Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

Σχετικά έγγραφα
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

3.5. Forţe hidrostatice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrale generalizate (improprii)

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

MULTIMEA NUMERELOR REALE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Integrale cu parametru

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

ibemo Kazakhstan Republic of Kazakhstan, West Kazakhstan Oblast, Aksai, Pramzone, BKKS office complex Phone: ; Fax:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

(2), ,. 1).

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

MÉTHODES ET EXERCICES

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

sin d = 8 2π 2 = 32 π

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Curs 4 Serii de numere reale

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Subiecte Clasa a VII-a

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Tema: şiruri de funcţii

Παρασκευή 1 Νοεμβρίου 2013 Ασκηση 1. Λύση. Παρατήρηση. Ασκηση 2. Λύση.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Integrala nedefinită (primitive)

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

MARCAREA REZISTOARELOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA


Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Γενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού χρονών - σύνολο

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Γενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο

Γενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού χρονών - σύνολο

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Ποσοστό απασχόλησης στον τριτογενή τομέα του πληθυσμού χρονών - σύνολο

PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Ποσοστό μακροχρόνιας ανεργίας (διάρκεια 12+ μήνες) οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15+ χρονών - σύνολο

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Μερίδιο εργοδοτουμένων με μερική ή / και προσωρινή απασχόληση στον εργοδοτούμενο πληθυσμό 15+ χρονών - σύνολο

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Συμβούλιο της Ευρωπαϊκής Ένωσης Βρυξέλλες, 7 Μαρτίου 2017 (OR. en)

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

Παρουσιαστές: ??ast?s??? Τσάκας. ?/?t?? t???/?s????p???af???? t??????? ?a??a Se???t?

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

riptografie şi Securitate

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

c i v dur Figura 4.4.a Figura 4.4.b Figura 4.4.c

5.1. Noţiuni introductive

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

!"! # $ %"" & ' ( ! " # '' # $ # # " %( *++*

Curs 1 Şiruri de numere reale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

RĂSPUNSURI SUBIECTE EXAMEN LICENTA FACULTATEA DE CONSTRUCTII SPECIALIZAREA CCIA. Disciplina: GEOTEHNICĂ

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Subiecte Clasa a VIII-a

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

ο ο 3 α. 3"* > ω > d καΐ 'Ενορία όλις ή Χώρί ^ 3 < KN < ^ < 13 > ο_ Μ ^~~ > > > > > Ο to X Η > ο_ ο Ο,2 Σχέδι Γλεγμα Ο Σ Ο Ζ < o w *< Χ χ Χ Χ < < < Ο

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Transcript:

Tem - CCIA. Piete unui dig de pământ Dte de temă : Pentu pteje unui bietiv industil împtiv inundţiil, se ee exeute unui dig de pământ u umătele teistii : γ φ γ φ S S = (7,0 0, G )kn / m ;n = (5 0, G ) ; = ( 0, G ) ; = (6,5 0, G )kn / m ;n = ( 0, G = (0, 0,0 G )dn / m = (6 0, G )%;w = (0,5 0,0 G )dn / m )%;w = ( = (0 0,5 G = (5 0,5 G 4,5 0, U 0, G ) m; = (,4 0, U 0, G ) m )%; )%; b =,6m; d = (,5 0, U )m ; q = (5 0, G )kn / m G = n. gupei; U = ultim ifă nului în e se finlizeză pietul; q mnte b : m stt : m b vl : m stt : m teen de funde (eleşi teistii pentu sttul ) Figu A.. Dig de pământ Pietul v upinde : A. Piese sise: -pedimensine pntel digului, -veifie stbilităţii digului în iptez supfeţel de lunee iul ilindie, utilizând metd fâşiil, pentu zul digului în ust; B. Piese desente: -seţiune vetilă pin dig (s. :00 su : 00), -seţiune u shem de lul - împăţie în fâşii (s. : 00),

O6 O4 90 O 90 O O O O O O O5 O4 O O5 O4 O4.00.00.00.00.00 O6 O5 O6 O54 O=O44.00 O45.00 O.00 O4.00.00 O4 O5 O5 O6 O5 O6 O6 O64 O55 O46 O65 O56 O66 Dept lui Fellenius M 4,5 N. de 4 5 6 dine Centu O O O O4 O5 O6 N. de 7 8 9 0 dine Centu O O O O4 O5 O6 N. de 4 5 6 7 8 dine Centu O O O O4 O5 O6 N. de 9 0 4 dine Centu O4 O4 O4 O44 O45 O46 N. de 5 6 7 8 9 0 dine Centu O5 O5 O5 O54 O55 O56 N. de 4 5 6 dine Centu O6 O6 O6 O64 O65 O66

Tem - CCIA. Piete unui zid de spijin Dte de temă : Pentu elize unei pltfme supînălţte este neesă exeute unui zid de spijin de tip nie din betn mt. γ = ( 9,0 0, G φ = 0,5 U ) ( = 0 dn / m q = ( 0,5 U G f = 0,44 0,0,[ ]= pte întegă 4 (,5 0, N ) m = D f =, m p nv = ( 50 0 G γ b = 5 kn / m N = n. de dine în gupă; G = n. gupei; U = ultim ifă nului în e se finlizeză pietul; Pietul v upinde: A. Piese sise: - pedimensine zidului de spijin, - lulul nliti şi gfi l împingeii pământului, - veifie stbilităţii zidului de spijin (lunee pe tlpă, ăstune, pesiuni pe teen). B. Piese desente: - seţiune vetilă pin zidul de spijin (s. : 0 su : 50), - plnşă pentu lulul gfi l împingeii pământului (Culmnn).

