MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE SEM - CURS 12 1

Σχετικά έγγραφα
MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE CET - CURS 12 1

DEFECTE IN MASINI ELECTRICE. Mentenanta sistemelor industriale - Curs 6

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

3.5. Forţe hidrostatice

V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Metrologie, Standardizare si Masurari

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Studiul câmpului magentic produs de o bobină. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Laborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.1. Noţiuni introductive

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

EXCENTRICITATI IN MASINI ELECTRICE. Mentenanta sistemelor industriale - Curs 7


r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

S.C. ELECTRICA S.A. 0.RE-ITI 228 / 2014

TRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 1 Şiruri de numere reale

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

Capitolul V MAŞINA ASINCRONĂ

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 4 Serii de numere reale

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

V O. = v I v stabilizator

Acţiunea fluidelor în repaus asupra suprafeţelor solide

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

LOCOMOTIVE ELECTRICE

Integrala nedefinită (primitive)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Măsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

MOTOARE DE CURENT CONTINUU

Maşina sincronă. Probleme

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

SISTEME ELECTROMECANICE CU APLICATII IN INDUSTRIA AUTO SEM - Curs 9 1

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Circuite electrice in regim permanent

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Verificarea legii lui Coulomb

Capitolul 14. Asamblari prin pene

SIGURANŢE CILINDRICE

FENOMENE MAGNETICE. MĂRIMI ŞI LEGI SPECIFICE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

LUBRIFICATIA. LUBRIFICATIA HD - Aplicatii

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Dinamica sistemelor de puncte materiale

TEMA 4. VEHICULE ELECTRICE MOTOARE ALIMENTATE DE LA LINIE DE CONTACT DE CURENT ALTERNATIV (VEHICULE ELECTRICE PENTRU TRACTIUNEA FEROVIARA)

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

riptografie şi Securitate

MARCAREA REZISTOARELOR

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA IN SISTEME ELECTROMECANICE ELEMENTELE UNEI PROBLEME CEM PERTURBATII ELECTROMAGNETICE IN SEM

Transcript:

MONITORIZARE SI DIAGNOZA IN SISTEME ELECTROMECANICE 009-00 SEM - CURS

TERMENI UZUALI: situație de defect - deteioaea sau înteueea caacității unui sistem de a asigua o funcție ceută în condițiile de funcționae secificate diagnoza - include etaele de izolaeşi identificae a defectelo deteminaea tiului de defect, a locului de oducee a defectului şi a momentului de detectae deteminaea măimii şi comotăii în tim a defectului, esectiv a cauzei cae a geneat defectaea constatată. 009-00 SEM - CURS

Modul de monitoizae a stăii sistemului (condition monitoing module): ansamblul tutuo echiamentelo cae asiguă eluaea şi analiza semnalelo din sistem, detecția şi diagnoza defectelo Tehnologii de monitoizae si diagnoza Analiza vibatiilo Sectogafia Temogafia Analiza fluidului de ungee/acie Analiza sistemelo electice 009-00 SEM - CURS 3

ANALIZA VIBRATIILOR 009-00 SEM - CURS 4

acceleometu Fiecae ti de defect se egaseste in anumite fecvente in sectum vibatiilo 009-00 SEM - CURS 5

Sistem de monitoizae si diagnoza Taductoi Placa de achizitie PCI/PXI/ComactPCI PC Masina Measuement & Automation SW 009-00 SEM - CURS 6

Pozitionaea acceleometului 009-00 SEM - CURS 7

Pocesaea semnalului Domeniu tim Domeniu fecventa 009-00 SEM - CURS 8

ANALIZA TEMPERATURII Utilizand taductoi de temeatua temocule, de exemlu Utilizand camee cu infaosu entu vizualizaea si masuaea enegiei temice Temogafia Se bazeaza e fatul ca oice co, cu temeatua este sau sub 0 C emite caldua. 009-00 SEM - CURS 9

Pentu motoaele electice Ventilatie blocata Suasacina Alimentae nesimetica Temogama si ofilul vaiatiei temeatuii la o ventilatie coesunzatoae 009-00 SEM - CURS 0

Temogama la alimentae simetica Temogama la alimentae nesimetica o faza nealimentata 009-00 SEM - CURS

Cutia cu bone - temogama Obsevatie. Faza este nealimentata. 009-00 SEM - CURS

Pentu lagae Mediul de lucu Suasacini Gaze Paf Umiditate 009-00 SEM - CURS 3

Temogama a doua lagae: unul deteioat datoita umiditatii si unul faa obleme 009-00 SEM - CURS 4

Laga cu obleme Laga faa obleme 009-00 SEM - CURS 5

Echiament electic Contactoae Fuzibile 009-00 SEM - CURS 6

ANALIZA FLUIDULUI DE UNGERE/RACIRE Pezenta uno aticule metalice: in sectometie. Indicato al unei uzui Aciditatea: oxidae datoita temeatuilo inalte, aticule de aa, sau utilizaea indelungata Vascozitatea: oate fi modificata la contaminaea cu funingine sau datoita oxidaii. Diluaea: la motoaele temice oate eezenta o oblema la sistemul de injectie. Se masoaa in comatogafie. 009-00 SEM - CURS 7

