CURSUL 5 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA

Σχετικά έγγραφα
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

CURSUL 4 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"


5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 4 Serii de numere reale

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 1 Şiruri de numere reale

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

DETERMINAREA MODULULUI DE ELASTICITATE LA SOLIDE FOLOSIND O METODA DINAMICA

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

BARDAJE - Panouri sandwich

5.1. Noţiuni introductive


Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

MARCAREA REZISTOARELOR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

CAPITOLUL 4 TRADUCTOARE CU ULTRASUNETE

riptografie şi Securitate

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Reflexia şi refracţia luminii.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

OSCILATII SI UNDE UNDE

V O. = v I v stabilizator

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Mecanica. Unde acustice. Seminar

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili


Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Laborator 5 INTERFEROMETRE

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Acustică. Sistemul auditiv

6. Elemente şi dispozitive pasive de circuit. Copyright Paul GASNER

EXAMINAREA CU CURENȚI TURBIONARI

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

A1. Valori standardizate de rezistenţe

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Metode de caracterizare structurala in stiinta nanomaterialelor: aplicatii practice

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Diagnoza sistemelor tehnice

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Izolaţii flexibile din hârtie de mică, micanite rigide.

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Circuite electrice in regim permanent

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

2. Ecuaţii de propagare a câmpului electromagnetic. Noţiuni fundamentale. Copyright Paul GASNER 1

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Lucrul si energia mecanica

Subiecte Clasa a VII-a

Proprietăţile materialelor utilizate în sisteme solare termice

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Transcript:

CURSUL 5 METODE DE CONTROL NEDISTRUCTIV. PREZENTARE GENERALA

METODA IMPEDANTEI MECANICE Metoda impedanţei mecanice este una din metodele de inspecţie a materialelor stratificate, în special pentru suprafeţe mari, asigurând posibilitatea examinării materialelor stratificate într-o gamă foarte largă (metalice, nemetalice, hibride). Impedanţa mecanică este definită ca fiind raportul dintre forţa aplicată unui sistem şi viteză. F Z v

EXAMINAREA PRIN EMISIE ACUSTICA Examinarea prin emisie acustică AET (Acousting Emission Testing) se realizează prin înregistrarea emisiei acustice produsă într-un material, ca urmare a stimulării acestuia într-un anumit mod (presare, îndoire, încălzire, răcire, rupere).

EXAMINAREA CU ULTRASUNETE Metoda este aplicabila structurilor din materiale metalice si nemetalice, pentru identificarea discontinuitatilor de suprafata sau interioare. Undele sunt generate de traductori piezoelectrici, uzual la frecvente de 1-10 MHz. Energia transmisa si/sau reflectata poate da informatii privind integritatea structurii (pozitia si marimea eventualelor defecte). Undele elastice se clasifica in functie de modul de vibratie al particulelor mediului, in raport cu directia de propagare (unde longitudinale, transversale si de suprafata).

Unde longitudinale: - oscilatiile sunt in directie longitudinala (zonele de compresiune alterneaza cu cele de dilatare). - se propaga in medii solide, lichide si gazoase. Unde transversale (de forfecare): - particulele se antreneaza unele pe altele, deplasandu-se pe o directie perpendiculara pe directia de propagare, la ½ din viteza undelor longitudinale.

Vitezele undelor longitudinale si transversale prin unele materiale Material Densit. cl ct kg/m 3 m/s m/s Aluminiu 2700 6320 3130 Argint 10400 3650 1610 Cupru 8900 4700 2260 Aur 19300 3240 1200 Otel turnat 7300 5800 3200 Otel slab aliat 7850 5960 3235 Otel inoxidabil 7900 5790 3100 Plexiglass 1180 2730 1430 Sticla, flint 3600 4260 2560 Sticla, crown 2500 5660 3420

Propagarea prin lichid a undelor ultrasonore

Unde de suprafata (Rayleigh): - apare la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer. - se propaga in vecinatatea suprafetei, intr-o zona de grosime aproximativ egala cu lungimea de unda. - particulele vibreaza urmand o traiectorie eliptica, viteza de propagare este de 90% din viteza undelor transversale. - se pot detecta defecte de suprafata sau langa suprafata.

Unde Lamb: apar in placi de grosime aproximativ egala cu o lungime de unda. exista moduri simetrice (unde la care deplasarile perpendiculare pe placa sunt de sensuri opuse pe cele doua fete ale placii) si moduri antisimetrice (unde de incovoiere la care deplasarile perpendiculare pe placa sunt de sensuri identice pe cele doua fete ale placii ). Viteza undelor depinde de: - materialul structurii prin care se propaga, - frecventa, - unghiul de aplicare a undei incidente, - grosime structura.

