Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Subietul. Rigle buluaşe (0 punte) Pagina din Gabriela şi Ştefan au a temă în laboratorul de fiziă Măsurarea lungimilor. Ei foloses fieare rigla lui, ea a Gabrielei fiind etalonată oret, în timp e rigla lui Ştefan fiind greşit etalonată măsoară m în lo de, m, aşa um poţi observa în desenul alăturat. a. Ce valoare măsoară Ştefan, daă Gabriela a măsurat lungimea de m, ei doi măsurând lungimea aeluiaşi orp? b. Ce valoare măsoară Gabriela, daă Ştefan a măsurat lungimea de 5 m, ei doi măsurând lungimea aeluiaşi orp?. Ce valoare este u 5 mai mare deât ealaltă, şi ine a măsurat-o? Subietul. Apa şi smântâna (0 punte) Gabriela şi Ştefan au la dispoziţie trei borane identie fieare u apaitatea de ate 800 de mililitri kg şi masa de 0 de grame. Gabriela umple omplet un boran u apă, densitatea apei fiind a 000 şi m kg Ştefan umple omplet un boran u smântână, densitatea aesteia fiind s 05. m a. Cât ântăreşte boranul Gabrielei? b. Cât va ântări al treilea boran, daă în aesta Gabriela toarnă un sfert din masa de apă din boranul ei şi Ştefan toarnă un sfert din volumul de smântână din boranul lui? a s. Care este ondiţia a densitatea amesteului să fie media aritmetiă a densitătilor ameste? Subietul. Cursa de biilete (0 punte) Gabriela şi Ştefan sunt mari amatori de plimbări u biiletele. Ei pornes în aelaşi moment unul spre elălalt, Ştefan din Galaţi, Gabriela din Brăila. Pedalând u o viteză onstantă v 4 km Gabriela ajunge în Galaţi u h,5 h mai târziu deât ajunge Ştefan în Brăila. Considerând distanţa dintre Brăila şi Galaţi D = 0km aşa um observi din desen,află: a. În ât timp ajunge Gabriela în Galaţi? b. Cu e viteză onstantă a pedalat Ştefan?. După ât timp se vor afla la distanţa de d 5km unul faţă de elălalt? Subietul 4. Resortul elasti (0 punte) Gabriela şi Ştefan suspendă pe rând, de un resort elasti realizat dintr-o sârmâ foarte subţire, orpuri de mase diferite. Măsurând de fieare dată lungimea aestuia, ei doi trasează grafiul din figura alăturată. a. Ce lungime l 0 are resortul nedeformat? b. Ce valoare are onstanta de elastiitate a resortului onsiderând g 0 N? kg. Trasează grafiul lungimii l f ( m) în funţie de aeleaşi mase, are de aeastă dată vor fi aşezate pe rând pe resortul elasti plasat vertial pe o suprafaţă orizontală.. Durata probei este de ore din momentul în are s-a terminat distribuirea subietelor ătre elevi.. Elevii au dreptul să utilizeze alulatoare de buzunar, dar neprogramabile.
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Pagina din Subietul 5.Termometrele (0 punte) Termometrul Gabrielei măsoară t 0C ând termometrul lui Ştefan măsoară t 0Cşi temperatura t 5 C ând termometrul lui Ştefan măsoară tv 00 C. Se măsoară de fieare dată temperaturile aeluiaşi orp în aelaşi moment. a. Ce valoare a temperaturii măsoară Gabriela ând termometrul lui Ştefan măsoară t 0 C? b. Ce valoare a temperaturii măsoară Ştefan ând termometrul Gabrielei măsoară tb 80 C?. Pentru e temperatură ambele termometre indiă simultan aeeaşi valoare? a g Subiete propuse de: prof. Florin MORARU, Colegiul Naţional Niolae Bălesu Brăila prof. Ştefan MATEI, Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir Breaza. Durata probei este de ore din momentul în are s-a terminat distribuirea subietelor ătre elevi.. Elevii au dreptul să utilizeze alulatoare de buzunar, dar neprogramabile.
