7.Separarea clorurii de sodiu (sare de bucătărie) dintr-un amestec se realizează prin: a. decantarea; b. filtrare;

Σχετικά έγγραφα
Probleme clasa a VII-a

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

5.1. Noţiuni introductive

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

MARCAREA REZISTOARELOR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE CHIMIE

Subiecte Clasa a VIII-a

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 1 Şiruri de numere reale

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.


Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Subiecte Clasa a VII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.3.-ALCHINE Exerciţii şi probleme

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

CURSUL 3 ECHILIBRE DE DIZOLVARE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

ΦΡΟΝΤΙΣΤΗΡΙΟ Μ.Ε. ΣΥΜΒΟΛΟ ΤΡΑΠΕΖΑ ΘΕΜΑΤΩΝ Α ΛΥΚΕΙΟΥ ΑΝΤΙ ΡΑΣΕΙΣ

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

Curs 4 Serii de numere reale

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Modele de subiecte propuse pentru concursul Acad. Cristofor Simionescu

ECHILIBRE ACIDO BAZICE - 1

UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)

CUPRINS ATOM. ELEMENT CHIMIC. IZOTOPI 2 STRATURI. SUBSTRATURI. ORBITALI 5 PROPRIETĂŢILE ELEMENTELOR ŞI LOCUL ÎN SISTEMUL PERIODIC 7 TESTUL 1 8

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

CHIMIE. clasa a IX-a frecvenţă redusă Semestrul al II - lea. prof. Bucaciuc Camelia

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

CLASIFICAREA REACŢIILOR CHIMICE

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Subiecte Clasa a V-a

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Metoda rezolvării problemelor de determinare a formulelor chimice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.2.-ALCHENE Exerciţii şi probleme

Capitolul 2-HIDROCARBURI-2.5.-ARENE Exerciţii şi probleme

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Capitolul I NOŢIUNI FUNDAMENTALE

V O. = v I v stabilizator

CONCURSUL DE CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ VERONICA CHIRIAC Clasa a VII-a

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

LUCRĂRI PRACTICE DE CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ LUCRĂRI PRACTICE DE CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ ISBN

Structura sistemului periodic... 9

panagiotisathanasopoulos.gr


CONCURSUL DE CHIMIE GENERALĂ ŞI ANORGANICĂ VERONICA CHIRIAC EDIŢIA a III-a

Lectia 4 proiect Clasa a VIII-a Grupa de performanta. Mulaje, chituri pentru geamuri FeSO 4.7H 2 0 Calaican Mordant in vopsitorie

Chimie Anorganică. e Chimie

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Noțiuni termodinamice de bază

Ecuatii trigonometrice

Bazele Chimiei Organice

4. ELEMENTE DE CALCUL ÎN CHIMIE. 4.1 Introducere. Chimie Anorganică

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Mecanica fluidelor. F 12 Forta ascensionala la lichide. Materiale : Prezentare experiment

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

STRUCTURA MOLECULELOR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Transcript:

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI SI SPORTULUI INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI SUCEAVA COLEGIUL NAŢIONAL EUDOXIU HURMUZACHI RĂDĂUŢI, Calea Bucovinei 5, Cod: 725400, Tel: 0230/561522, Fax:0230/ 566048 E-mail: churmuzachi @ yahoo.com COD FISCAL 4244725 Nr. 317/13 martie 2013 Anexa 4 PROBLEME PROPUSE 1.Un cui de fier este supus unor transformări chimice prin; a. îndoire, b. magnetizare; c. rupere; d. ruginire. 2.Substanţele obţinute în urma vaporizăriii: a. îşi modifică compoziţia; b. îşi modifică starea de agregare, c. au aceeaşi compoziţie cu cele iniţiale; d. se transformă în substanţe cu proprietăţi noi. 3.Stingerea varului reprezintă: a. un fenomen fizic; b. un fenomen chimic; c. o transformare a unei substanţe în alta cu proprietăţi noi; d. o transformare ce lasă nemodificată compoziţia substanţelor. 4.Care din exemplele următoare reprezintă o substanţă simplă: a. apă; b. aer; c. oxigen, d. alcool. 5.Care din exemplele de mai jos reprezintă o substanţă compusă: a. azot; b. pilitură de fier; c. oţet; d. aer. 6.Care din exemplele următoare reprezintă un amestec: a. mina de creion; b. aer; c. apă distilată; d. piatra de var. 7.Separarea clorurii de sodiu (sare de bucătărie) dintr-un amestec se realizează prin: a. decantarea; b. filtrare; 1

