Complement Multiplu. 1. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic: a. Metildopa b. Procainamide c. Diclofenac d.

Σχετικά έγγραφα
EVALUAREA IN MIOPATIILE INFLAMATORII IDIOPATICE (MIOZITE)

LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC (LES)

COLAGENOZE LUPUS ERITEMATOS

Tumefiere dureroasă, căldură, colecție intraarticulară Examinare imagistică Puncție articulară: celule < /μl SpA

RAA. DIAGNOSTIC Criteriile Jones(1944,revizuite in1992): Majore: Cardita, poliartrita, coree, eritem marginat, noduli subcutanati.

Subiecte Clasa a VII-a

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu. 1. Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii: A.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Manual de nefrologie 7. AFECTAREA RENALĂ ÎN VASCULITELE SISTEMICE

MARCAREA REZISTOARELOR

BOALA MIXTA DE TESUT CONJUNCTIV. Sef lucrari Dr Elena Rezus

Dr. Camelia Badea, Medic primar medicina interna, specialist reumatologie, Spital Colentina Sef de lucrari UMF Carol Davila, doctor in medicina

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Integrala nedefinită (primitive)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

SCLEROZA SISTEMICĂ PROGRESIVĂ Dr. Camelia Badea, Spitalul Clinic Colentina

Daca nu gasiti ceea ce cautati, contactati-ne!

DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ

STANDARDELE MEDICALE DEDIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ÎN REUMATOLOGIE. d.h.m. profesor universitar L.Groppa

ANEMIILE HEMOLITICE. Ciprian Rezuş MD, PhD, FESC

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


FIZIOTERAPIA ÎN AFECŢIUNILE MUSCULOSCHELETALE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

V O. = v I v stabilizator

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Subiecte Clasa a VIII-a

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

REZUMAT Stadiul actual al cunoaşterii Contribuţii personale Imunitatea şi sistemul imunitar Toleranţa şi autoimunitatea

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Data actualizării: VALORI BIOLOGICE DE REFERINŢĂ HEMOGRAMA 5 DIFF - SISTEM SYSMEX XE GRUPA DE VÂRSTĂ ADULŢI

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Ο Αλγόριθμος FP-Growth

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

REUMATISMUL ARTICULAR ACUT

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

HEPATITELE. Ciprian Rezuş MD, PhD, FESC

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

5.1. Noţiuni introductive

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

NEFROPATII GLOMERULARE

Ανάλυση Συσχέτισης IΙ

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

I X A B e ic rm te e m te is S

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1


BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Dr. Cristina Balan Medic Veterinar - Synevovet

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. One-Alpha capsule moi conţine 0,25 micrograme sau 1 microgram alfacalcidol per capsulă moale.

LP 09 FIZIOPATOLOGIE AMG an I, sem. II, 2015/2016 EXPLORAREA SINDROMULUI INFLAMATOR. MARKERII TUMORALI

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Curs 4 Serii de numere reale

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Fiecare comprimat filmat conţine acid mefenamic 500 mg.

riptografie şi Securitate

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Grupe sanguine 49 GRUPE SANGUINE

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Ciroza biliară primitivă

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

CARVEDILOL LPH 6,25 mg Carvedilol. CARVEDILOL LPH 12,5 mg Carvedilol. CARVEDILOL LPH 25 mg Carvedilol

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

TERMOCUPLURI TEHNICE

Anexa III Amendamente privind punctele relevante ale rezumatului caracteristicilor produsului şi prospectului

Sindroame Hemoragice

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Transcript:

Lupus eritematos sistemic la copii. CS 1. Determinaţi ce nu este caracteristic pentru afectarea articulară în Lupusul eritematos sistemic: a. Oligoartrită b. Poliartrită c. Artrită erozivă d. Artrită asimetrică e. Artrita articulaţiilor mari 2. Precizaţi numărul criteriilor necesare pentru un diagnostic pozitiv de Lupus eritematos sistemic: a. 2 b. 4 c. 11 d. 5 e. 1 3. Notaţi preparatul medicamentos utilizat în Puls terapia Lupusului eritematos sistemic: a. Metotrexat b. Metilprednizolon c. Meloxicam d. Hidroxiclorochina e. Micofenolat de mofetil 4. Apreciaţi mecanismul principal patogenetic al Lupusului eritematos sistemic. a. Autoimun b. Infecţios alergic c. Polietiologic d. Monofazic e. Infecţioas 5. Notaţi raportul genderic în Lupusul eritematos sistemic: a. F:B=8:1 b. F:B=1:3 c. F:B=1:1 d. F:B=2:1 e. F:B=1:8 6. Determinaţi vârsta medie de debut al Lupusului eritematos sistemic: a. 1-5 ani b. 2-4 ani c. 1-3 luni d. 3-7 ani e. 10-15 ani 7. Numiţi manifestarea cutanată clasică în Lupusul eritematos sistemic: a. Livedo reticularis b. Sindrom Raynaud c. Teleangiectazii d. Eritem în fluture e. Alopecia 8. Apreciaţi care din manifestări nu face parte din Criteriile ACR pentru diagnosticul de Lupus eritematos sistemic: a. Serozite b. Afectarea neurologică c. Ulceraţii orale nedureroase d. Sindrom Raynaud e. Anticorpi antinucleari

Complement Multiplu. 1. Notaţi remediile medicamentoase care pot induce Lupusul eritematos sistemic: a. Metildopa b. Procainamide c. Diclofenac d. Clorpromatina e. Vitamina E 2. Menţionaţi manifestările osteoarticulare frecvente în Lupusul eritematos sistemic: a. Artropatia Jaccound b. Artrita neerozivă c. Artrita erozivă d. Artrita articulaţiilor mici ale pumnilor e. Osteoporoza 3. Numiţi leziunile cutanate acute în Lupusul eritematos sistemic: a. Eritem în fluture b. Fotosensibilitate c. Leziuni discoide d. Leziuni eritematoase şi buloase e. Teleangiectazii 4. Determinaţi leziunile cutanate cronice în Lupusul eritematos sistemic: a. Hipercheratoză b. Fotosensibilitate c. Atrofie la nivelul epidermului d. Teleangiectazii e. Leziuni maculare 5. Apreciaţi semnele afectării vasculare în Lupusul eritematos sistemic: a. Livedo reticularis b. Paniculite c. Alopecie d. Purpură palpabilă e. Ulceraţii la nivelul pulpei degetelor 6. Precizaţi manifestările mai frecvente ale poliserozitei poliserozitei în Lupusul eritematos sistemic: a. Peritonită în 5-10% b. Pleurezie c. Pericardită d. Pleurezie în asociere cu pericardită e. Hemopericard 7. Menţionaţi variantele morfopatologice ale nefritei lupice conform clasificării OMS: a. Nefrita mezangială minimă b. Nefrita lupică locală c. Scleroza glomerulară d. Nefrita membrano-proliferativă e. Nefrita proliferativă mezangială 8. Numiţi manifestările cardiovasculare caracteristice Lupusului eritematos sistemic: a. Tulburări de ritm şi conducere b. Pericardită c. Endocardita Libman Sacks d. Endocardita bacteriană e. Hipertensiunea arterială 9. Menţionaţi afectările pulmonare caracteristice Lupusului eritematos sistemic: a. Pneumonita lupică b. Pleurezie c. Hipertensiune pulmonară d. Infarct pulmonar

