MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC. Curs 12 Metode de asigurare a calității: Poka Yoke, QFD

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice


a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

riptografie şi Securitate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

MARCAREA REZISTOARELOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 4 Serii de numere reale

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Curs 1 Şiruri de numere reale

V O. = v I v stabilizator

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Subiecte Clasa a VII-a

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Criptosisteme cu cheie publică III

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

Transformări de frecvenţă

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Integrala nedefinită (primitive)

prin egalizarea histogramei

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5.1. Noţiuni introductive

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

I X A B e ic rm te e m te is S

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:


2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CIRCUITE LOGICE CU TB

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

, m ecuańii, n necunoscute;

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Subiecte Clasa a VIII-a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Sisteme liniare - metode directe

Stabilizator cu diodă Zener

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

z a + c 0 + c 1 (z a)

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Transcript:

MANAGEMENTUL CALITĂȚII - MC Curs 12 Metode de asigurare a calității: Poka Yoke, QFD

2 CUPRINS Poka Yoke - prezentare metodă, definiții, caracteristici QFD - Prezentare metodă, definiții - Matrici - Etape

3 Durata Scop Obiective Însușirea de către studenți a metodelor de asigurare a calității Poka Yoke, QFD 2 ore - Definirea Poka Yoke, QFD - Prezentarea matricilor componente, etapelor de aplicare, participanților, obiectivelor, rezultatelor QFD - Exemplificarea utilizării QFD

Poka Yoke metodă pentru implementarea politicii zero defecte Concept de management al calității utilizat pentru prevenirea erorilor umane ce apar pe linia de producție Japoneză Poka = erori Yokeru = a evita Verificarea greșelilor și eliminarea totală a lor 4

Poka Yoke Inspecția la sursă în proporție de 100% bazată pe utilizarea senzorilor corespunzători observațiile operatorului autocontrolul succesiv pentru detectarea anormalităților (când și unde se petrec) corecția anormalităților pe unitatea de producție curentă și în întregul sistem 5

Poka Yoke Un sistem de control ce are în vedere zero defecte trebuie să se bazele pe utilizarea inspecției sursei de erori efectuarea controlului în locurile și etapele în care este posibilă apariția erorilor înlocuirea inspecției prin eșantionare cu controlul 100% al sursei minimizrea timpilor de efectuare a acțiunilor corective la apariția anormalităților instalarea în diferite puncte ale sistemului de fabricație a dispozitivelor poka yoke (mijloace de sesizare și control), precum și a mijloacelor de realizare a corecțiilor 6

Poka Yoke Dispozitiv poka yoke obiect simplu: șabloane, dispozitive de avertizare, sisteme de avertizare și informare, etc previne comiterea greșelilor de către personal este folosit pentru a opri mașina sau a alerta operatorul că ceva este pe cale să meargă greșit oricine îl poate utiliza la locul de muncă 7

Poka Yoke Caracteristici dispozitiv poka yoke să fie utilizabil de toți lucrătorii să fie simplu de instalat să nu necesite o atenție continuă a operatorului să necesite costuri mici să ofere un feedback instantaneu de prevenire sau corecție 8

Poka Yoke Niveluri de Poka Yoke prevenirea greșelilor ce ar putea fi comise detectarea unei greșeli sau pierderi, permitând corectarea înainte de a deveni o problemă detectarea unei greșeli sau pierderi după ce qa avut loc, în timp util, evitând transformarea ei într-o problemă majoră 9

QFD Quality Function Deployment metodă pentru planificarea calităţii şi dezvoltarea unor produse de excelenţă. QFD pe baza unui model grafic, Casa Calităţii, metoda permite unei echipe de dezvoltare a unui produs să transpună cerinţele consumatorului/clientului în cerinţe ale organizaţiei, la toate nivelurile (cercetare, proiectare-concepţie, fabricare). The voice of the customer translated into the voice of the engineer 10

QFD Definiţie metodă de dezvoltare a unei proiectări de calitate având drept ţintă satisfacerea clientului prin transformarea cerinţelor acestuia în specificaţii de proiectare, constituind o metodă de asigurarea calităţii încă din faza de proiectare Yoji Akao Japonia 6 caractere HIN SHINTSU KI NO TEN KAI HIN SHINTSU Caracteristici ale calităţii; KI NO Funcţie; TEN KAI Desfăşurare. 11

