052 Com. Deleni Mirceşti 29,75 29,324 42,033 33,388 45,811 Com. Mirceşti Lespezi 0,77 48,798 38,094 24,102 28,945 Com. Lespezi Sireţel 2,10 5,112 3,740 4,300 6,634 Com. Sireţel Golăieşti 0,00 36,549 63,056 49,919 61,257 Com. Golăieşti Scobinţi-izvor 74,086 79,758 44,140 33,069 33,683 Com. Scobinţi 2.7.3.4 Constrângeri cheie în exploatarea surselor subterane Sunt indicate următoarele constrângeri, cu descrierea în partea dreaptă a tabelului de măsuri pentru gestionarea acestora: CONSTRÂNGERE CHEIE MĂSURI Capacitate la pânză freatică inferioară Foraje suplimentare, reducerea debitelor Vulnerabilitate Zone de protecţie cuprinzând zone diferenţiate Influenţa râurilor adiacente Monitorizarea pânzei freatice, direcţiile de calitate şi debit Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 92 / 224

2.7.3.5 Calitatea apei subterane la forajele publice individuale Investigaţiile derulate în anul 2007 au demonstrat că aproape în cazul tuturor forajelor publice calitatea nu este adecvată, aşa cum este prezentat şi în figura următoare: Figura Nr. 2-30 - Poluarea cu azotat a forajelor publice Un număr de 72 din 93 de comune au niveluri ale azotatului care depăşesc limitele, 22 au şi niveluri de oxidare care depăşesc limita. Din restul de 21 de comune, pentru 18 nu se dispune de date. Este posibil ca în cele mai multe dintre acestea calitatea să fie inadecvată. 2.8. POLUAREA ŞI IMPACTUL ASUPRA SURSELOR DE APĂ 2.8.1. Surse majore de poluare Principalele forme de poluare a apei în funcţie de sursele şi natura lor sunt: poluarea organică (au ca sursă principală deversările menajere din oraşe); poluarea toxică (sursa principală de poluare o reprezintă industria); poluarea bacteriană (afectează calitatea apei potabile); poluarea termică (provenită de la apele de răcire din industrie care sunt evacuate în stare caldă); poluare chimică (principalele surse de poluare sunt: îngrăşămintele chimice, petrolul, diferite substanţe chimice deversate de întreprinderi industriale); poluarea biologică. Pentru a pune bazele unui control eficient al poluării, Directiva Cadru pentru Apă (2000/60/CE) prevede un obiectiv comun pentru toate statele membre atingerea calităţii ecologice şi chimice bune a apelor până în anul 2015. Directiva Cadru Apă stabileşte clar termenul limită până la care apele trebuie să atingă un prag al calităţii prin reducerea poluării apelor provocată de activitatea umană, industrială şi agricolă. Articolul 14 al Directivei Cadru 2000/60/EC specifică faptul ca Statele Membre Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 93 / 224

trebuie şi să încurajeze toate părţile interesate în implementarea Directivei şi în elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. Planul realizat pe bazin hidrografic constituie un instrument de implementare a Directivei Cadru reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII. Planul de management al bazinului hidrografic are ca principal obiectiv atingerea stării bune a apelor de suprafaţă şi subterane. 2.8.2. Impactul deversării apelor uzate Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată prin Directiva 98/15/EC, a fost transpusă în întregime în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 188 / 28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate. Apele uzate evacuate în judeţul Iaşi sunt constituite din ape uzate menajere, ape uzate pluviale şi ape uzate industriale. Structura apelor uzate generate în 2011 in judeţul Iaşi este prezentata în tabelul de mai jos. Tabel Nr. 2-68 Structura apelor uzate generate în 2011 Ape uzate menajere Localitate (% din volum) Ape uzate pluviale* (% din volum) Zona Metropolitană IAŞI 18 70 12 Tg. Frumos 19 74 7 Podu Iloaiei 41 42 17 Hârlău 66 29 5 Belceşti 45 50 5 Vlădeni 51 18 31 Răducăneni 53.5 39 7.5 Ţibăneşti 100 0 0 Hălăuceşti 88 12 0 *plus ape din infiltraţii, drenuri, etc. Sursa: SC APAVITAL SA Iaşi Ape uzate industriale (% din volum) În judeţul Iaşi au fost supravegheate în anul 2011 un număr de 83 surse de poluare cu evacuare a apelor uzate în curs de apă. Tabel Nr. 2-69 Structura apelor uzate generate în 2011 Nr. surse poluare monitorizate, cu evacuare în curs de apă Volume evacuate (mil. m 3 ) Total an 2011 Nu se epurează Epurate suficient Epurate insuficient 83 73,774 0 73,353 0,421 Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad Sursele majore de poluare a apelor de suprafata (a emisarilor) sunt reprezentate in general de statiile de epurare existente, care deservesc aglomerarile din judetul Iasi, iar poluantii specifici monitorizati, precum si volumele de ape uzate evacuate si gradul de epurare al acestora sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabel Nr. 2-70 Surse majore de poluare si grad de epurare in anul 2011 in judeţul Iasi Surse de poluare Volum ape uzate Domeniu de Emisar evacuate activitate (mil.mc) SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE MUN. IAŞI Treaptă mecano-biologică Gospodărire comunală Bahlui 70,308 Poluanţi specifici CBO 5 90 CCO-Cr - MTS - N total - P total - Grad epurare (%) SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE Gospodărire Bahlui 0,221 CBO 5 *Evacuare în Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 94 / 224

Surse de poluare EPURARE MUN. IAŞI Treaptă mecanică SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE Hârlău SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE Tg. Frumos SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE Podu Iloaiei SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE Belceşti SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE Răducăneni SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE Vlădeni SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE Ţibăneşti SC APAVITAL SA Iaşi STAŢIE EPURARE Hălăuceşti SC PREST SERV APA SA Paşcani Domeniu de activitate Emisar Volum ape uzate evacuate (mil.mc) Poluanţi specifici Grad epurare (%) comunală CCO-Cr condiţii de ploi MTS torenţiale N total Gospodărire comunală Gospodărire comunală Gospodărire comunală Gospodărire comunală Gospodărire comunală Gospodărire comunală Gospodărire comunală Gospodărire comunală Canalizare şi epurare ape uzate Bahlui 0,3749 Bahluieţ 1,100 Bahlui 0,207 Bahlui 0,041 Bohodin 0,066 Jijia 0,032 Sacovăţ 0,023 Siret 0,020 Siret 4,950 Sursa: SC APAVITAL SA Iaşi, SC PREST SERV APA SA Paşcani şi Administraţia Bazinală Prut-Bârlad P total CBO 5 91 CCO-Cr - MTS - N total - P total - CBO 5 93 CCO-Cr - MTS - N total - P total - CBO 5 37 CCO-Cr - MTS - N total - P total - CBO 5 79 CCO-Cr - MTS - N total - P total - CBO 5 91 CCO-Cr - MTS - N total - P total - CBO 5 95 CCO-Cr - MTS - N total - P total - CBO 5 65 CCO-Cr - MTS - N total - P total - CBO 5 88 CCO-Cr - MTS - N total - P total - CBO 5 65 MTS 64 N total 40 Dupa cum se observa din tabelul de mai sus, toate statiile de epurare sunt gestionate de S.C. APAVITAL S.A., cu exceptia statiei de epurare din Pascani, care este gestionata de un alt Operator si anume de S.C. Prest Serv Apa S.A Pascani. Poluanţii specifici pentru tipurile de ape uzate evacuate în judeţul Iasi sunt: apele uzate menajere - materii în suspensie, substanţe organice, substanţe extractibile, detergenţi, azot, fosfor, cloruri, sulfaţi, bacterii coliforme totale, bacterii coliforme fecale, streptococi fecali; ape uzate orăşeneşti - materii în suspensie, substanţe organice, substanţe extractibile, detergenţi, azot, fosfor, cloruri, sulfaţi, bacterii coliforme totale, bacterii coliforme fecale, streptococi fecali şi indicatori specifici industriilor care evacuează ape uzate în reţeaua de canalizare (metale, fenoli, produse petroliere, sulfuri, etc.; ape uzate provenite din zootehnie - materii în suspensie, reziduu filtrabil la 105 0 C, substanţe organice, substanţe extractibile, azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, bacterii coliforme fecale, bacterii coliforme totale, streptococi fecali, salmonella; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 95 / 224

ape uzate provenite din industria alimentară - materii în suspensie, reziduu filtrabil la 105 0 C, substanţe organice, substanţe extractibile, azot, fosfor, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cloruri, detergenţi, bacterii coliforme fecale, bacterii coliforme totale, streptococi fecali, salmonella; ape uzate provenite din industria uşoară substanţe organice, sulfuri, clor liber, azot, fosfor, detergenţi, substanţe extractibile, produse petroliere, crom, calciu, magneziu, fier, cupru, mangan, arsen, cadmiu, plumb, zinc; ape uzate provenite de la termocentrale: materii în suspensii, reziduu, substanţe organice, sulfuri, azot, fier, mangan, cloruri, sodiu, potasiu, sulfaţi, calciu, magneziu, produse petroliere, substanţe extractibile; ape uzate provenite din extracţia ţiţeiului: materii în suspensii, reziduu, substanţe organice, produse petroliere, substanţe extractibile, cloruri, azot, fosfor, hidrocarburi aromatice policiclice. Principalele substanţe poluante evacuate în cursurile de apă aparţin grupelor: substanţelor organice, nutrienţilor şi salinităţii. Tabel Nr. 2-71 Poluanţi din ape uzate evacuate de staţii de epurare aflate în administrarea SC APAVITAL SA Iaşi Nr. crt. Localitate Volum ape uzate evacuate (mil. m 3 ) Calitatea efluentului evacuat din staţie medie zilnică** (mg/l) MTS CBO 5 CCOCr N total 1 Iaşi TM 0,221 180 100 200 15 2 Iaşi TB 70,3 21 14 37 17 3 Răducăneni 0,066 28 14 43 39 4 Ţibăneşti 0,023 99 111 267 75 5 Vlădeni 0,032 24 15 49 24 6 Hârlău 0,374 19 14 42 17 7 Tg. Frumos 1,100 13 11 34 12 8 Podu Iloaiei 0,207 109 131 325 45 9 Belceşti 0,041 31 29 87 34 ** valoare medie an 2011 rezultată din media aritmetică a valorilor medii lunare Sursa: SC APAVITAL SA Iaşi 2.8.2.1 Impactul asupra apelor de suprafaţă Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerinţelor revăzute în Legea 310/2004 de modificare şi completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive UE. Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice şi un monitoring operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul sa nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor. Judeţul Iaşi este amplasat din punct de vedere geografic pe trei bazine hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Bârlad, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine având ca surse Administraţia Bazinală de Apă Siret, şi Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad. Administratia Bazinală de Apă Prut- Bârlad prin Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Iaşi administreaza apele din judeţ cuprinse în bazinele hidrografice ale râurilor Prut si Bârlad pe o suprafaţă totală de 4714kmp si monitorizează calitatea apelor din judeţ. Lungimea reţelei hidrografice a cursurilor de apă codificate este de 1859km (b.h.prut 1481km, b.h. Bârlad 378km). Principalele cursuri de apă codificate: Prut - 211km; Jijia - 131km; Bahlui - 119km; Sacovaţ; Stavnic; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 96 / 224

Rebricea. În bazinul hidrografic Prut Bârlad, din judetul Iaşi, s-au identificat 93 copruri de apă, din care: 77 corpuri de apă - râuri identificate, din care: 60 corpuri de apă râuri sunt în stare naturală şi 17 corpuri de apă - râuri puternic modificate şi artificiale. 2 corpuri de apă lacuri naturale, ce cuprind 2 zone protejate; 14 corpuri de apă lacuri de acumulare, ce cuprind 22 lacuri de acumulare. Evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei, atât pentru corpurile de apă monitorizate cât şi pentru corpurile de apă nemonitorizate (prin procedura de grupare a corpurilor de apă). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 97 / 224

Tabel Nr. 2-72 Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2011 corpuri de apă în stare naturală Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării Repartiţia corpurilor de apă conform Nr. total Nr. de stării ecologice evaluării stării chimice Nr. corpuri de corpuri B.H. crt. apă monito FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ rizate Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total % % % % % % % corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri 1 Prut 48 3 0 0 0 0 48 100 0 0 0 0 48 100 0 0 2 Bârlad 12 1 0 0 0 0 12 100 0 0 0 0 12 100 0 0 3 Siret 1 1 - - - - - - 1 100 - - 1 100 - - 4 Moldova 1 1 - - 1 100 - - - - - - 1 100 - - Tabel Nr. 2-73 Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2011 corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Repartitia corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) conform evaluarii potentialului ecologic * Repartitia corpurilor de apa puternic modificate conform evaluarii starii chimice * Nr. total Nr. Nr. corpuri de apă B.H. corpuri de Potential ecologic crt. apa CAPM * CAPM monitorizate Potenţial ecologic maxim Potenţial ecologic bun BUNĂ PROASTĂ moderat Nr. total Nr. Total Nr. total Nr. total Nr. total % % % % % corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri 1 Prut 15 7 0 0 1 0.7 14 93,3 13 86,6 2 13,4 2 Bârlad 2 0 0 0 0 2 100 2 100 0 0 Nr. C crt. Tabel Nr. 2-74 Repartiţia corpurilor de apă - lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice şi stării chimice din anul 2011 B.H. Nr. lacuri naturale Nr. lacuri naturale monito rizate Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice Tabel Nr. 2-75 Repartiţia corpurilor de apă - lacurilor de acumulare conform evaluării potenţialului ecologic şi stării chimice din anul 2011 Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării chimice FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total % % % % % % corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri 1 Prut 2 2 0 0 0 0 2 100 0 0 0 0 2 100 0 0 2 Bârlad 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 % Nr. crt. B.H. Nr. lacuri de acumu lare Nr. lacuri de acumu lare monito rizate Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice stării chimice FOARTE BUNĂ BUNĂ MODERATĂ SLABĂ PROASTĂ BUNĂ PROASTĂ Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total Nr. total % % % % % % % corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri corpuri 1 Prut 21 8 0 0 1 4.7 20 95.3 0 0 0 0 18 85.7 3 14.7 2 Bârlad 1 1 0 0 0 0 1 100 0 0 0 0 1 100 0 0 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 98 / 224

Calitatea apelor dulci Nitraţii şi fosfaţii au fost evaluaţi calitativ în cadrul grupei Nutrienţi care include următoarele elemente fizico-chimice: N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total, în conformitare cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerinţelor Directivei cadru a Apei. Tabel Nr. 2-76 Calitatea apei râurilor, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfaţii Râu Calitatea apei râului Bazin Fct. de nitraţi Fct. de fosfaţi Nume hidrografic I II III IV V I II III IV V Siret-Lespezi Siret - - X - - - - X - - Moldova-Timişeşti Siret - X - - - - X - - - Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Siret Tabel Nr. 2-77 Calitatea apei râurilor din bazinul Prut, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfaţii BH Cursul de apă Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologie Corpuri de apă râuri în stare naturală Condiţii fizicochimice generale Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N- NH4, P-PO4, Ptotal) Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) PRUT Albesti Albesti + Goesti RORW13.1.15.32.12.6_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Aluza Aluza RORW13.1.15.23_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Bahlui Bahlui am. Parcovaci RORW13.1.15.32_B1 RO06 Moderată - PRUT Bahlui Bahlui av. Parcovaci - am. Tansa RORW13.1.15.32_B3 RO06 Moderată - PRUT Bahlui Bahlui av. Tansa - confl. Bahluet RORW13.1.15.32_B5 RO06 Moderată Bahlui av. Parcovaci - am. Tansa PRUT Bahluiul Mic Bahluiul Mic RORW13.1.15.32.1_B1 RO19 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Bogonos Bogonos + Rosior RORW13.1.15.32.17a_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Bohotin Bohotin + Cozia RORW13.1.16_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Buhalnita Buhalnita RORW13.1.15.32.4_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. PRUT Cacaina Cacaina RORW13.1.15.32.21_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Cerchezoaia Cerchezoaia RORW13.1.14a_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Chirita Chirita am. ac. Chirita RORW13.1.15.32.23_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Chirita Chirita av. ac. Chirita RORW13.1.15.32.23_B3 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Ciric Ciric am. ac. Aroneanu RORW13.1.15.32.22_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Ciunca Ciunca + afl. RORW13.1.15.32.12.5_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 99 / 224

BH Cursul de apă Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologie Condiţii fizicochimice generale Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N- NH4, P-PO4, Ptotal) Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) PRUT Comarna Comarna RORW13.1.15.34_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Covasna Covasna RORW13.1.15.35_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Durusca (Buhusoaia) Durusca (Buhusoaia) RORW13.1.15.32.10_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Gurguiata Gurguiata - izv -am. iaz Gurguiata si Strimbul RORW13.1.15.32.8_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Harbarau Harbarau RORW13.1.15.24_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Hoisesti Hoisesti RORW13.1.15.32.13_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Iepureni Iepureni RORW13.1.15.22_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Ileana Ileana RORW13.1.15.32.14_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Jijioara Jijioara (Garla Morii) + afl. RORW13.1.15.27_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Jijioara Jijioara av. ac. + Sbantu RORW13.1.15.27_B3 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Jirinca Jirinca RORW13.1.15.29_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Lacul Negru Lacul Negru RORW13.1.15.27.3_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Lungul Lungul RORW13.1.15.32.9_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Lupul Lupul RORW13.1.15.32.18_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Magura Magura RORW13.1.15.32.6_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. PRUT Mosna Mosna + Mosnisoara RORW13.1.17_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Orzeni Orzeni RORW13.1.15.32.24_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Paraul Mare Paraul Mare RORW13.1.15.32.17_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Prut Prut - sector av. ac. Stanca - conf. Solonet RORW13.1_B3 RO10 Moderată - PRUT Putina Putina RORW13.1.15.32.7_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Raioasa Raioasa RORW13.1.13_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Rediu (Fundu Vaii) Rediu (Fundu Vaii) am. ac. Rediu RORW13.1.15.32.19_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Sauzeni Sauzeni + afl. RORW13.1.15.32.15.2_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Sinesti Sinesti + Gamboasa RORW13.1.15.32.12.8_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Tamarca (Tatarca) Tamarca (Tatarca) RORW13.1.15.33_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Totoesti Totoesti RORW13.1.15.32.12a_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 100 / 224

BH Cursul de apă Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologie PRUT Valea Cetatuiei (Valea lui Loghin) Condiţii fizicochimice generale Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N- NH4, P-PO4, Ptotal) Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) Valea Cetatuiei (Valea lui Loghin) RORW13.1.15.32.3_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. PRUT Valea Locii Valea Locii am. ac. RORW13.1.15.32.20.1_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Valea Mare Valea Mare RORW13.1.15.32.2_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. PRUT Valea Nucului Valea Nucului RORW13.1.15.32.8.1_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Valea Oii Valea Oii am iazuri si acumulare RORW13.1.15.32.12.7_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Voinesti Voinesti - av. ac. Cucuteni RORW13.1.15.32.15_B3 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Voinesti Voinesti + Horlesti RORW13.1.15.32.15_B1 RO20 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. BARLAD Bolati (Draxeni) Bolati (Draxeni) RORW12.1.78.11.3_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Craciunesti Craciunesti RORW12.1.78.11.4_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Crasna Crasna am. Ac. + afl. RORW12.1.78.19_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Garboveta Garboveta + afl. RORW12.1.78.5_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Garla Aramii Garla Aramii RORW12.1.78.8.6_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Gaureni Gaureni am. Iaz RORW12.1.78.7_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Hausei Hausei RORW12.1.78.6_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Rebricea Rebricea+Cocora+Rebricea Seaca RORW12.1.78.11_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Sacovat Sacovat + afl. am RORW12.1.78.8_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Sacovat Sacovat + afl. av. ac. Tungujei RORW12.1.78.8_B3 RO19 Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. BARLAD Stavnic Stavnic, Stavnicel, Ursita, Humaria, Brusturet RORW12.1.78.10_B1 RO19 Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Vaslui Vaslui am. Ac. + afl.am. RORW12.1.78.16_B1 RO19 Moderată - Corpuri de apă râuri puternic modificate şi artificiale PRUT Bahluet Bahluet am. Pd Iloaiei + afl. RORW13.1.15.32.12_B1 RO19 Moderat - PRUT Bahlui Bahlui - confl. Bahluet - confl. Jijia RORW13.1.15.32_B6 RO06 Moderat - PRUT Frasin Pop + Frasin + Optoceni RORW13.1.15.31_B1 RO20 Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Glavanesti Glavanesti + Gotcoaia RORW13.1.15.21_B1 RO20 Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Harpasesti Harpasesti RORW13.1.15.32.12.9_B1 RO20 Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Jijia Jijia Veche RORW13.1.15_B5 RO09 Moderat Jijia - sector confl. Sitna - confl. Prut Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 101 / 224

BH Cursul de apă Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologie Condiţii fizicochimice generale Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N- NH4, P-PO4, Ptotal) PRUT Miletin Miletin av. Campeni - am Halceni + afl. RORW13.1.15.25_B3 RO20 Moderat - PRUT Nicolina Nicolina + afl. RORW13.1.15.32.20_B1 RO20 Moderat - Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) PRUT Prut Prut - sector conf. Solonet - confl. Jijia RORW13.1_B4 RO11 Moderat - PRUT Prut Prut - sector confl. Jijia - confl. Dunarea RORW13.1_B5 RO11 Bun - PRUT Puturosul Puturosul RORW13.1.15.26_B1 RO20 Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Rediu (Fundu Vaii) Rediu (Fundu Vaii) ac. Rediu + av. RORW13.1.15.32.19_B2 RO20 Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Solonet Solonet RORW13.1.14_B1 RO20 Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Vamasoaia Vamasoaia RORW13.1.15.32.23a_B1 RO20 Moderat Nicolina + afl. PRUT Jijia Jijia - sector confl. Sitna - confl. Prut RORW13.1.15_B4 RO08 Moderat - BARLAD Rediu Rediu am ac. Rediu +Valea Larga RORW12.1.78.16.5.3_B1 RO19 Moderat Bahluet am. Pd Iloaiei + afl. BARLAD Velna Velna RORW12.1.78.9_B1 RO19 Moderat Miletin am. Campeni + afl. Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad Tabel Nr. 2-78 Calitatea apei lacurilor naturale, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfaţii BH Denumire corp de apă Codul corpului de apă Denumire lac / lacuri Cod tipologie Volumul lacului (mil mc) Principala folosinta Condiţii fizicochimice generale Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N-NH4, P- PO4, Ptotal) Prut Balta Teiva Visina ROLW13.1.15_N4.2 Balta Teiva Visina ROLN01 - Arie protejată Moderată - Prut Prutetul Balatau ROLW13.1_N4.1 Prutetul Balatau ROLN01 - Arie protejată Moderată - Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 102 / 224

Tabel Nr. 2-79 Calitatea apei lacurilor de acumulare, pentru anul 2011, în raport cu nitraţii şi fosfaţii BH Denumire corp de apă Codul corpului de apă Denumire lac de acumulare Cursul de apă Cod tipologie Condiţii fizicochimice generale Nutrienţi (N- NO3, N- NO2, N- NH4, P- PO4, Ptotal) Denumire corpului de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) Prut Miletin - CONTINUA - ac. Halceni + Vladeni ROLW13.1.15.25_B4 Ac.Halceni Miletin ROLA02a Moderat - Vladeni Miletin ROLA02a Moderat - Prut Am. piscicola Larga Jijia ROLW13.1.15_B4.1 Am. piscicola Larga Jijia Miletin ROLA03a Moderat Podriga - CONTINUA - ac. Mileanca + iazuri pe afluenti Misesti Jijioara ROLA03a Moderat Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa Prut Bulbucani, Forasti, Misesti si Larga Jijia pe Jiji ROLW13.1.15.27_B2 Larga Jijia Jijioara ROLA03a Moderat Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa Bulbucani Jijioara ROLA03a Moderat Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa Forasti Jijioara ROLA03a Moderat Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa Prut Bahlui - CONTINUA - ac. Parcovaci ROLW13.1.15.32_B2 Ac. Parcovaci Bahlui ROLA02a Bun - Prut Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa ROLW13.1.15.32_B4 Ac. Tansa Bahlui ROLA03a Moderat - Huc Gurguiata ROLA03a Moderat Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa Prut Gurguiata - CONTINUA - 2 acumulari si 11 iazuri ROLW13.1.15.32.8_B2 Strambul Gurguiata ROLA03a Moderat Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa Carjoaia II Gurguiata ROLA03a Moderat Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa Plopi Gurguiata ROLA02a Moderat Bahlui - CONTINUA - ac. Tansa Prut Bahluet - CONTINUA - ac. Pd. Iloaiei + IAZURI 0 ROLW13.1.15.32.12_B2 Ac. Podul Iloaiei Bahluet ROLA03a Moderat - Prut Ciric - CONTINUA - ac. ROLW13.1.15.32.22_B2 Ac. Ciric III Ciric ROLA03a Moderat - Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 103 / 224

BH Denumire corp de apă Codul corpului de apă Prut Prut Denumire lac de acumulare Cursul de apă Cod tipologie Condiţii fizicochimice generale Nutrienţi (N- NO3, N- NO2, N- NH4, P- PO4, Ptotal) Aroneanu + aval Ac. Aroneanu Ciric ROLA03a Moderat - Voinesti - CONTINUA - ac. Cucuteni ROLW13.1.15.32.15_B2 Ac. Cucuteni Voinesti ROLA02a Moderat - Valea Locii - CONTINUA - ac. Barca si Ciurbesti ROLW13.1.15.32.20.1_B2 Ciurbesti Valea Locii ROLA03a Moderat Denumire corpului de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval Prut Valea Oii -CONTINUA- iazuri + Ac. Sarca ROLW13.1.15.32.12.7_B2 Sarca Valea Oii ROLA02a Moderat Voinesti - CONTINUA - ac. Cucuteni Prut Chirita - CONTINUA - ac. Chirita ROLW13.1.15.32.23_B2 Ac. Chirita Chirita ROLA02a Moderat Voinesti - CONTINUA - ac. Cucuteni Prut Gorban ROLW13.1_B5.1 Gorban Prut ROLA03a Moderat Ciric - CONTINUA - ac. Aroneanu + aval Barlad Sacovat - CONTINUA - ac. Tungujei ROLW12.1.78.8_B2 ac. Tungujei Sacovat ROLA03a Moderat - Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad... Tabel Nr. 2-80 Calitatea apei râurilor, pentru anul 2011, în raport cu oxigenul dizolvat, materialele organice şi amoniu Râu Calitatea apei râului Nume Bazin hidrografic Fct. de oxigenul dizolvat Fct. de materiile organice Fct. de amoniu I II III IV V I II III IV V I II III IV V Siret-Lespezi Siret X - - - - - X - - - - - X - - Moldova-Timişeşti Siret X - - - - - X - - - - X - - - Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Siret Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 104 / 224