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Nr. item Barem Pagina din 4 Subietul.Rigle buluaşe Puntaj Parţial Total entimetrul măsurat de Ştefan este,m pe rigla Gabrielei a. x Raportul dintre valorile măsurate este, unde x este valoarea măsurată de y Gabriela şi y valoarea măsurată de Ştefan. m( G), y m( Ş) 0 m( Ş) y, Alt raţionament m ( G )...0 mm m( Ş)... mm m( Ş)...mm y...0mm rezultă y 0m 7 p b. x Raportul dintre valorile măsurate este, y x, x 5 ( ) 6 m ( G m Ş ) 7 p x y5, y y 5,00 6 p. 50 y m( Ş) 5 m( Ş) x 0 m( G) TOTAL Subietul I,00 0p Nr. item a. Puntaj Subietul. Apa şi smântâna Parţial Total m m m,00 G G 0 a m m V,00 0 a 0 7 p b. g mg 0g 800m 80g,00 m ma 800 g 00 g 4,00 ms 800,05 g 05 g 4,00 m 0g 00g 05g 45g,00 7 p Str. General Berthelot nr. 8-0, Setor, 0068, Buuresti Tel: +40 (0) 405 6 00 www.edu.ro
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI ameste m m V V V V V V a s a a s s a s a s Barem Pagina din 4,00. Pentru a densitatea amesteului să fie media aritmetiă trebuie amesteate volume egale de apă şi smântână,00 6 p V ma ms a Va s Vs a Va s Va a s V V V V V V V a s ameste a s a s a a TOTAL Subietul 0p Nr. item a. b.. Puntaj Subietul. Cursa de biilete Parţial Total D t,00 v 0km km 6 p t 7,5 km 4 h,00 h D v,00 t 6 p 0km km v 6 5h h,00 D d0 t,00 v v 5km t,5h km 0 h D d0 t v v 5km t,5h km 0 h TOTAL Subietul,00,00,00 0p 8 p Str. General Berthelot nr. 8-0, Setor, 0068, Buuresti Tel: +40 (0) 405 6 00 www.edu.ro
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Barem Pagina din 4 Nr. item Subietul 4. Resortul elasti Din grafi se observă ă l 0 m Puntaj Parţial Total a. 6 p b.. G m g,00 Fe k l,00 m g G Fe m g k l k l,00 50 kg 0 N kg N k,5,00 0 m m Pentru mase mai mari de 5g orpurile se lipes de suprafaţa orizontală pe are este fixat resortul. lungimea resortului în aeste azuri va fi aproximativ nulă, resortul fiind foarte subţire 8 p TOTAL Subietul 4 0p Nr. item a. Subietul 5. Termometrele 00 div...5 div 05 x 5 0... x 00 Puntaj Parţial Total 4,00 6 p b. Pleăm de la -0, dei temperatura măsurată de Ştefan t 5 C,00 00 div...5 div 4,00 y...90 9000 Rezultă: y 7 tg 7 C,00 5 S 6 p Str. General Berthelot nr. 8-0, Setor, 0068, Buuresti Tel: +40 (0) 405 6 00 www.edu.ro
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VI Barem Pagina4 din 4 00 div...5 div z... z0 4,00. 00( z0) 5z,00 000 z 40 5,00 t t 40 C TOTAL Subietul 5 S G 0p 7 p Notă:. Orie rezolvare oretă e ajunge la rezultatul oret va primi puntajul maxim pe itemul respetiv.. Orie rezolvare oretă, dar are nu ajunge la rezultatul final, va fi puntată orespunzător, proporţional u onţinutul de idei prezent în partea uprinsă în lurare din totalul elor e ar fi trebuit apliate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev. Barem propus de: prof. Florin MORARU,Colegiul Naţional Niolae Bălesu Brăila prof. Ştefan MATEI, Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir Breaza Str. General Berthelot nr. 8-0, Setor, 0068, Buuresti Tel: +40 (0) 405 6 00 www.edu.ro