QFD Casa calităţii metoda QFD se aplică pe baza unui model grafic,denumit Casa Calităţii în prezent, aproape fiecare autor care prezintă metoda QFD are un model propriu este constituită din matrici 12

QFD Casa calităţii 6 matrici http://www.webducate.net/qfd/qfd.html 13

QFD Casa calităţii * 8 Matrici 1. Matricea CE-urilor sau Cerinţelor; 2. Matricea corelaţiilor CE-urilor sau Cerinţelor; 3. Matricea importanţei CE-urilor sau Cerinţelor; 4. Matricea planificării CE-urilor sau Cerinţelor; 5. Matricea CUM-urilor sau Caracteristicilor sau Mijloacelor; 6. Matricea corelaţiilor CUM-urilor sau Caracteristicilor sau Mijloacelor; 7. Matricea relaţiilor dintre CE-uri şi CUM-uri sau dintre Cerinţe şi Mijloace; 8. Matricea valorilor ţintă ale CUM-urilor sau Caracteristicilor sau Mijloacelor. 14

Casa calităţii Abordare bazată pe proces CE urile sunt INTRĂRILE sau CERINŢELE Cerinţele clienţilor externi; Specificaţiile sau caracteristicile produsului; Specificaţiile sau caracteristicile părţilor componente ale produsului; Specificaţiile sau caracteristicile procesului - operaţiilor de fabricare. CUM urile sunt IEŞIRILE sau MIJLOACELE Specificaţiile sau caracteristicile produsului; Specificaţiile sau caracteristicile părţilor componente ale produsului; Specificaţiile sau caracteristicile procesului - operaţiilor de fabricare. Specificaţiile sau caracteristicile procesului de producţie. 15

Casa calităţii Etape Planificarea produsului: Planificarea părţilor componente ale produsului: Planificarea procesului tehnologic de fabricare: Planificarea producţiei: Intrările: cerinţele clienţilor organizaţiei; Intrările: specificaţiile sau caracteristicile produsului; Intrările: specificaţiile sau caracteristicile părţilor componente ale produsului; Intrările: specificaţiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare; Ieşirile: specificaţiile sau caracteristicile produsului. Ieşirile: specificaţiile sau caracteristicile părţilor componente ale produsului. Ieşirile: specificaţiile sau caracteristicile procesului tehnologic de fabricare. Ieşirile: specificaţiile sau caracteristicile procesului de producţie. 16

Casa calităţii Descrierea matricilor MATRICEA 1: a CE urilor sau CERINŢELOR CE-urile sau CERINŢELE clienţilor organizaţiei sau ale clienţilor interni pot fi structurate sau rafinate, pentru o înţelegere şi o îndeplinire cât mai bună, pe trei niveluri: Primare, sub forma subsistemelor CE-urilor; Secundare, sub forma tipurilor CE-urilor; Terţiare, sub forma CE-urilor propriu-zise. 17

Casa calităţii Descrierea matricilor MATRICEA 2: a CORELAŢIILOR CE - urilor sau Cerinţelor Se stabilesc 1. Tipul fiecărei cerinţe, din punct de vedere al inflenţei acesteia asupra calităţii Optimizatoare, simbol ; Măritoare, simbol ; Reducătoare, simbol. 2. Corelaţia cerinţelor, considerate fiecare în raport cu toate celelalte Corelaţie puternic pozitivă, simbol + ; Corelaţie pozitivă, simbol + ; Corelaţie necorelată, simbol 0 ; Corelaţie negativă, simbol - ; Corelaţie puternic negativă, simbol - ; Pentru simplificare, corelaţia CE-urilor poate fi luată în considerare şi la trei niveluri Corelaţie pozitivă, simbol + ; Corelaţie necorelată, simbol 0 ; Corelaţie negativă, simbol -. 18

Casa calităţii Descrierea matricilor MATRICEA 3: a IMPORTANŢEI CE urilor sau CERINŢELOR Clienţilororganizaţiei sau ale clienţilor interni li-i se acordă un punctaj asociat importanţei fiecăreia. Scara utilizată pentru acordarea importanţei CEurilor, Ici, poate fi de mai multe feluri 19

Casa calităţii Descrierea matricilor MATRICEA 4: a PLANIFICĂRII CE urilor sau Matricea Valorilor Ţintă ale CE- urilor sau Cerinţelor În matricea 4 echipa care dezvoltă un produs stabileşte, sau planifică, nivelul de realizare pentru fiecare CERINŢĂ, pe baza acordării unui punctaj. Analiza planificării fiecărei CERINŢE şi acordarea unui punctaj se realizează prin aplicarea metodei Benchmarking, prin luarea în considerare a mai multor produse competitive. Matricea 4 este prezentată ca format şi conţinut în aplicaţii în funcţie de etapa unde se aplică metoda QFD în procesul de realizare a produselor 20