c. sublimare; d. alte metode. 8.Într-un pahar Berzelius cu apă se adaugă o spatulă de pilitură de fer şi una de zahăr. Separarea celor două substanţe se realizează prin: a. decantare urmată de filtrare; b. filtrare urmată de cristalizare; c. filtrare urmată de distilare; d. distilare urmată de cristalizare. 9.Purificarea sării extrase din saline se realizează prin: a. distilare; b. decantare; c. filtrare; d. cristalizare. 10.Într-un pahar Berzelius găseşte un amestec de apă, pulbere de cărbune şi iod. Care din următoarele metode de separare a componenţilor, în ordinea aplicării lor, sunt valabile: a. filtrare şi sublimare; b. sublimare şi filtrare; c. decantare şi cristalizare; d. filtrare şi cristalizare. 11.Soluţiile sunt: a. combinaţii chimice obţinute din 2 substanţe; b. amestecuri eterogene de 2 sau mai multe substanţe; c. amestecuri omogene de 2 sau mai multe substanţe; d. amestecuri neomogene de 2 sau mai multe substanţe. 12.Soluţiile sunt amestecuri omogene formate din 2 sau mai multe substanţe între care: a. se produc fenomene fizice şi chimice; b. se produc numai fenomene fizice; c. nu se produc fenomene fizice şi chimice; d. se produc numai fenomene chimice. 13.Soluţiile sunt amestecuri: a. neomogene de lichide; b. omogene gazoase şi solide; c. omogene de lichide sau gaze; d. eterogene de solide si lichide. 14.Componenţii unei soluţii sunt: a. dizolvantul şi solventul; b. solvatul şi dizolvatul; c. dizolvantul şi dizolvatul; d. solvatul şi sarea. 15.Prin amestecarea căror substanţe se obţine o soluţie: a. nisip şi apă; b. iod si alcool; 2

c. alcool şi sare de bucătărie; d. iod şi apă. 16.Soluţiile saturate sunt soluţiile care: a. conţin o cantitate minimă de substanţă dizolvată, la o anumită temperatură; b. conţin o cantitate maximă de substanţă dizolvată, la o anumită temperatură; c. conţin o cantitate mare de substanţă; d. mai pot dizolva noi cantităţi de substanţă. 17.Solubilitatea substanţelor este influenţată de: a. presiune; b. agitarea componenţilor; c. natura dizolvatului şi dizolvantului; d. creşterea cantităţii de solvent. 18.Concentraţia procentuală reprezintă: a. cantitatea de substanţă dizolvată în 1000 g soluţie; b. cantitatea de substanţă conţinută într-o soluţie; c. cantitatea de substanţă dizolvată într-o soluţie concentrată; d. cantitatea de substanţă conţinută în 100 g soluţie. 19.O soluţie ce conţine 50 g piatră vânătă dizolvata în 250 g apa are concentraţia procentuală: a. 5%; b. 20%; c. 16,6%; d. 10,6%. 20.Masa unei soluţii de concentraţie c este m. Cantitatea de apă care trebuie adăugată pentru a scădea concentraţia de n ori este: a. m/n; b. n m; c. n/m; d. 2m. 21.Prin amestecarea a 20 g sodă caustică la 100g soluţie de concentraţie 10%, concentraţia soluţiei devine: a. 30%; b. 15%; c. 25%; d. 20%. 22.Concentraţia procentuală a soluţiei obţinută prin dizolvarea a 2 moli NaCl în 200 ml H 2 O este: a. 11,7%; b. 58,5%; c. 36,91%; d. 10%. 23.Ce cantitate de NaOH (solidă) trebuie adăugată la 200 g soluţie de NaOH 10% pentru a dubla concentraţia acesteia: a. 10 g; 3