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Subietul. Fiziă Imagini (0 punte) O lumânare se aşează în faţa unei lentile onvergente la distanţa p p 5m de lentilă. obţine pe un eran plasat la distanţa a. Determină distanţa foală a lentilei; b. Trasează shema razelor de lumină pentru formarea imaginii lumânării; Se aprinde lumânarea are arde u viteză onstantă v. Se măsoară timpul 50m de aeasta. Imaginea lumânării se t după are arde jumătate din lumânare. Se înlouieşte lumânarea u una identiă. Se măsoară lungimea imaginii. Se aprinde lumânarea. Se măsoară timpul t după are lungimea imaginii lumânării sade la jumătate. t. Calulează raportul, justifiă răspunsul; t v d. Calulează raportul v unde v este viteza medie u are se mişorează imaginea. Subietul. Fizia Șoriei flămânzi...(0 punte) În figură este reprezentată shema unui dispozitiv are delanşează o alarmă daă este sos din poziţia de ehilibru. Dispozitivul este ompus dintr-o sândură asamblată din două părţi de lungimi egale L e se poate roti în jurul puntului de sprijin O. Porţiunea AO are masă neglijabilă, iar porţiunea OB are masa M. În poziţia de ehilibru, sândura fiind orizontală, resortul K este netensionat. Resortul atinge sândura în puntul B în are este legat firul de sândură. Firul este inextensibil şi este treut peste un sripete fix şi unul mobil. Comprimarea sau alungirea resortului determină delanşarea alarmei. De sripetele mobil este agăţată o buată de aşaval. Se unos: M masa porţiunii OB a sândurii, lungimea aesteia L, şi ă ambii sripeţi au aeeaşi rază R. g 0m/ s a. Reprezintă forțele are aționează în sistem și determină în funţie de datele unosute, are trebuie să fie masa m0 a buăţii de aşaval pentru a resortul să rămână netensionat - tija orizontală. b. Doi şoriei flămânzi se deid a fără a să delanşeze alarma să rupă o buată din aşavalul legat de sripetele mobil. Pentru aeasta, amândoi se ură simultan pe sândură în puntul de sprijin O. Cunosând ă ei doi şoriei au aeeaşi masă ms expliă în e fel trebuie să se deplaseze fieare dintre ei doi şoriei astfel înât unul din ei să poată ajunge exat sub buata de aşaval fără a să se delanşeze alarma (resortul să rămână în permanenţă nedeformat).. Şorielul are a ajuns sub buata de aşaval, muşă din aeasta o buată u masa m.la e distanţă de puntul de sprijin O trebuie să ajungă el de-al doilea şoriel pentru a resortul să nu mai fie deformat. d. Care este antitatea maximă din buata de aşaval are poate fi muşată de primul şoriel pentru a al doilea şoriel să poată restabili ehilibrul sândurii şi, astfel să opreasă alarma. Problema Despre energie Un ăruior, având masa de m kg, oboară din vârful unui plan înlinat, de la înălțimea de h m. Viteza m inițială a ăruiorului este v0, g 0m/ s. s a. Calulează viteza u are ăruiorul ajunge la baza planului înlinat. b. De la baza planului înlinat ăruiorul își ontinuă mișarea, fără freare, pe un plan orizontal timp t min. Calulează distanța d parursă în aest timp.. După parurgerea porțiunii orizontale, ăruiorul înepe să ure din nou pe un plan înlinat, mișându-se u freare. Știind ă înălțimea la are se oprește ăruiorul este de două ori mai miă deât înălțimea de la are a pleat de pe primul plan înlinat, alulează ât la sută din energia inetiă inițială se pierde prin freare. d. Calulează viteza u are orpul ar ajunge înapoi la baza planului înlinat. Justifiă rezultatul alulat numeri obținut. Propunător: Prof. Mihaela Stăniă Lieul George Țărnea, Băbeni, Vâlea
