Tehnici criptografice

Σχετικά έγγραφα
riptografie şi Securitate

Criptosisteme cu cheie publică III

CRIPTARE 1. INTRODUCERE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Noţiuni de bază ale criptografiei

Integrala nedefinită (primitive)

Acesta este capitolul 6 Metode şi protocoale criptografice al ediţiei

Outline Planul cursului Ce este criptografia? Terminologie Repere istorice Complexitate. Criptografie. Curs 1. Anul II.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

CRIPTOGRAFIE. Emil Simion

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

MARCAREA REZISTOARELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Prelegerea 2. Cifruri de substituţie. 2.1 Sisteme de criptare monoalfabetice Sistemul de criptare Cezar

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 4 Serii de numere reale

riptografie şi Securitate

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Coduri detectoare/corectoare de erori. Criptarea informaţiei

Subiecte Clasa a VIII-a

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.


Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016


V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Subiecte Clasa a VII-a

Sisteme mecanice de criptare

Sisteme liniare - metode directe

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.1. Noţiuni introductive

V O. = v I v stabilizator

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Analiza bivariata a datelor

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

GENERATOR DE SECVENŢE BINARE PSEUDOALEATOARE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

BARDAJE - Panouri sandwich

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

6.4. REGISTRE. Un registru care îndeplineşte două sau mai multe funcţii din cele 4 prezentate mai sus se numeşte registru universal.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Prof. Jiduc Gabriel. AutoCAD: Comenzi de desenare

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

CRIPTANALIZA. REZULTATE ŞI TEHNICI MATEMATICE

Platformă de e learning și curriculă e content pentru învățământul superior tehnic


Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Transcript:

Criptare Criptografia = ştiinţa creării şi menţinerii mesajelor secrete, în sensul imposibiltăţii citirii lor de către neautorizaţi M = mesaj (text) în clar (plain / clear text) C = mesaj cifrat (criptograma, cipher text) E = criptare / cifrare E(M) = C

D = Decriptare / descifrare D(C) = D(E(M))=M Algoritm criptografic / cifru = funcţia matematică utilizată pentru criptare / decriptare (2 funcții) Cheia criptografica (K) = mărimea necesară realizării criptării şi decriptării Criptosistem este sistemul format din: algoritm toate mesajele în clar (M) toate mesajele criptate (C) toate cheile (K) Criptare

Criptare Criptanaliza (cryptanalysis) = ştiinţa spargerii cifrurilor Steganografia (steganography) = tehnica ascunderii mesajelor secrete în alte mesaje, în aşa fel încât existenta mesajelor secrete să fie invizibilă

Schema bloc a unui criptosistem B

Criptosistem Rolul unui criptosistem de a preveni sau detecta activităţile nepermise dintr-un sistem informatic: consultarea neavizată a datelor transmise sau stocate inserarea de mesaje false modificarea, ştergerea sau distrugerea mesajelor existente analiza traficului conectările neautorizate "poliţie informatică"

Obiectivele unui criptosistem Autentificarea Obiectiv Confidenţialitatea emiţător /identificare originii datelor integrităţii datelor Semnătura digitală Definire păstrarea secretului pentru neavizaţi legată de identitatea unei entităţi (persoană, terminal, carte de credit, etc.) legată de sursa de informaţie asigură că informaţia nu a fost modificată de surse neautorizate mijlocul de a lega informaţia de entitate

Criptosisteme cu chei simetrice K = K = K e d E ( M) = C K D ( C) = D ( E ( M)) = M K K K

Criptosisteme cu chei simetrice

Clasificare: Criptosisteme cu chei simetrice cu cifruri bloc (block ciphers) acționează pe grupuri de biţi (blocuri) lungimea tipică a blocurilor n=32 128 biţi substituţii şi transpoziţii, eventual repetate iterativ cu cifruri secvenţiale (stream ciphers): mesajul de la intrare = o succesiune (şir) de simboluri. acționează simbol cu simbol cheia K generată de un registru de deplasare digital având starea iniţială S 0 cheia K combinată cu simbolul pentru a obține simbolul cifrat

Criptografia simetrică Clasificare: Cifruri substituţie; Cifruri transpoziţie; Cifruri combinate.