b. 40 g; c. 37,5 g; d. 20 g. 24.Se amestecă 150 g H 2 SO 4 10% cu 50g H 2 SO 4 40% şi 10g H 2 SO 4 94%. Concentraţia procentuală a soluţiei finale va fi: a. 48%; b. 16,67%; c. 24%; d. 21,14%. 25.Ce concentraţie procentuală are o soluţie obţinută prin dizolvarea a 5 g CuSO 4 5H 2 O în 50 ml H 2 O: a. 10%; b. 5,82%; c. 5%; d. 11%. 26.Ce volum de apă distilată trebuie adăugată la 50 ml soluţie HCl 36 % (ρ=1,18 g/ml), pentru a scădea concentraţia soluţiei la jumătate: a. 50 ml; b. 36 ml; c. 59 ml; d. 118 ml. 27.Câţi moli de Na 2 CO 3 sunt necesari pentru a prepara 1 L soluţie de concentraţie 10% (ρ=1,15 g/ml): a. 0,94; b. 2,16; c. 1,80; d. 1,08. 28.Câţi mililitri de soluţie de KOH 30% (ρ=1,29 g/ml) trebuie adăugaţi la 1 L soluţie KOH 10% (ρ=1,09 g/ml) pentru a obţine o soluţie de concentraţie 20% (ρ=1,19 g/ml): a. 1090 ml; b. 549 ml; c. 845 ml; d. 632 ml. 29.Soluţia de H 2 SO 4 obţinută prin dizolvarea a 22,4 ml soluţie H 2 SO 4 94% (ρ = 1,84 g/ml), în 100 ml H 2 O, va avea concentraţia procentuală: a. 18,30%; b. 27,93%; c. 49,49%; d. 29,19%. 30.Se amestecă 30g KOH 40% cu 50 g KOH 20% şi 100 g H2O. Concentraţia procentuală a soluţiei finale va fi: a. 30%; b. 27,5%; 4

c. 12,22%; d. 10,7%. 31. Ştiind că masa atomică a azotului este egală cu masa moleculara a unui oxid al carbonului, atunci valenţa carbonului în oxidul respectiv este : a. 1; b. 2; c. 3; d. 4. 32. Care dintre perechile de substanţe de mai jos sunt săruri? a. Al 2 O 3 ; FeS; b. KCI; KOH; c. NaCl: CuSO 4 ; d. KNO3; H 2 SO 4. 33. Care dintre ecuaţiile reacţiilor de mai jos reprezintă o reacţie de combinare? a. 2 Na + S = Na 2 S; b. MgCO 3 = MgO + CO 2 ; c. FeCl 3 + 3 KOH = Fe(OH) 3 + 3 KCl; d. Na 2 CO 3 + HCl = NaCl + H 2 O + CO 2. 34. Care din exemplele următoare: oxigen, cărămidă, Luna, azot, fular, aur, sticlă, eprubetă, reprezintă substanţe: a. cărămidă, Luna, fular; b. oxigen, azot,aur; c. oxigen, azot, sticlă; d. fular, sticlă, eprubetă. 35. Identifică din următoarele cuvinte pe acelea care reprezintă substanţe: granit, hârtie, cui, sare, cană, sticlă, piatră, alcool, cuier, dulap,cântar, zahăr, baghetă, aur: a. granit, hârtie, cui; b. alcool, cuier, dulap; c. sare, alcool, aur; d. sticlă, zahăr, aur. 36. Identifică din următoarele cuvinte pe acelea care reprezintă materiale: granit, hârtie, cui, sare, cană, sticlă, piatră, alcool, cuier, dulap,cântar, zahăr, baghetă, aur: a. cană, sticlă; b. dulap, cântar; c. sare, aur; d. granit, hârtie. 37.Cilindrul gradat se foloseşte pentru: a. cântărirea substanţelor; b. dizolvarea substanţelor; c. măsurarea volumelor; d. arderea substanţelor. 5