e. Embolii pulmonare recidivante 10. Notaţi afectările sistemului nervos central caracteristice Lupusului eritematos sistemic: a. Neuropatii periferice b. Psihoze c. Meningo encifalită d. Convulsii febrile e. Afectarea nervilor cranieni 11. Precizaţi anomaliile imunologice specifice Lupusului eritematos sistemic: a. Anticorpi antinucleari b. Anticorpi anti ADN dublu catenar c. Anticorpi anticentromer d. Anticorpi anticardiolipidici e. Anticorpi antifosfolipidici 12. Numiţi manifestările hematologice specifice Lupusului eritematos sistemic: a. Anemie b. Leucocitoză c. Leucopenie cu limfopenie d. Trombocitoză e. Trombocitopenie 13. Precizaţi preparatele medicamentoase folosite în tratamentul Lupusului eritematos sistemic: a. Antiinflamatorii nesteroidiene b. Steroizi c. Imunosupresive d. Preparate biologice (inhibitori ai factorului de necroză tumorală α) e. Antibacteriene 14. Determinaţi ce include tratamentul nemedicamentos în Lupusul eritematos sistemic: a. Dieta hipolipidică b. Creme protectoare SPF 30 50 c. Consumul alimentelor bogate în Calciu şi vitamina D d. Cafea, ceai concentrat e. Evitarea stresului psihoemoţional 15. Precizaţi factorii predictivi ai evoluţiei negative în Lupusul eritematos sistemic: a. Trombocitopenia b. Hipertensiunea arterială c. Debut până la vârsta de 20 ani d. Activitatea crescută a bolii e. Anticorpi antinucleari

Răspunsuri (Lupus eritematos sistemic): CS 1. c 2. b 3. b 4. a 5. a 6. e 7. d 8. d CM 1. abd 2. abde 3. abd 4. ac 5. abde 6. abcd 7. abce 8. abc 9. abce 10. abe 11. abde 12. ace 13. abcd 14. abce 15. bcd

Sclerodermia Sistemică la copii (SS). Complement simplu. 1. Numiţi criteriul major pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică: a. Fibroza bazală pulmonară bilaterală b. Afectare sclerodermică a pielii proximal de articulaţiile metacarpofalangiene sau metatarsofalangiene c. Febra d. Ulceraţii digitale e. Pierdere ponderală 2. Precizaţi numărul criteriilor minore necesare pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică. a. Două b. Trei c. Unul d. Nici unul e. Patru 3. Determinaţi care dintre cercetările imunologice în Sclerodermia Sistemică nu este specifică: a. Creşterea imunoglobulinelor b. Majorarea nivelului de crioglobuline c. Depistarea complexelor imune circulante d. Depistarea Anticorpilor antinucleari, antisclerodermici -Scl 70, anticentromer e. Scăderea imunoglobulinelor şi crioglobulinelor 4. Menţionaţi semnul cel mai frecvent întâlnit în etapa iniţială a Sclerodermiei Sistemice: a. Anomalii de pigmentare b. Edemaţierea pielii c. Faţa cu aspect de mască d. Fenomenul Raynaud e. Ulceraţii tegumentare Complement Multiplu 1. Precizaţi formele clinice ale Sclerodermiei Sistemice după Leroy: a. Sclerodermia Sistemică difuză cutanată b. Sclerodermia Sistemică limitată c. Sclerodermia Sistemică limitată cutanată d. Sclerodermia Sistemică viscerală e. Sclerodermia Sistemică sine scleroderma 2. Enumeraţi criteriile minore pentru stabilirea diagnosticului de Sclerodermie Sistemică: a. Sclerodactilia b. Fibroza pulmonară bazală bilaterală c. Afectări tenosinoviale d. Ulceraţii digitale şi/sau cicatrice pe falanga distală e. Febră 3. Numiţi agenţii antifibrozanţi utilizaţi în tratamentul Sclerodermiei Sistemice: a. D-penicilamina b. Metotrexat c. Madecasol d. Ciclofosfamida e. Preparate enzimatice (lidaza, ronidaza) 4. Enumeraţi agenţii imunosupresivi utilizaţi în tratamentul Sclerodermiei Sistemice: a. Glucocorticoizi b. Plaquenil c. D-penicilamina d. Madecasol e. Ciclofosfamida 5. Determinaţi modificările apreciate la capilaroscopie în Sclerodermia Sistemică:

a. Reducerea numărului de anse capilare b. Lărgirea anselor capilare c. Distorsiunea anselor capilare d. Îngustarea anselor capilare e. Hemoragii 6. Menţionaţi criteriile de clasificare ale Sclerodermiei Sistemice: a. Evoluţia b. Gradul de activitate c. Perioadele clinice d. Vârsta e. Sexul 7. Numiţi manifestările generale în Sclerodermia Sistemică la copii: a. Febră b. Polinevrita c. Fatigabilitate d. Pierdere ponderală e. Sclerodactilie 8. Determinaţi criteriile de diagnostic ale sindromului CREST în Sclerodermia Sistemică la copii: a. Calcinoza b. Fenomenul Raynaud c. Excitabilitatea d. Sclerodactilie e. Tensiunea arterială diastolică mărită

Sclerodermia Sistemică Răspunsuri (SS): CS CM CM 1. b 2. a 3. e 4. d 1. abce 2. abd 3. ace 4. abe 5. abce 6. abc 7. acd 8. abd

Dermatomiozita juvenilă (DMJ). Complement Simplu. 1. Precizaţi vârsta de debut a Dermatomiozitei juvenile: a. 5-10 ani b. 10-15 ani c. 1-5 ani d. 7-10 ani e. Perioada neonatală 2. Menţionaţi caracteristica afectării musculare în Dermatomiozita juvenilă: a. Afectarea musculară asimetrică b. Afectarea musculară a segmentelor distale ale membrelor c. Afectarea muşchilor globilor ocular d. Afectarea musculară simetrică e. Slăbiciune musculară rar întâlnită 3. Precizaţi manifestarea tegumentară caracteristică Dermatomiozitei juvenile: a. Eritem în V situat pe gât b. Ulceraţii digitale c. Rash malar d. Erupţii maculare sau macula papuloase e. Sclerodactilie 4. Notaţi nivelul cărei enzime în Dermatomiozita juvenilă nu se majorează: a. Aldolaza b. Creatinfosfokinaza c. Lactatdehidrogenaza d. Catalaza e. Transaminaza glutamoxalacetică 5. Determinaţi grupul de muşchi afectat în Dermatomiozita juvenilă: a. Muşchiul scheletic b. Muşchiul cardiac c. Muşchii netezi d. Muşchii scheletici şi netezi e. Muşchii netezi şi cardiac 6. Precizaţi ce nu este caracteristic pentru manifestările articulare în Dermatomiozita juvenilă: a. Artralgii b. Artrită neerozivă c. Artrită acută d. Artrită deformantă e. Artrită fugace 7. Apreciaţi afecatrea cărui grup de muşchi determină prognosticul nefavorabil în Dermatomiozita juvenilă: a. Afectarea muşchilor coapsei b. Afectarea muşchilor scapulari c. Afectarea muşchilor intercostali d. Afectarea muşchilor faringelui şi esofagului e. Afectarea articulaţiilor 8. Precizaţi medicamentul de elecţie folosit în Dermatomiozita juvenilă? a. Hidroxiclorochina b. Metotrexat c. Azatioprina d. Prednizolon e. Indometacina