Criptografia simetrică - cifruri substituţie cifruri bloc fiecare caracter (sau grup de caractere) al lui M este substituit cu un alt caracter (sau grup de caractere) al textului cifrat (C) decriptarea = substituție inversă

Criptografia simetrică - cifruri substituţie 4 tipuri: 1. Cifruri de substituţie monoalfabetică fiecare caracter al textului în clar (M) este înlocuit cu un caracter corespondent al textului cifrat (C) Exemplu: cifrul CAESAR translatere în față cu k α mod 26( α + k)

Criptografia simetrică - cifruri substituţie 2. Cifruri de substituţie omofonica un caracter al alfabetului mesajului în clar (alfabet primar) poate să aibă mai multe reprezentări Exemplu: Caracterul A (cu frecvență mare de apariție) poate fi înlocuit cu F, * sau K

Criptografia simetrică - cifruri substituţie 3. Cifruri de substituţie poligramică se obţin substituind blocuri de caractere ale alfabetului primar numite poligrame - cu alte blocuri de caractere Exemplu:

3. Cifrul de substituţie poligramică Exemplu: cifrul lui Playfair Criptografia simetrică - cifruri substituţie m1, m2 în vârfurile opuse ale unui dreptunghi c1, c2 caracterele din celelalte vârfuri ale dreptunghiului, c1 fiind în aceeaşi linie cu m1. GS MN m1 şi m2 într-o linie c1 şi c2 printr-o deplasare ciclică spre dreapta a literelor m1 şi m2. AD BF sau CF DA m1 şi m2 în aceeaşi coloană c1 şi c2 prin deplasarea ciclică a lui m1, m2 de sus în jos. UO BW sau EZ FE Cuvânt cheie

Criptografia simetrică - cifruri substituţie 4. Cifruri de substituţie polialfabetice sunt formate din mai multe cifruri de substituţie simple. utilizarea unor substituţii monoalfabetice diferite Exemplu: cifrul lui Vigenère

Criptografia simetrică - cifruri cu transpoziţie reordonează literele din M, fără a le transforma mai multe transpoziții succesive pentru a mări securitatea Exemplu: transpoziția pe coloane Text cifrat: NHFEEAELSDPT

Criptografia simetrică mașini rotor metodele de substituţie şi permutare repetată sunt destul de complexe mecanizarea lor prin mașini rotor (1920) maşina rotor (rotor machine) are o tastatură şi o serie de rotoare Implementează o versiune a cifrului Vigenère. Fiecare rotor face o permutare arbitrară a alfabetului, are 26 de poziţii şi realizează o simplă substituţie. rotoarele se mişcă cu viteze de rotaţie diferite perioada unei maşini cu n rotoare este 26 n Exemplu: maşina rotor Enigma

Exemplu: maşina rotor Enigma Criptografia simetrică mașini rotor

Criptografia simetrică computaţională Cifrul DES: Standard de criptare a datelor (Data Encryption Standard) dezvoltat de IBM în 1977 Algoritm utilizat pe majoritatea platformelor UNIX, pentru criptarea parolelor Primul algoritm criptografic publicat

DES (Data Encryption Standard) Caracteristici: lungimea unui bloc este de 64 de biţi cheia este pe 64 de biţi (8 sunt biţi de paritate) fiecare bloc cifrat este independent de celelalte; nu este necesară sincronizarea între operaţiile de criptare/decriptare ale unui bloc; algoritmul T-DES (triplu DES) pentru creşterea securităţii iterarea de trei ori a algoritmului DES cheie de 168 biți

DES (Data Encryption Standard) Operații pe bloc de 64 biți permutare iniţială 16 iteraţii succesive, o interschimbare pe 32 de biţi inversa permutării iniţiale

DES (Data Encryption Standard) Operații pe cheia de 56 biţi permutare de tipul 1 împărţire în două blocuri de 28 biţi iniţial. rotaţie circulară spre stânga cu un număr de biţi corespunzător numărului iteraţiei.