38.Prepararea soluţiilor se realizează în: a. cilindrul gradat; b. biuretă; c. mojar; d. pahar Berzelius. 40.Proprietăţile fizice care pot fi observate cu ajutorul organelor de simţ, pot fi: a. duritate, strălucire; b. densitate, duritate; c. miros, gust; d. punct de topire, culoare. 41. Sunt proprietăţi fizice: a. Alcoolul arde; b. Cauciucul este elastic; c. Vinul se oţeteşte; d. Gazul metan arde. 42. Sunt proprietăţi chimice: a. Densitatea plumbului este mare; b. Zahărul se sfărâmă; c. Fierul este cenuşiu; d. Cuprul cocleşte. 43. Care din următoarele substanţe sunt folosite în gospodărie: a. apă distilată, calcar, acid sulfuric; b. sodă caustică, dioxid de carbon, acid sulfuric; c. oţet, oxigen, cărbune; d. soda de rufe, zahăr, sare de bucătărie. 44.Fenomenele chimice reprezintă: a. transformări care modifică compoziţia substanţelor; b. transformări de stare pe care le suferă corpurile, compoziţia rămânând constantă; c. transformări de poziţie pe care le suferă corpurile, compoziţia rămânând constantă; d. transformări care nu modifică compoziţia substanţelor. 45.Se consideră următoarele elemente din perioada a 3-a: Na, Mg, Al, Si, P, S, Cl. Dintre acestea, sunt metale: a. Mg, Al, S; b. Na, Mg, Al; c. Al, Si, P; d. Si, P, S. 46.O masă x de hidrogen reacţionează cu 2 moli de oxigen rezultând apă. Care este valoarea lui x? a. 6 grame; b. 4 grame; c. 2 grame; d. 8 grame. 6

47.Substanţele care intră într-o reacţie chimică se numesc: a. mediu de reacţie; b. condiţii de reacţie; c. produşi de reacţie; d. reactanţi. 48. În care din ecuaţiile de mai jos trebuie adăugat semnul "? a. Fe + S = FeS; b. Zn + H 2 SO 4 = ZnSO 4 + H 2; c. FeCl 3 + 3 KOH = Fe(OH) 3 + 3 KCl; d. 2 Na + S = Na 2 S. 49. Care din materialele de mai jos sunt de provenienţă naturală: a. hârtia şi betonul; b. porţelanul şi mortarul; c. sticla şi marmura; d. ceara de albine şi lemnul. 50.Determină cantitatea de apă care trebuie evaporată pentru a obţine o soluţie cu concentraţia 50% din 500 g de soluţie 25% de sodă caustică a. 300 grame; b. 250 grame; c. 200 grame; d. 150 grame. 51. Refrigerentul se foloseşte pentru: a. distilare; b. dizolvare; c. încălzire; d. mojarare. 52.Care din următoarele transformări reprezintă o proprietate fizică: a. coclirea unui vas de cupru; b. ruginirea unui cui de fier; c. fierberea apei; d. acrirea laptelui. 53.În ce masă de apă trebuie să dizolvăm 50 g de sare de bucătărie pentru a obţine o soluţie de concentraţie 20%? a. 100 grame; b. 150 grame; c. 200 grame; d. 250 grame. 54. Următoarele procese de ionizare pot avea loc: a. S = S +2 + 2e-; b. Al + 3e = Al +3 ; c. Cl + 1e = Cl - ; d. Ar = Ar + 4e -. 7

55. Ştiind că substanţa se numeşte sulfură acidă de magneziu, raportul atomic între numărul de atomi din fiecare element chimic component, în ordinea apariţiei în formula substanţei respective, este: a. 2 : 1 : 1; b. 1 : 1 : 1; c. 1 : 1 : 2; d. 1 : 2 : 1. 56. Atomul unui element are numărul atomic, Z = x şi numărul de masă. A = 2x + 1. Numărul neutronilor din nucleul atomului este: a. x + 1; b. x; c. 2x; d. x-1. 57. Care din următoarele situaţii corespund unor fenomene fizice: a. în corp hrana se transformă în alte substanţe; b. laptele nefiert se acreşte; c. cuiul de fier rugineşte în timp; d. apa îngheaţă la 0 ºC. 58. Care din următoarele substanţe se găsesc în fază lichidă : a. soda caustică, gheaţă, piatră vânătă; b. alcool, azot (din aer), fier; c. oxigen, dioxid de carbon, gaz metan; d. cupru, aur, iod. 59 Culoarea unei substanţe este o proprietate: a. chimică; b. biologică; c. fizică; d. fiziologică. 60. Substanţele obţinute în urma fierberii: a. îşi modifică starea de agregare; b. îşi modică compoziţia; c. se transformă în substanţe cu proprietăţi noi; d. îşi păstrează starea de agregare. 61. Care din următoarele exemple reprezintă proprietăţi chimice: a. lămâia are gust acru; b. şinele de tramvai se dilată la cald; c. alcoolul arde la apropierea de un băţ de chibrit aprins; d. esenţele din fructe au miros plăcut. 62. Arderea zahărului reprezintă: a. un fenomen chimic; b. un fenomen fizic; c. un fenomen biologic; d. o proprietate fizică a zahărului. 8