Tabel Nr. 2-81 Calitatea apei râurilor, pentru anul 2011, în raport cu oxigenul dizolvat, materialele organice şi amoniu Condiţii fizico-chimice generale BH Cursul de apă Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologie Condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N-NH4, P- PO4, Ptotal) Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) Corpuri de apă râuri în stare naturală PRUT Albesti Albesti + Goesti RORW13.1.15.32.12.6_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Aluza Aluza RORW13.1.15.23_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Bahlui Bahlui am. Parcovaci RORW13.1.15.32_B1 RO06 Bună Moderată - PRUT Bahlui Bahlui av. Parcovaci - am. Tansa RORW13.1.15.32_B3 RO06 Bună Moderată - PRUT Bahlui Bahlui av. Tansa - confl. Bahluet RORW13.1.15.32_B5 RO06 Bună Moderată Bahlui av. Parcovaci - am. Tansa PRUT Bahluiul Mic Bahluiul Mic RORW13.1.15.32.1_B1 RO19 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Bogonos Bogonos + Rosior RORW13.1.15.32.17a_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Bohotin Bohotin + Cozia RORW13.1.16_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Buhalnita Buhalnita RORW13.1.15.32.4_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. PRUT Cacaina Cacaina RORW13.1.15.32.21_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Cerchezoaia Cerchezoaia RORW13.1.14a_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Chirita Chirita am. ac. Chirita RORW13.1.15.32.23_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Chirita Chirita av. ac. Chirita RORW13.1.15.32.23_B3 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Ciric Ciric am. ac. Aroneanu RORW13.1.15.32.22_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Ciunca Ciunca + afl. RORW13.1.15.32.12.5_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Comarna Comarna RORW13.1.15.34_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Covasna Covasna RORW13.1.15.35_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Durusca (Buhusoaia) Durusca (Buhusoaia) RORW13.1.15.32.10_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Gurguiata Gurguiata - izv -am. iaz Gurguiata si Strimbul RORW13.1.15.32.8_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Harbarau Harbarau RORW13.1.15.24_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Hoisesti Hoisesti RORW13.1.15.32.13_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Iepureni Iepureni RORW13.1.15.22_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Ileana Ileana RORW13.1.15.32.14_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Jijioara Jijioara (Garla Morii) + afl. RORW13.1.15.27_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 105 / 224

BH Cursul de apă Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologie Condiţii fizico-chimice generale Condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N-NH4, P- PO4, Ptotal) Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) PRUT Jijioara Jijioara av. ac. + Sbantu RORW13.1.15.27_B3 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Jirinca Jirinca RORW13.1.15.29_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Lacul Negru Lacul Negru RORW13.1.15.27.3_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Lungul Lungul RORW13.1.15.32.9_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Lupul Lupul RORW13.1.15.32.18_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Magura Magura RORW13.1.15.32.6_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. PRUT Mosna Mosna + Mosnisoara RORW13.1.17_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Orzeni Orzeni RORW13.1.15.32.24_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Paraul Mare Paraul Mare RORW13.1.15.32.17_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Prut Prut - sector av. ac. Stanca - conf. Solonet RORW13.1_B3 RO10 Bună Moderată - PRUT Putina Putina RORW13.1.15.32.7_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Raioasa Raioasa RORW13.1.13_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Rediu (Fundu Vaii) Rediu (Fundu Vaii) am. ac. Rediu RORW13.1.15.32.19_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Sauzeni Sauzeni + afl. RORW13.1.15.32.15.2_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Sinesti Sinesti + Gamboasa RORW13.1.15.32.12.8_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Tamarca (Tatarca) Tamarca (Tatarca) RORW13.1.15.33_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Totoesti Totoesti RORW13.1.15.32.12a_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Valea Cetatuiei (Valea lui Loghin) Valea Cetatuiei (Valea lui Loghin) RORW13.1.15.32.3_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. PRUT Valea Locii Valea Locii am. ac. RORW13.1.15.32.20.1_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Valea Mare Valea Mare RORW13.1.15.32.2_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. PRUT Valea Nucului Valea Nucului RORW13.1.15.32.8.1_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Valea Oii Valea Oii am iazuri si acumulare RORW13.1.15.32.12.7_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Voinesti Voinesti - av. ac. Cucuteni RORW13.1.15.32.15_B3 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. PRUT Voinesti Voinesti + Horlesti RORW13.1.15.32.15_B1 RO20 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. BARLAD Bolati (Draxeni) Bolati (Draxeni) RORW12.1.78.11.3_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Craciunesti Craciunesti RORW12.1.78.11.4_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Crasna Crasna am. Ac. + afl. RORW12.1.78.19_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 106 / 224

BH Cursul de apă Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologie Condiţii fizico-chimice generale Condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N-NH4, P- PO4, Ptotal) Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) BARLAD Garboveta Garboveta + afl. RORW12.1.78.5_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Garla Aramii Garla Aramii RORW12.1.78.8.6_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Gaureni Gaureni am. Iaz RORW12.1.78.7_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Hausei Hausei RORW12.1.78.6_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Rebricea Rebricea + Cocora + Rebricea Seaca RORW12.1.78.11_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Sacovat Sacovat + afl. am RORW12.1.78.8_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Sacovat Sacovat + afl. av. ac. Tungujei RORW12.1.78.8_B3 RO19 Bună Moderată Sitna av. ac. Dracsani + afl. BARLAD Stavnic Stavnic, Stavnicel, Ursita, Humaria, Brusturet RORW12.1.78.10_B1 RO19 Bună Moderată Vaslui am. Ac. + afl.am. BARLAD Vaslui Vaslui am. Ac. + afl.am. RORW12.1.78.16_B1 RO19 Bună Moderată - Corpuri de apă râuri puternic modificate şi artificiale PRUT Bahluet Bahluet am. Pd Iloaiei + afl. RORW13.1.15.32.12_B1 RO19 Moderat Moderat - PRUT Bahlui Bahlui - confl. Bahluet - confl. Jijia RORW13.1.15.32_B6 RO06 Moderat Moderat - PRUT Frasin Pop + Frasin + Optoceni RORW13.1.15.31_B1 RO20 Moderat Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Glavanesti Glavanesti + Gotcoaia RORW13.1.15.21_B1 RO20 Moderat Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Harpasesti Harpasesti RORW13.1.15.32.12.9_B1 RO20 Moderat Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Jijia Jijia Veche RORW13.1.15_B5 RO09 Moderat Moderat Jijia - sector confl. Sitna - confl. Prut PRUT Miletin Miletin av. Campeni - am Halceni + afl. RORW13.1.15.25_B3 RO20 Moderat Moderat - PRUT Nicolina Nicolina + afl. RORW13.1.15.32.20_B1 RO20 Moderat Moderat - PRUT Prut Prut - sector conf. Solonet - confl. Jijia RORW13.1_B4 RO11 Moderat Bun - PRUT Prut Prut - sector confl. Jijia - confl. Dunarea RORW13.1_B5 RO11 Bun Bun - PRUT Puturosul Puturosul RORW13.1.15.26_B1 RO20 Moderat Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Rediu (Fundu Vaii) Rediu (Fundu Vaii) ac. Rediu + av. RORW13.1.15.32.19_B2 RO20 Moderat Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Solonet Solonet RORW13.1.14_B1 RO20 Moderat Moderat Miletin am. Campeni + afl. PRUT Vamasoaia Vamasoaia RORW13.1.15.32.23a_B1 RO20 Moderat Moderat Nicolina + afl. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 107 / 224

BH Cursul de apă Denumire corp de apă Codul corpului de apă Cod tipologie Condiţii fizico-chimice generale Condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat) Nutrienţi (N- NO3, N-NO2, N-NH4, P- PO4, Ptotal) Denumire corp de apă similar (pt corpurile de apă evaluate prin similitudine) PRUT Jijia Jijia - sector confl. Sitna - confl. Prut RORW13.1.15_B4 RO08 Moderat Moderat - BARLAD Rediu Rediu am ac. Rediu +Valea Larga RORW12.1.78.16.5.3_B1 RO19 Moderat Moderat Bahluet am. Pd Iloaiei + afl. BARLAD Velna Velna RORW12.1.78.9_B1 RO19 Moderat Moderat Miletin am. Campeni + afl. Sursa: Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 108 / 224

2.8.2.2 Impactul asupra apelor subterane Potrivit cerinţelor Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, a fost publicat Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. Pe lângă activităţile agricole, o contribuţie importantă la poluarea cu azotaţi şi nutrienţi, în general, o au şi aglomerările umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de colectare (canalizare) şi al staţiilor de epurare (lipsa acestora, lipsa unor trepte de epurare, funcţionarea defectuoasă etc.). Chiar dacă în timp s-a constatat o tendinţă de scădere a influenţei surselor de poluare asupra acviferelor freatice, datorită reducerii semnificative în ultimii ani a volumului producţiei industriale şi a producţiei agro-zootehnice, dar şi prin punerea în practică a măsurilor de epurare a apelor uzate, calitatea apelor subterane a rămas încă necorespunzătoare din cauza ritmului lent de autoepurare a acestora. Din evaluările globale cele mai recente, formele cele mai intense de depreciere multiplă se menţin la nivelul calităţii apelor subterane din anumite zone, în special în zonele rurale, unde, din cauza lipsei unui minim de dotări cu instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajung în subteran, atât în mod direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate, a şanţurilor şi rigolelor etc.), cât şi indirect, prin infiltrare lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deşeuri menajere improvizate etc.). În legătură cu modul de implementare a Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, au fost identificate zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, adică acele suprafeţe de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau care sunt expuse poluării cu nitraţi din surse agricole, surse care contribuie la poluarea apelor. Apele subterane din bazinul hidrografic al râului Prut sunt cantonate în depozite poros- permeabile de vârsta cuaternară şi terţiară dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, situate la diverse adâncimi, care datorită condiţiilor climatice şi de strat au în general debite reduse şi conţinut ridicat în sǎruri. În judeţul Iaşi au fost monitorizate foraje aparţinând corpului de apă GWROPR02 şi GWROPR07. - GWROPR02 (Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi) -- Au fost prelevate şi analizate probe dintr-un număr de 9 foraje, din care 8 foraje din Reţeaua Hidrologică Naţională de Supraveghere şi o fântână din programul Controlul integrat al poluării cu nutrienţi. Indicatorii pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 6 puncte monitorizate, care reprezintă 66% din totalul punctelor monitorizate. S-a constat că există depăşiri la indicatorii pentru care există valori de prag şi anume: NH4 în 2 puncte, SO4 în 2 puncte,cloruri în 4 puncte, PO4 într-un punct şi NO3 într-un punct. Corpul de apă ROPR02 se situează în stare chimică slaba. - GWROPR07 (Campia Moldovei) - În anul 2011 monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană s-a realizat prin 9 puncte de observaţie din care un foraj din reţeaua naţională, 2 foraje de exploatare şi 4 fântâni din proiectul de control al poluări cu nitraţi. Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd, Pb şi valori standard de calitate conform H.G. nr. 53/2009: NO3, pesticide. Pe baza datelor obţinute, valoriile medii s-au comparat cu valorile prag din Ordinul MM nr.137/2009 şi HG nr.53/2009 s-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 4 puncte monitorizate, care reprezintă 44,4% din totalul punctelor monitorizate. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 109 / 224

S-au semnalat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate la SO4 un punct şi NO3 în 4 puncte. Corpul de apă ROPR07 se găseşte în stare chimică bună, depăşirile având caracter local. Suprafaţa judeţului Iaşi, tributară B.H. Siret, face parte din corpul de apă subterană ROSI03. Acest corp de apă subterană, în 2011 a fost în stare bună. Din cele 24 de foraje hidrogeologice care aparţin Reţelei Naţionale Hidrogeologice a României situate pe suprafaţa judeţului Iaşi, tributară B.H. Siret, numai la forajul hidrogeologic Bursul F4 au fost depăşiri ale valorii de prag a indicatorului azotaţi: 85,212 mg/l, conform HG 53/2009. În prezent, Codul de bună practică agricolă vizează reducerea poluării cu nitraţi şi se aplică în zonele vulnerabile. Potrivit acestui Cod, se ţine cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale ţării, cum ar fi, de exemplu, respectarea perioadelor în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă; menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbţiei azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, ar provoca o poluare a apelor cu nitraţi. 2.8.3. Gestionarea şi depozitarea nămolului Nămolurile sunt de 2 tipuri: ce provin de la epurarea apelor uzate orăşeneşti şi cele din zona industrială. Cantitatea mai mare rezultă de la epurarea apelor uzate ce provin din zonele urbane locuite. În conformitate cu prevederile reglementărilor din domeniul epurării apelor uzate, producătorul este responsabil în ceea ce priveşte calitatea, cantitatea, transportul şi împrăştierea nămolului pe suprafeţele agricole, precum şi efectele acestuia asupra mediului şi sănătăţii în cazul în care nămolul generat îndeplineşte condiţiile menţionate în Ordinul 344/708/2004. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti - Nămolurile provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti pot fi utilizate în agricultură, însă numai în cazul în care se încadrează în parametrii tehnici prevăzuţi în Ordinul 344/708/2004 privind aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de la epurare în agricultură. Alte alternative de gestionare a nămolurilor provenite din tratarea apelor şi din epurarea apelor uzate sunt depozitarea in conditiile legislatiei de depozitare a deseurilor (min. 65% umiditate, 10% din capacitatea depozituluii municipal de deseuri) şi coincinerarea. În judeţul Iaşi există 11 staţii de epurare a apelor uzate menajere, administrate de doi operatori de epurare, S.C. APAVITAL S.A. Iaşi şi SC PREST SERV APA SA Paşcani. Cele 11 staţii sunt distribuite astfel: 5 în localităţile urbane: Iaşi, Tg.Frumos, Hirlau şi Podul-Iloaiei (administrate de către S.C. APAVITAL S.A. Iaşi); Paşcani (administrată de către SC PREST SERV APA SA Paşcani) ; 6 în localităţile rurale : Belceşti, Răducăneni, Ţibăneşti, Hălăuceşti, Vlădeni si Mosna (toate administrate de către S.C. APAVITAL S.A. Iaşi). Tabel Nr. 2-82 Statii de epurare pentru ape uzate municipale (SEM) anul 2011 Judeţ Numărul staţiilor Denumirea staţiei Iaşi 1. S.C. APAVITAL S.A. - SE Iaşi 2. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Târgu Frumos Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 110 / 224

în localităţi urbane- 5 3. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Hârlău 4. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Podu Iloaiei 5. SC PREST SERV APA SA Paşcani 1. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Răducăneni 2. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Ţibăneşti 3. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Vlădeni în localităţi rurale- 6 4. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Belceşti Total SE judeţul Iaşi 11 5. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi SE Hălăuceşti 6. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi SE Moșna Tabel Nr. 2-83 Nămoluri generate de staţiile de epurare a apelor uzate din mediul urban si rural Anul/ Cantitatea de namol (tone s.u.) 2007 2008 2009 2010 2011 SE urbane 1. S.C. APAVITAL S.A. - SE Iaşi 2. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Târgu Frumos 3. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Hârlău 4. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Podu Iloaiei - 5003 5217 4736 2768 1422 117 105 151,7 129 186 102,7 169 188 62 59 39,5 44,4 42 30 32 5. SE Paşcani SE rurale 1. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Răducăneni 2. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Ţibăneşti 3. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Vlădeni 4. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi - SE Belceşti 5. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi SE Hălăuceşti 7,9 4,8 4,9 5 7,5 6,15 5,4 4,7 3,78 5 7 4,3 2,77 2 4,3 5 6,4 3 3 4 0,56 0,62 1,2 0,6 0,2 5. S.C. APAVITAL S.A. Iaşi SE Moșna 0,3 Sursa: Operatorii Statiilor de Epurare Municipale Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 111 / 224

În cadrul Strategiei pentru managementul nămolurilor elaborată de către EPTISA a fost analizată situaţia actuală în domeniul managementului nămolurilor şi au fost identificate opţiunile pentru eliminarea/valorificarea acestuia. Acţiunile agreate între consultant şi operatorul regional au fost sintetizate într-un plan de acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung, plan ce se află în curs de implementare. În tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de namol si modalitatile de procesare a acestuia in prezent (la nivelul anului 2011). Tabel Nr. 2-84 Cantitati de namol Nr.Crt ORAŞ POPULAŢIE Echivalenta (2011) CANTITATE NĂMOL (mc/zi) CONŢINUT SU (%) PROCESARE NĂMOL 1 Iasi 484.000 17 75-77 Stabilizare anaerobă mezofilă, ingroșare statică și deshidratare mecanică, urmate de depozitare pe paturi de deshidratare 2 Targu Frumos 7.800 2 75-76 Deshidratare mecanică urmată de depozitare pe paturi de deshiratare 3 Harlau 9.000 0,76 79 Depozitare pe paturi de deshidratare 4 Podu Iloaiei 4.200 0,4 78-79 Depozitare pe paturi de deshidratare 5 Pascani În tabelul de mai jos sunt prezentate modalitatile de procesare a nămolului din epurare aşa cum rezultă din tehnologiile propuse in SF pentru staţiile de epurare cuprinse in proiectul de finantare din Fondul de Coeziune prin POS-Mediu: Tabel Nr. 2-85 Parametrii principali ai proceselor de prelucrare a nămolului din procesul de epurare a apelor uzate Nr.Crt ORAŞ POPULAŢIE ECHIVALENTA (2015) CANTITATE NĂMOL previzionata anul 2015 pt CONŢINUT SU (%) PROCESARE NĂMOL (mc/an) fermentare anaeroba 1 IASI 890.415 80.093 20-25% 2 TARGU FRUMOS 30.282 3.852 20% deshidratare mecanica conditionare chimica co-stabilizare aerobă a nămolului cu îndepărtare a nutrienţilor (îndepărtare a fosforului prin mijloace biologice şi chimice); deshidratare mecanica (cu filtrele presa existente) Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 112 / 224

3 HARLAU 4 PODU ILOAIEI 13.457 1.712 20-25% 2.027 1.530 20-25% co-stabilizare aerobă a nămolului cu îndepărtare a nutrienţilor (îndepărtare a fosforului prin mijloace biologice şi chimice); deshidratare mecanica (centriguga sau filtru presa) co-stabilizare aerobă a nămolului cu îndepărtare a nutrienţilor (îndepărtare a fosforului prin mijloace biologice şi chimice); deshidratare mecanica (centriguga sau filtru presa) Din analizele realizate până în prezent şi din datele existente, soluţiile de management al nămolului de epurare, aplicabile la nivelul judeţului Iasi ar putea fi următoarele: Agricultura Aplicarea pe terenuri agricole este dependentă de calitatea nămolului, costurile implicate şi acceptabilitatea deţinătorilor de terenuri; pentru namolul rezultat la SEAU Iaşi va trebui să se asigure o extindere a indicatorilor de calitate reprezentati de substantele organice cu potential poluator (substante si preparate chimice periculoase si prioritar periculoase) si o îmbunătăţire a parametrilor de calitate ai namolului. In prezent nu exista o disponibilitate a comunitatii agricole in privinta aplicarii namolului. Silvicultura Aplicarea pentru dezvoltarea unor plantaţii forestiere ar putea fi o soluţie, dar la nivelul judetului nu sunt decat 5 ha de pepiniere in care puietii sunt crescuti prin rotatie, astfel incat doar 3 ha de teren ar fi disponibile pentru utilizarea namolului in silvicultura, deci o suprafata extrem de redusa. Pepinierele si terenurile ce ar trebui impadurite sunt de regula in panta, ceea ce ingreuneaza imprastierea namolului, sau o face impracticabila datorita riscurilor de siroire in caz de conditii meteo nefavorabile. Specialistii au ridicat insa problema unor compusi chimici care nu se analizeaza in namol ( intrucat nu exista obligativitate prin legislatia actuala) si care ar putea dauna puietilor, cum ar fi detergentii nebiodegradabili. De asemenea au ridicat problema garantiilor si a platii daunelor materiale in cazul in care puietii ar avea de suferit de pe urma folosirii namolului sau a imprastierii neadecvate a acestuia. Asadar, aceasta alternativa nu este una viabila in judetul Iasi. Co-incinerarea Co-incinerarea nu poate fi luata in calcul pentru namolul generat de SEAU Dancu - Iasi intrucat valoarea calorifica este scazuta datorita procesului de fermentare anaeroba cu producere de biogaz. Doar cantitatile de namol de la celelalte 3 SEAU-uri ar putea fi luate in considerare, dar cantitatile generate sunt extrem de mici si nu se justifica o alternativa atat de costisitoare. Potentialul calorific al namolului fermentat aerob este ridicat; doar o schimbare in viitorul mai indepartat a tehnologiei de stabilizare a namolului prin reproiectarea SEAU Iasi pe varianta fara producere de biogaz ar putea aduce o schimbare in utilizarea namolului. In acest caz, dar si in varianta actuala cu fermentare anaeroba si producere de biogaz, se poate avea in vedere o combinatie si un sistem integrat de gestionare a namolului si a deseurilor municipale, utilizand ca si cale de eliminare un incinerator de deseuri municipale. Avand in vedere terenurile pe care le detine S.C. APAVITAL S.A., precum si bogata experienta in atragerea si utilizarea fondurilor, APAVITAL ar putea lua in viitorul apropiat initiativa coagularii unei cooperari cu operatorul salubritate pentru initierea unui incinerator de deseuri si uscarea namolurilor de la SEAU Dancu, coroborat cu eliminarea finala a cenusii rezultate (care se presupune ca va fi considerata deseu periculos intrucat va Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 113 / 224

concentra o serie de metale grele si alte noxe), intr-un depozit de deseuri periculoase ce poate fi construit pe terenul APAVITAL si gestionat impreuna atat pentru nevoile consortiului, cat si pentru terti pe baze contractuale. O solutie si mai indrazneata si de perspectiva ar fi integrarea sistemului de termoficare in aceasta combinatie. Pentru aceasta va trebui sa se initieze si dezvolte o colaborare si un parteneriat intre cei 3 operatori de utilitati din aglomerarea Iasi, respectiv operatorul de apa, operatorul de salibritate si operatorul de producere a energiei termice, cu colaborarea si a operatorului de energie electrica. Pot fi atrasi si marii producatori de deseuri animaliere. Acesti operatori ar trebui sa colaboreze si sa dispuna elaborarea unui Studiu de Fezabilitate complex care sa ia in calcul producerea energiei termice pentru comunitatea aglomerarii Iasi, impreuna cu incinerarea deseurilor si a namolului de la SEAU Dancu. Aglomerarea Iasi este suficient de mare ( va ajunge spre 1 milion de locuitori) si acest lucru face fezabila solutia propusa, avand in vedere si faptul ca depozitarea deseurilor va deveni in viitor prohibitiva datorita cerintelor de scadere succesiva a cantitatilor de deseuri biodegradabile ce se vor accepta la depozitare. Depozitarea Avand in vedere cantitatile mari de namol generate de SEAU Dancu, APAVITAL a luat in calcul construirea unei rampe proprii de depozitare a namolului inca din anul 2006, dupa inchiderea batalurilor de namol de la Tomesti, unde a depozitat namolurile de la SEAU pana in acel an. Suprafata totala a terenului pe care se preconiza construirea acestei rampe este de 36,4 ha si se afla nominalizata in PUG Tomesti ca zona industriala. Aceasta era utilizata partial pentru depozitarea namolurilor rezultate pana in anul 1995 de la statia de epurare a complexului de crestere a porcilor. Prin amenajarile propuse prin proiect nu se modifica destinatia initiala a terenului. Amplasamentul propus pentru amenajarea depozitului de namol al SEAU Dancu se afla la cca 2000m in linie dreapta de statia de epurare. Capacitatea totala a depozitului propus (B1) era de 85800mc (S=34355mp, h=2,5m), urmand sa asigure depozitarea la un continut de aprox 20-25%s.u pentru patru ani. Avand in vedere cerintele legislative ulterioare de depozitare a namolului cu 35% su, Studiul de Fezabilitate va trebui refacut si adaptat la cerintele legale in vigoare.pentru depozitareaa namolului la viitorul depozit al APAVITAL sunt însă necesare dotări sau prelucrări suplimentare care să asigure parametrii impuşi prin normative, respectiv reducerea umidităţii pâna la minimum 35 % SU. 2.9. CONSUMUL CURENT DE APA 2.9.1. Generalitati Consumul de apa a fost determinat, in urma unei ample camparii de culegere de date, astfel au fost efectuate vizite pe teren, au fost purtate discutii cu persoane abilitate din cadrul personalului de exploatare, iar rezultatele au fost sintetizate intr-o serie de chestionare. Consumul de apa a fost determinat pentru fiecare zona de alimentare cu apa defalcat in componente urban si rural. Acuratetea datelor poate fi considerata suficienta pentru prezentul Master Plan. Consultantul se asteapta la cooperari viitoare din partea operatorilor, pentru urmatoarele faze ale proiectului. Rezultatele obtinute au fost centralizate in tabelele de mai jos. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 114 / 224

