DETERMINAREA DIMENSIUNII RULMENTULUI Dimensiunea unui rulment se determina in functie de sarcina din lagarul in care se monteaza, de durabilitatea in functionare si de siguranta impusa in exploatare. Sarcina de baza Sarcina dinamica de baza C r se foloseste la determinarea dimensiunii rulmentilor care se rotesc sub sarcina. Aceasta reprezinta sarcina admisibila pentru care rulmentul are o durabilitate de un milion de rotatii si este calculata in conformitate cu ISO 281. Tinand seama de sarcina dinamica de baza a rulmentului, se calculeaza timpul de functionare pana la obosirea materialului (aparitia exfolierii), determinandu-se astfel durabilitatea calculata. Sarcina statica de baza este definita, potrivit standardului ISO 76, drept sarcina care actioneaza asupra rulmentului stationar, ce corespunde unei presiuni de contact calculate in centrul petei de contact dintre cel mai incarcat corp de rostogolire si calea de rulare, in valoare de: - 4600 MPa, pentru rulmentii radiali-oscilanti cu bile, - 4200 MPa, pentru ceilalti rulmenti cu bile, - 4000 MPa, pentru rulmentii cu role. Aceasta produce o deformare permanenta a cailor de rulare si a corpurilor de rostogolire, de aproximativ 0.0001 din diametrul corpului de rostogolire, sarcina fiind pur radiala, pentru rulmentii radiali, si pur axiala, pentru rulmentii axiali. Durabilitatea rulmentilor Durabilitatea unui rulment este numarul de rotatii sau de ore pe care le poate efectua, inainte de aparitia primelor semne de oboseala a materialului pe caile de rulare ale inelelor sau pe corpurile de rostogolire. Pentru a tine cont in calcul numai de oboseala materialului pe suprafetele active ale rulmentului trebuie respectate urmatoarele conditii: 1. Fortele si turatiile care stau la baza calculului rulmentului trebuie sa corespunda conditiilor reale de functionare. 2. Sa se asigure o ungere corespunzatoare pe intrega perioada de functionare. 3. Daca incarcarea rulmentului este mica, iesirea sa din uz nu se mai datora materialului, ci uzurii. 4. Practica in exploatare a aratat ca scoaterea din uz a unui numar insemnat de rulmenti se datoreste altor cauze decat oboseala materialului, ca: alegerea nepotrivita a rulmentului in nod, exploatarea necorespunzatoare, ungerea necorespunzatoare, patrunderea de corpuri straine in rulment etc. Durabilitatea nominala Durabilitatea nominala pentru un rulment individual sau pentru o grupa de rulmenti, aparent identici si functionand in aceleasi conditii, este durabilitatea asociata a unei fiabilitati de 90%. Durabilitatea medie a unui grup de rulmenti este de cca 9 ori mai mare decat cea nominala. Durabikitatea nominala se noteaza cu L 10, in milioane de rotatii, sau cu L 10h, in ore. L 10 se calculeaza cu formula: L 10 =(C/P) p, L 10 - durabilitatea nominala, milioane rotatii, C - sarcina de baza, kn, P - sarcina dinamica echivalenta, kn, p - exponent al formulei durabilitatii, avand urmatoarele valori: p= 3 - pentru rulmenti cu bile, p= 10/3 - pentru rulmenti cu role. Sarcina dinamica echivalenta, respectiv sarcina radiala si sarcina axiala care actioneaza simultan pe rulmentii radiali si radiali-axiali cu bile si cu role, se calculeaza cu formulele: P = F r, kn - pentru sarcina pur radiala, P = XF r + YF a, kn - pentru sarcina combinata, Pentru rulmentii axiali cu bile se calculeaza cu formulele:
P = F a, kn P = XF r + YF a, kn - pentru sarcina pur axiala, - pentru sarcina combinata, F r - componenta radiala a incarcarii, kn, F a - componenta axiala a incarcarii, kn, Valorile coeficientilor X si Y sunt date in tabele. La o turatie constanta se poate calcula durabilitatea rulmentului in ore, dupa relatia: L 10h = 1 000 000/60 n (C/P) p sau L 10h = 16 666/n (C/P) p, n = turatia, rot./min. Pentru determinarea marimii rulmentului este necesar sa se stabileasca durabilitatea nominala, corespunzatoare scopului utilizarii. Ea depinde de tipul masinii, durata de functionare si cerintele privind siguranta in functionare. Durabilitati recomandate pentru masini de uz general sunt date in tabelul 1. Utilizare Durabilitatea recomandata L 10h (ore) Aparatura de uz casnic, medicala, instrumente, masini agricole 300...3 000 Masini cu functionare de scurta durata sau intermitenta: scule electrice, 3 000...8 000 macarale, dispozitive de ridicat pentru ateliere, masini de constructii. Masini cu functionare intermitenta sau de scurta durata si cu mare 8 000...12 000 siguranta in exploatare: ascensoare. Masini ce functioneaza 8 ore pe zi, dar nu la intreaga capacitate: masini de uz general, motoare electrice industriale, mori rotative, reductoare de 10 000...25 000 uz general Masini ce functioneaza 8 ore pe zi la intreaga capacitate: masini-unelte, masini pentru prelucrarea lemnului, macarale mari, masini tipografice, 20 000...30 000 ventilatoare, separatoare, centrifuge. Masini ce functioneaza 24 de ore pe zi: reductoare pentru laminoare, masini electrice mijlocii, compresoare, pompe, masini textile, ascensoare 40 000...50 000 de mina. Masini hidraulice, cuptoare rotative, cabestane, echipament naval (elice 50 000...100 000 pentru nave maritime). Masini ce functioneaza 24 ore pe zi cu fiabilitate ridicata: masini electrice mari, pompe si ventilatoare de mina, centrale electrice, masini pentru 100 000... industria celulozei, statii de pompare. La autovehicule si materialul rulant, durabilitatea rulmentilor de la roti se exprima in functie de diametrul rotii si kilometri-parcurs, dupa urmatoarea formula: L 10 = (1000/pD)L 10s, respectiv: L 10s = (pd/1000)l 10. L 10 - durabilitatea nominala, milioane rotatii, L 10s - durabilitatea, milioane kilometrii-parcurs, D - diametrul rotii, m. Valorile orientative pentru alegerea durabilitatii in kilometri-parcurs pentru autovehicule si cutii de unsoare pentru material rulant de cale ferata se dau in tabelul 2.
Tabelul 2. Felul autovehiculului Lagarele rotilor pentru autovehicule: - autoturisme - autocamioane, autobuze Cutii de unsoare pentru material rulant de cale ferata: - vagoane de marfa - trafic suburban, tramvaie - vagoane de calatori pentru distante mari - automotoare - locomotive Diesel si electrice L 10s /10 6, km 0.3 0.6 0.8 1.5 3 3-4 3-5 Durabilitatea rulmentilor care au miscari oscilatorii, in loc de rotatii, de la o pozitie de centru cu un unghi g, se determina cu relatia: L 10OSC = (180/2g)L 10 L 10osc - durabilitatea, milioane cicluri, g - amplitudinea oscilatiei ( unghi de la centru pana la deplasarea maxima), grade. Nu se iau in calcul miscarile oscilatorii cu unghiul foarte mic. Sarcina dinamica si turatiile variabile In multe cazuri de exploatare marimea sarcinii si turatiei este variabila, situatie in care pentru calcularea sarcinii dinamice echivalente trebuie determinata o sarcina constanta medie radiala F mr sau axiala, F ma, astfel: 1) Daca la turatie constanta forta pe rulment variaza liniar intre o valoare minima F mr,amin si o valoarea maxima F mr,amax pastrandu-si directia intr-un anumit interval de timp, sarcina medie rezulta din