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Subietul 4 CHIMIE 5 de punte Despre substanţele notate u literele a, b, d, e, f, i, j, B, D, R și E se unos următoarele informaţii: Substanţa simplă a este un gaz diatomi utilizat drept ombustibil al viitorului; Substanţa b este un gaz galben-verzui utilizat pentru sterilizarea apei din pisine; Substanţa ompusă binară d este lihidă și indispensabilă vieţii; Substanţa simplă e are moleule diatomie și întreţine arderea; Substanţa f este un metal utilizat pentru obţinerea oţelurilor; Substanţa i este o sare utilizată în alimentaţie; Substanța B este o bază utilizată în industria îngrăşămintelor; Substanţa j este un hidroxid de uloare roșiatiă, iar metalul din hidroxid este f; Substanța D este o sare numită țipirig; Substanța R este austiă și se utilizează la obținerea săpunului; Substanţa E este un oxid metali are onţine 6,78% oxigen și are formula himiă MO. Folosind informaţiile de mai sus, se ere: a. Srie euaţiile reaţiilor din shemă și preizează tipul lor:. a + b A. A + B D. A + E G+ b + d 4. a + e d 5. f + A M+ a 6. f + b g 7. M + R h + i 8. g + R j+ i b. Completează în două tabele, după modelul de mai jos, formulele substanţelor identifiate și denumirile aestora: Litera a b d e f g h i j Formula himiă Denumirea substanţei Litera A B D E G M R Formula himiă Denumirea substanţei. Determină: -raportul de masă al elementelor în substanţa notată u litera h; Subietul 5 CHIMIE 5 punte Un laborant trebuie să prepare două soluţii: una de azotat de argint şi a doua, de azotat de sodiu. Cele două soluţii trebuie să aibă, fieare, onentraţia,5%. El ântăreşte 4 g de azotat de argint și 4 g de azotat de sodiu, apoi alulează e volum de apă trebuie să măsoare u ilindrul gradat pentru a dizolva ele două săruri. Din alule rezultă ă laborantul trebuie să măsoare 96 ml de apă. Măsoară apa u ilindrul gradat, o varsă într-un pahar Berzelius şi apoi adaugă ele două substanţe ântărite. Se ere: a. să preizezi are este eroarea pe are a făut-o laborantul; b. să alulezi volumul de apă are ar fi fost neesar pentru prepararea uneia dintre soluţii;. onentraţia proentuală a azotatului de argint în soluţia preparată greșit de laborant; d. raportul molar al elor trei substanţe aflate în soluţia preparată greșit de laborant; Numere atomie: Na-; K-9. Mase atomie: H-; N-4; O-6; Na-; Al-7; S-; Cr- 5; Mn- 55; Fe- 56; Cu- 64; Ag-08. Densitatea apei: ρ= g/ml Subiete elaborate de Daniela Bogdan, inspetor general în Ministerul Eduației Naționale
Subietul. (0 punte) Cerinţa Formula lentilelor p p f Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Puntaj a) p p f p p 50,0m 5,0m 750,0 f m,5m 50, 0m 5, 0m 65, 0 5p b) F 5p F ) Din onsiderente geometrie Dei t t y y p p unde y este mărimea imaginii şi y mărimea obietului 5p d) Viteza de ardere a lumânării: y v t ardere Viteza medie u are se mişorează imaginea: y v t ardere v y p v y p v 50,0m, v 5, 0m Total 0 p 5p