Tem - CCIA. Piete unei fundţii izlte de supfţă Dte de temă: Se v piet fundţi izltă unui stâlp de betn mt l unei nstuţii industile îndtă în ls II- de imptnţă. Înăăile de lul tnsmise l nivelul teenului sunt umătele: - în gupe fundmentlă: P f M f ( 500 0 U,5 G N ) kn = 5 ( 75 U G N ) kn m = - în gupe speilă: Ps M s = 0, 9 =, 5 Pf M f unde: N = n. de dine în gupă; G = n. gupei; U = ultim ifă nului în e se finlizeză pietul. N Sttifiţi teenului pe mplsment este dtă nfm fjului n., [ ] = pte întegă. 5 Cteistiile getehnie de lul le sttului de funde v ezult pe bz peluăii vlil din fj. Pietul v upinde: A. Piese sise: - detemine teistiil nmte şi de lul le teenului de funde, - pedimensine fundţiei pe bz pesiunil nvenţinle de lul, - veifie teenului de funde l ste limită de defmţii, - veifie teenului de funde l ste limită de pitte ptntă, - me fundţiei; B. Piese desente: - seţiune vetilă şi vedee în pln fundţiei, detlii de me (s. : 0), - plnşă pentu lulul tsăii pbbile fundţiei (s. : 50). = 4 k şi pentu N = 4 k, k Z Ntă: -se v piet fundţie igidă pentu N -se v piet fundţie elstiă pentu N = 4 k şi pentu N = 4 k, k Z

Tem 4 - CCIA. Piete unei fundţii pe pilţi Dte de temă: Să se pieteze fundţi de dânime sub un stâlp e tnsmite teenului de funde umătele înăăi de lul plite l nivelul teenului: înăe vetilă P = ( 800 U 0 G 00 N ) kn mmentul înviet M = ( 750 U G 50 N ) kn m U fţ izntlă T = 00 5 N kn m Se v piet fundţi: - pe pilţi exeutţi pe l pin fe u tubj eupebil d=60 m, pentu N = 4 k şi pentu N = 4 k, k Z - pe pilţi exeutţi pe l pin fe sub ni bentniti d=80 m, pentu N = 4 k şi pentu N = 4 k, k Z Teenul de funde e umăte sttifiţie: I 0... (,0 0, ) m umplutuă: U = 6,5 kn / m γ ; II (,0 0, )... (,0 0, ) m gilă: U III (,0 0, ) IV G γ = 8,5 kn / m, I = (,6 0, 0 ) 0, G N G... 0,0 0, m pf gils: γ = 7,5 kn / m, I = (,8 0, 0 ) N 0,0 0,... 50 m 0, G E = 00 dn / m, E = 40 dn / m, N Φ = 9 ; 0 N Φ = 5 ; 0 N nisip mediu u îndese medie: γ = 8, kn / m, E = 50 dn / m, Φ = 8. 7 N = n. de dine în gupă; G = n. gupei; U = ultim ifă nului în e se finlizeză pietul. Pietul v upinde: A. Piese sise: - lulul pităţii ptnte piltului izlt l sliităi xile şi ltele; - dimensine şi me dieului; - lulul gupei de pilţi. B. Piese desente: - seţiune vetilă pin fundţi pe pilţi; detlii nstutive şi me dieului şi pilţil.

Tem - IEC. Piete unui dig de pământ Dte de temă : Pentu pteje unui bietiv industil împtiv inundţiil, se ee exeute unui dig de pământ u umătele teistii : γ S φ = (5 0,5 G γ S = (7, 0, G φ = ( 0,5 G ) ; = (6,7 0, G ) ; ; n = (0, 0,05 G ; n = (4 0,5 G = (0,5 0,05 G ) dn / m = (6 0, G )%; w ) dn / m )%; w = (0 G = ( )%; = (5 0,5 G 4, 0, U 0, G ) m; = (, 0, U 0, G ) m b =,6m; d = (,5 0, U) m ; q = (5 0 G G = n. gupei; U = ultim ifă nului în e se finlizeză pietul; )%; q mnte b : m stt : m b vl : m stt : m teen de funde (eleşi teistii pentu sttul ) Figu A.. Dig de pământ Pietul v upinde : A. Piese sise: -pedimensine pntel digului, -veifie stbilităţii digului în iptez supfeţel de lunee iul ilindie, utilizând metd fâşiil, pentu zul digului în ust; B. Piese desente: -seţiune vetilă pin dig (s. :00 su : 00), -seţiune u shem de lul - împăţie în fâşii (s. : 00).