ANALIZA SISTEMULUI DE ACTIONARE ELECTRICA Exista o gama laga de metode entu monitoizae si diagnoza in sisteme de actionae electice, functie de tiul si localizaea defectelo. Defecte La nivelul cicuitului de fota La nivelul convetoului electomecanic Ale cicuitului electic Ale cicuitului magnetic Mecanice 009-00 SEM - CURS 8

Metode de monitoizae si diagnoza in SAE Pe baza unui model al sistemului de actionae Pe baza estimaii aametilo sistemului Pin analiza uno maimi imotante : cuenti, tensiuni, culu, flux de scaai, etc 009-00 SEM - CURS 9

ARMONICI IN MASINI ELECTRICE DE CURENT ALTERNATIV 009-00 SEM - CURS 0

Amonici in masinile electice Amonici de satiu: datoita distibutiei solenatiei in intefie Amonici de tim: datoate amonicilo suselo de alimentae convetoae eteaua de alimentae 009-00 SEM - CURS

Mod de lucu Distibutia solenatiei inductoae in intefie Fluxul in infasuaile inductoae Dezvoltae in seie Fouie Amonici de cuent ce acug infasuaile inductoului Fluxul in infasuaea indusului Amonici de cuent ce acug infasuaile indusului Dezvoltae in seie Fouie Distibutia solenatiei indusului in intefie 009-00 SEM - CURS

009-00 SEM - CURS 3 Distibutia solenatiei unei bobine (entu un ol) τ b τ O y x x Θ b τ / τ / τ / τ / τ b τ (-ζ)θ b ζθ b y < < Θ < < Θ < < Θ Θ b b b b b b b b x x x x τ τ τ ς τ τ τ ς τ ς ) ( 0 ) ( ) ( Θ b Ni(t) Θ Θ ) cos( ) ( τ x b b x Dezvoltae in seie Fouie

Bobina b Gu de n b bobine Θ Θ ( x) gu ( x) Ni( t) Ni( t) τ b sin τ n b b τ b sin τ x cos( ) τ x cos( ) τ x Distibutia solenatiei unui gu de 3 bobine concentice, cu latimi difeite, inseiate. τ τ τ 3 τ 009-00 SEM - CURS 4

009-00 SEM - CURS 5 PERTURBAȚII ASUPRA REȚELEI DE ALIMENTARE - ARMONICI Pentu o masina cu oli si m faze, solenatia totala e amatua [ ] + + Θ ) sin( ) sin( ), ( β α β α g g m g b total k I n N t x Inductia magnetica in intefie [ ] + + Θ 0 0 ) sin( ) sin( ), ( ), ( β α β α δ µ δ µ g g m g b c c total k I n N t x t x B

MASINA DE INDUCTIE infasuaea statoica N i i 3 i 3 009-00 SEM - CURS 6

009-00 SEM - CURS 7 Distibuția solenației statoice entu maşina de inducție consideată Θ fgb (α) α 0 Phase Phase 3 Phase Phase Phase 3 Phase Phase Phase 3 Phase Phase Phase 3 Phase ( ) + 3 sin ) ( 3 sin ) ( sin ) ( ω ω ω t I t i t I t i t I t i c b a Cuenti statoici 6, sin sin 6 ), ( 6, sin sin 6 ), ( 3 3 + Θ + Θ k x t I N x t k x t I N x t b cb s a s s b cb s a s s τ ω τ τ τ ω τ τ Solenatie statoica

009-00 SEM - CURS 8 Ochiul k /Z Z Z k t ω α + ) ( Z Z k t ω α + + ) ( Rotoul in colivie: Z ochiui otoice ( ) ( ) + + Φ + Φ Φ 6, sin 6, sin ) ( max max k Z k t t k Z k t t t s k ω ω ω ω Flux indus de cate solenatia statoica int-un ochi otoic

Rotoul bobinat: Z cestatui otoice, m faze otoice α ω ( b ) 3 t + + τ τ cb α ω ( b ) 3 t + τ cb τ Bobina b a otoului N 3 009-00 SEM - CURS 9

e k, d dt Φ s k [ m ( s) ] ( t) ωφmax cos ωt mωtm Z ( k ) T.e.m. indusa de cate solenatia statoica int-un ochi otoic/bobina otoica f f oto oto [ ( s) ] f, 6k + [ + ( s) ] f, 6k Fecventele comonentelo sectale ale cuentilo otoici 009-00 SEM - CURS 30

009-00 SEM - CURS 3 Infasuaea echivalenta a otoului în colivie. Solenația coesunzatoae unei faze otoice < + Θ + Θ < Θ Θ α ς α ς α ς α,, ) (,0 ) ( max max max k k k k Z k Z k Z k Z k ( ) { } + ± Θ Z k t s Z I t,max sin sin ), ( γ γ ω γα γ γ α m Dezvoltae in seie Fouie F maxk τ τ /Z 3/Z 5/Z 7/Z 9/Z /Z 3/Z 5/Z 7/Z 9/Z /Z 3/Z 5/Z 7/Z Distibuţia solenaţiei otoice de-a lungul întefieului.

