LEC IA 1: INTRODUCERE

Σχετικά έγγραφα
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Integrala nedefinită (primitive)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Subiecte Clasa a VII-a

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

MARCAREA REZISTOARELOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

riptografie şi Securitate

Subiecte Clasa a VIII-a

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2. Metoda celor mai mici pătrate

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

3.5. Forţe hidrostatice

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)


5.1. Noţiuni introductive

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Integrale generalizate (improprii)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

FEPA ROBINET CU AC TIP RA

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.

Ταξίδι Γενικά. Γενικά - Τα απαραίτητα. Γενικά - Συνομιλία. Παράκληση για βοήθεια. Ερώτηση σε πρόσωπο αν μιλά αγγλικά

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Analiza bivariata a datelor

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Το άτομο του Υδρογόνου

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 3. Spaţii vectoriale

V O. = v I v stabilizator

z a + c 0 + c 1 (z a)

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 2 Şiruri de numere reale

Ecuatii trigonometrice

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Transcript:

LE Lec\a.. Defnrea dscplne LE LEC IA : INRODUCERE Abrever: LE eora Lnear` a Elastct`\ NE eora Nelnear` a Elastct`\ MSD Mecanca Soldulu Deformabl RM Resten\a Materalelor MDF Metoda Dferen\elor Fnte MEF Metoda Elementelor Fnte E.: Eplca\ abreverea LE ] NE cu eemplfcare [n MDF.(ve anea A) Sere alor Repreentarea func\lor dup` alor : Orce polnom p() de gradul n se poate repreenta prn valorle dervatelor sale p@n` la ordnal n, calculate` [ntr-un punct arbtrar. ( fg.. ) f ( ) f ( ) f '( )( )! 2 ( n) f ( )( )... f ( )( ) 2! n! rest n Fg..: Formula lu alor pentru polnoame algebrce Defn\a : Dscplna LE este o ramur` a Mecanc Soldelu Deformabl (fg..) construt` pe baa unu set de aser\un (A), astfel [nc@t ea (dscplna) se consttue ntr-un model fco-matematc COMPLE al ]tn\e. Com: LE este prmul model complet al ]tn\e; nota\e: 800(anul apromatv); 890 LE apro. prmul model complet al ]tn\e; 895 Modelul electrodnamc (Mawell); Nu est` [nc` al III-lea model complet! Com: un model complet: - asgur` esten\a solu\e; - asgur` unctatea solu\e; - ofer` algortm de ob\nere a solu\e: solu\ eacte cu formule de calcul; solu\ numerce prn calcul automat.

LE Lec\a 2 Com: LE : f ( ) f ( ) f ( )( ) (se re\n [n calcule numa cre]terle! lneare) NE : f ( ) f ( ) f '( )( ) 2 ( n n f ( )( )... f ) ( )( )! 2! n!.2. Modelul matematc al MDS; ca partcular: LE ( S ) SUDIUL ( ASPECUL ) SAIC AL PROBLEMEI ( G ) SUDIUL ( ASPECUL ) GEOMERIC AL PROBLEMEI (F) SUDIUL (ASPECUL) FIZIC AL PROBLEMEI (PROPRIE ILE CONSIUIVE ALE MAERIALULUI); [n LE: prret`\le consttutve sunt lnear elastce. ------------------- SINEZA ( G) ( F) SINEZA (S) (G) (F) SISEMUL COMPLE DE ECUA II AL MDS ([n partcular: al LE) Com: Acela] procedeu ] pentru RM ( ca partcular al LE dn punctual de vedere al model`r matematce). Starea de tensune ; repreentare geometrc` ] matematc` a)starea de tensune [n vecn`tatea unu punct P (fg..2) P: - punct materal [n Mecanca teoretc`; P : -partcul` materal` [n Mecanca Soldulu ( pct. materal dv). Com : pentru o ma bun` [n\elegere a tehnc de notare: ve RM (moshenko). Fg..2: Starea de tensune: tensorul st`r de tensune

LE Lec\a tensorul st`r de tensune se defne]te utle@nd matrcea st`r de tensune : b) Conven\a de notare ] de semn algebrc (moshenko) ΙΙ sau ΙΙ sunt nota\ [n care ndc au urm`toarele semnfca\: ndcele ae normale; ΙΙ ndcele ae paralele.,,,, ] au valor: Com : ( ) ( ) R. M LE potve () pentru [ntndere; negatve (-) pentru compresune. Regula asgur` automat prncpul dualt`\ tensunlor tangen\ale. E.2 Se cunoa]te repreentarea geometrc` a une st`r de tensune; s` se prente entt`\le ] (fg..). Analog, se cunoa]te repreentarea mathematc` (matrcal`) a une st`r de tensune; s` se realee preentarea geometrc`(fg..4).?? Fg..: Date: starea de tensune (repreentare geometrc`); Se cer: ]. 2 sm 4 8 5 7 Fg..4: Date: starea de tensune (repreentare matematc`); Se cere: repreentarea geometrc`.

LE Lec\a 4 Defn\a 2: Se nume]te tensorul st`r de tensune enttatea matematc`:... 44444444444 244444444444 () a 2 9 termen E. Scre\ rela\a de ma sus sub form` compact` (matrceal`) astfel: [n dou` varante: In dou` varante : er er 2 er 2 er` Verfca\ regula era\lor dn calculul matrcal : Calculul matrcal: A B C D asocatv tatea.. : DA. :. A ( B C) D B ( C D) 2 424 2 comutatv tatea : NU : A B C D; A C B D A Reolvare : e.: (de termnat, cu screre detalat` ] complet`) Eemplu: [ ] [ ] [ ] 2 4442444 () () 44444 244444 unde : versor scalar rel () A () PROPRIE ILE OPERAORULUI (PRODUS ENSORIAL ) Aceste era\ se reg`sesc eamn@nd urm`toarele smbolur ( erator algebrc ) ] era\ cu versor bae canonce: produs scalar produs vectoral -ordnea de prortate a era\lor produs tensoral Eemple cu era\ [ntre versor : Com: 2 are efect numa asupra versorlor, eemplu:

LE Lec\a 5 E:.4??? 2 4 4 4 4 2