63. Fenomenele chimice reprezintă: a. transformări de fază pe care suferă corpurile, compoziţia rămânând constantă; b. transformări care modifică compoziţia substanţelor; c. transformări care nu modifică compoziţia; d. transformări de poziţie pe care le suferă corpurile. 64. Ruginirea fierului reprezintă: a. o transformare ce lasă nemodificată compoziţia substanţelor; b. un fenomen chimic; c. un fenomen fizic; d. un fenomen biologic. 65. Care din următoarele amestecuri sunt omogene: a. apă + piatră vânătă; b. apă + nisip; c. apă + mercur; d. azot + alcool. 66. Sunt amestecuri eterogene: a. detergent + apă; b. apă + oţet; c. alcool + apă; d. lapte praf + apă. 67 Aerul este un amestec gazos alcătuit din 78 % azot, 21 % oxigen şi 1 % alte gaze. Pentru separarea componenţilor din aer se foloseşte metoda: a. sublimare; b. comprimare; c. evaporare, d. cristalizare. 68 De ce iarna, dacă amestecăm zăpada cu sare gemă (grunjoasă) provocăm topirea ei? a. pentru că amestecul format are un punct de topire mai mare decât cel al apei; b. pentru că amestecul format are un punct de fierbere mai mic de 0 ºC; c. pentru că zăpada în amestec cu sarea formează o soluţie cu punctul de topire mai coborât decât cel al apei; d. pentru că zăpada în amestec cu sarea se transformă într-o altă substanţă chimică cu alte proprietăţi. 69. Indicaţi metodele de separare pentru amestecul: naftalină + nisip + pilitură de fier: a. crisalizare şi sublimare; b. distilare şi evaporare; c. sublimare şi separare magnetică; d. sublimare şi filtrare. 70. Ce fenomen produce apariţia florilor de gheaţă pe geamuri iarna? a. sublimarea; b. desublimarea; c. vaporizarea; d. condensarea. 9

71. Alege răspunsul corect, indicandu-l prin eliminarea uneia din optiunile Da sau Nu : a. Reacţia chimică este un fenomen fizic) Da--------Nu b. Reactanţii sunt substanţe simple sau compuse ce rezultă din reacţie. Da--------Nu c. Legea care se aplică în calcularea coeficienţiilor este Legea Conservării Atomilor. Da--------Nu d. Reacţia de combinare este reacţia chimică dintre două substanţe compuse. Da--------Nu e. Reacţia dintre o substanţă simplă şi o substanţă compusă este reacţia de combinare Da--------Nu 72. Arată corespondenţa între informaţiile din coloana stângă, notate cu cifre de la 1 la 4 şi ecuaţiile din coloana dreaptă, notate cu litere de la a la d), prin completarea cu săgeți intre cifra și litera corespunzătoare: 1. Reacţia de descompunere a) AgNO 3 +HCl=AgCl +HNO 3 ; 2. Reacţia de combinare b) 2 KclO 3 = 2 KCl+3O 2 (t ); 3. Reacţia de substituţie c) K 2 O+H 2 O=2KOH; 4. Reacţia de schimb d) Zn+Pb(NO 3 ) 2 =Zn(NO 3 ) 2 +Pb ; 73. Comletează spaţiile libere din schemele de reacţii chimice de mai jos: 900 C a. CaCO 3...+CO 2 ; b....+h2o var stins; c. Var stins + CO 2 CaCO 3 +...; d. CO 2 +... H 2 CO 3 ; e. CaCO 3 + BaCl 2... + CaCl 2. 74. Elementul E cu Z=7 şi A=14 formează cu hidrogenul un compus de tipul : a. EH; b. EH 2 ; c. EH 3 ; d. EH 4 ; e. EH 5. 75.Au molecule diatomice: a. sulful, hidrogenul; b. hidrogenul, carbonul; c. oxigenul, carbonul; d. oxigenul, hidrogenul. 76.Care configuraţie electronică corespunde elementelor grupei a VI-a A: a. K -2e; L -4e; b. K- 2e; L- 8e; M- 2e; c. K -2e; L- 6e; d. K- 2e; L- 8e; M- 4e. 77. În cazul în care apreciezi că informaţia este adevărată, încercuieşte litera A (adevărat), dacă apreciezi că informaţia este falsă încercuieşte litera F (fals): a. Sulful se uneşte cu oxigenul la rece şi formează SO 2. A / F; b. Sulful arde şi formează SO 2. A / F; c. Prin descompunerea apei oxigenate se degajă hidrogen. A / F; d. În oxigen ard atât metalele cât şi nemetalele. A / F. 10