Complement Multiplu. 1. Notaţi manifestările musculare caracteristice Dermatomiozitei juvenile: a. Slăbiciune musculară b. Tumefiere musculară c. Atrofie cu contracturi musculare d. Afectarea muşchilor globilor oculari e. Afectarea muşchilor flexori ai cefei 2. Menţionaţi manifestările articulare caracteristice Dermatomiozitei juvenile: a. Artralgii b. Artrită erozivă c. Artrită neerozivă d. Tumefiere articulară e. Contracturi articulare 3. Precizaţi manifestările pulmonare caracteristice Dermatomiozitei juvenile: a. Afectarea muşchilor intercostali b. Afectarea diafragmului c. Fibroză pulmonară d. Pneumonii prin aspiraţie e. Pneumotorax 4. Numiţi manifestările tegumentare caracteristice Dermatomiozitei juvenile: a. Rash heliotrop b. Teleangiectazii c. Mîina mecanicului d. Rash malar e. Eritem în V pe gât 5. Precizaţi modificările apărute la electromiografie în Dermatomiozita juvenilă: a. Fibrilaţii spontane de repaus b. Descărcări pseudomiotonice bizare c. Potenţiale polifazice d. Descărcări bizare de frecvenţă joasă e. Potenţiale monofazice 6. Determinaţi patologiile utilizate în diagnosticul diferenţial al Dermatomiozitei juvenile: a. Rabdomioliza b. Boli neuromusculare c. Febra reumatismală acută d. Miopatii metabolice e. Miopatii medicamentoase 7. Notaţi nivelul căror enzime serice creşte în Dermatomiozita juvenilă? a. Lactatdehidrogenaza b. Creatinfosfokinaza c. Alaninaminotransferaza d. Aldolaza e. Catalaza 8. Precizaţi care sunt modificările histologice caracteristice pentru Dermatomiozita juvenilă? a. Atrofie epidermică b. Infiltrat limfocitar c. Hemoragie d. Dilataţie vasculară în derm e. Îngustarea anselor capilare 9. Determinaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza acută a Dermatomiozitei juvenile: a. Necroza fibrelor musculare tip 1 sau 2 b. Atrofie perifasciculară c. Calcificări musculare d. Degenerescenţă vasculară

e. Infiltrat inflamator 10. Apreciaţi modificările caracteristice apărute la biopsia musculară în faza tardivă a Dermatomiozitei juvenile: a. Calcificări musculare b. Fibrozare endomisială c. Infiltrat inflamator d. Atrofie perifasciculară e. Necroză miofibrilară 11. Menţionaţi criteriile de diagnostic pentru Dermatomiozita juvenilă: a. Manifestări dermatologice b. Modificări la Electromiografie c. Creşterea enzimelor serice musculare d. Slăbiciuni musculare asimetrice e. Mialgii în asociere cu o forţă musculară normală 12. Precizaţi auto-anticorpii specifici în Dermatomiozita juvenilă: a. Anticorpi antinucleari b. Anticorpi anti-aminoacil-t-arn-sintetaza c. Factorul reumatoid d. Anticorpi anti-srp e. Anticorpi anti-pm-scl 13. Numiţi preparatele medicamentoase utilizate în tratamentul Dermatomiozitei juvenile: a. Glucocorticoizi b. Imunosupresori c. Vasodilatatoare d. Antimalarice e. Dezagregante 14. Precizaţi explorările paraclinice caracteristice Dermatomiozitei juvenile: a. Biopsia musculară b. Anomaliile imunologice c. Electromiografia d. Creşterea nivelului enzimelor serice musculare e. Diminuarea nivelului enzimelor serice musculare 15. Numiţi manifestările gastrointestinale caracteristice Dermatomiozitei juvenile: a. Disfagie b. Disfonie c. Diaree d. Pirozis e. Balonare abdominală 16. Apreciaţi manifestările generale ale Dermatomiozitei juvenile: a. Febră b. Sindrom Raynaud c. Slăbiciune musculară d. Rash heliotrop e. Inapetenţă

Răspunsuri (Dermatomiozita Juvenilă) CS 1. b 2. d 3. a 4. d 5. a 6. d 7. c 8. d CM 1. abce 2. acd 3. abcd 4. abce 5. abc 6. abde 7. abd 8. abd 9. ade 10. abd 11. abc 12. abd 13. abd 14. abcd 15. ab 16. ae