O6 O4 90 O 90 O O O O O O O5 O4 O O5 O4 O4.00.00.00.00.00 O6 O5 O6 O54 O=O44.00 O45.00 O.00 O4.00.00 O4 O5 O5 O6 O5 O6 O6 O64 O55 O46 O65 O56 O66 Dept lui Fellenius M 4,5 N. de 4 5 6 dine Centu O O O O4 O5 O6 N. de 7 8 9 0 dine Centu O O O O4 O5 O6 N. de 4 5 6 7 8 dine Centu O O O O4 O5 O6 N. de 9 0 4 dine Centu O4 O4 O4 O44 O45 O46 N. de 5 6 7 8 9 0 dine Centu O5 O5 O5 O54 O55 O56 N. de 4 5 6 dine Centu O6 O6 O6 O64 O65 O66

Tem - IEC. Piete unui zid de spijin Dte de temă : Pentu elize unei pltfme supînălţte este neesă exeute unui zid de spijin de tip nie din betn mt. γ = ( 9,0 0, G φ = 0, U ) ( = 0 dn / m q = ( 0,5 U G f = 0,45 0,0, [ ] = pte întegă (, 0, N ) m = D f =, m p nv = ( 50 50 G γ b = 5 kn / m N = n. de dine în gupă; G = n. gupei; U = ultim ifă nului în e se finlizeză pietul; Pietul v upinde: A. Piese sise: - pedimensine zidului de spijin, - lulul nliti şi gfi l împingeii pământului, - veifie stbilităţii zidului de spijin (lunee pe tlpă, ăstune, pesiuni pe teen), B. Piese desente: - seţiune vetilă pin zidul de spijin (s. : 0 su : 50), - plnşe pentu lulul gfi l împingeii pământului (Culmnn).

Tem - IEC. Piete unei fundţii izlte de supfţă Dte de temă: Se v piet fundţi izltă unui stâlp de betn mt l unei nstuţii industile îndtă în ls II- de imptnţă. Înăăile de lul tnsmise l nivelul teenului sunt umătele: - în gupe fundmentlă: Pf ( 0 U 5 G N ) kn = 500 5, ( U 0 G N ) kn m M f = 70, - în gupe speilă: Ps = 0, 9 Pf, M s =, 5 M f, unde: N = n. de dine în gupă; G = n. gupei; U = pietul. ultim ifă nului în e se finlizeză 5 Sttifiţi teenului pe mplsment este dtă nfm fjului n.,[ ] = N pte întegă. Cteistiile getehnie de lul le sttului de funde v ezult pe bz peluăii vlil din fj. Pietul v upinde: A. Piese sise: - detemine teistiil nmte şi de lul le teenului de funde, - pedimensine fundţiei pe bz pesiunil nvenţinle de lul, - veifie teenului de funde l ste limită de defmţii, - veifie teenului de funde l ste limită de pitte ptntă, - me fundţiei; B. Piese desente: - seţiune vetilă şi vedee în pln fundţiei, detlii de me (s. : 0), - plnşă pentu lulul tsăii pbbile fundţiei (s. : 50). Ntă: -se v piet fundţie igidă pentu N = 4 k şi pentu N = 4 k, k Z -se v piet fundţie elstiă pentu N = 4 k şi pentu N = 4 k, k Z

Tem 4 - IEC. Piete unei fundţii pe pilţi Dte de temă: Să se pieteze fundţi de dânime sub un stâlp e tnsmite teenului de funde umătele înăăi de lul plite l nivelul teenului: înăe vetilă P=(0000 U 75 N G ) KN mmentul înviet M=(8005 U 00 G 5 N )) KN m fţ tăiete T=(80 G U ) KN Se v piet fundţi: - pe pilţi exeutţi pe l pin fe u tubj eupebil d=60 m, pentu = 4 k şi pentu N = 4 k, k Z - pe pilţi exeutţi pe l pin fe sub ni bentniti d=80 m, pentu = 4 k şi pentu N = 4 k, k Z Teenul de funde e umăte sttifiţie: I 0... (0. U )m -umplutuă γ = ( 6.5 0.5 G ) KN / m II -(0. U )... (0. G )m -gilă γ = 8,KN / m, I = ( 0.65 0.0 U), E = ( 00 0 G ) dn / m, Φ = ( 9 G ) N III -(0. G )... (80. )m N -pf gils γ = 8,0KN / m, = 0.9 0.0 I 5, E = ( 8 0. G ) dn / m, Φ = ( 7 G ) N IV -(80. )... -50m -nisip mediu îndest γ = 7,5KN / m, E = ( 80 N) dn / m, Φ = ( 9 G ) unde: N = n. de dine în gupă; G = n. gupei; U = pietul. Pietul v upinde: A.Piese sise: N N ultim ifă nului în e se finlizeză - lulul pităţii ptnte piltului izlt l sliităi xile şi ltele, - dimensine şi me dieului, - lulul gupei de pilţi; B.Piese desente: - seţiune vetilă pin fundţi pe pilţi; detlii nstutive şi me dieului şi pilţil.