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Subietul. (0 punte) Cerinţa Puntaj Reprezentarea forțelor. a 4p G m g 0 0 T m g ondiția de ehilibru a sripetelui mobil L 0 G m g L L ml g T L ondiția de ehilibru a sândurii L m0 g ml g L m m 0 L b Pentru ă șorieii au aeeași masă, ei trebuie să se deplaseze astfel înât în fieare moment distanțele de la fieare dintre ei la puntul O să fie egale tot timpul. 4p Greutatea buății de așaval mușate G g m m 0 0 Greutatea șorielului are a mușat așavalul G g m m S S Condiția de ehilibru: L m m g m g m m g d L m g d 0 L S S L m m m m m d L m d 0 0 S S 6p
d Cerinţa m m d m L m d m m L d d ms ms S S Din figură se observă ă d L R m m L d L R ms ms m L d L R R m S Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Condiția de maxim este a șorielul din stânga să fie plasat în puntul A, adiă d L d L R S S m max Total m m L m m R ms L R Puntaj 6p 0 p Subietul. (0 punte) a Cerinţa Legea onservării energiei meanie E Ep onst. m v 0 0 m v 0 f m g h m vf v0 g h 7 s Puntaj 4p b Distanța parursă pe planul orizontal d v t 40 m f m vf h m g Q m vf h Q m g m vf h h m g m g Q p m v m v m v f f f 4p 6p
gh p 59% v f Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Pentru ă forța de freare este aeeași și aționează pe aeeași distanță, rezultă ă pierderea de energie va fi Q Energia inetiă la planului înlinat va fi m v m v m v m g h m v m vf m g h v g h v f f f Înlouind numeri se obține v 9 Conluzia: orpul se oprește pe planul înlinat (obs. : la aeastă onluzie se poate ajunge diret observând ă la urare se pierde mai mult de jumătate din energia inițială Total 0 punte Propunător : Prof. Mihaela Stăniă Lieul George Țărnea, Băbeni, Vâlea 6p Notă:. Orie rezolvare oretă e ajunge la rezultatul oret va primi puntajul maxim pe itemul respetiv.. Orie rezolvare oretă, dar are nu ajunge la rezultatul final, va fi puntată orespunzător, proporţional u onţinutul de idei prezent în partea uprinsă în lurare din totalul elor e ar fi trebuit apliate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev.
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VII Subietul 4 C 5 de punte a. srierea euaţiilor reaţiilor himie...8 x p = 8 punte Preizarea tipurilor euaţiilor reaţiilor himie...8 x 0,5 p = 4 punte b.srierea formulelor himie...6 x 0,5 p = 8 punte Srierea denumirilor orespunzătoare formulelor himie...6 x 0,5 p = 4 punte. Raportul de masă Fe: O: H = 8:6:... punt Litera a b d e f g h i j Formula H Cl H O O Fe FeCl Fe(OH) NaCl Fe(OH) himiă Denumirea substanţei lorură de sodiu hidrogen lor apă oxigen fier lorură de fier (III) hidroxid de fier (II) hidroxid de fier (III) Litera A B D E G M R Formula HCl NH NH 4 Cl MnO MnCl FeCl NaOH himiă Denumirea substanţei aid lorhidri amonia lorură de amoniu dioxid de mangan lorură de mangan lorură de fier(ii) hidroxid de sodiu Subietul 5 C 5 punte a. Preizarea erorii... punt b. m s = 97,4 g... punte m apă = 97,4 g... punte V apă = 97,4 ml... punt. %=,9%... punte d. raportul molar AgNO : NaNO : H O = : : 60...6 punte Barem elaborat de Daniela Bogdan, inspetor general în Ministerul Eduației Naționale
Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VIII Subiet FIZICĂ - Coliniaritate arhimediă Trei orpuri din aluminiu ( Al 700kg / m ) - două de forma unor onuri irulare drepte identie, având înălţimea de patru ori mai mare deât raza bazei, iar al treile-a de formă sferiă - sunt suspendate în aer u ajutorul sistemului ideal de fire şi sripeţi, deasupra unui vas u apă, a în figura alăturată ( 000kg / m ). apă La momentul iniţial sistemul este în ehilibru, puntele de suspendare A, B şi C sunt în aelaşi plan orizontal, iar părţile inferioare ale ele două onuri ating suprafaţa apei din vas, fără a fi sufundate. Cunosând volumul sferei din aluminiu, V s 900m, şi valoarea aeleraţiei gravitaţionale g 0m/ s să se determine: a) masele elor trei orpuri şi tensiunile din fire în puntele A, B şi C la momentul iniţial; b) înălţimea h la are se găseşte partea inferioară a sferei faţă de suprafaţa apei din vas la momentul iniţial; ) se ridiă foarte înet vasul u apă, orpurile înepând treptat şi foarte lent să se sufunde în apă. Vasul este ridiat până în momentul t în are sfera este omplet sufundată în apă (puntul B se găseşte pe suprafaţa apei). Demonstrează ă la momentul t toate orpurile sunt sufundate omplet în apă, puntele A, B şi C fiind oliniare în planul suprafeţei apei. d) Calulează în aest az tensiunile din fire în puntele A, B şi C. 4Rsfera R baza.h on S-ar putea să ai nevoie de următoarele formule de geometrie: Vsfera Von, V R.h ilindru baza ilindru Subiet FIZICĂ - Deshis înhis Ciruitul eletri având shema prezentată în figura alăturată onţine o baterie şi trei rezistoare având rezistenţele eletrie R 0, R 40 şi R 60. Ştiind ă tensiunea eletromotoare a bateriei este E 60V şi ă intensitatea urentului prin sursă este I A, atuni ând întrerupătorul K este înhis, determinaţi: a) rezistenţele eletrie ehivalente ale iruitului exterior pentru ele două poziţii ale întrerupătorului K ; b) intensitatea urentului de surtiruit a generatorului; ) valorile diferenţelor de potenţial eletri dintre puntele A şi B orespunzătoare elor două stări ale întrerupătorului d) puterile eletrie disipate în rezistorul u rezistenţa R în ele două azuri. ehilibru Subiet FIZICĂ - Cald şi ree la aeeaşi temperatură Într-un alorimetru de apaitate aloriă neglijabilă se află iniţial o masă de apă m u temperatura de 0 0 o C temperaturile t. În alorimetru sunt adăugate, suesiv, două antităţi de apă, aflate în stare lihidă, având o o 0 C şi, respetiv, t 00 C. După adăugarea masei m 00 g de apă ree, temperatura de ehilibru sade u 5 o C, iar după introduerea apei fierbinţi temperatura de ehilibru se restabileşte la valoarea iniţială. Să se determine: a) masa iniţială m a apei din alorimetru; b) masa m a apei fierbinţi introduse în alorimetru; ) temperaturile de ehilibru ale apei din alorimetru daă s-ar introdue: mai întâi masa m de apă fierbinte, iar apoi masa m de apă ree.
Subietul 4 Chimie. Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană 07 VIII 0 de punte O soluție de Ba(OH) şi KOH u masa de 400 g, în are ele două baze se găses în raport molar de :5, se neutralizează omplet u 90 g de soluţie de H SO 4 de onentraţie 49%. Se ere: a) srierea euaţiilor reaţiilor are au lo; b) onentraţia proentuală masiă a soluției inițiale; ) onentraţia proentuală masiă a soluţiei rezultate; d) numărul de moleule de apă din soluția finală. Subietul 5 Chimie. Se onsideră shema de reaţii:. a b +. b + d. b e + 4. f + g a + + h 5. h + g i + j 6. i j + d 7. f + k l + 8. m + n o 9. p o + CO + h 0. o + l r 0 de punte Ştiind ă: reaţiile 