2.9.2. Apa potabila 2.9.2.1 Sub-zona de alimentare cu apa IASI Locuitori Tip consumatori Cerinta de apa ZONA DE ALIMENTARE CU APA IASI Total Locuitori rezidenti Conectati Neconectati Grad de deservire % Gospodarii Contorizati Consumatori individule Necontorizati Casnici Asociatii de proprietari Necontorizati Consumatori Non-casnici Consumul de apa Pierderi de apa Debite specifice Agenti economici Institutii Total numar conexiuni TOTAL conexiuni contorizate TOTAL conexiuni necontorizate Grad de Contorizare Contorizati 2598 Necontorizati Contorizati 698 Necontorizati 17390 17390 0 nr. nr. nr. % 100.00 Casnic mc/an 13350603 Agenti economici mc/an 7031329 Institutii mc/an 2345743 Consum Total Facturat mc/an 22727674 Pierderi reale mc/an 20408378 Pierderi aparente mc/an 2726423 Consum autorizat nefacturat mc/an 452569 mc 23587369 Nivelul NRW % 50.93 Q zi mediu mc/h 126890.53 Q zi maxim mc/h 144074.81 Q or maxim mc/h 6840.95 l/cap 129.46 Non-Casnic Consum specific/capita/zi 344989 282545 62444 81.90 11252 Contorizati 2842 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 115 / 224

Casnic Procent conectare Procent conectare Populatie conectata nr % nr mc/an l/zi/om 344989 81.90 282545 13350603 129.46 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici Agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 3051 85.17 2598 7031329 7413.89 Non casnic Procent Institutii Consum Total institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 722 96.59 698 2345743 9209.99 PRODUCTIA DE APA (mc/an) 46315043 URBAN Non casnic Non casnic Casnic Casnic Agenti economici Institutii Agenti economici Institutii Zona de Alimentare cu Apa IASI Populatie totala Populatie totala Populatie conectata nr % nr mc/an l/zi/om 290422 87.73 254787 12341224 132.71 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 2443 91.90 2245 6760514 8250.31 Total institutii Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 609 100.00 609 2253505 10137.91 RURAL Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 54567 50.87 27757 1009379 99.63 Total agenti economici Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Ag. Ec. conectati Institutii conectate Populatie conectata Ag. Ec. conectati Consum Consum agenti economici Consum Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 608 58.13 353 270814.8 2099.75 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum casnic Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 113 78.28 89 92238.2 2845.94 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 116 / 224

Casnic Agenti economici Non casnic Institutii VALEA LUPULUI Populatie totala Procent Populatie conectare conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 4982 97.90 4877 180006 101.11 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati nr % nr mc/an l/conex,zi 55 100 55 69510.75 3440.31 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 10 100 10 23170.25 6116.11 Non casnic Casnic Agenti economici Institutii MIROSLAVA MIROSLAVA + BALCIU + VALEA ADANCA + HORPAZ Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 6894 20.31 1400 35704 69.87 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 77 65.27 50 69709.5 3819.70 Total institutii Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 14 100.00 14 23,237 4432.49 Non casnic Casnic CIUREA LUNCA CETATUII + DUMBRAVA + CIUREA + PICIORU LUPULUI + HLINCEA Agenti economici Institutii Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 10817 24.96 2700 107025 108.60 Total agenti economici Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati nr % nr mc/an l/conex,zi 120 31.62 38 25413.75 1832.28 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 23 48.81 11 8,471 2109.90 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 117 / 224

Non casnic Casnic Agenti economici Institutii BARNOVA VISAN + CERCU + TODIREL + BARNOVA + PIETRARIA + PAUN Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 5782 48.50 2804 112679 110.10 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 64 43.58 28 15474 1514.09 Total institutii Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 12 66.41 8 5,158 1766.44 TOMESTI Casnic Agenti economici Non casnic Institutii VLADICENI + GORUNI + TOMESTI + CHICEREA Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 11194 66.47 7441 292207 107.59 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 124 73.97 92 41964 1249.67 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 23 81.47 19 13,988 2017.02 Casnic Agenti economici Non casnic Institutii HOLBOCA HOLBOCA + DANCU Populatie totala Procent Populatie conectare conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 9472 60.39 5720 209516 100.35 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 105 49.41 52 24414 1286.30 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 20 76.01 15 8,138 1486.39 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 118 / 224

Casnic Agenti economici Non casnic Institutii ARONEANU SOROGARI Populatie totala Procent Populatie conectare conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 263 44.11 116 3233 76.36 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 3 100.00 3 1521 1389.04 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 0 0.00 0 0 0.00 Casnic Agenti economici Non casnic Institutii REDIU REDIU + BREAZU Populatie totala Procent Populatie conectare conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 3457 47.64 1647 44357 73.79 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 38 52.07 20 12058.8 1651.89 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 7 100.00 7 6,493 2470.06 Casnic Agenti economici Non casnic Institutii COMARNA OSOI Populatie totala Procent Populatie conectare conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 1849 56.90 1052 24652 64.20 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 21 73.01 15 10749 1963.29 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 4 100.00 4 3,583 2548.35 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 119 / 224

2.9.2.2 Zona de alimentare cu apa PASCANI Locuitori Tip consumatori Cerinta de apa ZONA DE ALIMENTARE CU APA PASCANI Total Locuitori rezidenti Conectati Neconectati Grad de deservire % Gospodarii Contorizati Consumatori individule Necontorizati Casnici Asociatii de Contorizati proprietari Necontorizati Agenti Contorizati 377 economici Necontorizati Institutii Contorizati 42 Necontorizati Total numar conexiuni TOTAL conexiuni contorizate TOTAL conexiuni necontorizate Grad de Contorizare nr. nr. nr. % 4135 4036 99 97.61 Casnic Non-Casnic Agenti economici Institutii Consum Total Facturat Pierderi reale Pierderi aparente Consum autorizat nefacturat Consumatori Non-casnici Consumul de apa Pierderi de apa Debite specifice Nivelul NRW 35713 25554 10159 71.55 3288 99 329 mc/an 1021238 mc/an 726272 mc/an 94186 mc/an 1841696 mc/an 2556834 mc/an 193674 mc/an 33931 mc 2784439 % 60.19 Q zi mediu Q zi maxim Q or maxim Consum specific/capita/zi mc/h mc/h mc/h l/cap 12674.34 14496.31 808.89 109.49 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 120 / 224

Non casnic Non casnic Casnic Casnic Agenti economici Institutii Agenti economici Institutii Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 35713 71.55 25554 1021238 109.49 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici Agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 428 88.08 377 726272 5277.95 Non casnic Procent Institutii Consum Total institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 45 93.33 42 94186 6143.88 PRODUCTIA DE APA (mc/an) 4626135 URBAN Casnic Zona de Alimentare cu Apa PASCANI Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 26014 77.69 20209 856826 116.16 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 320 92.43 296 636604 5892.30 Total institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 31 100.00 31 80345 7100.72 RURAL Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 9699 55.11 5345 164412 84.27 Total agenti economici Ag. Ec. conectati nr % nr mc/an l/conex,zi 108 75.16 81 89668 3032.91 Total institutii Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Populatie conectata Institutii conectate Consum casnic Consum Consum agenti economici Consum institutii Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 14 77.12 11 13841 3447.32 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 121 / 224

2.9.2.3 Sub-zona de alimentare cu apa HARLAU Locuitori Tip consumatori Cerinta de apa ZONA DE ALIMENTARE CU APA HARLAU Locuitori rezidenti Grad de deservire Total Conectati Neconectati % 32143 8914 23228 27.73 Gospodarii Contorizati 1486 individule Necontorizati Asociatii de Contorizati 90 proprietari Necontorizati Agenti Contorizati 336 economici Necontorizati Institutii Contorizati 78 Necontorizati Total numar conexiuni TOTAL conexiuni contorizate TOTAL conexiuni necontorizate Grad de Contorizare nr. nr. nr. % 1990 1990 0 Consumatori Casnici Consumatori Non-casnici Consumul de apa Pierderi de apa Debite specifice 100.00 Casnic mc/an 299198 Agenti economici mc/an 89143 Non-Casnic Institutii mc/an 40951 Consum Total Facturat mc/an 429292 Pierderi reale mc/an 510048 Pierderi aparente mc/an 48745 Consum autorizat nefacturat mc/an 19198 mc 577991 Nivelul NRW % 57.38 Q zi mediu mc/h 2759.68 Q zi maxim mc/h 3325.00 Q or maxim mc/h 247.12 Consum specific/capita/zi l/cap 91.95 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 122 / 224

Non casnic Non casnic Casnic Casnic Agenti economici Institutii Agenti economici Institutii Zona de Alimentare cu Apa HARLAU Procent Populatie Populatie totala Consum casnic conectare conectata Casnic nr % nr mc/an l/zi/om 32143 27.73 8914 299198 91.95 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici Agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 336 33.05 111 89143 2200.25 Non casnic Procent Institutii Consum Total institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 78 48.58 38 40951 2952.52 PRODUCTIA DE APA (mc/an) 1007284 URBAN Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 7890 57.49 4536 170476 102.97 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 66 72.36 48 53954 3079.56 Total institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 28 79.46 22 29052 3617.95 RURAL Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 24253 18.05 4379 128722 80.54 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 269 23.38 63 35189.076 1530.29 Total institutii Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Consum Consum agenti economici Consum institutii Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 51 31.67 16 11899 2037.55 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 123 / 224

Casnic Agenti economici Non casnic Institutii SCOBINTI SCOBINTI + FETESTI + BADENI + ZAGAVIA Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 5780 26.96 1558 42524 74.78 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 64 29.58 19 9668.4 1394.15 Total institutii Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 12 41.52 5 3223 1765.92 Non casnic Casnic Agenti economici Institutii DELENI DELENI + SLOBOZIA + MAXUT + POIANA + FEREDENI Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 9876 14.73 1455 41824 78.75 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati nr % nr mc/an l/conex,zi 110 6.38 7 3552 1390.22 Total institutii Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Institutii conectate Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 21 9.72 2 1,184 1621.92 Non casnic Casnic Agenti economici Institutii COTNARI COTNARI + CARJOAIA + LUPARIA + HORODISTEA Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 2772 23.20 643 18522 78.92 Total agenti economici Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 31 58.44 18 7921.5 1205.71 Total institutii Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Consum Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 6 69.26 4 2,641 1808.56 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 124 / 224

Casnic Agenti economici Non casnic Institutii CEPLENITA BUHALNITA + POIANA MARULUI + ZLODICA Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 2795 0.00 0 0 0.00 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 31 0.00 0 0 0.00 Total institutii Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 6 0.00 0 0 0.00 Casnic Agenti economici Non casnic Institutii HARLAU PARCOVICI Procent Populatie totala conectare nr % nr mc/an l/zi/om 3030 23.85 723 25852 98.00 Total agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 34 56.43 19 14047.176 2025.55 Total institutii Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Institutii conectate Consum Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 6 79.20 5 4,852 2658.63 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 125 / 224

2.9.2.4 Sub-zona de alimentare cu apa PODU ILOAIEI Locuitori Tip consumatori Cerinta de apa ZONA DE ALIMENTARE CU APA PODU ILOAIEI Locuitori rezidenti Grad de deservire Total Conectati Neconectati % 9004 4769 4235 52.97 Gospodarii Contorizati 597 Consumatori individule Necontorizati 0 Casnici Asociatii de Contorizati 46 proprietari Necontorizati Agenti Contorizati 77 economici Necontorizati Institutii Contorizati 33 Necontorizati 0 Total numar conexiuni TOTAL conexiuni contorizate TOTAL conexiuni necontorizate Grad de Contorizare nr. nr. nr. % 753 753 0 100.00 Casnic Non-Casnic Agenti economici Institutii Consum Total Facturat Pierderi reale Pierderi aparente Consum autorizat nefacturat Consumatori Non-casnici Consumul de apa Pierderi de apa Debite specifice Nivelul NRW mc/an 157130 mc/an 90180 mc/an 48558 mc/an 295868 mc/an 391846 mc/an 41637 mc/an 6364 mc 439847 % 59.78 Q zi mediu Q zi maxim Q or maxim Consum specific/capita/zi mc/h mc/h mc/h l/cap 2015.66 2302.69 158.98 90.27 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 126 / 224

Casnic Zona de Alimentare cu Apa PODU ILOAIEI Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 9004 52.97 4769 157130 90.27 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici Agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 100 77.56 77 90180 3195.67 Non casnic Procent Institutii Consum Total institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 33 100.79 33 48558 4015.62 PRODUCTIA DE APA (mc/an) 735715 URBAN Non casnic Non casnic Casnic Casnic Agenti economici Institutii Agenti economici Institutii Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 7053 58.00 4091 138567 92.80 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati nr % nr mc/an l/conex,zi 78 83.74 65 78456 3291.04 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum agenti economici Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 30 100.00 30 45159 4106.38 RURAL Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 1952 34.76 678 18563 74.96 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 22 55.33 12 11723 2676.57 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 3 104.52 3 3,399 3104.18 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 127 / 224

2.9.2.5 Sub-zona de alimentare cu apa TARGU FRUMOS Locuitori Tip consumatori Cerinta de apa ZONA DE ALIMENTARE CU APA TARGU FRUMOS Locuitori rezidenti Grad de deservire Total Conectati Neconectati % 15920 11652 4268 73.19 Gospodarii Contorizati 796 Consumatori individule Necontorizati Casnici Asociatii de Contorizati 126 proprietari Necontorizati Agenti Contorizati 204 economici Necontorizati Institutii Contorizati 36 Necontorizati Total numar conexiuni TOTAL conexiuni contorizate TOTAL conexiuni necontorizate Grad de Contorizare nr. nr. nr. % 1162 1162 0 100.00 Casnic Non-Casnic Agenti economici Institutii Consum Total Facturat Pierderi reale Pierderi aparente Consum autorizat nefacturat Consumatori Non-casnici Consumul de apa Pierderi de apa Debite specifice Nivelul NRW mc/an 407611 mc/an 240417 mc/an 61289 mc/an 709317 mc/an 512607 mc/an 72622 mc/an 20887 mc 606116 % 46.08 Q zi mediu Q zi maxim Q or maxim Consum specific/capita/zi mc/h mc/h mc/h l/cap 3603.93 4429.76 320.41 95.84 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 128 / 224

Casnic Zona de Alimentare cu Apa TARGU FRUMOS Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 15920 73.19 11652 407611 95.84 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici Agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 222 92.10 204 240417 3228.81 Non casnic Procent Institutii Consum Total institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 36 97.85 36 61289 4721.25 PRODUCTIA DE APA (mc/an) 1315433 URBAN Non casnic Non casnic Casnic Casnic Agenti economici Institutii Agenti economici Institutii Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 10475 74.12 7764 303983 107.27 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 161 96.89 156 198818 3491.71 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 28 100.00 28 49705 4940.06 RURAL Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 5445 71.40 3888 103628 73.02 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 61 79.34 48 41,599 2374.36 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 9 91.09 8 11584.485 3967.29 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 129 / 224

2.9.2.6 Zone de alimentare cu apa RURALE Zona de alimentare cu apa Populatie conectata Grad de conectare (%) Consum Ag. Economici conectati Institutii conectate Total consum facturat NRW TOTAL (mc/an) BELCESTI Rural 3059 44.40 25 5 103144 18391 121535 BIVOLARI Rural 1039 37.62 9 3 36021 10137 46158 BRAESTI Rural 1271 60.24 8 2 42134 11560 53694 BUTEA Rural 984 44.06 16 3 39386 11592 50978 COARNELE CAPREI Rural 1158 39.16 12 4 41082 9775 50856 DUMESTI Rural 176 5.54 8 3 10862 2703 13565 ERBICENI Rural 384 12.32 12 4 18064 5164 23228 FANTANELE Rural 967 45.23 12 4 35565 10931 46496 FOCURI Rural 1990 51.66 26 8 71517 12721 84239 GARBESTI Rural 1682 74.13 16 5 59327 18540 77867 GRADINARI Rural 1455 50.71 16 6 54057 20247 74304 GURA BOHOTIN Rural 1511 52.48 18 6 54475 13434 67909 HALAUCESTI Rural 3432 61.94 28 8 116432 38522 154954 IUGANI Rural 875 38.98 12 3 29105 5849 34954 LETCANI Rural 2076 57.59 21 5 76921 12896 89817 PRISACANI Rural 1551 61.09 14 4 49533 18014 67547 PROBOTA Rural 1878 61.57 20 5 69033 22426 91459 RACHITENI Rural 1342 46.52 16 4 46050 9537 55587 RADUCANENI Rural 2957 61.64 28 8 106601 28251 134852 SIPOTE Rural 1756 42.51 21 7 68632 26885 95517 SIRETEL Rural 115 3.98 5 2 7570 2667 10237 TANSA Rural 672 26.27 8 3 24532 7686 32218 TIBANESTI Rural 2629 46.96 35 10 102440 19098 121538 TODIRESTI Rural 2869 69.35 29 9 108985 32812 141797 TRIFESTI Rural 1741 68.62 14 5 57699 20083 77782 VICTORIA Rural 881 24.30 21 7 42485 7148 49633 TOTAL 707318 73.45 Alimentare cu Apa Cerinta de apa (mc/an) 7185 1826 27475498 28392834 55868331 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 130 / 224

2.9.3. Colectarea apei uzate 2.9.3.1 Colectarea apei uzate. Aglomerarea IASI Casnic Casnic Casnic Colectare Ape Uzate Aglomerarea IASI Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 344989 75.16 259310 11766022 124.31 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 3051 80.02 2441 5815252 6526.28 Non casnic Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 722 89.82 649 1938417 8184.25 Apa uzata Colectata (mc/an) 36333262 URBAN Non casnic Non casnic Agenti economici Institutii Agenti economici Institutii Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 290422 84.63 245784 11314990 126.13 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/racord,zi 2443 91.25 2229 5689193.438 6992.00 Total institutii Consum institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 609 97.52 594 1896398 8748.34 RURAL Populatie totala Procent conectare Procent conectare Institutii conectate Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 54567 24.79 13526 451032 91.36 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/racord,zi 608 34.87 212 126059 1629.09 Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 113 48.49 55 42020 2093.13 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 131 / 224

2.9.3.2 Colectarea apei uzate. Aglomerarea PASCANI Non casnic Non casnic Casnic Casnic Casnic Agenti economici Institutii Agenti economici Institutii Colectare Ape Uzate Aglomerarea PASCANI Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 35713 66.23 23652 859463 99.56 Total agenti economici Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 26014 67.47 17552 712697 111.25 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/racord,zi 320 89.93 288 542842 5164.02 Total institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 31 100.00 31 59635 5270.44 RURAL Populatie totala Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 428 146.73 628 617394 2693.46 Non casnic Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 45 88.89 40 72601 4972.67 Apa uzata Colectata (mc/an) 2779211 URBAN Populatie conectata Institutii conectate Populatie conectata Consum casnic Consum agenti economici Consum Consum institutii Consum nr % nr mc/an l/zi/om 9699 52.71 5112 146766 78.66 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/racord,zi 108 84.44 91 74552 2244.53 Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 14 84.13 12 12966 2960.27 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 132 / 224

2.9.3.3 Colectarea apei uzate. Aglomerarea HARLAU Non casnic Non casnic Casnic Casnic Casnic Agenti economici Institutii Institutii Colectare Ape Uzate Aglomerarea HARLAU Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 32143 13.08 4203 131971 86.02 nr % nr mc/an l/conex,zi 336 13.70 46 49701 2960.14 Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 7890 52.43 4136 130445 86.40 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/conex,zi 66 69.35 46 49701 2960.14 Total institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 28 79.46 22 28336 3528.78 RURAL Populatie totala Procent conectare Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Populatie conectata Populatie conectata Consum casnic Consum agenti economici Consum Consum Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 78 28.13 22 28336 3528.78 Apa uzata Colectata 0 URBAN Non casnic Agenti economici Agenti economici Total agenti economici Procent conectare Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/zi/om 24253 0.28 67 1526 62.40 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/conex,zi 269 0.00 0 0 0.00 Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 51 0.00 0 0 0.00 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 133 / 224

2.9.3.4 Colectarea apei uzate. Aglomerarea PODU ILOAIEI Casnic Agenti economici Colectare Ape Uzate Aglomerarea PODU ILOAIEI Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 9004 28.61 2576 83121 88.40 Total agenti economici Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Consum casnic Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 100 40.13 40 42470 2908.88 Non casnic Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 33 57.80 19 22868 3297.52 Apa uzata Colectata 0 URBAN Non casnic Non casnic Casnic Agenti economici Casnic Institutii Agenti economici Institutii Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 7053 36.53 2576 83121 88.40 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/conex,zi 78 51.28 40 42470 2908.88 Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 30 63.33 19 22868 3297.52 RURAL Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 1952 0.00 0 0 0.00 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/conex,zi 22 0.00 0 0 0.00 Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 3 0.00 0 0 0.00 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 134 / 224

2.9.3.5 Colectarea apei uzate. Aglomerarea TARGU FRUMOS Casnic Agenti economici Colectare Ape Uzate Aglomerarea TARGU FRUMOS Populatie totala nr % nr mc/an l/zi/om 15920 31.51 5016 177567 96.99 Total agenti economici Procent conectare Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Consum casnic Consum agenti economici nr % nr mc/an l/conex,zi 222 63.66 141 154880 3009.43 Non casnic Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii Institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 36 68.78 25 39607 4340.52 PRODUCTIA DE APA 0 URBAN Non casnic Non casnic Populatie Procent Populatie Consum totala conectare conectata Casnic nr % nr mc/an l/zi/om 10475 45.46 4762 170829 98.28 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti Agenti economici conectare conectati economici economici nr % nr mc/an l/conex,zi 161 79.50 128 144234 3087.20 Casnic Institutii Agenti economici Institutii Total institutii Procent conectare Institutii conectate Consum institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 28 79.81 22 36059 4490.47 RURAL Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum nr % nr mc/an l/zi/om 5445 4.66 254 6738 72.68 Total agenti Procent Ag. Ec. Consum agenti economici conectare conectati economici nr % nr mc/an l/conex,zi 61 21.49 13 10646.25 2243.68 Total Procent Institutii Consum institutii conectare conectate institutii nr % nr mc/an l/conex,zi 9 34.16 3 3548.75 3240.87 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 135 / 224

2.9.3.6 Colectarea apei uzate. Aglomerari Rurale Casnic Colectare Ape Uzate Aglomerarea BELCESTI Populatie totala Procent conectare nr % nr mc/an l/zi/om 6889 10.32 711 16,050 61.85 Total agenti economici Procent conectare Populatie conectata Ag. Ec. conectati Consum casnic Consum agenti economici Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 38 18.29 7 2838 1110.72 Non casnic Procent Institutii Total institutii Consum institutii conectare conectate Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 7 42.86 3 1528 1395.53 Apa uzata Colectata 24014 Casnic Colectare Ape Uzate Aglomerarea HALAUCESTI Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 5541 12.27 680 14,703 71.09 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 37 24.36 9 4279 1302.70 Non casnic Procent Institutii Total institutii Consum institutii conectare conectate Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 8 36.82 3 1834 1674.90 Apa uzata Colectata 29578 Casnic Colectare Ape Uzate Aglomerarea PRISACANI Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 2539 1.50 38 950 68.49 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 17 17.72 3 1326 1210.50 Non casnic Procent Institutii Total institutii Consum institutii conectare conectate Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 4 53.56 2 1085 1485.62 Apa uzata Colectata 3953 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 136 / 224

Casnic Colectare Ape Uzate Aglomerarea PROBOTA Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 3050 46.66 1423 36,521 70.31 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 23 68.20 16 9951 1703.94 Non casnic Procent Institutii Total institutii Consum institutii conectare conectate Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 5 95.08 5 3658 2004.38 Apa uzata Colectata 58976 Casnic Colectare Ape Uzate Aglomerarea RADUCANENI Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 4797 24.43 1172 31,010 72.49 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 37 43.36 16 9861 1688.44 Non casnic Procent Institutii Total institutii Consum institutii conectare conectate Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 8 100.00 8 5310 1758.81 Apa uzata Colectata 54330 Casnic Colectare Ape Uzate Aglomerarea TIBANESTI Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 5598 10.70 599 16,418 75.09 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 43 41.80 18 8563 1303.38 Non casnic Procent Institutii Total institutii Consum institutii conectare conectate Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 10 82.89 8 5709 1955.07 Apa uzata Colectata 36721 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 137 / 224

Casnic Colectare Ape Uzate Aglomerarea TODIRESTI Populatie totala Procent conectare Populatie conectata Consum casnic nr % nr mc/an l/zi/om 4137 54.97 2274 60,262 72.60 Total agenti economici Procent conectare Ag. Ec. conectati Consum agenti economici Agenti economici nr % nr mc/an l/racord,zi 34 60.91 21 12117 1580.78 Non casnic Procent Institutii Total institutii Consum institutii conectare conectate Institutii nr % nr mc/an l/racord,zi 9 100.00 9 6524 1944.34 Apa uzata Colectata 101054 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 138 / 224

2.10. FACILITĂŢI EXISTENTE ŞI PERFORMANŢELE CURENTE Descrierea situaţiei existente privind sistemele de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Iasi este prezentată în sub-capitolele ce urmează: 2.10.1. Infrastructura de apa potabila Pentru analiza alimentării cu apă la nivelul judetului Iasi a fost necesara selectarea tuturor localitatilor cu peste 50 de locuitori, ceea ce a condus la includerea a aproape tuturor localitătile componente ale judetului. În vederea analizarii a intregului judet, comunitătile au fost grupate în 7 zone de alimentare cu apă, ZA01 ZA07 (Za zona de alimentare) Zonele de alimentare cu apă sunt zone geografice cu caracteristici uniforme, cum ar fi: Alimentare din acelasi sistem principal; Caracteristici topografice (bazin hidrologic, platou etc.); Mărime (aproximativ 5 15 % din judet pentru sub-zonă) 2.10.1.1 Zona de alimentare cu apa Iasi Z01 Din totalul populatiei, de aproximativ 473.606 locuitori, sistemul deserveste aproximativ 337.849 persoane (71,3%). Apa bruta entru zonal de alimentare cu aa Iasi Z01 este extrasa din frontul de captare apa Timisesti Statia de Tratare a Apei Timisesti, localizata la aproximativ 100 km vest de oras (in judetul Neamt) si raul Prut, aflat la aproximativ 15 km est de oras. Sursa de apa subterana Timisesti este constituita din 2 drenuri. Drenul vechi, construit in anul 1911, asigura un debit constant de 300 l/s. Drenul nou este construit in anul 1975 la o adancime de ~10 m sub nivelul solului si asigura un debit maxim de 1.500 l/s. Lungimea drenului este de 5,7 km. Forajele sunt situate la aproximativ 1 2 km vest de raul Moldova in bazinul hidrografic Siret, (amplasament in judetul Neamt) si constituie principala sursa de apa care alimenteaza sistemul. Frontul de puturi Zvoranesti constituit din 30 foraje, cu adancime de 11 12 m, iar apa se pompeaza prin puturi in drenul nou, avand o capacitate de 250 l/s. Frontul de captare Verseni (construit in 1999) are 20 foraje, localizate pe malul estic al raului Moldova la aproximativ 10 km sud de Timisesti. Raul Prut reprezinta sursa de alimentare cu apa a lacului Chirita, care alimenteaza cu apa bruta Statiile de Tratare Apa Potabila Chirita si CET II, care au o capacitate maxima de 5.000 l/s. Distributia apei la consumatori se face printr=-o retea cu lungimea totala de 1.289,5 km, compusa din conducte cu diametre cuprinse intre 100 mm si 1000 mm si bransamente cu diametre cuprinse intre 20 si 150 mm. Materialele din care sunt confectionate conductele sunt otel, beton si polietilena. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 139 / 224