78. Citiţi afirmaţiile de mai jos. Dacă apreciaţi că afirmaţiile sunt corecte, încercuiţi litera A. Dacă o afirmaţie este falsă încercuiţi litera F. a. A, F. La formarea legăturii covalente atomii îşi realizează configuraţii electronice stabile prin transfer de electroni; b. A, F. Legătura ionică se formează prin punere în comun de electroni de la atomii elementelor cu caracter chimic opus. 79.Care este proprietatea comună pentru moleculele:h 2, F 2, N 2 : a. atomii sunt legaţi prin legături covalente simple; b. dubletul comun de electroni aparţine în egală măsură celor doi atomi; c. prezintă electroni neparticipanţi; d. legătura covalentă se realizeză prin întrepătrunderea orbitalilor de tip p; e. molecula este alungită. 80. Cel mai răspîndit nemetal din natură este: a. hidrogenul; b. carbonul; c. oxigenul; d. siliciul; e. azotul. 81.Nemetalele cunoscute sunt în număr de: a. 20; b. 22; c. 24; d. 18; e. 21. 82. Pot dezlocui hidrogenul din acizi, următoarele metale: a. Zn şi Mg; b. Cu şi Pt; c. Al şi Fe; d. Ag şi Hg. 83. În reacţia Zn cu 73 g soluţie de HCl 20%: a. se formează 0,4 moli ZnCl 2 ; b. se degajă 0,2 moli H 2 ; c. nu se degajă H 2 ; d. Se degajă 2 moli H 2. 84.În molecula de oxigen legătura oxigen-oxigen este: a. ionică; b. covalentă nepolară; c. covalentă polară; d. coordinativă. 85. Oxigenul se poate obţine din apă prin:; a. descompunerea apei la încălzire; b. reacţia apei cu sodiul metalic; c. electroliza apei acidulate; d. cu ajutorul unui catalizator. 11

86. Raportul atomic H:O în molecula de apă este: a.1:2; b.2:3; c.2:1; d.1:1. 87. Apa chimic pură este: a.apa potabilă; b.apa reziduală; c.apa regală; d.apa distilată. 88. Nemetalele tind să accepte electroni pe stratul de valenţă, devenind: a. ioni pozitivi; b. ioni negativi; c. atomi cu N.O. egal cu numărul grupei; d. ioni cu sarcina egală cu numărul grupei; e. molecule. 89.Caracterul nemetalic este determinat de: a. numărul atomic Z; b. numărul grupei; c. tăria acizilor formaţi, d. capacitatea de combinare cu nemetalele. 90. Hidrogenul se poate prepara prin reacţia acizilor cu: a. cupru; b. carbon; c. zinc; d. fer. 91. Indicaţi care dintre transformările următoare sunt fizice: a. gheaţa se topeşte; b. fierul rugineşte; c. gazul metan arde; d. apa fierbe la 100 C. 91. Indicaţi care dintre afirmaţiile următoare se referă la transformări chimice: a. benzina îngheaţă"; b. frunza îngălbeneşte; c. iodul sublimează; d. vinul se oţeteşte. 92. Atomul este format din: a. nucleu şi înveliş electronic; b. din protoni şi electroni; c. din protoni şi neutroni; d. neutroni şi electroni. 93. Elementele Li, Na, K sunt monovalente deoarece: a. sunt metale; b. sunt nemetale; 12