Pentu tensiunea electomotoae indusă în bobina statoică ezulta amonici de cuent de fecvență f stato γ Z ( s) ± f Odinul amonicii (γ) 4 5 Fecvenţa amonicii [Hz] 637 44 698 3485 [db] 0-50 -00-50 50Hz 637Hz 44Hz 6 47.5-00 8 5546-50 0 400 800 00 600 f[hz] 9 633 Sectul de fecvențe al cuentului statoic 009-00 SEM - CURS 3

MASINA SINCRONA Stato(indusul) Roto(inducto) Roto cu oli inecati (infasuai distibuite in cestatui otoice) Roto cu oli aaenti (infasuai concentate sau magneti emanenti) 009-00 SEM - CURS 33

Roto cu oli aaenti Bobine otoice concentate sau magneti emanenti e oto N S Θ α τ b τ Solenatia dezvoltata de infasuaea/magnetul emanent otoic: Θ ( α, t) Θ,,max( t) cos α cu Θ (,,max t) cons tan t 009-00 SEM - CURS 34

009-00 SEM - CURS 35 Roto cu oli inecati 0 Θ fgb (α) α Θ Θ c b c b x k cni x x ) ( cos ) ( ) ( τ Solenatia dezvoltata de infasuaea otoica:

Conexiunile infasuaii statoice α α ω ( b ) 3 s s t + ω ( b ) 3 s s t + + τcbs τ τ τ s cbs s Bobina b s a statoului Exesia fluxului cae inlantuie bobina statoica b s in amonica otoica e data de : Φ α b t B da s, ( ) S α k s s µ 0Θ, ( α, t) l δ c c dα Fluxul total in bobina b s : N Φ b s ( t) cos ω t + ( bs ) Φb s, 3 3 e Tensiunea electomotoae indusa in bobina b s : b s d Φ b ( t) s dt Fecventele ce vo aae in cuentul statoic: E cos ω t + ( bs ) bs,,max 3 f stato f souce 009-00 SEM - CURS 36

APLICATII 009-00 SEM - CURS 37

Diagnoza in masini electice Defecte in masini electice electice magnetice mecanice DEZECHILIBRE otoice statoice 009-00 SEM - CURS 38

Diagnoza in masini de inductie Defecte electice Bae sau inele ute Scutcicuite statoice sau otoice Dezechilibu CURENT FLUX CUPLU 009-00 SEM - CURS 39

DEFECTE ELECTRICE STATORICE 009-00 SEM - CURS 40

Θ fgb (α) Masina de inductie faa defecte A + A- A + A - A + +A - A - Θ fgb (α) A + A- A + A - Masina de inductie cu scutcicuit in faza guul A + +A - A - +A + A - +A - 009-00 SEM - CURS 4

Solenatia statoului faa defecte Θ s ( t, x) 6 k±, k 0,,,... 3NI 3 τ cb sin sin b τ [ ωtmα ] Solenatia statoica cu defecte statoice (scut cicuit) Θ s ( α, t) Θ sin ( ωtmα ) + + Θ sin( ωtm α ) max sc sc max 6 k±, k 0,,,... sc,3,5,... sc 009-00 SEM - CURS 4

Masina de inductie faa defecte Masina de inductie cu 6 sie in scut-cicuit [db] 0-40 50Hz 63Hz 73Hz 33Hz 43Hz [db] 0-40 50Hz 63Hz 73Hz 34Hz 43Hz -80-80 -0 0 400 800 00 600 [Hz] -0 0 400 800 00 600 [Hz] Cuent statoic 009-00 SEM - CURS 43

0 Masina faa defect -50-00 0 400 800 00 600 [Hz] 0 Masina cu 3 sie in scutcicuit -50-00 0 400 800 00 600 [Hz] 0 Masina cu 6 sie in scutcicuit -50-00 0 400 800 00 600 [Hz] CUPLU ELECTROMAGNETIC 009-00 SEM - CURS 44

DEFECTE ELECTRICE ROTORICE 009-00 SEM - CURS 45

Solenatia otoului faa defecte Z I,max γ Θ, ( α, t) sin sin γ γ Z { γα ± s ωt} γ qz ±, q 0,,... 6k ±, k 0,,,... Solenatia otoului cu defecte otoice Θ ( α, t) I k N, max γ sin sin γα ± s ωt + ( γ m) k γ γ Z Z γ 0,,,... γ i, i N Rutua a doua bae 009-00 SEM - CURS 46

Inductanta mutuala inte infasuaea m a statoului si noul ochi otoic fomat infasuaea m a statoului k- k+ Noul ochi fomat Inductanta mutuala inte infasuaea m a statoului si noul ochi otoic α Vom egasi amonici in lus in sectele cuentului statoic si al culului in cazul in cae sunt defecte in masina 009-00 SEM - CURS 47

Masina sanatoasa [db] -40-80 [db] 0 00 400 600 800 [Hz] Masina cu 5 bae ute -40-80 0 00 400 600 800 [Hz] f µ m ( s) ± stato f susa 009-00 SEM - CURS 48