Figura Nr. 31 - Zona de alimentare cu apa Iasi - Z01 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 140 / 224

Tabel 1 Zona alimentare cu apa Iasi Z01 Zona de alimentare cu apa Z01 Subzona de alimentare cu apa Oras/Comuna Nr. conform (2013) locuitori Numar locuitori deserviti Grad de conectare % localitate Municipiul Iasi 289.041 256.173 88,6 54,09 Barnova 5.726 2.721 47,5 0,57 Ciurea 10.713 2.662 24,8 0,56 Holboca 9.974 5.811 58,3 1,23 Z01a Miroslava 6.828 1.400 20,5 0,30 Rediu 3.424 1.443 42,1 0,30 Tomesti 10.945 8.321 76,0 1,76 Ungheni 3.436 1.445 42,1 0,31 Valea Lupului 4.934 4.470 90,6 0,94 Total Z01a 345.019 284.446 82,4 60,1 Butea 2.212 2.070 93,6 0,44 Z01b Ion Neculce 5.393 3.888 72,1 0,82 Targu Frumos 10.425 7.764 74,5 1,64 Total Z01b 18.030 13.722 76,1 2,9 Dumesti 3.145 176 5,6 0,04 Z01c Letcani 5.281 2.888 54,7 0,61 Podu Iloaiei 8.034 4.670 58,1 0,99 Total Z01c 16.460 7.734 38,4 1,63 Ceplenita 3.928 671 17,1 0,14 Cotnari 4.915 643 13,1 0,14 Z01d Deleni 9.781 1.455 14,9 0,31 Harlau 10.853 5.134 60,3 1,08 Scobinti 5.724 1.558 30,6 0,33 Total Z01d 35.201 9.461 26,9 2,00 Ciohorani 1.764 534 30,3 0,11 Halaucesti 5.488 3.432 62,5 0,72 Mircesti 2.223 437 19,7 0,09 Z01e Mirosolovesti 4.489 1.743 38,8 0,37 Mogosesti - Siret 3.653 1.019 27,9 0,22 Rachiteni 3.054 1.392 45,6 0,29 Total Z01e 20.672 8.557 35,2 1,81 Golaiesti 3.253 1.455 44,7 0,31 Gropnita 1.946 1.002 51,5 0,21 Z01f Sipote 4.091 1.756 42,9 0,37 Tiganasi 2.275 932 41,0 0,20 Victoria 3.178 881 27,7 0,19 Vladeni 1.600 806 50,4 0,17 Total Z01f 16.344 6.832 25,2 1,44 Z01g Braesti 398 11 2,8 0,00 % zona de alimentare Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 141 / 224

Lungani 5.798 879 15,2 0,19 Total Z01g 6.196 890 6,0 0,19 Belcesti 6.823 3.059 44,8 0,65 Coarnele Z01j Caprei 2.929 1.158 39,5 0,24 Fantanele 2.117 0 0,0 0,00 Focuri 3.815 1.990 52,2 0,42 Total Z01j 15.683 6.207 39,6 1,31 Total Z01 473.606 337.849 71,3 Tabel 2 Acoperirea sistemului de alimentare cu apa Z01 Zona de alimentare cu apa Subzona de alimentare cu apa Oras/com./loc. Nr.brans. Alimentare cu apa potabila Nr.total gospodarii Nr.gosp.deservite apa % Z01 Z01a: Orasul Iasi si localitatile invecinate Municipiul Iasi 16.844 17.565 15.241 86,8 C.L. Barnova 1.105 2.156 664,0 30,8 sat Barnova 433 786 359 45,7 sat Paun 191 402 102 25,3 sat Pietrarie 214 251 101 40,3 sat Todirel 7 211 1 0,5 sat Cercu 107 341 50 14,6 sat Visani 153 164 51 31,1 C.L. Ciurea 240 2.036 175 8,6 sat Ciurea 65 1.029 88 8,5 sat Hlincea 68 73 15 20,5 sat Lunca 107 Cetatuii 161 72 44,8 C.L. Holboca 615 1.309 232 17,7 Z01a sat Holboca 121 755 56 7,4 sat Cristesti 34 297 2 0,7 sat Dancu 460 257 174 67,6 C.L. Miroslava 561 1.112 0 sat Miroslava 405 420 sat Balciu 4 140 sat Valea Adanca 152 281 C.L. Rediu 569 708 0 sat Rediu 222 458 sat Breazu 347 250 C.L. Tomesti 1.799 1.071 241 22,5 sat Tomesti 956 309 241 77,9 sat Chicerea 444 293 0 0,0 sat Goruni 226 340 0 0,0 sat Vladiceni 173 128 0 0,0 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 142 / 224

C.L. Ungheni 532 1.272 84 6,6 sat Ungheni 157 220 39 17,7 sat Bosia 211 711 45 6,3 sat Minzatesti 164 341 0 0,0 C.L. Valea 1.527 Lupului 1.801 1.349 74,9 sat Valea lupului 1.527 1.801 1.349 74,9 Total Z01a 23.792 29.031 17.986 62,0 Z01b: Butea - Costesti C.L. Butea 864 930 731 78,6 sat Butea 864 930 731 78,6 C.L. Targu 1.772 Frumos 1.852 1.660 89,6 Oras Tg.Frumos 1.772 1.852 1.660 89,6 Z01b C.L. Ion Neculce 1.470 1.956 1.293 66,1 sat Ion Neculce 42 100 34 34,2 sat Buznea 479 568 424 74,6 sat Dadesti 65 95 57 60,0 sat Ganesti 192 285 157 55,1 sat Prigoreni 161 255 129 50,7 sat Razboieni 531 653 492 75,3 Total Z01b 4.106 4.737 3.684 77,8 Z01c: Baltati - Letcani C.L. Dumesti 78 1.019 0 sat Dumesti 57 512 sat Pausesti 21 507 C.L. Letcani 903 1.595 569 35,7 sat Letcani 653 1.092 433 39,7 Z01c sat Cogeasca 250 503 136 27,0 C.L. Podu Iloaiei 1.325 1090 1088 99,8 oras Podu 986 Iloaiei 857 856 99,9 sat Budai 134 75 75 100,0 sat Scobalteni 205 158 157 99,4 Total Z01c 2.306 3.704 1.657 45 Z01d: Harlau - Cotnari C.L. Ceplenita 277 1402 233 16,6 sat Ceplenita 275 479 232 48,4 C.L. Cotnari 318 1.090 0 sat Cotnari 213 549 Z01d sat Carjoaia 105 101 sat Horodistea 0 234 sat Valea 0 Racului 87 C.L. Deleni 513 3.597 396 11,0 sat Deleni 209 1.604 160 10,0 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 143 / 224

sat Feredeni 56 316 39 12,4 sat Poiana 46 494 25 5,1 sat Slobozia 93 356 70 19,6 sat Maxut 109 827 102 12,3 C.L. Harlau 888 3.408 827 24,3 Oras Hirlau 754 2.464 731 29,7 sat Parcovaci 134 944 96 10,2 C.L. Scobinti 549 2.087 289 13,8 sat Scobinti 186 610 134 22,0 sat Fetesti 159 492 129 26,2 sat Badeni 93 622 0 0,0 sat Zagavia 111 364 26 7,2 Total Z01d 2.545 11.584 1.745 15,1 Z01e: Miroslovesti - Rachiteni C.L. Ciohorani 258 882 164 18,6 sat Ciohorani 258 882 164 18,6 C.L. Halaucesti 1.512 2.305 1.371 59,5 sat Halaucesti 1.341 1965 1.235 62,8 sat Luncasi 171 340 136 40,0 C.L. Mircesti 190 741 3 0,4 sat Iugani 190 741 3 0,4 C.L. Miroslovesti 737 1.875 481 25,7 sat Miroslovesti 354 863 205 23,7 sat Soci 180 477 50 10,5 Z01e sat Mitesti 27 116 32 27,5 sat Verseni 176 418 194 46,4 C.L. Mogosesti- 370 1.218 3 Siret 0,2 Mogosesti-Siret 44 265 3 1,1 Muncelul de Sus 226 634 0 0,0 Tudor 100 Vladimirescu 319 0 0,0 C.L. Rachiteni 502 1.060 150 14,2 sat Rachiteni 245 473 74 15,7 sat Izvoarele 236 511 66 12,9 sat Ursaresti 21 76 10 13,2 Total Z01e 3.569 8.081 2.172 26,9 Z01f: Nord - Est C.L. Golaiesti 506 1.211 418 34,5 sat Golaiesti 330 735 284 38,6 sat Cilibiu 79 192 58 30,2 Z01f sat Gradinari 60 174 50 28,7 sat Podu Jijiei 37 110 26 23,6 C.L. Gropnita 668 690 435 63,0 sat Gropnita 0 195 44 22,5 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 144 / 224

sat Bulbucani 0 197 60 30,4 sat Forasti 0 134 149 110,9 sat Malaesti 0 164 182 111,2 C.L. Sipote 709 1.967 500 25,4 sat Sipote 174 406 106 26,1 sat Chiscareni 333 324 82 25,3 sat Iazu Nou 128 442 85 19,2 sat Mitoc 74 795 227 28,6 C.L. Tiganasi 345 758 0 0,0 sat Tiganasi 171 386 0 0,0 sat Carniceni 174 372 0 0,0 C.L. Victoria 328 1.098 173 15,8 sat Victoria 219 624 103 16,5 sat Icuseni 31 255 21 8,2 sat Luceni 78 219 49 22,4 sat Stanca 0 182 0 0,0 C.L. Vladeni 221 512 231 45,1 sat Vladeni 221 512 231 45,1 Total Z01f 2.777 7.677 1.757 22,9 Z01g: Oteleni - Popesti C.L. Braesti 6 199 3 1,5 sat Albesti 6 199 3 1,5 C.L. Lungani 364 1.356 3 0,2 Z01g sat Lungani 164 323 3 0,9 sat Crucea 55 596 0 0,0 sat Goesti 107 438 0 0,0 sat Zmeu 38 577 0 0,0 Total Z01i 0 4.254 0 0,0 Z01j: Cucuteni - Focuri C.L. Belcesti 974 2.274 777 34,2 sat Belcesti 516 1.246 422 33,9 sat Tansa 121 347 101 29,1 sat Satu Nou 337 681 254 37,3 C.L. Coarnele 384 1.046 240 Caprei 23,0 Z01j sat Coarnele 308 Caprei 838 177 21,1 sat Arama 76 207 63 30,4 C.L. Fantanele 0 706 0 0,0 sat Fantanele 0 706 0 0,0 C.L. Focuri 730 1.413 646 45,7 sat Focuri 730 1.413 646 45,7 Total Z01j 2.088 5.439 1.663 30,6 Total Z01l 0 2.659 0 0,0 Total Z01 41.553 84.346 30.670 36,4 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 145 / 224

Nota: Dupa finalizarea proiectului de investitii finantat din Fondul de Coeziune 2007 2013, gradul de conectare la sistemul de alimentare cu apa pentru localitatile incluse in proiect va fi: Iasi 90,8%, Targu Frumos 95%, Harlau - 90%, Podu Iloaiei -96,6%. Este important de menţionat că o parte a sistemului de alimentare cu apă şi a celui de colectare şi tratare a apelor uzate fac obiectul proiectului cu nr. CCI 2009 RO161 PR014 Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si Reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Iasi, proiect ce vizeaza extinderea şi reabilitarea/modernizarea acestor sisteme, finanţat din Fondul de Coeziune. Proiectul include ample masuri de investitii ce vizeaza atat atât sistemul de alimentare cu apă surse, aducţiuni, rezervoare, reţea de distribuţie, cât şi sistemul de canalizare : reţea de canalizare - reabilitari si extinderi-, staţii de pompare apă uzată şi de asemenea, staţia de epurare a municipiului Iasi implementarea treapei de epurare avansata. Situaţia existentă privind sistemele de alimentare cu apă şi canalizare este prezentată mai jos. Orasul Iasi este alimentat din două surse, front de captare apă Timisesti Statia de Tratare a Apei Timisesti, localizată la aproximativ 100 km vest de oras (în judetul Neamt) si râul Prut, aflat la aproximativ 15 km est de oras. Mai sunt si surse locale, dar de o importanta minora. Sistemele alimentează orasul Iasi, orasele Târgu Frumos si Podu Iloaiei si alte comunităti care intersecteaza traseele conductelor magistrale, dar si localitati din judetul Neamt. In perioada 2007 2011 au fost derulate in cadrul programului ISPA proiecte de modernizare Statiei de Tratare a Apei Potabile Chirita (Q=1300 l/s), Statia de Pompare - Rezervoarele Aurora si Rezervorul Mijlociu (8000 m 3 ), identificate in schema de mai jos cu culoarea verde. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 146 / 224

Halaucesti Ion Neculce (Tg. Frumos) Podu Iloaiei Valea Lupului Raul Moldova Timisesti 600 l/s STAP Dren nou Timisesti 1200 l/s Timisesti Zvoranesti, 30 foraje, Q=270l/s Miroslavesti - Verseni 20 foraje, Q=200l/s Rezervor 1 x 500 m 3 2 x DN 1000 1 x DN 600 Rachiteni 50-70 l/s Rezervor Halaucesti 1 x 600 m 3 Clorinare Sabaoani Cl2 Strunga Rezervor Strunga 1 x 500 m 3 Tunel Strunga Rezervor Ion Neculce 1 x 1000 m 3 Baltati Rezervor Podu Iloaiei 1 x 1000 m 3 Rezervor Baltati 1 x 300 m 3 Letcani Rezervor Letcani 1 x 500 m 3 Rezervor Valea Lupului 1 x 350 m 3 Rezervoare si SP. Pacurari 2 x 10.000 m 3 1 x 5.000 m 3 In reabilitare Rezervoare Sorogari 4 x 5.000 m 3 Scoasa din functiune Sorogari 1300 l/s STAP Lacul Chirita Priza Tutora Raul Moldova CET II Centrala Termo - Electrica Dren vechi Timisesti Alimentare zona industriala STAP Chirita 1300 l/s Reabilitata Rezervoare: 2 x 300 m 3 Comuna Pastraveni Judetul Neamt Rezervor Butea 1 x 4.500 m 3 Braesti Rezervoare si SP Aurora 20.000 m 3 Butea 5 localitati din Judetul Neamt, Roman (partial), Tamaseni, Sabaoani, Cordun Bira Rezervoare si SP Mijlociu 8.000 m 3 1 X DN 400 1 X DN 200 Dancu Alimentare zona industriala Judetul Neamt Rezervoare si SP Breazu 4.000 m 3 RETEA DE DISTRIBUTIE ORAS IASI, INCLUSIV REZERVOARELE DE SERVICIU DIN DIFERITELE ZONE DE PRESIUNE 1 X DN 300 Tomesti Rezervor Prisacani 1 x 100 m 3 Prisacani Miroslava Ciurea Figura Nr. 2-32 Schema generala a sistemului de alimentare cu apa judet Iasi ` Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 147 / 224

Captarea apei A. Sistemul Timisesti Sursa de apa subterana Timisesti este constituita din 2 drenuri. Drenul vechi, construit in anul 1911, asigura un debit constant de 300 l/s. Drenul nou este construit în anul 1975 la o adancime de~10 m sub nivelul solului si asigura un debit maxim de 1500l/s. Lungimea drenului este de 5,7 km Forajele sunt situate la aproximativ 1 2 km vest de râul Moldova in bazinul hidrografic Siret, (amplasament în judetul Neamt) si constituie principala sursa de apa care alimenteaza sistemul. Figura Nr. 2-33 Cladire intrare dren la put D1... Figura Nr. 2-34 Profil dren... Figura Nr. 2-35 Canale deschise si preaplin la put D1 Frontul de puturi Zvoranesti constituit din 30 foraje, localizate între drenul vechi si râul Moldova (infiltrare prin malul raului Moldova), au o adâncime de 11 12 m, iar apa se pompeaza prin puturi in drenul nou. Capacitate: 250 l/s Front captare Verseni (construit în 1999) 20 foraje, localizate pe malul estic al râului Moldova la aproximativ 10 km sud de Timisesti Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 148 / 224

Ambele fronturi de captare constituie o parte vitală a sistemului de apă Timişeşti, care este principala sursă de apă pentru Judeţul Iaşi şi anumite zone ale Judeţului Neamţ. Aceste fronturi de captare nu au fost niciodata reabilitate. Prin urmare, in cadrul proiectului finantat prin Fondul de Coeziune, care este in curs de implementare, s-au prevazut lucrari ample de reabilitare in vederea refacerei debitelor pentru asigurarea unei utilizari optime a acestor fronturi de captare. Reabilitarea include urmatoarele lucrari: Dezafectarea şi evacuarea instalaţiilor pompelor neoperaţionale; Curăţarea filtrelor de nisip; Reabilitarea camerelor umede; Instalarea de noi pompe submersibile şi cap pompă, inclusiv toate accesoriile şi echipamentele precum vane, debitmetre, clapete de sens, manometre, secţiuni de conductă din inox, detectoare de nivel al apei etc.; Schimbarea întregului echipament electric şi a instalaţiilor, respectiv cabluri de putere, împământare, panou de control principal, întrerupătoare şi prize, iluminat, conectarea la unitatea existentă de alimentare cu energie etc. ale forajelor care nu au fost reabilitate; Instalarea unei noi galerii de colectare telescopice între foraje; Instalare unităţi de măsură şi control (PLC) pentru toate forajele; Instalare debitmetru şi manometru pe ieşirea din frontul de captare. Figura Nr. 2-36 Front captare Verseni... Figura Nr. 2-37 Foraj front de captare Verseni Front captare Rachiteni Localizat la aproximativ 17 km sud-est de Verseni Capacitate: 50-70 l/s B. Sistemul Prut Apa este pompată din două captări/prize de apă de suprafată localizate la râul Prut (captare nouă si veche) în magistralele de transport, care alimentează Lacul Chirita, STAP Chirita si CET II. Capacitate maximă: 5000 l/s Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 149 / 224

Figura Nr. 2-38 Priza veche Figura Nr. 2-39 Priza noua Figura Nr. 2-40 Cladire captare noua... Figura Nr. 2-41 Pompe captare noua Figura Nr. 2-42 Lacul Chirita C. Surse locale In municipiul Iaşi, in afara celor două surse principale de alimentare cu apă Timişeşti şi Prut se păstrează 3 captări locale vechi, care deservesc populaţia din zonă, furnizînd un debit total de cca 7 l/s după cum urmează: Sursa Repedea: se compune din 3 fronturi de drenuri (Pietrarie, Păun, Repedea) realizate din zidărie de piatră uscată şi tuburi ceramice amplasate la adîncimea de 2,5 6.0 m în lungime totală de cca 550 m a căror debit total este de 4l/s. Acest debit este colectat într-o camera colectoare comună de Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 150 / 224

unde apa este condusă spre o cameră de clorinare şi apoi la rezervorul de 80 mc din zona Ferma IAS Bucium. Sursa Chilii: amplasată în zona lacului Chiriţa este compusă din 3 drenuri şi asigură un debit de cca 0, 6 1/s Aceasta sursa nu mai este utilizata de catre APA VITAL SA Iasi, fiind in conservare. Toti consumatorii care erau bransati la aceasta sursa au fost debransati si s-a efectuat rebransarea acestora la sistemul centralizat de apa. Sursa Ciric: se compune din 3 fronturi de captare de cca 120 m lungime (Aroneanu, Ciric si 7 Oameni) realizat din tuburi de beton, asigurînd un debit de cca 2,4 l/s. Apa captată din aceste drenuri este transportată prin intermediul a 2 conducte Dn l00 mm spre camera de clorinare, rezervor de inmagazinare cu capacitatea de 100 mc. Aceasta sursa nu mai este utilizata de catre RAJAC Iasi, fiind in conservare. Toti consumatorii care erau bransati la aceasta sursa au fost debransati si s-a efectuat rebransarea acestora la sistemul centralizat de apa. Tratarea apei a) Statia de Tratare a Apei Potabile Timisesti STAP Timisesti tratează apa bruta din râul Moldova. Statia este operată numai atunci când nivelul pânzei freatice în foraje scade sub o anumită limită, iar productia de apă a forajelor nu mai este suficientă pentru a satisface cerintele de apa. Apa tratată este introdusă direct în noul colector care este localizat în interiorul câmpului de foraje de apă, la aproximativ 1 2 km vest de râul Moldova. Date generale: Anul punerii în functiune: 2000 Capacitate proiectată: 600 l/s Productie curentă de apă: până la 600 l/s, conform cererii Proces tehnologic: Statie pompare captare (2 pompe, capacitate 600 l/s si 200 l/s) Conductă apă brută realizată din otel (DN800, 1400m) Cameră amestec si distributie Decantor (diametru 45m) Statie filtre (6 filtre de nisip rapide, suprafată totală filtrare = 360m 2 ) Unitate spălare filtre Instalatie de preparare, depozitare si dozare sulfat de aluminiu Conductă gravitatională apă tratată către noul colector (DN800, 700m) Tratarea nămolului: Recomandări: Paturi uscare nămol. Situatia curentă: Tehnologie: adecvată sarcinii: Starea structurilor civile: cu exceptia statiei de pompare captare apă brută, starea structurilor este bună. Statia de pompare captare apă brută se află într-o stare de uzura avansata. Echipamente mecanice: în stare bună Echipamente electrice: în stare bună Întretinere: discutabilă, statie pompare apă brută în stare de degradare avansata. Reabilitarea statiei de pompare captare apă brută. Initierea unor investigatii in vederea stabilirii celei mai favorabile solutii, respectiv extragerea apei din noile foraje amplasate pe malul râului, comparativ cu extragerea apei direct din râu; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 151 / 224

Construirea unei conducte de aductiune STAP Timisesti cheson dren Timisesti Figura Nr. 2-43 STAP Timisesti...Figura Nr. 2-44 STAP Timisesti Intrare in Camera amestec distributie si decantor cladirea filtrelor Figura Nr. 2-45 STAP Timisesti Sala filtrelor Figura Nr. 2-46 STAP Timisesti Conducte filtre Figura Nr. 2-47 Bazine inmagazinare Al 2(SO 4) Figura Nr. 2-48 Pompe spalare filtre b) Staţia de tratare Chiriţa Apa brută este adusă în staţiile de tratare de la râul Prut (88,6%), aflat la aproximativ 13 km în amonte de oraş. Apa este trimisă prin conducte fie direct la staţiile de tratare, fie indirect, prin lacul Chiriţa, care are rol de bazin de predecantare. Atat staţia de tratare Chiriţa cat si cea de la Şorogari (actualmente dezafectata) primesc si tratează apa brută pentru a o distribui în municipiul Iaşi si împrejurimile sale. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 152 / 224

STAP Chirita a fost construita înte anii 1968 si 1973 si este alimentată atât din lacul Chiriţa, cât şi de la râul Prut prin firul IV. De la lacul Chiriţa apa brută este transportată prin conductele OL Dn 1200mm (L=1050 ml), Dn 800, Dn 600 mm. De la priza Prut apa brută este transportată prin firul VI, V. Cele două conducte se întâlnesc în căminul de vane de unde, printr-o conductă OL Dn 1000 mm apa brută este adusă la bazinul de amestec si distribuţie. Statia de tratare a apei Chirita a fost reabilitata in cadrul Masurii ISPA, intre anii 2002 2008. Scopul investitiei a constat in constructia - montajul unei noi statii de tratare a apei pe actualul amplasament al STAP Chirita, care sa produca o apa potabila ai carei parametrii de calitate sa fie conformi cu cei prevazuti in Directiva Uniunii Europene 98/83/EC in domeniul apelor destinate consumului uman. Finalizarea proiectului in anul 2008 a condus la urmatoarele imbunatatiri: Cresterea capacitatii de tratare a statiei la 1.150 l/s (2.150 4.200 mc/h) Producerea apei potabile cu parametri de calitate conform Directivei Europene 98/83/EC Reducerea costurilor: personal, exploatare, energie electrica Lucrari executate: Camera intrare constructie noua Bazin de preoxidare constructie noua Gospodarie chimica constructie noua Decantaore reabilitare Filtre nisip si carbune activ grnular reabilitare Statie suflante constructie noua Statie pompe spalare si transfer reabilitare Statie clorinare reabilitare Statie electrica reabilitare Sistem SCADA nou Recomandari: Nici una Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 153 / 224