c. prezintă atât caracter metalic cât şi nemetalic; d. sunt în grupa I şi conţin un electron de valenţă. 94. Se consideră elementul sodiu, pentru care Z=11. Care din următoarele afirmaţii este adevărată: a. este situat în grupa a III-a, perioada 1; b. este situat în grupa I, perioada a 3-a; c. este situat în grupa I, perioada 1; d. este situa în grupa a III-a, perioada a 3-a. 95. Care din următoarele afirmaţii privitoare la hidrogen este adevărată: a. are cel mai mare număr de izotopi; b. este cel mai uşor element chimic; c. se afla situat în grupa a II-a; d. se află situa în perioada a 2-a. 96. Elementele grupe a II-a formează: a. cationi; b. anioni; c. cationi şi anioni; d. nu ionizează. 97. Halogenii formează ioni monovalenţi deoarece: a. cedează 7 electroni; b. acceptă 2 electroni; c. cedează un electron; d. acceptă un electron. 98. Un kilomol de Ca conţine: a. 6,023 1023 atomi; b. 3,0115 1026 atomi; c. 6,023 1020 atomi; d. 6,023 1026 atomi. 99. Elementul cu Z= 11 poate forma în anumite condiţii o combinaţie chimică cu elementul pentru care Z= 17. Această combinaţie va fi: a. KF; b. KCl; c. NaCl; d. NaF. 100. Într-o incintă se află doi moli de hidrogen molecular. Câţi atomi de hidrogen se află în respectiva incintă? a. 3,0115 1023 atomi; b. 6,023 1023 atomi; c. 1,2046 1024 atomi; d. 2,4092 1024 atomi. 101. O specie chimică ce conţine 11 protoni în nucleu şi 10 electroni în învelişul electronic reprezintă: a. un atom; b. un ion pozitiv; c. un ion negativ; d. un izotop. 13

102. Care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă: a. valenţa caracterizează capacitatea de combinare a unui atom cu alt atom; b. valenţa este dată de numărul electronilor cu care atomul participă la formarea legăturilor chimice; c. numărul grupei principale indică valenţa minimă a elementelor; d. valenţa variază în funcţie de atom şi de gruparea chimică. 103. Care dintre următoarele afirmaţii este corectă: a. legătura electrovalentă se stabileşte între ioni cu sarcini electrice de semn contrar; b. electrovalenţa se formează prin punerea în comun de electroni; c. combinaţiile formate între ioni pozitivi şi negativi se numesc combinaţii covalente; d. legătura electrovalentă se stabileşte între ioni cu sarcini electrice de acelaşi semn. 104. Numărul de masă se notează cu: a. A; b. Z; c. N; d. M. 105. Daca masa atomică a aluminiului este 27 u.a.m. iar cea a clorului 35,5 u.a.m., masa moleculară a clorurii de aluminiu va fi: a. 133,5 u.a.m.; b. 98 u.a.m.; c. 62,5 u.a.m.; d. 169 u.a.m. 106. Daca un element are Z= 12, în ce perioadă se va afla situat acel element? a. Întâia; b. a doua; c. a treia; d. a patra. 107. Daca un element are Z= 12, în ce grupă se va afla situat acel element? a. Întâia; b. a doua; c. a treia; d. a patra. 108. Un milimol de substanţă conţine: a. 6,023 1023 atomi; b. 3,0115 1026 atom;i c. 6,023 1020 atomi; d. 6,023 1026 atomi. 109. Concentraţia procentuală a soluţiei finale obţinute prin amestecarea a 25 g soluţie acid sulfuric de concentraţie 30 % şi 36 g soluţie acid sulfuric de concentraţie 65 % este: a. 50,65 %; b. 45,9 %; c. 38,6 %; d. 76,4 %. 14

110. Concentraţia soluţiei obţinute prin amestecarea a 150 g soluţie sodă caustică de concentraţie 15 % cu 80 g soluţie de concentraţie 25 % din aceeaşi substanţă este: a) 18,5 % ; b) 25,7 %; c) 45,8 %; d) 74,7 %. 111. 500 g soluţie acid clorhidric de concentraţie necunoscută este diluată cu 300 g apă. Concentraţia procentuală este: a. 40 %; b. 14,5 %; c. 36,5 %; d. 26,5 %. 112. Dacă se introduc 4 g NaOH în 32 g soluţie NaOH de concentraţie necunoscută, se obţine o nouă soluţie de concentraţie 20 %. Concentraţia procentuală a soluţiei iniţiale este: a. 10 %; b. 15 %; c. 23,5 %; d. 34 %. 113. Se introduc 2,3 g Na în 200 g soluţie NaOH 4,6 %. Concentraţia procentuală a soluţiei finale este: a. 6,53 % b. 3,76 %; c. 7,5 %; d. 10 %. 15