Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 4 Serii de numere reale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Integrala nedefinită (primitive)

Acizi carboxilici heterofuncționali.

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.1. Noţiuni introductive

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 1 Şiruri de numere reale

MARCAREA REZISTOARELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Examenul de bacalaureat naţional 2016 PROBĂ SCRISĂ LA CHIMIE ORGANICĂ (NIVEL I / NIVEL II) PROBA E.d)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Testele (întrebările) oferă 3 (trei) răspunsuri diferite din care se alege un singur răspuns corect.

riptografie şi Securitate

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Peptide Structura peptidelor

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

Fiziologia fibrei miocardice

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.


COMPUŞI ORGANICI CARE CONŢIN FUNCŢIA CARBOXIL ALĂTURI DE ALTE GRUPE FUNCŢIONALE

Subiecte Clasa a VIII-a

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Curs 2 Şiruri de numere reale

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

EXAMENUL DE BACALAUREAT Proba E/F

Subiecte Clasa a VIII-a

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

I X A B e ic rm te e m te is S

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme

1. Proteinele rolul, structura și clasificarea

cele mai ok referate AMINOACIZII

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

3. Noţiuni de biochimie

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Examenul de bacalaureat naţional 2015 Proba E. d) Chimie organică (nivel I/ nivel II)

TEST VI CHIMIE ORGANICA

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

AMINOACIZI. referat.clopotel.ro

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Transcript:

Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare 1: 1. Proteinele sunt compuşi macromoleculari. (monofuncţionali/ macromoleculari) 2. Aminoacizii naturali participă la reacţii de condensare. (adiţie/ condensare) 3. Denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic, prin care este alterată structura proteinelor şi nu compoziţia lor. (Oxidarea/ Denaturarea) 4. Proteinele provenite din virusuri sunt numite antigeni. (vaccinuri/ antigeni) Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică de aminoacizi, determinată de secvența nucleotidică a genei. Rezolvare 2: 1

CAZ GENERAL: Condensarea aminoacizilor H 2 N-C α H(R 1 )-COOH + H 2 N-C α H(R 2 )-COOH H 2 N-CH(R 1 )-CO-NH-CH(R 2 )-COOH + H 2 O α aminoacid α aminoacid dipeptidă apă REACŢIA DE CONDENSARE A AMINOACIZILOR H 2 N CH CO NH CH COOH R 1 R 2 dipeptidă H 2 N-C α H 2 -COOH + H 2 N-C α H 2 -COOH H 2 N-CH 2 -CO-NH-CH 2 -COOH + H 2 O acid α aminoacetic acid α aminoacetic glicil-glicină apă sau glicină sau glicină Rezolvare 3: Denaturarea proteinelor Proces ce constă în modificarea, de regulă, ireversibilă, a formei spaţiale, naturale a proteinelor, in urma desfacerii unor legaturi (ex. legaturi de hidrogen) din interiorul macromoleculei proteice. Aceste modificari se produc, fie sub actiunea unor agenti fizici (ex. caldura, radiatii), fie sub actiunea unor agenti chimici (ex. acizi, baze). Prin denaturare, proteinele cu roluri fiziologice (ex. enzime, hormoni, anticorpi), işi pierd activitatea specifică. Denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic, prin care este alterată structura proteinelor şi nu compoziţia lor. Rezolvare 4: 2

Antigen (greacă: anti=contra și geano=a naște, a genera) este termenul care definește orice substanță de origine endogenă sau exogenă, care, odată ajunsă în organism, nu este recunoscută ca proprie și determină apariția unui răspuns imun, ce vizează neutralizarea și eliminarea ei. Odată pătrunse în organism antigenele pot determina: Sinteza de molecule de anticorpi, care le recunosc specific. Instalarea memoriei imunologice ("amintirea" organismului despre întâlnirile anterioare avute cu același antigen). Apariția eventuală a unor reacții imune aberante: reacții alergice, autoimune etc. Antigene naturale: formează categoria cea mai cuprinzătoare. Aici sunt incluse toate macromoleculele naturale din virusuri, microorganisme, fungi, plante și animale II. La următoarele întrebări alege un singur răspuns corect. 5. Acidul α-aminopropanoic: A. are formula de structură: H 2 N CH 2 CH 2 COOH; B. conţine 3 atomi în moleculă; C. se găseşte în structura proteinelor; - răspuns corect D. conţine 17,53 % N. Rezolvare A: H 2 N C α H COOH C β H 3 α-alanina Acidul α-aminopropanoic Formula de structură (A): H 2 N C β H 2 C α H 2 COOH corespunde acidului β-aminopropanoic 3

α-alanina CH 3 - C α H(NH 2 )-COOH acid 2-aminopropanoic (IUPAC) β-alanina H 2 N C β H 2 C α H 2 COOH acid 3-aminopropanoic (IUPAC) Rezolvare B: Formula moleculară a acidului α-aminopropanoic este: C 3 H 7 NO 2 Numărul de atomi din moleculă = 3 + 7 + 1 + 2 = 13 atomi 4

Rezolvare D: M C 3 H 7 NO 2 = 3*12 + 7*1 + 14 + 2*16 = 89 g/ mol 89 g acid α-aminopropanoic..14 g N 100 g acid α-aminopropanoic.% N % N = 100*14/ 89 =15,73 % N (diferit de 17,53% N) 6. Referitor la următorul sunt adevărate afirmaţiile, cu excepţia: H 2 N CH CO NH CH COOH CH 3 CH 3 alanil-alanina Rezolvare A, B şi C: A. Este o tripeptidă.; - afirmaţia falsă B. Conţine o legătură peptidică; C. Prin hidroliză formează acidul α-aminopropanoic; D. Poate să reacţioneze cu NaOH. Este o dipeptidă, deci are o singură legătură peptidică: CO NH- şi dă prin hidroliză 2 moli de acid α-aminopropanoic H 2 N (CH 3 )C α H COOH H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COOH + H 2 O 2 H 2 N (CH 3 )C α H COOH Rezolvare D: Dipeptida alanil-alanina poate să reacţioneze cu NaOH deoarece conţine o grupare carboxil : - COOH. 5