Figura Nr. 2-49 Diagrama flux proces STAP Chirita Figura Nr. 2-50 Camera amestec Figura Nr. 2-51 Unitate de preparare ClO 2 Figura Nr. 2-52 Decantor Figura Nr. 2-53 Statie filtre Figura Nr. 2-54 Conducte galerii filter Figura Nr. 2-55 Cladire clorinare c) Staţia de tratare Şorogari STAP Sorogari se află în Iasi si trata apă fie din rezervorul Chirita, fie din râul Prut. Statia Sorogari a fost inchisa dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare si punerea in functiune a STAP Chirita. Clădirea laboratorului a fost reabilitată relativ recent si va functiona ca laborator principal de apă al SC APA VITAL SA Iasi. Rezervoarele existente prezinta un grad de uzura avansat insa vor fi folosite in contiunare. In vederea asigurarii unei inmagazinari igienice a apei potabile destinate consumului uman, acestea fac obiectul Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 154 / 224

unor lucrari de reabilitare in cadrul proiectului major cu nr. CCI 2009 RO161 PR014 Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si Reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Iasi. Prin lucrarile de reabilitare, pierderile de apa se reduc si permit controlul acestora in cadrul sistemului de alimentare cu apa al Municipiului Iasi, rezervorul urmand a fi inclus in sistemul SCADA existent. Lucrarile de reabilitare includ: lucrari civile, lucrari de inlocuire conducte, inlocuire echipamente electro-mecanice. Figura Nr. 2-56 Laborator Statia de tratare Belcesti Statia de tratare a apei este amplasata in apropierea statiei CFR Belcesti si a fost proiectata la un debit Q = 35l/s. Aceasta se compune din: - Statia de filtre rapide; - Statia de pompare; - Statia de clorinare - Gospodaria de reactivi; - Laborator chimic. Statia de tratare Victoria Statia de tratare este amplasata pe un teren apartinand domeniului public, amplasat pe malul stang al canalului de irigatie, aval si limitrof drumului european E 583 intr-o incinta de 50 x 50 m, in care sunt amplasate urmatoarele obiecte tehnologice: statia de tratare monobloc, care cuprinde compartimentele functionale pentru tratarea apei (decantorul si filtrul rapid cu nisip, ambele dimensionate pentru un debit de 50 mc/h, rezervorul de recuperare a apei de spalare, rezervorul de inmagazinare a apei potabile, gospodaria de reactivi,laboratorul, camera personalului de exploatare); statia de pompare care adaposteste pompele si suflantele tehnologice, cat si pompele pentru vehicularea apei spre consumatori; statia de clorinare; rezervorul de colectare a apei de drenaj; platforma de deshidratare a namolului. Statia de tratare Vladeni Statia de tratare a apei a fost proiectata la un debit Q = 32 l/s. Aceasta se compune din: Camera de amestec reactivi; Decantor orizontal; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 155 / 224

Statia de tratare monobloc; Statia de clorinare; Gospodaria de reactivi; Laborator chimic. Statia de tratare Hirlau Statia de Tratare Apa Potabila Hârlău tratează apă din Rezervorul Pârcovaci si este amplsata la aproximativ 6 km în aval de rezervor. Date generale: Anul punerii în functiune: 1985 Capacitate proiectata STAP: 50 l/s Capacitate proiectată: filtre 90 l/s, conductă apă brută 150 l/s Productie curentă de apă aproximativ 30 l/s (intermitent) Instalatii componente STAP: Aductiuni Conductă apă brută (PREMO, DN400-1705 m, DN500-4500m) Camera de amestec Cameră de reactie (2 unităti a 21 m 3 fiecare) Decantor (2 unităti rectangulare, suprafată totală 245 m 2 ) Statie filtre (6 filtre de nisip rapide, suprafată totală filtrare = 60 m 2 ) Unitate spălare filtre Unitate preparare, înmagazinare si dozare Al2(SO4)3 Dezinfectie finală cu clor Contorizare debit efluent Rezervor apă tratată (500 m 3 ) a) Conducte Timisesti Există 2 conducte gravitationale cu trasee partial separate: Timisesti 1: lungime 104 km, DN 800/ 600, construită în 1911 Timisesti 2: lungime 104 km, construită în 1975 Diametre: 2 x 1000 de la Timisesti la Tunelul Strunga, 1 x 1000 de la Tunel la orasul Iasi si 1 x 800 de la Verseni la Tunel. Conductele sunt realizate din beton, otel si fontă La Săbăoani sunt instalate debitmetre si instalatii de clorinare. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 156 / 224

Figura Nr. 2-57 Turn de apa si debitmetru la Sabaoani Figura Nr. 2-58 Depozit clor Sabaoani Figura Nr. 2-59 Pompe clor Sabaoani b) Conducte Prut Există 5 conducte paralele cu diametre cuprinse intre DN 1000 1200, construite între 1957 si 1975, insumand o lungime de 16 km. Material conducte: beton, otel si fontă. Extinderea acestui sistem s-a realizat pentru alimentarea cu apa a fostelor mari industrii. Recomandari: Reabilitare Fir Timisesti 1 - vechi de peste 100 de ani - DN 600 mm pe trosnonul Oteleni Braesti Popesti - Uricani Dumesti Uricani Iasi (Rezervoare Pacurari), in lungime totala de 34 km. Rezervoare si Statii de pompare a) Rezervoare Capacităţile de stocare a apei potabile a sistemului de alimentare cu apa a municipiului Iaşi insumeaza un volum total de 92, 900 m 3, dupa cum urmeaza: Tabel Nr. 2-86 Capacitati rezervoare Municipiul Iasi Rezervor Capacitate [ m 3 ] Rezervoare Pacurari 25.000 Rezervoare Aurora 27.000 Rezervoare Mijlociu 8.000 Rezervoare Breazu 4.000 Rezervoare Sorogari 20.000 Rezervoare Chirita 6.000 Altele 2.900 Total 92.900 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 157 / 224

Figura Nr. 2-60 Rezervoare Pacurari Figura Nr. 2-61 Conducte rezervoare Alte rezervoare in zona de alimentare cu apa Z01: CUG 1x1000 mc - suprateran - 1995 Miroslava 1x5000 mc - suprateran - 1995 Calarasi 1x300 mc - ingropat - 1977 Ciric 1x1000 mc - semiingropat - 1977 Bucium 1x80 mc - ingropat - 1976 Bucium 1x500 mc - semiingropat - 1982 Galata 1x200 mc - semiingropat 1981 Barnova 1x300mc, 1 x 200 mc, 2x 150 mc, 1 x100 mc, beton semiingropate 2005 Ciurea 1x500 mc, 1x150 mc, beton semiingropate 2007 Miroslava 1x1500 mc, placi metalice, suprateran 2012 Rediu 1x300 mc, placi metalice, suprateran 2010 Tomesti 1x300 mc, 1x1500, beton, semingropate Ungheni+Prisacani, 1x100 mc, panouri metalice - 2005 Holboca 1x400 mc, panouri metalice, suprateran 2005 Valea Lupului 1x 15 mc, 1x350 mc, supraterane, panouri metalice - 2003 Butea 1x 15 mc, 1x450 mc supraterane, panouri metalice 2004 Targu Frumos 1x5000 mc, ingropat 1985 Dumesti 1x200 mc, 1x300 mc, beton, semingropat Letcani 1x500 mc, semiingropat,beton 2006 Podu Iloaiei 1x1000 mc, suprateran, beton armat 1985 Ceplenita 1x100 mc, module prefabricate, subteran 2004 Cotnari 1*150 mc, beton, semiingropat Deleni, 1x50 mc, 2x300, beton armat, semiingropat 2008 Harlau 1x500 mc, 1x1000 mc, 1x2500 mc, beton, semiingropate 1983 Scobinti 2x15 mc-, 1x150 mc, 1x350 mc, placi metalice, subterane 2002 Halaucesti 1x600 mc, panouri metalice, suprateran 2005 Miroslovesti 1x100 mc, 2x300 mc, beton armat-semiingropat & suprateran 2005 Golaiesti 1x15 mc, 1x500 mc, panouri metalice, semiingropat 2006 Gropnita, 3x200 mc, beton, semiingropat 2006 Sipote 1x100mc, 1x350 mc, 1x300 mc, placi metalice, suprateran 2004 Tiganasi 1x600 mc, panouri metalice, suprateran 2006 Victoria 1x10mc, beton, semiingropat 2004 Vladeni 1x1000 mc, beton, semiingropat 1983 Lungani 1x200 mc, 1x300 mc, 1x150 mc, beton Belcesti 1x500 mc, 1x2500, beton, ingropate -1982 Belcesti 1x200 mc, beton, semiingropat - 2005 Coarnele Caprei 1x550 mc, panouri metalice, suprateran 2004 Fantanele 1x300 mc, panouri metalice, suprateran 2012 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 158 / 224

Focuri 1x750 mc, panouri metalice, suprateran 2004 b) Statii de pompare Există 4 statii de pompare principale pentru alimentarea orasului Iasi: Păcurari, Aurora, Mijlociu si Chirita. Primele 3 sunt pentru pomparea apei din sursa Timisesti si au fost modernizate în anul 2007 (Proiect ISPA). Capacitătile curente sunt: Chirita Păcurari Aurora Mijlociu 7300 m³/h 4500 m³/h 2160 m³/h 884 m³/h Tot in cadrul sistemului de alimentare cu apa sunt si cateva statii de dimensiuni mai mici: Călărasi, CUG, Bucium, Galata, Bancila, Cerna. Figura Nr. 2-62 Statie pompare Pacurari Figura Nr. 2-63 - Debitmetru iesire Pacurari Figura Nr. 2-64 Rezervoare Sorogari Alte statii de pompare in zona de alimentare cu apa Z01: SP CUG 2x8 NDS Qn=500 mc/h, pn=70 mca, Pn=160 kw, Un=0,4 kv, n=1500 rot/min SP.Bucium 3xSadu 100 Qn=80 mc/h, H=80 mca, Pn=45 kw, Un=0,4 kv, SP Calarasi 4xCris 125 Qn=185 mc/h, H=61 mca, n=2950 mca, 2xPn=55 kw, 2xPn=75 kw, Un=0,4 kv Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 159 / 224

SP Galata 3xLotru 125 Q=40 mc/h, Pn=37 kw, n=1500 rot/min, h=60 mca, Un=0,4 kv SP Bancila 3xWORDHINGTON DRESSER 200, Qn=325 mc/h, H=51 mca, Pn=75 kw, n=1470 rot/min SP Cerna 3xWORDHINGTON DRESSER 200, Qn=132 mc/h, H=51 mca, Pn=75 kw, n=1470 rot/min SP Barnova 1 1+1 GRUNDFOS CR 32 8 2, Q = 35 mc/h, H = 130 mca, P = 15 Kw 1+1 electropompe GRUNDFOS CR 4 160 / 14, Q = 0,8 l/s=2,88 mc/h, H = 100 mca, P = 3 Kw SP Barnova 2 1+1 GRUNDFOS CR 16 100, avand Q = 3,5 l/s, H = 125 mca, P = 11 KW SP Barnova 3 1 + 1 GRUNDFOS electropompe CR 8 140, Q = 1,95 l/s, H = 125 mca, P = 5,5 KW. SP Ciurea 2 pompe KV 32/4T Qpompa=9,14 mc/h, H=84 mca, P=5,4 kw SP Rediu (1 + 1) Q = 20 l/s, H = 30 mca, P = 18,5 KW, n = 2950 rot/min SP Tomesti ( 1 + 1 ) Q = 80 mc/h, H = 180 mca, P = 55 KW, n = 2950 rot/min. SP Chicerea Statie de pompare booster SPB 2 echipata cu 2 + 1 pompe, Q = 14,15 l/s = 50,94 mc/h, H = 30 mca, P = 5,5 Kw / pompa si pompa de incendiu Q pompa = 5 l/s = 18 mc/h, H = 30 mca, P = 3,0 Kw; SP Valea Lupului SP1(1+1) Grundfos Q = 35 mc/hh = 60 m CA P = 12 kw. SP2 Booster doua electropompe Q = 12,5 mc/h, H = 45 m CA si P = 3 kw. SP Butea 1 + 1 Q = 36,0 mc/h, H = 95 m, P = 18,5 Kw. 1+1 Qn=22 mc/h, H=45 mca, On=5,5 kw SP Targu Frumos 2 + 1 pompe LOTRU 125, P = 37 kw, Q = 220 mc/h, H = 95 m, n = 3000 rot/min. SP Letcani Statia de pompare este echipata cu doua grupuri de pompare compacte tip GRUNDFOS HYDRO 2000 ME 4 CRE 32 8, respectiv: - 2 + 1 R Q = 25 l/s=90 mc/h,h = 110 mca; - 2 + 1 R Q = 20 l/s=72 SP Podu Iloaiei 2 + 1 electropompe LOWARA Q = 90 110 mc/h, H = 20 mca, P = 7,5 kw, n = 2850 rot/min; SP Ceplenita ( 1 + 1 ) Q = 6 mc/h, H = 36 mca, P = 3 KW SP Cotnari (1+1)Q = 9,0 mc/h, H = 107 mca, n = 3000 rot/min, P = 5,5 KW; SP Deleni 1 + 1 pompe, Q = 6,0 mc/h, H = 60 mca, N = 2,20 KW SP Harlau 2 + 1 pompe AN 125 Q = 180 mc/h, H = 60 mca, P = 55 KW, n = 3000 rot/min; SP Scobinti (1 + 1) Q = 23 mc/h, H = 80 mca, P = 15 KW. (1 + 1) Q = 8 mc/h, H = 60 mca, P = 3 KW. SP Halaucesti Statia de pompare cu grup de pompe Booster, 2 + 1 Q = 18 mc/h, H = 20 mca, P = 2,2 Kw. SP Golaiesti 1 + 1 pompe cu ax orizontal, Q = 24,72 mc/h, H = 100 mca, P = 18,5 Kw, n = 2900 rot/min. SP Sipote statie de pompare booster (2+1) cu caracteristicile: Qtotal=l,6 l/s=5,76 mc/h, H=55 m, P=5,5 kw/pompa SP Victori Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 160 / 224

(1 + 1) pompe vertical Qtot = 13,44 l/s =48,4 mc/h, H = 85 mca, P = 22 KW. SP Tiganasi Statie de pompe Booster 2 + 1 pompe cu turatie variabila, avand Q = 7,98 l/s, H = 35 mca, P = 2 x 4,0 Kw. SP Belcesti (1 + 1) pompe SADU 100 Q = 60 mc/h; P = 37 KW; H = 70 mca; n = 3000 rot/min. 1 + 1 pompe CRIS 200a Q = 350 mc/h; P = 30 KW; H = 20 mca SP Fantanele (1+1)LOWARA 33SV05/2AG11OT, Q=15-40 mc/h,h=63-102 mca,p=11kw,n=2900 rot/min SP Focuri (2 + 1), Q = 77,2 mc/h, H = 60 mca, P = 11 Kw. Recomandări: Finalizarea lucrarilor de renovare conducte corodate, reparatii sau remediere defectiunilor care induc pierderi in camere, în special la rezervorul Sorogari; Îmbunătătirea controlului, monitorizării si documentării procesului (cum ar fi măsurare debit influent si efluent) Consolidarea abilitătilor operationale; Stabilirea unei proceduri de întretinere viabile (care să includă, de exemplu si mentenanta preventivă) Retea de distributie Tabel 3 Retele de alimentare Zona de alimentare cu apa Z01 Subzona Alimentare cu apa potabila Zona de de alimentare Oras/com./loc. alimentare Lung.retea cu apa An PIF Material cu apa distrib.[m] Diametru [mm] Z01 Z01a: Orasul Iasi si localitatile invecinate Municipiul Iasi 504.000 100-1000 C.L. Barnova 2004 62.646 sat Barnova 10.764 PEHD 63-180 sat Paun 12.495 PEHD 63-110 sat Pietrarie 11.096 PEHD 125 sat Todirel 3670,5 PEHD 125-180 sat Cercu 3322,2 PEHD 63-110 sat Visani 14.949 PEHD 110 C.L. Ciurea 8.316 - - sat Ciurea 0 OL 50-100 Z01a sat Hlincea 3.987 PEHD 75-110 sat Lunca Cetatuii 3.881 OL-PREMO 50-150 C.L. Holboca 18.645 sat Holboca 1.752 PEHD 63-125 sat Cristesti 1.608 - - sat Dancu 15.285 OL-PREMO- PE 63-400 C.L. Miroslava 2013 46.818 PEHD,PAFSIN 63-300 sat Miroslava 17.533 sat Balciu 15.617 sat Valea Adanca 13.668 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 161 / 224

C.L. Rediu 2010 20.521 sat Rediu 12.240 PEID 63-160 sat Breazu 8.281 PEID 63-250 C.L. Tomesti 2010 60.741 sat Tomesti 27.475 PE,OL 50-400 sat Chicerea 17.167 PEHD 50-125 sat Goruni 6.588 PEHD 50-125 sat Vladiceni 9.500 PEHD 50-200 C.L. Ungheni 2005 10.813 PEHD 63-200 sat Ungheni 2.409 PEHD 63-125 sat Bosia 4.483 PEHD 63-200 sat Minzatesti 3.921 PEHD 32-63 C.L. Valea Lupului 2003 27.307 sat Valea lupului 27.307 PEHD 40-160 Total Z01a 759.807 Z01b: Butea - Costesti C.L. Butea 2004 6.263 sat Butea 6.263 PEID 63-125 C.L. Targu Frumos 30.285 Oras Tg.Frumos 30.285 OL,PVC,Fp,PE 50-400 C.L. Ion Neculce 2010 88.463 PE 30-125 Z01b sat Ion Neculce 26.513 sat Buznea 8.800 sat Dadesti 4.200 sat Ganesti 19.450 sat Prigoreni 17.500 sat Razboieni 12.000 Total Z01b 125.011 Z01c: Baltati - Letcani C.L. Dumesti 2012 23.064 sat Dumesti 11.831 PEHD 75-200 sat Pausesti 11.233 PEHD 75-200 C.L. Letcani 2006 24.542 PEHD 63-110 Z01c sat Letcani 13.223 - - sat Cogeasca 11.319 - - C.L. Podu Iloaiei 20.969 oras Podu Iloaiei 14.787 PREMO 100-350 sat Budai 3.555 PEID 110-160 sat Scobalteni 2.627 PEHD 50-110 Total Z01c 68.575 Z01d: Harlau - Cotnari Z01d C.L. Ceplenita 2004 4.258 sat Ceplenita 4.258 PEHD 63-125 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 162 / 224

C.L. Cotnari 2013 8.487 sat Cotnari 4.249 PEHD 80-200 sat Carjoaia 0 sat Horodistea 1.910 PEHD 90-125 sat Valea Racului 2.328 PEHD 63-90 C.L. Deleni 2005 19.698 sat Deleni 7.470 PEHD 63-110 sat Feredeni 2.490 PEHD 63-110 sat Poiana 3.370 PEHD 63-110 sat Slobozia 2.685 PEHD 63-110 sat Maxut 3.683 C.L. Harlau 1983 31.442 Oras Hirlau 27.568 sat Parcovaci 3.874 C.L. Scobinti 2004 15.409 sat Scobinti sat Fetesti 9.525 PEID 63-160 sat Badeni 3.634 sat Zagavia 2.250 Total Z01d 79.294 Z01e: Miroslovesti - Rachiteni C.L. Ciohorani 2005 1.452 sat Ciohorani 1.452 PEID 63-125 C.L. Halaucesti 2005 17.155 sat Halaucesti 9.980 PEID 63-160 sat Luncasi 7.175 C.L. Mircesti 2006 300 sat Iugani 300 C.L. Miroslovesti 2005 5.273 sat Miroslovesti 2.937 PEID 75-160 sat Soci 1.031 PEID 63-125 Z01e sat Mitesti sat Verseni 1.305 PEID 110-125 C.L. Mogosesti- Siret 2009 31.340 Mogosesti-Siret 7.187 PEHD 32-63 Muncelul de Sus 18.146 PEHD 32-110 Tudor Vladimirescu 6.007 PEHD 32-140 C.L. Rachiteni 2007 7.705 sat Rachiteni 2.603 PEID 110-140 sat Izvoarele 2.040 PEID 110-140 sat Ursaresti 3.062 PEID 160 Total Z01e 63.225 Z01f: Nord - Est Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 163 / 224

C.L. Golaiesti 2007 18.200 PEHD 80-160 sat Golaiesti sat Cilibiu sat Gradinari sat Podu Jijiei C.L. Gropnita 2009 12.680 PEHD 110-200 sat Gropnita sat Bulbucani 1.230 sat Forasti sat Malaesti 11.450 C.L. Sipote 2004 26.260 sat Sipote 5.517 PEID 63-110 Z01f sat Chiscareni 12.705 PEID 63-110 sat Iazu Nou 4.700 PEID 63-160 sat Mitoc 3.338 PEID 63-110 C.L. Tiganasi 2006 14.875 sat Tiganasi 8.066 PEID 63-200 sat Carniceni 6.809 PEID 63-200 C.L. Victoria 2004 18.608 sat Victoria 4.959 PEID 63-110 sat Icuseni 3.465 PEID 63-110 sat Luceni 4.604 PEID 63-110 sat Stanca 1.394 PEID 63-110 C.L. Vladeni 1983 7.000 sat Vladeni 7.000 OL,Azbo.PVC 100-300 Total Z01f 97.623 Z01g: Oteleni - Popesti C.L. Braesti 2009 0 sat Albesti 0 C.L. Lungani 2009 41.806 Z01g sat Lungani 10.632 PEHD 50-110 sat Crucea 10.460 PEHD 50-110 sat Goesti 9.886 PEHD 50-110 sat Zmeu 10.828 PEHD 50-110 Total Z01i 0 Z01j: Cucuteni - Focuri C.L. Belcesti 1982 24.764 sat Belcesti 11.170 Az,PEHD 63-250 sat Tansa 5.230 PEHD 63-110 Z01j sat Satu Nou 8.364 PEHD 63-110 C.L. Coarnele 2004 11.806 Caprei sat Coarnele Caprei 6.056 PEID 63-160 sat Arama 5.750 PEID 75-125 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 164 / 224

C.L. Fantanele 2013 14.420 PEHD 63-200 sat Fantanele 14.420 C.L. Focuri 2004 6.677 sat Focuri 6.677 PEID 63-110 Total Z01j 57.667 Total Z01l 0 Total Z01 0 1.293.008 Balanta ape se regaseste in Anexa C.1.1. Operare si Intretinere Sistemul este bine operat. Lucrările de întretinere sunt în general bine realizate. Pentru tronsoanele vechi si corodate sau echipamente (conducte, pompe, vane etc.), atingerea conditiilor de igienă si curătare este imposibilă, fiind necesară reabilitarea succesivă a acestora, etapizat pe ani. Monitorizare si contorizare Apa produsă si debitele influente în sistem sunt suficient măsurate folosind debitmetre ultrasonice. Acoperirea contorizării consumului este de aproape 100 %. Sunt recomandate îmbunătătiri ale contorizării debitelor între părtile principale ale sistemului si punctele de presiune din cadrul retelei. In vederea asigurarii unui sistem eficient de masurare a debitelor la nivelul Operatorului Regional, s-a prevazut instalarea de noi debitmetre, in punctele de monitorizare debit, stabilite de catre SC APAVITAL SA Iasi. Astfel, in cadrul proiectului mai sus mentionat, se vor realiza 35 de puncte de monitorizare a debitelor, amplasate in toate cele 5 sisteme ce alimenteaza cele 6 zone de alimentare cu apa (la intrarea şi iesirea din STAP şi in punctele strategice din retele) din orasul Iasi. 2.10.1.2 Zona de alimentare cu apa Cristesti - Siretel Z02 Din totalul populatiei, de aproximativ 4.923 locuitori, sistemul deserveste aproximativ 115 persoane (2,3%). Frontul de captare este localizat pe malul riului Siret cuprinzand trei puturi forate avand H = 13 m si Q = 1,5 l/s/ put, lungimea conductei de aductiune fiind de 7,2 km. Distributia apei la consumatori se face printr-o retea cu lungimea totala de 4 km, compusa din conducte cu diametre cuprinse intre 75 mm si 160 mm. Materialul din care sunt confectionate conductele este polietilena. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 165 / 224

Figura Nr. 65 - Zona de alimentare cu apa Cristesti - Siretel Z02 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 166 / 224

Tabel 4 Zona alimentare cu apa Cristesti - Siretel Z02 Zona de alimentare cu apa Z02 Oras/Comuna Nr. locuitori (2013) Numar locuitori deserviti % localitate Grad de conectare % zona de alimentare Lespezi 2.058 0 0,0 0,0 Siretel 2.865 115 4,0 2,3 Total Z02 4.923 115 2,3 Tabel 5 Acoperirea sistemului de alimentare cu apa Z02 Alimentare cu apa potabila Zona de alimentare Oras/com./loc. Grad de Nr.pers.deserv. de Nr.total Nr.gosp.deservite cu apa conectare Nr.brans. sist. de alim.cu apa gospodarii % apa % C.L. Siretel 115 5,0 48 886 0 Z02 sat Siretel 115 5,0 48 886 Total Z02 115 0,7 48 Debitul specific 80l/ om/ zi Nivelul de pierderi 69,8% Gradul de contorizare 0% Sursa de apa bruta - Front de captare pe malul riului Siret cuprinzand trei puturi forate avand H = 13 m si Q = 1,5 l/s / put. Aductiuni apa bruta nu exista Statii de tratare - Nu exita statii de tratare. Exista 2 statii de reclorinare la frontul de puturi. Aductiuni apa potabila Lungimea aductiunii este de 7,175 km, material polietilena: Dn,180 L=3.426 m Dn.160 L=2.152 m Dn.125 L=1.482 m Dn.63-90 L=115 m Rezervoare Siretel 1x250 mc, panouri metalice, suprateran 2006 Nota: Capacitatea de stocare a apei este in prezent insuficienta, motiv pentru care in planul de finantare pe termen lung s-au inclus fonduri pentru construirea unui nou rezervor. Statii de pompare SP Siretel Trei puturi forate, H = 130 m si Q = 1,5 l/s / put. Retele de distributie Tabel 6 Retele de alimentare Zona de alimentare cu apa Z02 Zona de Alimentare cu apa potabila alimentare cu Oras/com./loc. An Lung.retea apa Material PIF distrib.[m] Z02 Diametru [mm] C.L. Siretel 2006 4.013 sat Siretel 4.013 PEHD 75-160 Total Z02 4.013 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 167 / 224

2.10.1.3 Zona de alimentare cu apa Pascani - Z03 Zona de alimentare cu apa Pascani deserveste un numar de 8 localitati, cu un total de 38.916 locuitori, din care 35.1631 persoane vor fi conectate la sistemul centralizat de distributie a apei (90,4%). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 168 / 224

Figura Nr. 66 Zona de alimentare cu apa Pascani Z03 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 169 / 224