Casa calităţii Descrierea matricilor MATRICEA 5: a CUM rilor sau Mijloacelor În matricea 5 echipa care dezvoltă un produs stabileşte pentru fiecare CE sau CERINŢĂ una sau mai multe soluţii, adică CUM-uri sau MIJLOACE, sau specificaţii, prin care se are în vedere să se îndeplinească cerinţa respectivă. Practic, fiecare CUM stabilit poate participa la îndeplinirea uneia sau a mai multor cerinţe din matricea 1. Matricea 5 a fost astfel concepută încât să permită prezentarea CUMurilor sau Mijloacelor în mod structurat, pe două sau trei niveluri, respectiv: Nivelul 1, al subsistemelor CUM-urilor ; Nivelul 2, al tipurilor CUM-urilor ; Nivelul 3, al CUM-urilor propriu-zise. 21

Casa calităţii Descrierea matricilor MATRICEA 6: a CORELAȚIILOR CUM rilor sau Mijloacelor În matricea 6 se stabilesc, ca şi în cazul CERINŢELOR din matricea 2: Tipul fiecărui CUM, adică a fiecărei soluţii, care din punct de vedere al influenţei acesteia asupra calităţii produsului poate fi: Optimizatoare, simbol ; Măritoare, simbol ; Reducătoare, simbol. Corelaţia CUM-urilor, considerate fiecare în raport cu toate celelalte, care poate fi de tip (fig. 6.7): Pozitivă, simbol + ; Necorelată, simbol 0 ; Negativă, simbol -. 22

Casa calităţii Descrierea matricilor MATRICEA 7: a Relaţiilor dintre CE uri sau Cerinţe şi CUM uri sau Mijloace În matricea 7 se stabilesc două mari aspecte, care au o importanţă deosebită asupra viitorului produs: 1. Stabilirea nivelului relaţiilor Nij dintre CE-uri şi CUM uri, mărime care exprimă cât de mult realizează o soluţie sau un CUM o cerinţă dată, Cei 2. Stabilirea relaţiilor, Rij, dintre CE-uri şi CUM uri, mărime care permite stabilirea importanţei absolute şi relative a fiecărui CUM şi care este folosită în analiza decizională care se realizează în cadrul matricii 8. 23

MATRICEA 7: a Relaţiilor dintre CE uri sau Cerinţe şi CUM uri sau Mijloace Stabilirea nivelului relaţiilor Nij dintre CE-uri şi CUM uri Nivelul relaţiei, Nij, dintre o CERINŢĂ i şi un CUM j poate fi: Relaţie puternică, în care Nij=9, în cazul în care se consideră că respectivul CUM participă definitoriu hotărâtor, la realizarea cerinţei; Relaţie medie, în care Nij=5, în cazul în care se consideră că respectivul CUM are o contribuţie medie la realizarea cerinţei; Relaţie scăzută, în care Nij = 1, când se consideră că respectivul CUM are o contribuţie mică la realizarea cerinţei. Nivelul relaţiilor Nij, dintre o CERINŢĂ i şi un CUM j, se înscrie în fiecare celulă a matricei 7 definită de linia cerinţei şi coloana CUM-ului. 24

MATRICEA 7: a Relaţiilor dintre CE uri sau Cerinţe şi CUM uri sau Mijloace Stabilirea relaţiilor, Rij, dintre CE-uri şi CUM uri Relaţia, Rij, dintre o CERINŢĂ i şi un CUM j se stabileşte în funcţie de tipul produsului pentru care se aplică metoda QFD. Pentru produse noi relaţia Rij se determină prin îmulţirea importanţei unei cerinţe, Ici, cu nivelul relaţiei dintre CERINŢĂ şi CUM, Nij Rij = Ici x Nij. Pentru produse existente relaţia Rij se determină prin îmulţirea punctajului importanţei absolute a unei cerinţe i, Piai, cu nivelul relaţiei dintre CERINŢĂ şi CUM, Nij Rij = Piai x Nij Relaţia Rij se recomandă să se înscrie după valoarea nivelului Nij în fiecare celulă a matricei 7 definită de linia cerinţei şi coloana CUM-ului. 25