H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COOH + NaOH H 2 O + Rezolvare A: + H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COO - Na + 7. 2 moli de compus de la întrebarea 6 reacţionează cu: A. 92 g Na; B. 40 g NaOH; C. 117 g NaCl; D. 24 g Mg.- răspuns corect H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COOH + Na ½ H 2 + 1 mol dipeptidă 23 g Na 2 moli dipeptidă x g Na + H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COO - Na + x = 2*23/ 1 = 46 g Na (diferit de 92 g Na) Rezolvare B: M NaOH = 23 +1 + 16 = 40 g/mol H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COOH + NaOH H 2 O + + H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COO - Na + 1 mol dipeptidă 40 g NaOH 2 moli dipeptidă y g NaOH y = 2*40/ 1 = 80 g NaOH (diferit de 40 g NaOH) Rezolvare C: 6

H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COOH + NaCl NU HCl este un acid tare în comparaţie cu acidul carboxilic şi nu poate fi scos din sarea lui NaCl. Rezolvare D: 2 H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COOH + Mg H 2 + 2 moli dipeptidă..24 g Mg 2 moli dipeptidă..z g Mg z = 2*24/ 2 = 24 g Mg. (vezi D) + [H 2 N (CH 3 )C α H CO-NH-(CH 3 )C α H COO - ] 2 Mg +2 8. Dintre următoarele alimente cel mai bogat conţinut în proteine îl are: A. banana; B. mazărea; C. aluna; - răspuns corect D. brânza topită. III. La următoarele întrebări răspunde cu: A. dacă enunţurile 1), 2), 3) sunt adevărate; B. dacă enunţurile 1), 3) sunt adevărate; C. dacă enunţurile 2), 4) sunt adevărate; D. dacă enunţul 4) este adevărat; E. dacă enunţurile 1), 2), 3), 4) sunt adevărate sau false. 9. Scrie formula de structură a acidului aminoetanoic. Referitor la acest aminoacid sunt adevărate afirmaţiile: Nr. Adevărat / Fals Răspuns 1 Este primul din seria adevărat 7

aminoacizilor. 2 Omologul lui este aminoacidul adevărat α-aminopropanoic. 3 Este izomer cu nitroetanul. adevărat 4 Conţine în moleculă o grupare adevărat cu caracter acid. E Rezolvare 1 şi 2: H 2 N-C 2 H 2 -C 1 OOH CH 3 - C α H(NH 2 )-COOH acid 2-aminoetanoic (IUPAC) acid 2-aminopropanoic (IUPAC) acid α aminoacetic α alanina glicină sau glicocol C 3 H 7 NO 2 C 2 H 5 NO 2 8

Rezolvare 3: Izomeri de funcţiune nitroetan C 2 H 5 NO 2 H 2 N-C 2 H 2 -C 1 OOH acid aminoetanoic C 2 H 5 NO 2 9

acid 2-aminoetanoic (IUPAC) acid α aminoacetic glicină sau glicocol Sunt izomeri deoarece au aceeaşi formula moleculară: C 2 H 5 NO 2 Nitroetan CH 3 CH 2 NO 2 acid 2-aminoetanoic H 2 N-C 2 H 2 -C 1 OOH Rezolvare 4: Acidul 2-aminoetanoic conţine în moleculă o grupare cu caracter acid şi anume gruparea - COOH 10. Sunt proteine insolubile: Nr. Adevărat / Fals Răspuns 1 caseina fals 2 colagenul adevărat 3 albumina fals 4 keratina adevărat C 11. Proteinele conjugate sau proteidele: Nr. Adevărat / Fals Răspuns 1 formează prin hidroliză şi alţi adevărat compuşi pe lângă aminoacizi. 2 intră în constituţia enzimelor şi adevărat 10

virusurilor. 3 includ în structura lor o parte adevărat proteică şi una prostetică. 4 intră în compoziţia celulelor vii. adevărat E 12. Sunt adevărate afirmaţiile: Nr. Adevărat / Fals Răspuns 1 Factorii denaturanţi ai proteinelor sunt întotdeauna factori fizici fals (căldura, radiaţiile radioactive etc.) 2 Sub acţiunea căldurii proteinele adevărat C din albuşul de ou se denaturează ireversibil. 3 În urma procesului de denaturare fals proteina îşi schimbă compoziţia. 4 Keratina se găseşte în părul şi unghiile noastre. adevărat Rezolvare: Denaturarea proteinelor Proces ce constă în modificarea, de regulă, ireversibilă, a formei spaţiale, naturale a proteinelor, in urma desfacerii unor legaturi (ex. legaturi de hidrogen) din interiorul macromoleculei proteice. Aceste modificari se produc, fie sub actiunea unor agenti fizici (ex. caldura, radiatii), fie sub actiunea unor agenti chimici (ex. acizi, baze). Prin denaturare, proteinele cu roluri fiziologice (ex. enzime, hormoni, anticorpi), işi pierd activitatea specifică. Denaturarea proteinelor este un proces fizico-chimic, prin care este alterată structura proteinelor şi nu compoziţia lor. 11

12