Tabel 7 Zona de alimentare cu apa Pascani Z03 Zona de alimentare cu apa Pascani (Z03) Nr. locuitori Localitati conform recensamant final 2013 Pascani 25.890 Blagesti 1.141 Lunca 2.044 Bosteni 997 Sodomeni 1.158 Gastesti 2.355 Numar locuitori deserviti viitor % localitate Grad de conectare viitor % zona de alimentare 30.898 92,0 79,4 Topile 1.910 1.528 80,0 3,9 Motca 3.421 2.737 80,0 7,0 Total Z03 38.916 35.163 90,4 Acoperirea sistemului de alimentare cu apa Tabel 8 Acoperirea sistemului de alimentare cu apa Z03 Zona de Alimentare cu apa potabila alimentare cu apa Oras/com./loc. Nr.loc. Nr.pers.deserv. de sist. de alim.cu apa Nr.bra ns. Nr.total gospodarii C.L. Motca 3.421 2.416 808 1.017 sat Motca 3.421 1.017 C.L. Pascani 33.585 30.522 3.716 13.154 oras Pascani 25.890 10.370 sat Blagesti 1.141 415 Z03 sat Bosteni 997 353 sat Gastesti 2.355 801 sat Lunca 2.044 797 sat Sodomeni 1.158 418 C.L. Valea Seaca 1.910 0 0 593 sat Topile 1.910 0 0 593 Total Z03 38.916 32.938 4.524 14.764 Operator: SC PREST SERV APA SA Pascani Principala sursa de captare care asigura alimentarea cu apa a Municipiului Pascani o constituie sursa Motca. Parte din componentele sistemului de alimentare cu apa al municipiului Pascani a fost reabilitat intre anii 2006 2009, prin Masura ISPA Nr.2000/RO/16/P/PE/005. In cadrul componentei Modernizarea sursei de alimentare cu apa Motca, din cele 63 de puturi care compun frontul de captare Motca, 37 au fost reabilitate complet. A fost construita o noua aductiune in lumgime de 43 km, pentru a evita pomparea peste Dealul Runcu, aductiunea veche de 9 km lungime fiind abandonata. Au fost reabilitate complet cele doua rezervoare de inmagazinare, V= 2 x 1000 mc si statia de pompare, rezervoarele de inmagazinare din zona inalta V1 = 2.500mc, V2= 5000 mc. Totodata s-a constuit si sistemul de canalizare al Gospodariei de Apa, necesar pentru golirea rezervoarelor. A fost modernizat laboratorul de analiza apa potabila, statia de clorinare - Q=202 l/s si Dispeceratul Motca. Sistemul de alimentare cu apa Pascani este prezentat in figura de mai jos. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 170 / 224

Dealul Runcu Rezervor: 1 x 2500 m3 1 x 5000 m3 Partial Approx. 9 km Rezervor: 2 x 1000 m3 Sursa Boldesti 18-20 l/s Sursa Motca 425 l/s 37 de foraje reabilitate Sursa Hazanesti 20-22 l/s Figura Nr. 2-67 Schema generala de alimentare de alimentare cu apa a zonei de alimentare Pascani Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 171 / 224

Frontul de captare de la Hăznăseni are 6 foraje cu adâncimea cuprinsa intre 8,3 10,5 m Capacitatea fiecărui foraj: aproximativ 20 l/s Front captare Boldesti Capacitate izvor: aproximativ 18 l/s Prin finantare de la bugetul local si surse proprii, au fost realizata in proportie de 90% alimentarea cu apa a localitatilor Sodomeni, Bosteni si Lunca, toate apartinatoare de Municipiul Pascani. Rezervoare si Statii de pompare a) Statia de pompare Motca Statia de pompare de la Motca are o capacitate de 10.800 mc/zi. Pompele au fost inlocuite recent prin Programul ISPA finalizat in trimestrul IV, in anul 2009. b) Statia de pompare Hazanesti si Boldesti Capacităti: Hăznăseni 1.296 m³/zi si Boldesti 1.300 m³/zi Rezervoare: a) zona inalta: 1 x 2500 + 1 x 5000 m³ b) zona principală Pascani: 2 x 1000 m³ Retele de distributie Tabel 9 Retele de alimentare Zona de alimentare cu apa Z03 Alimentare cu apa potabila Zona de alimentare Oras/com./loc. An Lung.retea cu apa Material PIF distrib.[m] Diametru [mm] Z03 C.L. Motca 12.940 sat Motca C.L. Pascani 97.102 Otel,Azbo,PEHD 80-400 oras Pascani sat Blagesti sat Bosteni sat Gastesti sat Lunca sat Sodomeni C.L. Valea Seaca 0 sat Topile Total Z03 110.042 Balanta apei se regaseste in Anexa C.1.1. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 172 / 224

2.10.1.4 Zona de alimentare cu apa Tibanesti - Z04 Din totalul populatiei, de aproximativ 10.793 locuitori, sistemul deserveste aproximativ 3.454 persoane (32,0%). Apa bruta este extrasa din acumularea Tungujei, productia de apa in anul 2012 fiind de 145,83 mii mc. Lungimea aductiunilor este de 43,1 km, iar distributia apei la consumatori se face printr-o retea cu lungimea totala de 74,1 km, compusa din conducte cu diametre intre 63 mm si 160 mm. Materialul din care sunt confectionate conductele este polietilena. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 173 / 224

Figura Nr. 68 - Zona de alimentare cu apa Tibanesti Z04 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 174 / 224

Tabel 10 Zona alimentare cu apa Tibanesti Z04 Zona de alimentare cu apa Z04 Oras/Comuna Nr. locuitori (2013) Numar locuitori deserviti Grad de conectare % localitate Dagata 2.128 0 0,0 0,0 Ipatele 587 153 26,1 1,4 Tansa 2.533 672 26,5 6,2 Tibanesti 5.544 2.629 47,4 24,4 Total Z04 10.793 3.454 32,0 % zona de alimentare 2.10.1.5 Zona de alimentare cu apa Tutora - Priscani - Z05 Din totalul populatiei, de aproximativ 3.223 locuitori, sistemul deserveste aproximativ 1.551 persoane (48,1%). Apa bruta este extrasa din sursa Prut si sursa Timisesti, lungimea conductelor de aductiune fiind de 13,5 km. Distributia apei la consumatori se face printr-o retea cu lungimea totala de 7,78 km, compusa din conducte cu diametre cuprinse intre 63 mm si 225 mm. Materialul din care sunt confectionate conductele este polietilena. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 175 / 224

Figura Nr. 69 - Zona de alimentare cu apa Tutora - Prisacani Z05 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 176 / 224

Tabel 11 Zona alimentare cu apa Turora Prisacani Z05 Zona de Numar Grad de conectare Nr. locuitori alimentare Oras/Comuna locuitori (2013) % cu apa deserviti % zona de alimentare localitate Z05 Prisacani 3.223 1.551 48,1 48,1 Total Z05 3.223 1.551 48,1 2.10.1.6 Zona de alimentare cu apa Raducaneni - Gorban - Z06 Din totalul populatiei, de aproximativ 8.277 locuitori, sistemul deserveste aproximativ 4.230 persoane (51,1%). Apa bruta este extrasa din sursa Prut, lungimea conductelor de aductiune fiind de 15,1 km. Distributia apei la consumatori se face printr-o retea cu lungimea totala de 32,9 km, compusa din conducte cu diametre cuprinse intre 63 mm si 225 mm. Materialul din care sunt confectionate conductele este polietilena. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 177 / 224

Figura Nr. 70 - Zona de alimentare cu apa Raducanei - Gorban Z06 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 178 / 224

Tabel 12 Zona alimentare cu apa Raducaneni - Gorban Z06 Zona de alimentare cu apa Z06 Oras/Comuna Numar Grad de conectare Nr. locuitori locuitori (2013) % deserviti % zona de alimentare localitate Mosna 1.750 532 30,4 6,4 Raducaneni 6.528 3.698 56,7 44,7 Total Z06 8.277 4.230 51,1 2.10.1.7 Zona de alimentare cu apa Andrieseni - Trifesti - Z07 Din totalul populatiei, de aproximativ 6.312 locuitori, sistemul deserveste aproximativ 2.933 persoane (46,5%). Apa bruta este extrasa din sursa Prut, lungimea conductelor de aductiune fiind de 9,9 km. Distributia apei la consumatori se face printr-o retea cu lungimea totala de 47,83 km, compusa din conducte cu diametre cuprinse intre 90 mm si 225 mm. Materialul din care sunt confectionate conductele este polietilena. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 179 / 224

Figura Nr. 71 - Zona de alimentare cu apa Andrieseni Trifesti Z07 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 180 / 224

Tabel 13 Zona alimentare cu apa Andrieseni - Trifesti Z07 Zona de alimentare cu apa Z07 Oras/Comuna Numar Grad de conectare Nr. locuitori locuitori (2013) % deserviti % zona de alimentare localitate Andrieseni 4.048 2.036 50,3 32,3 Bivolari 2.264 897 39,6 14,2 Total Z07 6.312 2.933 46,5 2.10.2. Infrastructura de apa uzata Capitolele următoare prezintă o compilaţie a infrastructurii existente de apă uzată, pe baza informaţiilor culese din chestionare, studii precedente şi informaţii obţinute de la APAVITAL Iaşi privind Colectarea apelor uzate Epurarea apelor uzate Gestionarea nămolului Tratarea apelor uzate industriale. Au fost analizate toate localitatile, din judetul Iasi, care dispun de facilitati de canalizare. 2.10.2.1 Aglomerarea Iaşi Din totalul populatiei, de aproximativ 341.251 locuitori, reteaua de canalizare deserveste aproximativ 263.186 persoane (aprox. 77%). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 181 / 224

Figura Nr. 72 Aglomerarea Iasi Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 182 / 224

Tabel 14 Aglomerare Iasi Aglomerare Oras/ Comuna Grad de Grad de Nr. locuitori (2013) Populatie Populatie conectare conectare echivalenta conectata % localitate % aglomerare Municipiul Iasi 289.041 873.749 249.660 86,4 73,16 Aroneanu 260 260 0 0,0 0,00 Barnova 5.726 6.585 0 0,0 0,00 Ciurea 10.713 12.320 2.313 21,6 0,68 IASI Holboca 9.381 10.788 4.508 48,1 1,32 Miroslava 6.828 7.852 176 2,6 0,05 Tomesti 10.945 12.586 4.681 42,8 1,37 Rediu 3.424 3.766 0 0,0 0,00 Valea Lupului 4.934 5.427 1.848 37,5 0,54 TOTAL AGLOMERARE 341.251 933.334 263.186 77,1 Este important de menţionat că o parte a sistemului de colectare şi tratare a apelor uzate face obiectul proiectului cu nr. CCI 2009 RO161 PR014 Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si Reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Iasi, proiect ce vizeaza extinderea şi reabilitarea/modernizarea acestor sisteme, finanţat din Fonduri de Coeziune. Proiectul include ample masuri de investitii ce vizeaza atat atât sistemul de alimentare cu apă surse, aducţiuni, rezervoare, reţea de distribuţie, cât şi sistemul de canalizare : reţea de canalizare - reabilitari si extinderi-, staţii de pompare apă uzată şi de asemenea, staţia de epurare a municipiului Iasi implementarea treptei de epurare avansata. Situaţia existentă privind sistemul de canalizare este prezentată mai jos. Reţeaua şi Staţia de Epurare Ape Uzate (SEAU) sunt operate de APAVITAL IAŞI. Colectarea apelor uzate Lungime reţea: Populaţie racordată: Branşamente case: Diametre, material, vârstă: Colectoare principale, puncte de deversare: Staţii pompare ape uzate: Alte structuri (bazine retenţie etc.): Lungimea totală a reţelei sistemului de canalizare este de 428.000 m. In cadrul proiectului cu nr. CCI 2009 RO161 PR014 Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si Reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Iasi este prevazuta Extinderea sistemului existent de canalizare din oraşul Iaşi cu o lungime totală de 28.145 m; În prezent 289.324 locuitori sunt racordaţi la reţeaua de canalizare. Numărul de racorduri nu a fost furnizat. Reţeaua de canalizare existentă cuprinde colectoare de până la 1500 mm diametru cu 26 camere deversoare Colectorul principal deversează în SEAU, localizată în partea estică a Iaşiului Există 4 staţii de pompare în operare în cadrul reţelei Nu mai există alte structuri în reţeaua de canalizare Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 183 / 224

Munici Starea curentă a conductelor şi Nu sunt disponibile informaţii privind apa de infiltraţie. piulul infiltraţii: Iaşi dispun e, la data prezentei, de o staţie de epurare a apelor orăşeneşti care cuprinde: A. Linia I de epurare a apei modernizată şi retehnologizată; Coarse Screen Intake Pumping Station Fine Screen Aerated Grit and Grease Chamber Primary Settling Tanks M M Aeration Tanks Secondary Settling Tanks M Receiving Water Body Bahlui River Return Sludge Excess Sludge Gravity Sludge Thickener Sludge Storage Tanks Anaerobic Digester 1st Step Anaerobic Digester 2nd Step M Mechanical Sludge Dewatering Sludge Drying Beds M Figura Nr. 2-73 Diagramă a fluxului liniei 1 SEAU Iaşi B. Linia II de epurare a apei,a fost reabilitata prin proiectul«reabilitarea şi modernizarea Staţiei de epurare ape uzate Iaşi, Linia II Apa şi Linia Nămolului»- 2000 / RO / 16 / P / PE / 006 si a fost pusa in functiune in anul 2010. Statia a fost reabilitata pentru a prelua si trata apele uzate orasenesti avand o incarcatura organica exprimata in CBO5 de 56.000kg/zi, insemnand o populatie echivalenta de 933000 L.E. Debitul mediu influent pe vreme uscată este de ( 1 ) - Q med vreme uscată = 3.240,00 l/s, din care se va distribui pe linii, astfel: Linia I 43 % 1.390,00 l/s (Q Linia I med vreme uscată ) Linia II 57 % 1.850,00 l/s (Q Linia II med vreme uscată ) Aferent acestor debite distribuite şi încărcările în poluanţi ale influentului încărcarea distribuită proiectată pe linii este următoarea: Tabel Nr. 2-87 Incarcari ale influentului, corespunzator celor doua linii ale Statiei de epurare Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 184 / 224

Parametru Linia I Linia II TOTAL STAŢIE ( kg/zi ) ( kg/zi ) ( kg/zi ) mg/l CBO5 24.000 32.000 56.000 200 CCO 48.000 64.000 112.000 400 SS 24.000 32.000 56.000 200 N total 3.000 4.000 7.000 25 NOTA 1 P total 400 533 933 3,3 NOTA 2 NOTA 1 şi NOTA 2: N total şi P total au fost luate în considerare de proiectant la calculele de dimensionare şi de verificare a procesului pentru eliminarea concentraţiei CBO5.Proiectul nu a prevăzut treptă terțiară de epurare pentru eliminare N și P. Figura Nr. 2-74 Descrierea tehnologica a liniei apei in SEAU modernizata Linia II se compune din următoarele obiecte tehnologice: (se anexează Schema de flux a apei L I + L II) DEBITE LINIA II TREAPTA A LINIA II TREAPTA B TRATARE NAMOL Q influent mediu = 3240 l/s 57% în LINIA II Q influent mediu = 1850 l/s 43 % în LINIA I Q influent mediu = 1390 l/s Tratarea nămolului este - camera de admisie cu camera deversoare; - grătare rare; - staţia de pompare ape uzate; - clădirea grătarelor fine; - deznisipatorul aerat combinat cu separator de grăsimi; - bazine de aerare, inclusiv selector biologic; - bazine decantare secundare; - staţie pompare nămol recirculat; - staţia de pompare nămol primar; - staţia de pompare nămol recirculat şi în exces; - metantancuri; - centrala termică şi schimbătoare de căldură nămol; - cogenerator biogaz; - rezervoare gaz ( gazometre ); - îngroşător static Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 185 / 224

dimensionată pentru: - producţie de nămol în medie - producţie biogaz în medie Gradul de mineralizare a nămolului > 50 % - bazine decantare primare; -canale evacuare; Calitatea apei epurate: CBO (BOD) -25 mg/l -CCO (COD) -125 mg/l -suspensiisolide(ss) - 35 mg/l nămol; - îngroşător mecanic a nămolului; -instalaţie deshidratare nămol - paturi de uscare nămol Construcţii noi sunt: clădirea grătarelor, deznisipatorul aerat, selectorul şi bazinul de decantare secundar longitudinal. Toate celelalte construcţii sunt existente şi au fost reabilitate. Procesul tehnologic existent al Liniei I este conceput ca o tratare mecanică combinată cu o tratare biologică într-o treaptă separată. Procesul tehnologic al staţiei de epurare linia II este conceput ca o tratare biologică în două trepte, adică o treapta A ( sarcina maximă de încărcare ) şi o treaptă B. În noul proces tehnologic actual încărcarea va fi divizată. Aproximativ 57% din încărcare va fi tratată în linia II, iar restul va fi preluat de linia I. Încărcarea în viitor a liniei I va fi de aproximativ 30% din actuala încărcare a liniei I. În noul proces tehnologic actual încărcarea va fi divizată. Aproximativ 57% din încărcare va fi tratată în linia II, iar restul va fi preluat de linia I. Încărcarea în viitor a liniei I va fi de aproximativ 30% din actuala încărcare a liniei I. Aceasta înseamnă că efluentul liniei I se va îmbunătăţi în comparaţie cu actuala situaţie. C. Linia de tratare a nămolului In cadrul proiectului ISPA cu PIF 2010 s-au realizat modernizari asupra liniei existente de tratare a nămolului pentru a asigura îngroşarea, fermentarea şi deshidratarea nămolului rezultat din staţia de epurare ( respectiv a nămolului rezultat din ambele linii de epurare a apei, L I + II ) până la un conţinut de 25 % substanţă solidă a nămolului fermentat pentru asigurarea condiţiilor de a fi depozitat. Depozitul de nămol (Batale Tomeşti) care a funcţionat în perioada 1994 2007 a fost cuprins în proiect cu lucrări de dezafectare - reabilitare în vederea redării în circuitul natural. Tabel Nr. 2-88 Principalilor parametri din Statia de epurare a municipiului Iasi 2009. ANUL 2009 DATE REZULTATE DIN AUTOMONITORIZARE Analize proprii + terţi care execută analize de metale şi sustanţe periculoase conform contractelor incheiate de S.C. APAVITAL S.A. Denumire parametru Reprezintă media aritmetică a rezultatelor zilnice de laborator. INFLUENT EFLUENȚI EFICIENŢA % Autorizaţia 192/2010 Tr. Mecanică Tr. Mecano - biologică Trepte de epurare Limitele autorizate A192 / 2010 GV2 Autoriz. 192/2010 Limitele autorizate A 192/2010 GV3 Autorizat A192 / 2010 Limite NTPA 001 / 2005 Directiva 91/271 EEC mg/l mg/l to/a n mg/l mg/l M B mg/l mg/l mg/l MTS 172 134 630 33 2026 22 75 200 100 35 * CBO5 194 140 660 23 1441 28 83 180 40 25* CCOCr 121 340 258 2 66 4026 24 75 300 125 125* Rez.fix 285 616 606 3 578 35495 2 5 2000 2000 2000 Amoniu 21 24.85 117 0,28 17 99 30 5 2 Azotiti 0,4 0,78 3 0,31 19 60 5 15 1 Azotati 2.4 4,6 21,6 50,51 3101 37 90 25 Cupru 0,1 0,024 113 0,028 1 0.1 0.1 0.1 Crom total 1 0,011 53 0,012 0,7 1 1 1 Zinc 0,5 0,133 625 0,106 6,5 0,5 0,5 0,5 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 186 / 224

Nichel 0,042 198 0,029 1,7 0.1 0,5 Plumb 0,022 103 0,031 1,9 0.2 0,2 Tabel Nr. 2-89 Principalilor parametri din Statia de epurare a municipiului Iasi 2010 ANUL 2010 DATE REZULTATE DIN AUTOMONITORIZARE Analize proprii + terţi care execută analize de metale şi sustanţe periculoase conform contractelor încheiate de S.C. APAVITAL S.A. Reprezintă media aritmetică a rezultatelor zilnice de laborator. INFLUENT EFLUENȚI EFICIENȚA Limitele autorizate GV2 Limitele autorizate GV3 Limite evacuare conform legislatiei Denu mire poluant Treapta mecanică Tr. mecanică Tr. mecano - biologică Tr. Meca nica Tr. Biologic a Treapta mecanică Treapta biologică NTPA 001/2005 mg/l mg/l to/an mg/l to/an mg/l % mg/l mg/l mg/l MTS 189 120 1949 34 1584 37 82 200 100 35 * CBO5 156 89 1445 11 512 43 93 180 40 25* CCOCr 270 184 2989 40 1864 32 85 300 125 125* Reziduu fix 599 521 8464 509 23723 13 15 2000 2000 2000 Amoniu 20 19.8 321 0.3 13 99 30 5 2 Azotiti 0.56 0.34 5 0.98 45 5 15 1 Azotati 0 3.93 63 39.22 1827 33 90 25 Cupru 0.024 0,390 0.017 0,792 0.1 0.1 0.1 Crom 0.007 0,114 0.007 0,326 1 1 1 Zinc 0.187 3,0 0.158 7,364 0.5 0.5 0.5 Nichel 0.035 0,569 0.036 1,678 0.1 0.1 0.5 Plumb 0.022 0,357 0.021 0,979 0.2 0.2 0.2 In cadrul proiectului Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si Reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Iasi s-au atribuit spre executie urmatoarele lucrari, in zona orasului Iasi: - Extinderea sistemului existent de canalizare din oraşul Iaşi: Lungimea totală a reţelei de canalizare propuse pentru extindere în oraşul Iaşi la faza Documentatiei de Atribuire este de 28145m. - Sistem nou de canalizare pentru Holboca, Păun, Bârnova, Pietrărie, Cercu, Valea Adâncă, Tomeşti, Vlădiceni, Chicerea şi Vişani: În tabelul de mai jos sunt prezentate comparativ lungimile reţelelor de canalizare: Tabel Nr. 2-90 Lungimile retelelor de canalizare, conform documentatiei de atribuire Denumire stradă DA Diametru Lungime (mm) (m) 250 7050 Reţea Păun 300 352 350 1164 Total reţea Păun 8566 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 187 / 224

Reţea Pietrărie 250 3956 Reţea Bărnova 250 2667 250 3925 Şos. Bârnova 300 1898 350 1415 Total şos. Bârnova 7238 Reţea Cercu 250 2268 Reţea Vişani 250 6448 Reţea Valea Adâncă 250 1748 Reţea Holboca 250 7494 300 486 Total reţea Holboca 7980 Reţea Tomeşti 250 12438 350 701 Total reţea Tomeşti 13139 Reţea Vlădiceni 250 2467 Reţea Chicerea 250 6804 TOTAL LUNGIME (m) 63.281 - Reabilitarea hidraulică a colectoarelor existente în oraşul Iaşi: Pentru realibilitarea retelei de canalizare s-a propus un total de 12844 m, retea de colectoare, confrom Documentatiei de atribuire a lucrarilor, dispuse confrom tabelului: Tabel Nr. 2-91 Lungimile colectoarelor propuse spre reabilitare Denumire stradă DA Diametru Lungime (mm) (m) Str. Horia 300 323 Str. Dumbrava Roşie 300 1066 Str. Săulescu 300 269 Str. Alecsandri 300 125 Str. Toma Cozma 300 519 Str. George Coşbuc 300 332 Aleea Grădinari - Mal Stâng Bahlui 300 97 Str. Decebal 300 316 Aleea Decebal 300 178 Aleea Rozelor 300 371 Str. Romană 300 583 Str. Ion Neculce 300 445 Str. Petre Andrei (Caminelor) 400 791 Aleea Sadoveanu 400 1257 Str. Săulescu 400 231 Str. V. Alecsandri 400 185 Str. Manolescu 400 39 Str. P. Istrati 400 361 Str. Toma Cozma 400 724 Str. George Coşbuc 400 313 Bd. Ţuţora 400 733 Bld Socola - D. Mangeron Aleea Gradinari - Mal Stang Bahlui 400 120 Str. Decebal 400 309 Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 188 / 224

Str. Ion Neculce 400 49 Str. Romană Bd. N. Iorga 400 330 Str. Săulescu 500 271 Str. P. Istrati Str. Aurel Vlaicu 500 694 Str. Mitropolit Varlaam 500 210 Str. Toma Cozma 500 184 Str. Costăchescu 600 181 Str. Mitropolit Varlaam 800 414 Str. Luca Arbore 1600/1010 713 Bd. Socola - D. Mangeron Bd. Ţuţora 800 111 TOTAL LUNGIME (m) 12.844 S-a propus de asemenea reabilitarea colectoarelor principale pe o lungime de 10850m, confrom Documentatiei de Atribuire a lucrarilor, acestea fiind detaliate in tabelului de mai jos: Tabel Nr. 2-92 Lungimile colectoarelor principale popuse spre reabilitare Denumire stradă DA Diametru Lungime (mm) (m) Str. Mitropolit Varlaam 1000 700 Bd. C. A. Rosetti 1000 1035 Şos. Bucium 1000 3400 Bd. Tudor Vladimirescu 1000 1015 Subtraversare P. Ciric 1000 120 Subtraversare P. Ciric 1000 120 Colector Mal Stâng 1000 35 Colector Mal Stâng 1000 35 Colector Mal Stâng Colector Mal Stâng 1500 35 Colector Mal Stâng 1500 45 Colector Mal Stâng 1500 35 Colector Mal Stâng 1500 35 Bd. Tudor Vladimirescu 1500 600 Subtr. Pod Sfântu Ioan 1000 70 Subtr. Pod Sfântu Ioan 1000 70 Str. Sfântul Ioan 2200 900 Pod Sf. Ioan - St. Epurare Iaşi 3000x2250x3000 1200 Str. Cronicar Mustea 1000 250 Conductă by-pass 3000 1150 TOTAL LUNGIME (m) 10.850 Staţii de pompare noi: S-a prevăzut un număr total de 11 staţii de pompare : Holboca, Dancu, Şos. Bârnova - 2 buc, Vişani, Pietrărie, Cercu, Bârnova, Chicerea şi Tomeşti - 2 buc. Conducte de refulare propuse S-a propus realizarea unor conducte de refulare cu lungimea totala de 12.665m, conform Documentatiei de atribuire a lucrarilor. Conductele propuse sunt dispuse conform tabelului de mai jos: Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 189 / 224