5 şi 6 stau la baza dezinfetării apei din pisine; reaţia 9 se utilizează în patiserie; substanţele ternare a, b, e sunt săruri de sodiu ale unor oxiaizi ai lorului (NaClO x ) şi au onţinutul în lor de 47,65% pentru substanţa a,,% pentru substanţa b şi, respetiv 8,98% pentru substanţa e; este sarea de buătărie; g este un gaz toxi galben-verzui; h este un lihid indispensabil vieții; n este ombustibilul viitorului; m este gazul el mai răspândit în atmosferă; f este o substanţă austiă utilizată la obţinerea săpunului; l este un hidroxid de uloare albastru-verzui; în substanţa r, raportul atomi al elementelor este: Cu : N : H : O = : 4 : 4 :. a) identifiă substanţele himie notate u literele a-r din shemă şi denumeşte-le; b) srie euaţiile reaţiilor himie; ) preizează tipul reaţiilor himie,,, 6, 7, 8, 9, 0. Mase atomie: H-; N-4; O-6; Na-; S-; Cl-5,5; K-9; Cu-64; Zn-65; Ag-08; Ba-7. Numărul lui Avogadro: N 6,0 0 mol A Subiete elaborate de Daniela Bogdan Inspetor general în Ministerul Eduației Naționale Pagina din
Pagina din4 Barem de evaluare FIZICA Conursul de fiziă şi himie Etapa judeţeană VIII Problema FIZICĂ - Coliniaritate arhimediă Cerinţa Masa sferei de aluminiu este: ms AlVs ; m s, 4 kg. Masa orpurilor de formă oniă rezultă din apliarea ondiţiei de ehilibru la translaţie pentru starea iniţială a sistemului. ms AlVs Se obţine: m ; m a), 5kg. Tensiunile din fire sunt egale u greutăţile orpurilor atârnate la apete. Se obţine: T m g, 5N pentru firul de are sunt atârnate orpurile de formă oniă şi Ts ms g 4, N pentru firul de are este atârnat orpul de formă sferiă. Din ondiţia de ehilibru, apliată la starea iniţială a sistemului şi din faptul ă ele trei orpuri sunt realizate din aelaşi material (aluminiu), rezultă ă masa şi volumul onurilor sunt egale u jumătate din masa şi volumul sferei: m m s şi V Vs 450 m 4Rs Din formula pentru volumul sferei: Vs rezultă: b) ) V s Rs 5,989m 6m 4 Din formula pentru volumul onului: 4R V R h ( h 4R, potrivit enunţului), rezultă: V R, 77m iar h 4R 5, 09m 4 Înălţimea h la are se găseşte partea inferioară a sferei faţă de suprafaţa apei din vas la momentul iniţial este egală u diferenţa dintre înălţimea onurilor ( h ) şi diametrul sferei ( ds Rsferă ): h h Rs 5m m m Corpurile sunt alătuite din aelaşi material. Pe tot parursul ridiării vasului, ând sfera este parţial sufundată în apă, ehilibrul sistemului presupune (f. legii lui Arhimede) a volumul sferei sufundat în apă să fie egal în permanenţă u suma volumelor porţiunilor din orpurile A şi B aflate în apă. Din auza formei orpurilor, până la sufundarea ompletă a bilei, segmentul AC nu va fi paralel u suprafaţa apei. Când puntul B atinge suprafaţa apei, onform ondiţiei de mai sus, orpurile A şi C vor fi sufundate omplet în apă şi puntele A,B,C vor fi oliniare în planul suprafeţei apei. p,0 p,0 p p p p p p p p p d) Condiţiile de ehilibru: G T F T V g - pentru sferă T s G T s s As V g Al a s ; T s 5, N s a s T F T V g - onurile sufundate Total A V g ; T 7, 65 N Al a a p p p p 0 p