Viteza de faza. Viteza de grup Exemplificare: Lansare fisier GroupVelocity.html

Vitezele de grup pentru o placa de Otel de 6 mm Modurile simetrice Modurile antisimetrice 6000 4500 5000 S4 4000 A5 S modes Group velocity [m/s] 4000 3000 2000 S5 S0 S1 S6 S2 S3 A modes Group velocity [m/s] 3500 3000 2500 2000 1500 A1 A4 A0 A2 A3 A6 1000 1000 A7 500 0 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 f (khz) 0 1500 1600 1700 1800 1900 2000 2100 2200 2300 2400 2500 f (khz)

A0 in placa de otel 4mm, 150 khz

Viteza undelor (v)este data de produsul dintre frecventa (f) si lungimea de unda (λ) v = f * λ Viteza undelor depinde de modulul de elasticitate, de densitate, de coeficientul Poisson Exemplu: la frecventa uzuala de 2 MHz, in cazul undelor longitudinale in structuri din otel, lungimea de unda corespunzatoare este de 3 mm. Defectele care se pot determina sunt de ordinul a ½ din lungimea de unda. Reflexia si transmisia undelor la frontiera a 2 medii diferite se face conform legii Snell: sin α / sin β = v 1 / v 2, unde α/β sunt unghiurile de incidenta/refractie, iar v 1 si v 2 sunt vitezele undelor in cele 2 medii.

Traductori ultrasonici Se bazeaza pe efectul piezoelectric: modificarea dimensiunilor unui cristal (cuart) in functie de polaritatea curentului electric aplicat pe fete opuse. Zona din imediata vecinatate a traductorului ( near field of the sound beam ) prezinta fluctuatii mari ale intensitatii semnalului emis, ceea ce face ca eventuale discontinuitati din structura sa produca semnale multiple, dificil de interpretat. La trecerea undelor prin materiale, se produce o atenuare a intensitatii lor datorita: - dispersiei cauzate de discontinuitatile intalnite - absorbtiei datorita conversiei energiei undelor in caldura.

EXAMINAREA CU ULTRASUNETE La propagarea prin material, undele îşi manifestă intensitatea prin implicarea în două fenomene: atenuarea inerentă unui parcurs normal şi reflexia de o suprafaţă de discontinuitate. Există două modalităţi fundamentale de aplicare a metodei: prin transmisie şi prin reflexie (ecou).

Metoda puls-ecou Este cea mai utilizata metoda. Energia undelor se transmite prin intermediul unui cuplant (uzual, ulei sau vaselina) intre traductor si suprafata structurii de testat. Cand undele calatoresc prin material, la intalnirea unei discontinuitati, o parte a energiei lor se reflecta, o parte se transmite mai departe in structura. Amplitudinea ecourilor scade. Daca reflexia nu permite o interpretare buna, se analizeaza semnalul transmis cu ajutorul unui al doilea traductor aflat la celalalt capat al structurii.

Cand nu este posibila transmiterea undelor normal la suprafata, se pot emite unde transversale, pe directii inclinate. Frecventa undelor este un element cheie in aprecierea senzitivitatii la identificarea si masurarea defectelor. La o frecventa data, practic, se pot vedea discontinuitati comparabile cu lungimea de unda, pana la ½ din aceasta. La frecvente joase, atenuarea este mai mica, gradul de penetrare creste, dar scade capacitatea de a discerne intre defecte prea apropiate. Frecvente mai mari sunt alese pentru a avea o rezolutie mai buna.

Se pot determina fisuri in structura, aparute datorita fenomenului de oboseala. Forma semnalului este mai ascutita. Daca accesul este posibil, se fac mai multe determinari, de pe diferite directii, pentru a putea localiza defectul si a evalua marimea lui. Incluziunile si porozitatile reflecta undele sub forma unor semnale mai slabe. Undele ultrasonore permit determinarea grosimii conductelor sau vaselor sub presiune, aceasta cu impact in prevenirea cedarii structurilor datorita coroziunii.

Tehnica angle beam inspection foloseste unde transversale pentru examinarea sudurilor, fisurilor, porozitatilor, etc. Unghiul de refractie al undelor in material este inscris pe traductor, alegerea acestuia fiind impusa de tipul de defect. Stabilirea distantei la care se pune traductorul se face printr-o calibrare initiala, inspectia facandu-se apoi prin miscarea traductorului in planul piesei, pe o linie paralela cu zona de controlat. Inspectia conductelor se poate face la interior sau la exterior, pentru determinarea defectelor din fabricatie sau aparute in timpul functionarii.

Moduri de reprezentare a inspectiei cu ultrasunete A scan : amplitudinea ecourilor este prezentata in functie de timpul parcurs de unda in structura; traductorul are o pozitie fixa. B scan : traductorul aluneca dupa o linie de pe suprafata obiectului testat; se obtine o evaluare in sectiunea piesei, cu informatii privind lungimea si adancimea unui eventual defect. C scan : este o reprezentare plana a tuturor ecourilor; se utilizeaza pentru detectia coroziunii in conducte sau vase sub presiune si pentru identificarea delaminarilor in structuri compozite.

Analiza in imersie: avantajul unui cuplant uniform (apa) pe suprafata structurii si posibilitatea generarii undelor longitudinale si transversale prin modificarea orientarii traductoarelor. Aplicatii ale metodelor ultrasonice de control: structuri sudate, piese metalice si nemetalice, identificarea fisurilor aparute in functionare, evaluarea coroziunii, etc. Avantaje: se inspecteaza o mare parte a structurii, rezultatele sunt imediate, costurile sunt relativ scazute fata de alte metode. Limitari: penetrare scazuta in anumite materiale, tehnicianul operator trebuie sa fie bine pregatit pentru interpretarea datelor.