Tabel Nr. 2-93 Lungimi conducte de refulare Staţia de pompare Denumire conductă refulare DA Diametru (mm) Lungime (m) SPAU Holboca CR 1 225 1160 SPAU Dancu CR 2 110 150 SPAU1 Şos. Bârnova CR 1 125 265 SPAU2 Şos. Bârnova CR 2 110 1590 SPAU3 Vişani CR 3 110 1475 SPAU4 Pietrărie CR 4 110 895 SPAU5 Cercu CR 5 110 1300 SPAU6 Bârnova CR 6 110 750 SPAU1 Chicerea CR 1 110 1065 SPAU2 Tomeşti CR 2 125 3435 SPAU3 Tomeşti CR 3 200 580 TOTAL LUNGIME (m) 12.665 Staţia de epurare Iaşi nu este dimensionată pentru eliminarea N şi P. Pentru respectarea Directivei 91/271/EEC este promovată prin fonduri de coeziune treapta terțiară de epurare. In final, confrom documentatiei de atribuire, statia de epurare va trebui sa asigure urmatorii parametri: Staţia de epurare va putea primi un debit total maxim de apă pluvială de 8.233 l/s, din care 4.033 l/s vor fi trataţi integral prin epurare primară, secundară si terţiara şi, un alt debit de până la 4.200 l/s care va fi tratat numai în instalaţia de tratare a apelor pluviale (actuala treapta primara a liniei 1). In volumele obiectelor deja existente se propune si stocarea excedentului din influentul, in vederea compensării a acelor volume de apa uzata intrate in staţia de epurare in perioada ploilor de intensitate mare. Până la concurenta nivelelor minime de funcţionare (corespunzătoare debitului minim hidraulic al liniei 1 ) treapta primara Linia 1 va lucre simultan, intr-o prima secvenţa si ca bazin de acumulare a apelor din perioada de ploi dar si ca treapta de epurare primara. După depăşirea acestor limite de minim, instalaţia va continua sa realizeze o tratare primara, efluentul acesteia urmând sa fie descărcat in canalul comun cu dublu rol, de distribuţie in treapta secundara si de descărcare a excesului in emisar prin intermediul unui deversor intermediar. După încetarea perioadei ploioase si revenirea debitului influent la valorile medii din perioada de timp uscat instalaţia de tratare a apelor pluviale trebuie sa-si reducă treptat activitatea. Corespunzător acestui tip de funcţionare in tandem a celor doua linii se va avea in vedere si revizuirea (proiectare, achiziţiei si execuţie) a liniei comune pentru tratarea nămolurilor. Procesul de epurare a apelor de pe cele doua linii pe vreme uscata si pe vreme de ploaie va fi condus, controlat si monitorizat automat prin sistemul SCADA. 2.10.2.2 Aglomerarea Pascani Aglomerarea Pascani va deservi un numar de 7 localitati, cu un total de 35.495 locuitori, din care 28.369 persoane vor fi bransate la sistemul centralizat de canalizare (80,0%). Numarul de locuitori echivalenti este de 68.170. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 190 / 224

Figura Nr. 75 Aglomerarea Pascani Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 191 / 224

Tabel 15 Aglomerarea Pascani Nr. crt. Aglomerare Localitati componente Nr. locuitori 2013 Populatie echivalenta Pascani 25.890 57.604 Blagesti 1.141 1.255 Bosteni 997 1.097 2 Pascani Gastesti 2.355 2.591 Lunca 2.044 2.248 Sodomeni 1.158 1.274 Topile 1.910 2.101 TOTAL AGLOMERARE 35.495 68.170 Operator: SC PREST SERV APA SA Pascani La nivelul municipiului Pascani s-au realizat urmatoarele obiective de investitii: Prin Masura ISPA 2000/RO/16/P/PE/005 s-au realizat urmatoarele investii privind reteaua de canalizare si Statia de Epurare: Canalizarea gospodariei de apa. Colectorul de canalizare este realizat din tuburi polietilena riflata, SN4, cu diametrul exterior de 400mm pe o lungime de 1327,2 m si 500mm pe o lungime de 2306,10m. Lungimea totala a colectorului este de 3633,3m; Colector de apa uzata pe strazile: V. Alecsandri, 22 Decembrie, strada Garii. Colectorul are trei dimensiuni de-a lungul traseului, in functie de aportul de apa uzata menajera ce urmeaza a fi transportat, dupa cum urmeaza: - DN 700, de la caminul CR1 pana la caminul CR2, L=759m; - DN 800, de la caminul CR2 la caminul CR4, L=417m; - DN1000, de la caminul CR4 la SPT, L=11m. Materialul conductei ce alcatuieste colectorul este PAFSIN cu clasa de rigiditate SN10000. Lungimea totala a colectorului este de 1187m. Colector strada Garii 2200 reabilitat. Canalul colector are o forma de ovoid cu dimensiuni aproximative de 210/315 cm din beton, format din doua corpuri, cu corp inferior si capac bolta. Lungimea canlului este de 1150m. Statii de pompare ape uzate: - Statie pompare ape uzate str. Garii SP0. Statia de pompare este formata dintr-o constructie ingropata din beton armat detip cheson circular D=3,00m si H=7,5m, Q=394mc/h; - Statie de pompare Vasile Alecsandri. Aceasta este de tip cheson, are diametrul D=8m, Adancimea H=12m, debitul este Q=450mc/h; - Statie de pompare ape pluviale SP PLUVIAL. Statia de pompare existenta a fost extinsa prin realizarea unui nou cheson din beton armat prevazut pentru preluarea si pomparea apelor pluviale cu urmatoarele dimensiuni: D=6,5m, Hcamera=3,1m, Hacces=3,2, Htotal=10,7m; - Statie de pompare terminala SPT. Aceasta are rolul de a pelua apele uzate si pluviale din zona Garii, prin intermediul colectorului nou de pe str. V. Alecsandri -22 Decembrie si str. Garii. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 192 / 224

Statia de epurare. In cadrul proiectului de reabilitare a statiei de epurare prin proiectul ISPA, s-au realizat lucrari la cele doua trepte: mecanica si biologica. In cadrul treptei mecanice s-au realizat: - Camin de debitmetru, prevazut cu un debitmetru electromagnetic, Dn 800 mm, pentru masurarea debitului de apa uzata transportata; - Camin by-pass general. Acesta este o constructie subterana din beton armat prevazut cu o vana de izolare actionata electric. Conducta de by-pass este din PAFSIN Dn 1000 mm si descarca in canalul de evacuare a statiei de epurare prin intermediul unui camin deversor - Cladire de pretaratare. Pretratarea este alcatuita din patru parti principale: - Camera gratarelor prevazuta cu gratare automate ce descarca in mod automat flotorii si partile solide in contanere speciale. Camera gratarelor este acoperita cu o constructie tip hala ce adaposteste urmatoarele echipamente: snec transportor model MR53T, cu o capacitate de 0,35mc/h, clasificator cu o capacitate de prelucrare 60mc/h, concentrator de grasimi model DAGA MR0,8D cu o capacitate de 5mc/h; - Deznisipator si separator de grasimi ce se constituie dintr-un bazin din beton armat, partial subteran, in care se face colectare grasimilor de la suprafata si anisipului din componenta apelor uzate menajere, care il tranziteaza; - Canal de prea-plin in cazul depasirii debitului de apa uzata calculat, datorat ploilor torentiale de mare intensitate de mare intensitate, apa din acest canal se va trece peste un deversor si va fi dirijata catre un bazin tampon special amenajat prin intermediul unei conducte PAFSIN Dn700. - Camera de distributie - este o constructie din beton armat prevazuta cu doua camere, fiecare dintre acestea fiind echipata cu cate un stavilar de perete actionat electric; - Bazin de ape pluviale. Unul din bazinele de aerare existente a fost reabilitat si transformat in bazin tampon pentru apele pluviale. Bazinul are forma forma rectangulara avand lungimea 62,50m si latimea de 25,40m, adancimea 4,9m, Vutil =5545mc. - Decantoare primare. Cele doua decantoare primare sunt bazine circulare din beton armat monolit, avand D=30m, prevazute cu o basa conica D=4,8m, V=1661mc. Treapta biologica: - Bazine de aerare. Pentru tratarea biologica a apelor uzate au fost reabilitate doua bazine de aerare existente. Cele doua cuve sunt identice, cu dimensiunile L=62,5m, l=24,85m, V=5545mc. In bazinul de aerare intra apa de la decantoarele primare prin intermediul a doua conducte PAFSIN Dn600mm. Bazinel sunt impartite pe lungime in trei zone: zona anaeroba, zona anoxica, zona oxica. - Statia de suflante. Debitul de aer necesar pentru bazinele de aerare este asigurat de 3 suflante tip PEDRO-GIL. - Camine de distributie. In cele doua camine de distributie a fost montata o conducta de legatura PAFSIN Dn 800mm, prevazuta la un capat cu o stavila prin intermediul careia se poate transfera apa de la bazinele biologice de aerare in oricare din cele doua grupuri de cate doua decantoare secundare prin intermediul unor conducte realizate din PAFSIN si OL Dn 600mm. - Decantoare secundare. Au fost reabilitate 4 decantoare secundare D=25m, V=900mc, echipate cu cate un pod raclor tip DAGA MR-25000, antrenat de un motor P=0,37kw. Namolul depus pe radierul decantoarelor este descarcat gravitational in patru camine echipate cu vane de separare si reglaj de unde pleaca spre statia de pompare namol. - Camin de debitmetru apa tratata si camin apa de serviciu. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 193 / 224

- Canal de evacuare. Linia namolului. Consta in colectarea, recircularea, tratarea, ingrosarea, fermentarea, deshidratarea namolului, primar si secundar produs in statia de epurare, precum si a namolului provenit de la fabrica de drojdie SC Rompak SRL si cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice: - Statia de pompare namol primar; - Statia de pompare namol secundar; - Bazin echilibrare namol; - Bazin amestec namol; - Ingrosare mecanica a namolului secundar; - Digestia anaeroba; - Deshidratarea namolului; - Paturile de uscare namol si statia de compost; - Linia de biogaz. 2.10.2.3 Aglomerarea Harlau Din totalul populatiei, de aproximativ 31.872 locuitori, reteaua de canalizare deserveste aproximativ 3.705 persoane (aprox. 11,6%). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 194 / 224

Figura Nr. 76 Aglomerarea Harlau Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 195 / 224

Tabel 16 Aglomerare Harlau Aglomerare Grad de Oras/ Nr. locuitori Populatie Populatie Grad de conectare conectare Comuna 2013 echivalenta conectata % localitate % aglomerare Harlau 10.853 12.624 3.673 33,84 11,52 Ceplenita 2.768 3.045 0 0,00 0,00 Harlau Cotnari 2.745 3.020 1 0,04 0,00 Deleni 9.781 11.248 0 0,00 0,00 Scobinti 5.724 6.583 31 0,54 0,10 TOTAL AGLOMERARE 31.872 36.520 3.705 11,6 Sistemul de canalizare al oraşului Hârlău s-a realizat începând cu anul 1960, când s-a pus în funcţiune prima reţea de canalizare a apelor uzate şi pluviale, realizată din tuburi de beton având Dn 400 mm. Canalizarea oraşului Hârlău este realizată în sistem mixt, respectiv sistem unitar în zona centrală, cu evacuare gravitaţională în staţia de epurare a oraşului şi în sistem divizor în zona industrială, cu evacuare în pârâul Nicolina. Reteaua de canalizare este formată din două colectoare principale, unul cu secţiune ovoidă de 600 / 900 mm, prevăzut cu cameră deversoare pentru deversarea apelor pe timp de ploaie, atunci când debitul depăşeşte 220 l/s şi al doilea cu secţiune circulară Dn 400 mm. Reţeaua este prevăzută cu cămine de vizitare şi curăţire. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de L = 10,0 km. Staţia de epurare este situată la ieşirea din localitatea Hârlău spre localitatea Cotnari şi este proiectată pentru epurarea mecanică a unui debit de 220 l/s şi epurarea biologică a unui debit de 90 l/s. Staţia de epurare este alcatuită din: grătar cu curăţire manuală; deznisipator; canal de măsurare a debitelor evacuate unde se află montat un debitmetru tip ACK Paşcani; camera de distribuţie; decantoare primare; bazine de aerare; decantoare secundare; bazin de stabilizare a nămolului; staţie de pompare nămol; bazin de contact; staţie de clorinare; platforme de uscare a nămolului; instalaţie de pompare a apelor de drenaj; pavilionul de exploatare; Procesul tehnologic: Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 196 / 224

Apele reziduale sunt introduse în staţia de epurare gravitaţional. După trecerea prin camera deversoare, apele deversează în faţa grătarului cu curăţire manuală prin intermediul unei conducte de oţel OL Dn 500 mm. Aceste grătare au rolul de a reţine plutitorii şi materialele grosiere. Curăţirea grătarelor se face ori de câte ori este nevoie. Pentru a fi curăţate se foloseşte o greblă metalica, care se poartă pe barele grătarelor de jos în sus. Apele uzate, după ce au străbătut camera grătarului, trec prin intermediul unor stavile, în camerele deznisipatorului, care este de tipul Deznisipator orizontal cu curăţire manuală. Deznisipatorul are drept scop reţinerea suspensiilor grosiere şi este prevăzut cu două camere pentru a se putea lucra în flux continuu, fără a se deregla procesul tehnologic, atunci când se procedează la curăţirea unuia din compartimente. După ce apa uzată a străbătut canalul trece în camera de distribuţie. În această cameră debitul de apă uzată este distribuită în mod egal către decantoarele primare cu ajutorul a două deversoare dreptunghiulare cu pereţi subţiri. Apa uzată din camera de distribuţie trece prin intermediul unei conducte de oţel OL Dn 300 mm echipată, în decantoarele primare. Alimentarea se face gravitaţional la partea de jos a decantorului. Evacuarea apei decantate se face la partea de sus şi lateral. Colectarea nămolului primar şi stabilizarea acestuia se realizează prin procesul anaerob în spaţiul de fermentare amenajat sub jgheabul decantoarelor. Apa decantată primar, din jgheaburile decantoarelor primare, este preluată prin intermediul unei conducte de oţel OL Dn 300 mm şi condusa în canalul de distribuţie montat pe capătul bazinelor de aerare şi apoi dirijată pe jgheaburile centrale de pe bazinele de aerare. Bazinele de aerare sunt în număr de două, avand fiecare dimensiunile de 29,5 x 36,6 x 3,75 m. Bazinele sunt împărţite în trei compartimente de 9,00 x 9,00 m prin intermediul unei diafragme transversale scufundate. Volumul total de apă al bazinelor de aerare este de 3670 mc. În axul compartimentelor de aerare pe direcţie longitudinală sunt prevăzute pasarele de acces cu lăţimea de 1,65 m pe care sunt montate rotori de aerare ( în centrul fiecărui compartiment ). Nivelul apei în bazinele de aerare se reglează cu ajutorul unor stavile de capăt peste care deversează apa epurată biologic. Pentru a evita formarea de valuri în faţa stavilelor de capăt, s-au prevăzut nişte pereţi tampon transversal pe capătul bazinelor care sunt scufundaţi pe o anumită adâncime în apă. Bazinele de aerare cu nămol activ, ca şi filtrele biologice au drept scop principal mineralizarea substanţelor organice din apele uzate, operaţie care duce la scăderea importantă a CBO5 şi a substanţelor în suspensie. Apa uzată epurată biologic colectată în jgheaburile de capăt, ce leagă bazinul de aerare de decantorul secundar este condusă spre decantorul secundar. Decantorul secundar este alimentat prin intermediul jgheabului de capăt echipat cu deflectoare având Dn 200 mm şi este de tipul Decantor orizontal longitudinal cu curăţire mecanică. Apa decantată care descarcă prin intermediul unui deversor triunghiular reglabil în jgheabul de capăt de unde este preluată de o conducta din oţel OL Dn 400 mm şi condusă către bazinul de contact. Nămolul colectat este aspirat şi refulat în jgheabul lateral, de unde se distribuie în funcţie de necesităţi la bazinele de aerare cu nămol activ recirculat. Nămolul activ în exces se trimite in bazinele de stabilizare nămol în proces anaerob ( existente 6 celule, din care 3 în exploatare ). Apa uzată dupa ce a fost decantată în decantorul secundar şi colectată în jgheabul de capăt este preluată prin intermediul unei conducte de oţel OL Dn 400 mm şi condusă spre bazinul de contact. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 197 / 224

Bazinul de contact are forma cilindrică şi este prevăzut cu pereţi despărţitori care au rolul de a mări timpul de trecere a apei pentru a realiza timpul suficient de contact al clorului cu apa înainte de a pătrunde în emisar. Apa uzată epurată după ce a parcurs spaţiul bazinului de contact este deversată în emisar prin intermediul unui canal şi a unei guri de vărsare de forma evazată. Transportul nămolului rezultat din procesul tehnologic către platformele de uscare a nămolului se face cu ajutorul unei staţii de pompare prin intermediul unei conducte de oţel OL Dn 200 mm. Această staţie de pompare este folosită şi la golirea deznisipatorului, decantoarelor primare, bazinelor de aerare şi a decantoarelor secundare. Deshidratarea nămolului brut şi stabilizat se realizează pe platforma de uscare a nămolului având 4 compartimente, cu suprafaţă totală de S = 3045 mp şi înălţimea utilă de 0,70 m. Pentru aglomerarea Harlau sunt prevazute lucrari pe contractul Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi. Documentatia de atribuire a lucrarilor prevede efectuarea de extinderi de retele sau ralizarea de noi retele in localitatile Harlau si Parcovaci Au rezultat 1165 m de extinderi retea de canalizare in orasul Harlau si 6403m extinderi de retea de canalizare in localitatea Parcovaci. In cadrul proiectului s-a prevazut realizarea a 7 statii de pompare in aglomerarea Harlau. Corespunzator acestora au fost propuse spre realizare, in documentatia de atribuire, conducte de refulare cu lungimea de 2235m. 2.10.2.4 Aglomerarea Podu Iloaiei Din totalul populatiei, de aproximativ 8.952 locuitori, reteaua de canalizare deserveste aproximativ 2.645 persoane (aprox. 29,5%). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 198 / 224

Figura Nr. 77 Aglomerarea Podu Iloaiei Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 199 / 224

Tabel 17 Aglomerare Podu Iloaiei Aglomerare Oras/ Nr. Grad de Grad de Comuna locuitori Populatie Populatie conectare conectare 2013 echivalenta conectata % localitate % aglomerare Podu Iloaiei Podu Iloaiei 8.952 15.502 2.645 29,5 29,5 TOTAL AGLOMERARE 8.952 15.502 2.645 29,5 Reţeaua şi staţia de epurare sunt operate de APAVITAL Iaşi. Apele uzate menajere şi industriale din localitate sunt colectate de o reţea de canalizare în sistem unitar, având o lungime totală de 7,0 km. Apele uzate orăşenesti sunt evacuate în râul Bahluieţ, după o epurare mecanică şi biologică. Capacitatea proiectată a staţiei de epurare este de 43 l/s şi cuprinde: Fluxul tehnologic: Treapta mecanică - staţia de pompare apă brută şi camera gratarelor; - decantor primar longitudinal. Treapta biologică - bazin de aerare cuplat cu decantorul secundar; - staţia pompare nămol; - platforme uscare nămol. Pavilion exploatare Reţele tehnologice de incintă Apele uzate intră în staţie prin pompare. Staţia de pompare este o construcţie tip cheson, subterană, de formă cilindrică, având diametrul D = 4,50 m cu două compartimente: - camera umedă - camera uscată În camera umedă este montat grătarul şi sorburile pompelor, iar în camera uscată sunt montate pompele. Din staţia de pompare, apa uzată este refulată la decantorul primar prin conducta de oţel Dn 50 mm. Decantorul primar este de formă paralelipipedică cu două compartimente, îngropat, având lungimea L = 30 m şi lăţimea b = 3,00 m. Pentru fiecare compartiment conducta de distribuţie din oţel Dn 300 mm este prevazută cu câte 3 straturi Ø = 150 mm pentru a realiza o distribuţie uniformă a apei. Evacuarea nămolului primar, cât şi golirea decantorului se face prin conducta OL Dn 200 mm. Decantoarele funcţionează alternativ, iar curăţarea lor se face cu poduri racloare. În căminele de distribuţie CD1 şi CD2, prin manevre de vane, apa uzată decantată trece în bazinul de aerare. Apa uzată decantată este transportată la bazinul de aerare prin conducta de oţel Dn 400 mm. Epurarea biologică a apelor uzate se realizează într-o unitate monobloc bazin de aerare cuplat cu decantor secundar (două cuve simetrice de-o parte şi de alta a bazinului de aerare). Aerarea se realizează cu insuflare de aer sub presiune pe la partea inferioară a bazinului. Alimentarea cu aer se face cu 1 suflantă BLW 65 1 A. Distribuţia aerului se face prin conducte prevăzute cu orificii în care Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 200 / 224

sunt montaţi difuzori poroşi. Distribuţia apei se face prin conducte care au practicate orificii la distanţe de 50 cm între ele. Evacuarea nămolului din decantoarele secundare se face prin conducte de descărcare, care funcţionează prin sifonare Dn 150 mm, care dirijează nămolul spre căminele colectoare. Efluentul epurat biologic este condus prin intermediul unor conducte OL Dn 200 si a unui canal Dn 400 mm până la vărsarea în emisar. Evacuarea apelor uzate de la pavilionul administrativ se realizează printr-un canal racordat la căminul de intrare în staţia de epurare. Circuitul de nămol Nămolul provenit de la decantorul primar şi decantoarele secundare este condus prin conductele de oţel Dn 150 mm şi Dn 200 mm la căminele de nămol, iar de la aceste cămine, prin intermediul unui canal, este condus la staţia de pompare nămol. Staţia de pompare nămol este o construcţie îngropată, sub formă circulară având diamterul D = 8 m, echipată cu 1 + 1 pompe ACV 100. Pentru înlăturarea dagajărilor de gaze nocive, staţia de pompare este dotată cu ventilator axial vertical tip WAT 500/12. Nămolul proaspăt colectat în staţia de pompare nămol este refulat în bazinul de fermentare pe o conducta din PVC tip M Ø150 mm. Bazinul de fermentare este o construcţie circulară în plan orizontal, avand diametrul D = 8,00 m, iar în plan vertical are forma unei cuve tronconice. Nămolul este introdus în bazin cu ajutorul unui deflector montat la capătul conductei de refulare, prin intermediul căruia se realizează o distribuţie uniformă a nămolului în bazin. Apa de nămol este colectată la partea superioară într-un jgheab, de unde, printr-o reţea de canalizare este reintrodusă în circuit. Nămolul fermentat este evacuat spre platformele de nămol prin conducta Dn 150 mm. Distribuţia nămolului pe platforme este controlată prin vanele cu mufe Ø = 150 mm. Pentru deshidratarea nămolului s-a prevăzut o incintă îndiguită la cota platformei generale a staţiei de epurare. Incinta este împărţită în două parcele a 500 mp fiecare, printr-un gard de elemente prefabricate. Apa de nămol este colectată într-un dreptunghiular, independent de pe fiecare parcelă, prin intermediul unor coşuri de drenaj prevăzute la echidistanţa de 5,00 m. Apa de nămol este transportată printr-o reţea de canalizare beton B Dn 200 mm si reintrodusă în circuitul apei uzate. Canalul de ocolire În cazul când se produc avarii, pentru izolarea staţiei, staţia de pompare ape uzate este by pass-ată prin intermediul unui canal de ocolire Dn 400 mm prevăzut cu cămine de vane. In cadrul proiectului Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si Reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Iasi s-au atribuit spre executie urmatoarele lucrari, in zona orasului Podu Iloaiei Reţea canalizare - Extinderea sistemului existent de canalizare din Podu Iloaiei Documentatia de atribuire a lucrarilor prevede efectuarea de extinderi de retele sau ralizarea de noi retele in localitatile Podu Iloaiei si Scobalteni. Au rezultat 9379 m de extinderi retea de canalizare in orasul Podul Iloaiei si 3875m extinderi de retea de canalizare in localitatea Scobalteni. Staţii de pompare apă uzată - Staţii de pompare noi: Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 201 / 224

Studiile de teren efectuate ulterior studiului de fezabilitate au arătat ca nu se poate realiza descărcarea gravitaţională în colectorul existent din Podu Iloaiei a apelor uzate din Scobâlţeni, fiind imposibilă subtraversarea râului Bahlui cu colectorul principal al acestei localităţi; ca urmare, a apărut necesitatea unei staţii de pompare suplimentare amplasată în apropierea drumului pe malul drept al râului, astfel că în final sunt 7 staţii de pompare ape uzate (faţă de 6 câte erau la SF). Refularea din această staţie va supratraversa râul Bahlui şi va descărca apele uzate din Scobâlţeni într-un cămin de pe colectorul existent Dn 800 mm din Podu Iloaiei. Conducte de refulare - Conducte de refulare propuse: La faza SF a fost aproximată o lungime totală a conductelor de refulare de 2370 m. În urma investigaţiilor făcute în teren, a stabilirii exacte a amplasamentului pentru fiecare staţie de pompare, s- a ajuns la o micşorare a lungimii totale a conductelor de refulare cu 373 m. Investigatiile facute la vechea SE Podu Iloaiei au aratat ca singura metoda fezabila este construirea unei noi SE in acelasi loc (pentru a se respecta specificatiile legate de starea fizica a partilor civile, electrice si mecanice, precum si cele legate de capacitatea de epurare si calitate efluent). Noua SE se va dimensiona pentru un mediu zilnic mediu de 3,566 m 3 /zi, o incarcare poluanta de 1,046 kg CBO/zi (17,442 PE), un debit orar de virf de 231 m 3 /h, si un debit vreme ploioasa de 262m³/h. Treapta biologica se va adopta ca proces tehnologic cu stabilizrae de namol aerobica si simultana, cu denitrificare si eliminare de fosfor simultane. La amplasament este loc suficient pentru depozitarea namolurilor. Figura Nr. 2-78 Vedere generala SE Podu Iloaiei 2.10.2.5 Aglomerarea Targu Frumos Din totalul populatiei, de aproximativ 15.818 locuitori, reteaua de canalizare deserveste aproximativ 5.012 persoane (aprox. 31,7%). Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 202 / 224