Pagina din4 a) b) ) d) Problema FIZICĂ - Deshis înhis Cerinţa K deshis: R d R R 60 ; R d 0 40 60 RR K înhis: Rî RABî R ; R ABî 5 R î 5 40 55 R R Rezistenţa internă a bateriei se poate determina din legea lui Ohm pentru întreg iruitul srisă pentru azul în are întrerupătorul K este înhis: E I Rî r E 60V r R I î ; r 55 5 A Intensitatea urentului de surtiruit este: E 60V I SC ; I SC A r 5 K deshis: U K înhis: U K deshis: K înhis: Total ABî ABd E 60V R ; U ABd 0 8, 5 V ; R r 65 d R I ; U ABî 5 A 5V ABî E 60V P R 40 Rd r 65 P î R I ; P î 40 A 40W ; d ; P d 4, 08W ;,5 p,5 p 4 p p p p,5 p,5 p 0 p a) b) ) Problema FIZICĂ - Cald şi ree la aeeaşi temperatură Cerinţa Euaţia alorimetriă pentru primul ameste este: m m. apă apă 0 t Rezultă: 0 t 0 C m m ; m 00g 600g. 0 5 C 0 Observaţia ă masa iniţială a apei din alorimetru înainte de adăugarea apei fierbinţi este: m m m ; m 00g 600g 700g Euaţia alorimetriă pentru al doilea ameste este: m m apă mapă t 0. 0 m m 700g 5 C Rezultă: m ; m 50g. t 0 0 70 C Daă notăm u temperatura de ehilibru e se stabileşte după amestearea masei m de apă fierbinte ( o t 00 C ) u masa iniţială m ( 0 0 o C ) a apei din alorimetru, euaţia alorimetriă este: m m t apă 0 apă. o o m 0 mt 600g 0 C 50g 00 C o Rezultă: ; 5,4 C. m m 50g 600g Daă notăm u temperatura finală de ehilibru e se stabileşte după amestearea masei m m m a apei din alorimetru, ajunsă după prima operaţiune de amesteare la temperatura intermediară, u masa m de apă ree ( t o 0 C ), euaţia alorimetriă poate fi srisă astfel: m. m m apă apă t,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p,0 p
Pagina din4 Cerinţa m m mt m Rezultă: 0 mt mt ( sau ) m m m m m m o o 600g 0 C 50g 00 C o 0,67 C 600g 50g 00g Total 0 p Notă:. Orie rezolvare oretă e ajunge la rezultatul oret va primi puntajul maxim pe itemul respetiv.. Orie rezolvare oretă, dar are nu ajunge la rezultatul final, va fi puntată orespunzător, proporţional u onţinutul de idei prezent în partea uprinsă în lurare din totalul elor e ar fi trebuit apliate pentru a ajunge la rezultat, prin metoda aleasă de elev. Barem elaborat de : Leonas DUMITRAȘCU - Lieul Ștefan Proopiu Vaslui Irina DUMITRASCU - Colegiul Eonomi Anghel Rugină Vaslui
Pagina 4 din4 Barem de evaluare Chimie Subietul 4 C. 0 de punte a) euații punt... punte b) m = 44, g... punt HSO4 m Ba(OH) = 4, g... punte m KOH = 8 g... punte % Ba(OH) = 8,55% ; % KOH = 7%... punte ) m soluţie finală = 44,4 g... 4 punte m = 4,5 g... punt KSO4 % K SO 4 = 9,8%... punt d) m apă finală = 99,9 g... punte ν apă totală =,6 moli... punt nr. moleule apă =,8 0 5... punt (Orie variantă oretă de rezolvare va fi puntată) Subietul 5 C. 0 de punte a) Identifiarea și denumirea substanțelor a-r(pentru fieare formulă 0,4 p, pentru fieare denumire 0, p): a NaClO (hipolorit de sodiu) b NaClO (lorat de sodiu) NaCl (lorura de sodiu) d O (oxigen) e NaClO 4 (perlorat de sodiu) f NaOH (hidroxid de sodiu) g Cl (lor) h H O (apă) i HClO (aid hipoloros) j HCl (aid lorhidri) k CuCl (lorură de upru (II)) l Cu(OH) (hidroxid de upru(ii)) m N (azot) n H (hidrogen) o NH (amonia) p (NH 4 ) CO (arbonat de amoniu) sau NH 4 HCO (hidrogenoarbonat de amoniu) r [Cu(NH ) 4 ](OH) (hidroxid de tetraaminoupru(ii)).. 7x0,5p=8,5 punte b) 0 euaţii himie x 0,75 p... 7,5 punte ) Notarea tipului reaţiilor 8 x 0,5 p... 4 punte Barem elaborat de Daniela Bogdan Inspetor general în Ministerul Eduației Naționale