relatia: F mr,a = (F r,amin +2 F r,amax )/3, kn 2) Daca sarcina radiala care actioneaza asupra unui rulment este compusa dintr-o forta F r1 constanta in marime si directie (de exemplu: greutatea unui rotor) si o forta F r2 rotitoare constanta (de exemplu: dezechilibrarea) rezulta sarcina medie din relatia: Figura 1 F rm = f m (F r1 + F r2 ), kn Valorile coeficientului f m se obtin din figura 1 3) Pentru o sarcina radiala F r, aplicata pe un rulment cu miscare oscilanta in unghiul 2g (figura 2 ), sarcina medie radiala se calculeaza cu relatia: F mr = f o F r, kn cu valori pentru coeficientul f o din tabelul 1 functie de unghiul de oscilatie g si de exponentul p al formulei durabilitatii. In cazul sarcinilor variabile in timp ca marime si directie precum si a turatiilor diferite in timp, sarcina medie dinamica se calculeaza cu Figura 2 formula: F mr,a = [ Σ (F p ir,a n i )/ n ] 1/p, kn; Tabelul 1 γ 0 f o p=3 p=10/3 10 0,47 0,53 20 0,61 0,65 30 0,69 0,72 45 0,79 0,81 60 0,87 0,89 75 0,94 0,95 90 1,0 1,0 F mr,a sarcina medie constanta radiala sau axiala, kn; F ir,a - sarcinile constante aplicate corespunzator pe durata efectuarii turatiilor n i, kn; n i - numarul rotatiilor corespunzatoare sarcinilor F ir,a ; n = Σ n i, rot/min; p = 3, pentru rulmentii cu bile si p = 10/3, pentru rulmentii cu role
Sarcina dinamica de baza a unui grup de rulmenti Alcatuirea lagarului din doi sau chiar mai multi rulmenti identici, sarcina dinamica de baza a ansamblului de i rulmenti determinandu-se cu relatia: C r = i 0,7 C ri, kn pentru rulmentii cu contact punctual; C r = i 7/9 C ri, KN pentru rulmentii cu contact liniar. Pentru a prelua sarcinile in mod uniform, acesti rulmenti se vor imperechea astfel incat abaterea la diametre si la jocul radial sa fie maxim ½ din campul de toleranta admis. Relatia care se refera la sarcina dinamica de baza a rulmentului, indicata in tabelele de rulmenti, depinde de durabilitatea nominala (L 10 ), prin care, in conformitate cu ISO 281, se intelege durabilitatea atinsa sau depasita de 90% din lotul de rulmenti de aceeasi tipodimensiune functionand in aceleasi conditii conventionale (rulmentul bine montat, protejat impotriva patrunderii corpurilor straine, corect lubrifiat, incarcat normal, neexpus temperaturilor si vitezelor extreme). Durabilitatea nominala corectata Dupa alegerea rulmentului (corespunzator sarcinii dinamice de baza) se recomanda sa se determine durabilitatea efectiva (durabilitate nominala corectata pentru conditii diferite de cele mentionate in ISO 281) cu relatia: L n = a 1 a 2 a 3 f t (C r / P r ) p, L n durabilitatea nominala corectata (mil rot); a 1 - factorul de corectie care tine cont de fiabilitate (tabelul 1); a 2 - factorul de corectie care tine seama de calitatea materialului si de tehnologia de executie; (a 2 =1, pentru materialele si tehnologiile utilizate la producerea rulmentilor URBd); a 3 - factor de corectie care tine cont de conditiile de functionare si de calitatea lubrificatiei. f t factor de corectie functie de temperatura de functionare (tabelul 3). Interdependenta acestor ultimi factori de corectie conduce la unificarea lor intr-un singur factor a 23, a carui valoare este data in tabelul 2 si care depinde de raportul dintre vascozitatea cinematica a uleiului la 40 0 C, ν initial in cst sau mm 2 /s (figura 1) si vascozitatea necesara unei lubrifieri corecte la temperatura de functionare, ν 1, figura 2. Exemplu de determinare a vascozitatii cinematice a uleiului: Pentru un rulment cu D m = 85 mm care functioneaza la o turatie de Table. 