Figura Nr. 79 Aglomerarea Targu Frumos Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 203 / 224

Tabel 18 Aglomerare Targu Frumos Aglomerare Oras/ Comuna Grad de Nr. locuitori Populatie Populatie Grad de conectare conectare 2013 echivalenta conectata % localitate % aglomerare Targu Targu Frumos 10.425 24.531 4.762 45,7 30,1 Frumos Ion Neculce 5.393 6.201 250 4,6 1,6 TOTAL AGLOMERARE 15.818 30.732 5.012 31,7 Sistemul de canalizare al oraşului este format din retele de canalizare şi două colectoare principale ce conduc apa uzată spre staţia de epurare orăşenească. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de L = 22,20 km. Colectorul A este amplasat la limita de sud est a oraşului, pe străzile Tudor Vladimirescu şi 30 Decembrie. Colectorul B este amplasat în zona centrală a oraşului. Lungimea totală a celor două colectoare principale este 6,70 km. Staţia de epurare este proiectată pentru epurarea mecanică şi biologică a apele uzate menajere si industriale având capacitatea de 77 l/s ( 6630 mc/zi). Dupa epurarea mecanică şi biologică, debitul efluent este deversat în râul Bahluieţ. Reţeaua de canalizare Canalizarea oraşului Tg. Frumos este realizată în sistem unitar. Sistemul de canalizare este format din colectoare secundare şi două colectoare principale: Colectorul A - are secţiuni circulare cu Dn. 250 600 mm, L = 2100 m; - este prevăzut cu un prag deversor, care pe timp de ploaie, la un grad de diluţie ½ cu apele pluviale, evacuează surplusul direct în pârâul Bahlueţ; Colectorul B - are lungimea de L = 2000 m; - include trasee de reţea ce au secţiuni cuprinse între Dn. 400 500; 500 700; 500 900 şi 700 1050 mm; - pe colector este amplasat un prag deversor care, la gradul de diluţie ½ cu apa pluvială, evacuează surplusul direct în pârâul Adâncata; Reţelele de serviciu, care fac legătura între folosinţe şi colectoarele principale, au diametrul cuprins între 250 şi 400 mm şi au o lungime totală de 9,517 km. Atât pe colectoarele principale, cât şi pe reţelele de serviciu sunt prevăzute cămine de vizitare variind între 30 70 m; cămine pentru schimbarea direcţiei, cămine de separare. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de L = 22,20 km. Statia de epurare Staţia de epurare, amplasată în partea de sud est a localităţii, este dimensionată pentru tratarea mecanică şi biologică a unui debit maxim zilnic de 6653 mc/zi (77 l/s). Staţia de epurare, retehnologizată în anul 2008, este compusă din: 1. Deversor ape pluviale; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 204 / 224

2. Grătar cu curăţire mecanică; 3. Staţie de pompare ape uzate; 4. Instalaţie automată de sitare de deznisipat şi separat grăsimi prin flotaţie; 5. Staţie de măsură debit; exces; 6. Cameră de distribuţie, ce cuprinde traseul nămolului în exces şi a nămolului recirculat şi în 7. Staţie de deshidratat şi separat nisip Linia Apei 8. Staţie de îngroşare deshidratare nămol şi de pompare apă de nămol; 9. Rezervor stocare, îngroşare nămol în exces; 10. Instalaţie automată de deznisipat şi separat grăsimi prin flotaţie; 11. Bazin anaerob de defosforizare bilogică; 12. Cămin de distribuţie; 13. Staţia de suflante pentru treapta bilogică; 14. Staţie automată de preparare şi dozare reactivi pentru precipitarea fosforului; 15. Decantor radial secundar; 16. Staţie automată de măsură: NO3, NH4, suspensii; 17. Staţie de pompare apă epurată de spălare filtru; 18. Staţie de pompare nămol recirculat şi în exces; 19. Platformă uscare nămol; 20. Pavilion administrativ; 21. Post trafo racord electric; 22. Reţele apă canal incintă; - Treapta de epurare mecanică este compusă din: - Grătar plan rar cu curăţire mecanică; - Staţie de pompare apă uzată; - Instalaţie automată de sitare; - Instalaţii automate de deznisipat şi separat grăsimi cu flotaţie; - Instalaţie automată de separat nisip. - Grătar plan rar cu curăţire mecanică - cu ochiuri de 40 mm, amplasat în canalul existent, materialul reţinut urmând a fi evacuat automat printr-o instalaţie de tip HUBER, care transportă reţinerile de pe grătar într-un recipient de colectare improvizat; - Staţie de pompare apă uzată, prevăzută cu pompe centrifuge submersibile noi, cu convertizor de frecvenţă, comandate prin intermediul senzorilor de nivel minim maxim; - Instalaţia automată de sitare, este din oţel inoxidabil, cu deshidratarea şi evacuarea automată a materialului reţinut; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 205 / 224

- Două instalaţii automate de deznisipat şi separat grăsimi cu flotaţie, cu flotaţie cu bule de aer fine, având capacitatea de 40 l/s fiecare; Colectarea grăsimilor se face prin raclare şi transmitere în zona de sedimentare, de unde grăsimile colectate sunt evacuate în bazinul de aspiraţie a staţiei de pompare ape uzate de la intrare staţie. Colectarea nisipului se face prin raclare, preluate cu şnec, ridicată cu banda transportoare şi evacuate direct în containere intermediare ( depozitarea se face pe sol până la preluarea de către o unitate de salubrizare locală ). - Instalaţie automată de separat nisip cu evacuarea directă pe sol. La ieşirea din treapta mecanică, după ce se unesc cele două conducte de evacuare a apelor din instalaţiile de deznisipare şi separare grăsimi, este prevăzută o instalaţie automată pentru determinarea următorilor indicatori: suspensii, amoniu, COV, iar înainte de intrarea în bazinul de defosforizare biologică este realizat un cămin cu rol de cameră de distribuţie ( în care ajunge şi conducta de nămol în exces evacuat din decantorul secundar, încărcat cu precipitat de fosfat sferic ), prevăzut cu debitmetru automat pentru determinarea debitului instantaneu. - Treapta de epurare biologică este compusă din: - Bazin defosforizare bilogică având V = 624 mc, amenajat în actualul decantor primar radial, în care s-a montat un mixer Dn. 1700 mm, P = 3,0 KW, având ca suport grinda podului raclor ce exista, de pe care s-au demontat lamelele racloare şi sistemul de rulare, acest bazin fiind supraînălţat cu 500 mm; - Bazin tratare cu nămol activ, cu nitrificare, denitrificare şi stabilizare nămol s-a amenajat în fostul bazin de aerare. În prezent aerarea se face în patru compartimente prin aplicarea tehnologiei cu membrane submersibile, distribuţia aerului în interiorul bazinului urmând a se realiza prin panouri de aerare ( 4 panouri la fiecare compartiment de aerare ), pe care se montează biofiltre fixe; pentru automatizarea procesului bazinele sunt dotate cu senzori de oxigen dizolvat şi senzori de concentrare nămol activ; - Staţie de suflante pentru bazinul cu nămol activ este dotată cu 3 + 1 suflante, având Q = 1897 mc/h / buc; - Decantor secundar ( D = 25 m ) ce s-a reabilitat pentru debitul de dimensionare de Q uz zi max = 77,0 l/s; s-a înlocuit podul raclor existentcu un echipament care să asigure colectarea şi evacuarea nămolului; deversorul de apă limpezită s-a realizat din oţel inoxidabil ce permite distribuţia uniformă a apei de la suprafaţa decantorului în jgheabul perimetral colector; - Staţie automată de preparare şi dozare reactivi pentru defosforizare chimică are loc dozarea soluţiei de clorură ferică 40 %, ce va fi introdusă în decantorul secundar pentru precipitarea fosorului; staţia de dozare este alcătuită dintr-un rezervor de stocare de 10 mc şi o pompă de dozare având Q = 0 40 l/s; - Staţie de pompare a nămolului biologic recirculat şi în exces este dotată cu ( 1 + 1 ) pompe submersibile cu convertizor de frecvenşă şi funcţionare automată ( Q = 288 mc/h, H = 4 mca ) şi un debitmetru electromagnetic pentru nămol Dn. 80 mm ( instalat în clădirea ce adăposteşte instalaţiile de deshidratare nămol); Linia Nămolului este compusă din: - Unitate de reacţie, îngroşare, stocare şi stabilizare nămol în exces, a cărui volum util este de 18 mc; Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 206 / 224

- Instalaţie automată de deshidratat nămol, inclusiv instalaţie de preparare - dozare polielectrolit; - Unitate de stocare, pompare apă epurată pentru spălare instalaţie de deshidratare nămol cu pompă de înaltă presiune pentru apa de spălare ( partea lichidă rezultată din instalaţia de deshidratare ); - Extractor elicoidal pentru nămol deshidratat; - Tractor cu două remorci basculante. Instalaţia de deshidratare a nămolului are capacitatea de prelucrare zilnică a unei cantităţi de aproximativ 1420 kg nămol în exces, din care va rezulta un volum de nămol deshidratatde 7,54 8,38 mc/zi. Pentru asigurarea exploatării corespunzătoare a staţiei de epurare au fost prevăzute: Modul de comandă şi deservire staţie; Staţie de măsură automată a parametrilor de la ieşire după deznisipare şi sparare grăsimi ( înainte de bazin defosforizare ), ce cuprinde: - debitmetru electromagnetic; - senzori de măsurare pentru: amoniu şi suspensii totale; - instalaţie de măsurare a COV; Staţie de măsură automată a parametrilor efluentului, care este prevăzută cu: - debitmetru electromagnetic; - senzori de măsurare pentru: nitraţi, amoniu, fosfor şi turbiditate; In cadrul proiectului Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si Reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Iasi s-au atribuit spre executie urmatoarele lucrari, in zona orasului Targu Frumos: Extinderea sistemului existent de canalizare din Târgu Frumos S-au propus lucrari de extindere a retelei de canalizare, care conform documentatiei de atribuire insumeaza o lungime de 18179m iar diametrul acestora va fi F250 mm. Reabilitarea hidraulică a reţelei existente în Târgu Frumos Colectorul principal care se reabilitează rămâne cu acelaşi diametru F400, iar lungimea lungimea propusa spre reabilitare, conform documentatiei de atribuire a lucrarilor este de 745m. Conducte de refulare propuse La faza SF a fost aproximată o lungime totală a conductelor de refulare de 671 m. În urma investigaţiilor făcute în teren, a stabilirii exacte a amplasamentului pentru fiecare staţie de pompare (au fost şi situaţii în care nu s-a putut păstra acelaşi amplasament prevăzut iniţial, atât din considerente tehnice si de configuraţie a terenului, cat şi datorită faptului că au fost identificaţi alţi proprietarii ai terenurilor respective), s-a ajuns la o majorare a lungimii totale a conductelor de refulare cu 815 m in total fiind 1486 m. Vechea SE va fi extinsa prin adoptare de treapta tertiara. Investigatiile facute la vechea SE Tg. Frumos au aratat ca singura metoda fezabila este construirea unei noi SE in acelasi loc (pentru a se respecta specificatiile legate de starea fizica a partilor civile, electrice si mecanice, precum si cele legate de capacitatea de epurare si calitate efluent). Noua SE se va dimensiona pentru un mediu zilnic mediu de 6,222 m 3 /zi, o incarcare poluanta de 1910 kg CBO/zi (17,442 PE), un debit orar de virf de 372 m 3 /h, si un debit vreme ploioasa de 505 m³/h. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 207 / 224

Treapta biologica se va adopta ca proces tehnologic cu stabilizare de namol aerobica si simultana, cu denitrificare si eliminare de fosfor simultane. La amplasament este loc suficient pentru depozitarea namolurilor. Figura Nr. 2-80 Descrierea tehnologica a liniei apei in SEAU modernizata 2.10.2.6 Raducaneni Reţeaua şi staţia de epurare sunt operate de APAVITAL Iaşi. Colectarea apelor uzate Tip reţea canalizare: Sistem de canalizare mixt cuprinzând Raducaneni, Isaiia şi Bohotin Lungime reţea: Lungimea totală a reţelei sistemului este 9.000 m. Populaţie racordată: Branşamente case: Diametre, material, vârstă: Colectoare principale, puncte de deversare: Staţii pompare ape uzate: În prezent 655 locuitori sunt racordaţi la reţeaua de canalizare. Nu au existat informaţii disponibile privind numărul de racorduri la case. Nu au existat informaţii disponibile privind diametrul colectoarelor Colectorul principal deversează în SEAU, localizată în Raducaneni. Nu există staţii de pompare cunoscute în reţeaua de canalizare, reţeaua funcţionând gravitaţional. Alte (bazine retenţie etc.): structuri Nu mai există alte structuri în reţeaua de canalizare. Situaţia reală a conductelor şi apei de infiltraţie: Nu au fost disponibile informaţii de încredere privind starea structurala a conductelor. În calculaţia de cost, a fost estimat un necesar de reabilitare a 20% din lungimea reţelei de canalizare existente - Nu sunt disponibile informaţii privind apa de infiltraţie. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 208 / 224

Figura Nr. 2-81 Vedere generala SE Raducaneni Tratarea apelor uzate Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului SEAU existente. Intake Pumping Station Fine Screen Aeration Tank + Secondary Sedimentation Receiving Water Body Bahlui River Excess Sludge Sludge Storage Tank Sludge Drying Beds Figura Nr. 2-82 Diagramă a fluxului SEAU existente din Raducaneni Tip SEAU: SEAU din Raducaneni este proiectată pentru epurare mecanică şi biologică. An construire: 1972 Tratare mecanică: Partea mecanică constă în următoarele: Staţie pompare intrare Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 209 / 224

Grătar (1 linie, în Staţie pompare intrare) Decantoare primare (2 linii, numai 1 în operare) Tratare biologică: Tratarea biologică include: Bazin aerare (2 linii) Decantare secundară (4 linii, combi bazin aerob.), doar 50% în operare Situaţie încărcare: Qmed, proiectat = 2499,2 m³/zi Qmed, existent = 500 m³/zi CBO5, o, exist = 230 mg/l CBO5, e, exist = nu există informaţii Situaţia componentelor procesului existent: Parte structuri: Partea structurală este neglijată însă poate fi parţial reabilitată Echipamente electromecanice: Partea electromecanică este veche şi trebuie schimbată. Recomandare: Modernizare proces, construcţiile pot fi reabilitate, echipamentele mecanice şi electrice trebuie înlocuite Managementul nămolului Nămolul este deshidratat în paturi de uscare a nămolului. Nu există informaţii privind cantităţile de nămol, analize ale nămolului sau depozitarea finală a nămolului deshidratat. Tratare ape uzate industriale Situaţia curentă a apelor uzate industriale şi a epurării aferente poate fi prezentată succint după cum urmează: Tabel Nr. 2-94 Prezentare succintă a situaţiei apelor uzate industriale din Raducaneni Unitate Tip de activitate Debit (l/s) CBO5 (mg/l) PE Procedura deversare (direct/indirect) Locaţie deversare (Nume râu /reţea) Pretratare existentă SEAU existentă APAVITAL Iaşi Secţia Raducaneni Lucrări publice direct Râul Bohotin MB-SEAU 2.10.2.7 Belceşti Reţeaua şi staţia de epurare sunt operate de APAVITAL Iaşi. Colectarea apelor uzate Tip reţea canalizare: Sistem canalizare cuprinzând Belceşti, Tansa şi Satu Nou Lungime reţea: Lungimea totală a reţelei sistemului este 10.000 m. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 210 / 224

Populaţie racordată: Branşamente case: Diametre, material, vârstă: Colectoare principale, puncte de deversare: Staţii pompare ape uzate: În prezent 1.032 locuitori sunt racordaţi la reţeaua de canalizare. Nu au existat informaţii disponibile privind numărul de racorduri la case. Reţeaua de canalizare existentă cuprinde colectoare de până la 400 mm în diametru Colectorul principal deversează în SEAU, localizată în Belceşti. Nu există staţii de pompare cunoscute în reţeaua de canalizare, reţeaua funcţionând gravitaţional. Alte (bazine retenţie etc.): structuri Nu mai există alte structuri în reţeaua de canalizare. Situaţia reală a conductelor şi apei de infiltraţie: Nu au fost disponibile informaţii de încredere privind starea structurala a conductelor. În calculaţia de cost, a fost estimat un necesar de reabilitare a 20% din lungimea reţelei de canalizare existente. Nu au fost disponibile informaţii privind apa de infiltraţie. Tratarea apelor uzate Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului SEAU existente. Intake Pumping Station Primary Settling Tanks Aeration Tank + Secondary Sedimentation Receiving Water Body Bahlui River Primary Sludge + Excess Sludge Disinfection Figura Nr. 2-83 Diagramă a fluxului SEAU existente din Belceşti Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 211 / 224

Figura Nr. 2-84 SEAU existenta din Raducaneni Tip SEAU: SEAU din Belceşti este proiectată pentru epurare mecanică şi biologică. An construire: 1974 Tratare mecanică: Tratare biologică: Partea mecanică constă în următoarele: Staţie pompare intrare Decantoare primare (2 linii) Tratarea biologică include: Bazin aerare (2 linii) Decantare secundară (2 linii, bazin combi aerob) Situaţie încărcare: Qmed, proiectat = 2499,2 m³/zi Situaţia componentelor procesului existent: Recomandare: Managementul nămolului Qmed, existent = 500 m³/zi CBO5, o, exist = 230 mg/l CBO5, e, exist = nu există informaţii Parte structuri: Structurile se găsesc în stare precară. Reabilitarea nu este utilă Echipamente electromecanice: Partea electromecanică este veche şi trebuie schimbată. Este nevoie de o nouă construcţie. Procesul trebuie modernizat, iar echipamentele mecanice şi electrice trebuie înlocuite Staţia de epurare nu dispune de facilităţi de tratare a nămolului. După dezinfecţie, nămolul este deversat în Râul Bahlui. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 212 / 224

Tratare ape uzate industriale Situaţia curentă a apelor uzate industriale şi a epurării aferente poate fi prezentată succint după cum urmează: Tabel Nr. 2-95 Prezentare succintă a situaţiei apelor uzate industriale din Belcesti Unitate Tip de activitate Debit (l/s) CBO5 (mg/l) PE Procedura deversare (direct/indirect) Locaţie deversare (Nume /reţea) râu Pre-tratare existentă SEAU existentă APAVITAL Iaşi Secţia Belecesti Lucrări publice direct Râul Bahlui MB - SEAU 2.10.2.8 Ţibăneşti Reţeaua şi staţia de epurare sunt operate de APAVITAL Iaşi. Colectarea apelor uzate Tip reţea canalizare: Sistem de canalizare mixt Lungime reţea: Lungimea totală a reţelei sistemului este 6.000 m. Populaţie racordată: În prezent 521 locuitori sunt racordaţi la reţeaua de canalizare. Branşamente case: Nu există informaţii privind numărul de racorduri la case. Diametre, material, vârstă: Reţeaua de canalizare existentă cuprinde colectoare de până la 900 mm în diametru Colectoare principale, puncte de Colectorul principal deversează în SEAU, localizată în Ţibăneşti. deversare: Staţii pompare ape uzate: Nu există staţii de pompare cunoscute în reţeaua de canalizare, reţeaua funcţionând gravitaţional. Alte structuri Nu mai există alte structuri în reţeaua de canalizare. (bazine retenţie etc.): Situaţia reală a conductelor şi apei de infiltraţie: Nu au fost disponibile informaţii de încredere privind starea structurala a conductelor. În calculaţia de cost, a fost estimat un necesar de reabilitare a 20% din lungimea reţelei de canalizare existente. Nu au fost disponibile informaţii privind apa de infiltraţie. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 213 / 224

Figura Nr. 2-85 SEAU existenta din Tibanesti Tratarea apelor uzate Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului SEAU existente. Screen Primary Settling Tanks Aeration Tank + Secondary Sedimentation Receiving Water Body Bahlui River Primary Sludge + Excess Sludge Sludge Storage Tank Sludge Drying Beds Figura Nr. 2-86 Diagrama a fluxului SEAU existente din Tibanesti Tip SEAU: SEAU din Ţibăneşti este proiectată pentru epurare mecanică şi biologică. An construire: 1974 Tratare mecanică: Partea mecanică constă în următoarele: Grătar rar (1 linie) Decantoare primare (2 linii) Tratare biologică: Tratarea biologică include: Bazin aerare (1 linie) Decantare secundară (2 linii, bazin combi. aerob) Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 214 / 224

Situaţie încărcare: Qmed, proiectat = 2.592 m³/zi Qmed, exist = aproximativ 150 m³/zi CBO5, o, exist = 170-220 mg/l CBO5, e, exist = 20-40 mg/l Situaţia componentelor procesului existent: Recomandare: Managementul nămolului Parte structuri: Structurile se găsesc în stare precară. Reabilitarea nu este suficientă Echipamente electromecanice: Partea electromecanică este veche şi trebuie schimbată cu excepţia suflantei. Este necesară o nouă construcţie. Este nevoie de modernizarea procesului şi de echipamente mecanice şi electrice noi. Sistemul nu cuprinde treaptă terţiară, astfel nu este suficient pentru deversarea în zone sensibile. Nămolul este deshidratat în paturi de uscare a nămolului. Nu există informaţii privind cantităţile de nămol, analize ale nămolului sau depozitarea finală a nămolului deshidratat Tratare ape uzate industriale Nu există informaţii privind situaţiei curentă a apelor uzate industriale din Ţibăneşti. 2.10.2.9 Vlădeni Reţeaua şi staţia de epurare sunt operate de APAVITAL Iaşi. Colectarea apelor uzate Tip reţea canalizare: Sistem de canalizare mixt Lungime reţea: Lungimea totală a reţelei sistemului este 3500 m. Populaţie racordată: Branşamente case: Diametre, material, vârstă: Colectoare principale, puncte de deversare: Staţii pompare ape uzate: În prezent 708 locuitori sunt racordaţi la reţeaua de canalizare. Nu există informaţii privind numărul de racorduri la case Reţeaua de canalizare existentă cuprinde colectoare de până la 500 mm în diametru Colectorul principal deversează în SEAU, localizată în Vlădeni Nu există staţii de pompare cunoscute în reţeaua de canalizare, reţeaua funcţionând gravitaţional. Alte structuri (bazine retenţie etc.): Situaţia reală a conductelor şi apei de infiltraţie: Nu mai există alte structuri în reţeaua de canalizare. Nu au fost disponibile informaţii de încredere privind starea structurala a conductelor. În calculaţia de cost, a fost estimat un necesar de reabilitare a 20% din lungimea reţelei de canalizare existente. Nu au fost disponibile informaţii privind apa de infiltraţie. Tratarea apelor uzate Graficul următor prezintă o diagramă a fluxului SEAU existente. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 215 / 224

Intake Pumping Station Primary Settling Tanks M Aeration Tank + Secondary Sedimentation Receiving Water Body Jijia River Primary Sludge + Excess Sludge Sludge Storage Tank Sludge Drying Beds Figura Nr. 2-87 Diagrama a fluxului SEAU existenta din Vladeni Tip SEAU: SEAU din Vlădeni este proiectată pentru epurare mecanică şi biologică. An construire: 1972 Tratare mecanică: Partea mecanică constă în următoarele: Staţie pompare intrare Grătar (1 linie) Decantoare primare (2 linii) Tratare biologică: Tratarea biologică include: Bazin aerare (1 linie) Decantare secundară (2 linii, bazin combi. aerob) Staţie suflante Situaţie încărcare: Qmed, proiectat = 2162 m³/zi Qmed, existent = 70 m³/zi CBO5, o, exist = 430 mg/l CBO5, e, exist = nu există informaţii Situaţia componentelor procesului existent: Parte structuri: Partea structurală este veche, însă poate fi reabilitată. Lipsă de aptitudini operaţionale şi înţelegere a procesului. Echipamente electromecanice: partea electromecanică trebuie schimbată. Recomandare: Managementul nămolului Modernizare proces; construcţiile pot fi folosite; echipamentul mecanic şi electric trebuie refăcut. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 216 / 224

Nămolul este deshidratat în paturi de uscare a nămolului. Nu există informaţii privind cantităţile de nămol, analize ale nămolului sau depozitarea finală a nămolului deshidratat Figura Nr. 2-88 SEAU existenta din Vladeni Tratare ape uzate industriale Situaţia curentă a apelor uzate industriale şi a epurării aferente poate fi prezentată succint după cum urmează: Tabel Nr. 2-96 Prezentare succintă a situaţiei apelor uzate industriale din Vladeni Unitatea Tip de activitate Debit (l/s) CBO5 (mg/l) P.E. Procedura deversare (direct/indirect) Locaţie deversare (Nume râu /reţea) Pretratare existentă SEAU existentă APAVITAL Iaşi - Secţia Vlădeni Lucrări publice direct Jijia River MB - SEAU 2.10.2.10 Halaucesti Reţeaua şi staţia de epurare sunt operate de APAVITAL Iaşi. Colectarea apelor uzate Tip reţea canalizare: Sistem canalizare cuprinzând Hălăuceşti şi Luncaşi Lungime reţea: Lungimea totală a reţelei sistemului de canalizare este de 8.115 m. Populaţie racordată: Branşamente case: Diametre, vârstă: Colectoare principale, puncte de deversare: material, Staţii pompare ape uzate: În prezent 80 locuitori sunt racordaţi la reţeaua de canalizare. Nu au existat informaţii disponibile Reţeaua de canalizare existentă cuprinde colectoare de 280 mm diametru Colectorul principal deversează în SEAU, localizat la nord de Luncaşi. Există 2 staţii de pompare în operare în cadrul reţelei de canalizare. Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 217 / 224

Alte structuri (bazine retenţie etc.): Situaţia reală a conductelor şi apei de infiltraţie: Nu mai există alte structuri în reţeaua de canalizare. Nu au fost disponibile informaţii de încredere privind starea structurala a conductelor. În calculaţia de cost, a fost estimat un necesar de reabilitare a 20% din lungimea reţelei de canalizare existente. Nu au fost disponibile informaţii privind apa de infiltraţie. Figura Nr. 2-89 Panou publicitar Halaucesti Asistenta tehnica pentru Managementul Proiectului si Supervizarea Lucrarilor Extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Iaşi Master Plan... Pagina 218 / 224