MATRICEA 7: a Relaţiilor dintre CE uri sau Cerinţe şi CUM uri sau Mijloace Calculul punctajului importanţei absolute, Piai, asociat unei cerinţe i se face la planificarea produselor existente (Etapa 1-Planificarea Produsului). Se consideră o serie de mărimi şi relaţii asociate acestora: Punctajul produsului nostru azi, Inai. Punctajul produsului competitiv A, IAi. Punctajul produsului competitiv B, IBi. Punctajul produsului nostru în viitor, Invi, care ţine seama de punctajele produselor competitive A şi B; Coeficientul de îmbunătăţire a produsului nostru, Kîni, calculat ca raport dintre punctajul produsului nostru în viitor, Invi, şi punctajul produsului nostru azi, Inai, respectiv: Kîni = Invi/Inai 26

MATRICEA 7: a Relaţiilor dintre CE uri sau Cerinţe şi CUM uri sau Mijloace Calculul punctajului importanţei absolute, Piai Coeficientul vânzărilor în viitor pentru produsul nostru, Kvi, mărime care are valori recomandate astfel: 1 pentru staţionare vânzări ; 1,1 pentru creştere uşoară ; 1,2 pentru creştere semnificativă ; 1,4 pentru creştere majoră. Punctajul importanţei absolute pentru produsul nostru, Piai, care se calculează ca produs dintre importanţa Ici a fiecărei cerinţe, coeficientul de îmbunătăţire a produsului nostru, Kîni, şi coeficientul vânzărilor în viitor pentru produsul nostru, Kvi Piai = Ici x Kîni x Kvi Punctajul importanţei relative pentru produsul nostru, Piri, se calculează: Piri = (Piai x 100)/ Σ Piai. 27

Casa calităţii Descrierea matricilor MATRICEA 8: a valorilor ţintă ale CUM rilor sau Mijloacelor În matricea 8 se realizează: 8.1 Calculul importanţei absolute, Imaj, şi relative, Imrj, a CUM-rilor sau Mijloacelor (indicele m = Mijloace) cu relaţiile: Imaj = Σ Rij Imrj = (Imaj x100) / Σ Imrj 8.2 Realizarea unui benchmarking competitiv în raport cu alte 2-3 produse competitive, pentru stabilirea punctajelor asociate fiecărui CUM sau Mijloc. In urma acestei analize se stabileşte un traseu preliminar al punctajului asociat CUM-urilor sau Mijloacelor pentru produsul analizat Punctaj de evaluare a importanţei: 1- pentru neimportant ; 3 pentru puţin important ; 5 pentru important ; 7 pentru foarte important ; 9 pentru deosebit de important. 28

Casa calităţii Descrierea matricilor 8.3 Analiza dificultăţilor realizării CUM-rilor sau Mijloacelor la valorile luate în considerare de punctajul stabilit în traseul preliminar. 8.4 Analiza costului realizării CUM-rilor sau Mijloacelor la valorile luate în considerare de punctajul stabilit în traseul preliminar. 8.5 Definitivarea valorilor ţintă ale fiecărui CUM sau Mijloc ţinând seama de eventualele modificări ale valorilor luate în considerare de punctajul stabilit în traseul preliminar. În cadrul acestei analize, se stabilesc valorile finale ţintă ale fiecărui CUM sau Mijloc, ţinând seama de cele două criterii aplicate, respectiv, dificultăţile de realizare şi costurile estimate. 8.6 Precizarea unităţilor de măsură pentru valorile ţintă ale fiecărui CUM sau Mijloc. În cadrul acestei activităţi valorile ţintă stabilite se prezintă astfel încât acestea să fie bine înţelese şi aplicate din diferite puncte de vedere, printre care şi cel referitor la unităţile de măsură. 29

30 REZUMAT - Au fost prezentate metodele de asigurare a calității Poka Yoke, QFD - Au fost prezentate definiții și caracteristici pentru fiecare metodă - Au fost prezentate matricile componente și modalitățile de completare a Casei calității

31 Bibliografie http://www.webducate.net/qfd/qfd.html http://www.qfdi.org/what_is_qfd/what_is_qfd.htm Nemeș, Mihaela Metode, tehnici și instrumente în Managementul calității, Teză de doctorat, 2011 VIŞAN, A., IONESCU N., Managementul Calităţii - Ptr. uzul studenţilor, Cap. 6. Vocea clientului. Aplicarea metodei QFD la realizarea produselor