1 Reliability, % L na a 1 90 L 10a 1 95 L 5a 0,62 96 L 4a 0,53 97 L 3a 0,44 98 L 2a 0,33 99 L 1a 0,21 Figure 1 3500 rot/min, rezulta din figura 1, ν 1 =8 mm 2 /s. Din figura 2, rezulta ca la temperatura de functionare de 70 0 C pentru a obtine vascozitatea ν 1 este necesara o vascozitate initiala ν=20 mm 2 /s. Tabelul 2 ν/ν 1 0,1 0,2 0,5 1 1,5 2 3 4 5 a 23 0,45 0,55 0,75 1 1,3 1,6 2 2,5 2,5 Tabelul 3 Temperatura de functionare [ 0 C] 150 200 250 300 f t 1 0,73 0,42 0,22 Figura 2
Sarcina statica Sarcina statica de baza C or indicata in cataloagele de rulmenti pentru fiecare tipodimensiune de rulment, se ia in calcul cand rulmentul stationeaza, are oscilatii reduse, are turatie redusa (n < 10 rot/min) sau cand in timpul rotirii acestia trebuie sa preia socuri mari de scurta durata. In acest caz siguranta in exploatare este determinata de marimea deformatiilor de pe calea de rulare a rulmentului. Sarcina statica de baza este calculata conform ISO 76 si reprezinta sarcina care provoaca o deformare permanenta de 0,0001 din diametrul corpului de rostogolire, sarcina fiind pur radiala pentru rulmentii radiali si pur axiala pentru rulmentii axiali. Sarcina statica combinata (sarcina radiala si sarcina axiala care actioneaza simultan pe rulment) trebuie transformata intr-o sarcina echivalenta care rezulta din formula generala: P o + X o F r + Y o F a, kn P o - sarcina echivalenta a rulmentului, kn F r - componenta radiala a celei mai mari sarcini statice, kn; F a - componenta axiala a celei mai mari sarcini statice, kn; X o - factorul radial al rulmentului Y o - factorul axial al rulmentului X o si Y o se gasesc in tabelele si cataloagele de rulmenti functie de tipul rulmentului si de raportul F a /F r. Considerand diametrul d al fusului, marimea rulmentului se determina in vederea realizarii inegalitatii: C or s o f ot P o, kn Tabelul 1 s o este un factor de siguranta Locul de utilizare s 0 static, ales conform tabelului 1 (in cazul Elice cu pas variabil pentru avioane 0,5 Porti de baraje, stavilare, ecluze 1 rulmentilor nerotitori sau a celor care Poduri mobile 1,5 executa miscari oscilatorii) si tabelul 2 (in Carlige de macarale pentru: cazul rulmentilor rotitori supusi unor incercari -macarale mari, fara sarcini suplimentare 1,5 pulsatorii sau unor socuri de scurta durata). -macarale mici, cu sarcini dinamice suplimentare 1,6 Sarcinile cu socuri mari care depasesc sarcina statica de baza a Tabelul 2 rulmentului produc deformari remanente, Cerinte de functionare linistita (fara zgomot) neuniform repartizate pe caile de rulare care Scazute Normale Ridicate Felul incarcarii Rulmenti Rulmenti Rulmenti influenteaza negativ asupra functionarii cu bile cu role cu bile cu role cu bile cu role rulmentului. Lina, fara vibratii 0,5 1 1 1,5 2 3 La temperaturi ridicate de functionare Normala 0,5 1 1 1,5 2 3,5 C or se corecteaza cu factorul f ot,, care are Cu socuri puternice > 1,5 > 2,5 > 1,5 > 3 >2 > 4 f ot = 1 pentru temperatura de 150 0 C 0,95 pentru temperatura de 200 0 C 0,85 pentru temperatura de 250 0 C 0,75 pentru temperatura de 300 0 C valorile: In situatia in care se monteaza alaturi mai multi rulmenti de acelasi tip, marimea sarcinii statice suportate de acesti rulmenti se va determina cu ajutorul relatiei: C ori = C or i, kn; C ori - sarcina statica de baza a grupului de rulmenti, kn; C or - sarcina statica de baza a rulmentului individual din tabele, kn; i - numarul de rulmenti.