Artrita juvenilă idiopatică (AJI) Complement Simplu. 1. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma oligoarticulară: a. 6 b. >5 c. >4 d. 5 e. 4 2. Menţionaţi variantele evolutive ale artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară: a. Evoluţie persistentă şi extensivă b. Evoluţie lentă c. Evoluţie progresivă d. Evoluţie regresivă e. Evoluţie monociclică 3. Precizaţi numărul de articulaţii afectate în Artrita juvenilă idiopatică forma poliarticulară: a. 5 b. 3-4 c. <4 d. 4-5 e. 2 4. Apreciaţi semnificaţia artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă a. Majorarea valorilor proteinei C reactive b. Creşterea valorilor antistreptolizinei-o c. Majorarea valorilor factorului reumatoid d. Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor e. Majorarea valorilor complexelor imune circulante 5. Menţionaţi variantele Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară: a. Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Factorul reumatoid negativ b. Cu Antistreptolizina-O pozitivă şi Factorul reumatoid negativ c. Cu Factorul reumatoid pozitiv şi Antistreptolizina-O negativă d. Cu Antistreptolizina-O negativă şi Antistreptolizina-O pozitivă e. Cu Complexele imune circulante majorate şi cu Complexele imune circulante micşorate 6. Determinaţi în care formă clinică a Artritei juvenile idiopatice apar mai frecvent complicaţiile oculare: a. Forma sistemică b. Forma poliarticulară c. Forma oligoarticulară d. Artrita cu entezite e. Artrita psoriazică 7. Precizaţi stadiile radiologice după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică: a. 3 b. 4 c. 2 d. 5 e. 6 8. Determinaţi în care stadiu radiologic după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică apar eroziunile osoase? a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 e. 3-4 9 Precizaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrita juvenilă idiopatică aflat în scaun cu rotile? a. 1

b. 2 c. 3 d. 4 e. 5 10 Menţionaţi ce clasă funcţională după Steinbrocker i se atribuie unui copil cu diagnosticul de Artrită juvenilă idiopatică cu limitarea mişcărilor din cauza durerilor: a. 1 b. 2 c. 3 d. 4 e. 5 11. Notaţi forma clinică a Artritei juvenile idiopatice cu afectarea articulaţiilor sacroiliace: a. Forma sistemică b. Artrita cu entezite c. Forma poliarticulară d. Forma oligoarticulară e. Artrita psoriazică 12. Precizaţi gradele de activitate ale Artritei juvenile idiopatice? a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 e. 6 Complement Multiplu. 1. Numiţi variantele evolutive ale Artritei juvenile idiopatice: a. Forma sistemică b. Forma poliarticulară c. Forma oligoarticulară d. Artrita psoriazică e. Artrita reactivă 2. Precizaţi criteriile de clasificare ale Artritei juvenile idiopatice? a. Durata bolii >6 săptămâni b. Debutul bolii până la vârsta de 16 ani c. Artrită persistentă d. Artrită neerozivă e. Artrită fără sechele 3. Determinaţi factorii de risc în declanşarea Artritei juvenile idiopatice: a. Traumatism articular frecvent b. Infecţii intercurente frecvente c. Alergia alimentară d. Hipoinsolaţia e. Sedentarismul 4. Menţionaţi simptomele Artritei juvenile idiopatice forma sistemică: a. Febră prelungită b. Artrită persistentă c. Limfadenopatie generalizată d. Cefalee e. Greţuri 5. Precizaţi particularităţile febrei în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică: a. Febra prelungită b. Subfebrilitate c. Febră zilnică d. Febră cu durata mai mare de 14 zile e. Febră cu durata mai mare de 7 zile

6. Numiţi particularităţile exantemului în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică: a. Erupţii eritematoase b. Erupţii buloase c. Erupţii migratorii d. Erupţii cu intensificare la picul febril e. Erupţii localizate în regiunea piloasă a capului 7. Precizaţi criteriile de spitalizare ale pacienţilor cu Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică: a. Adresare primară cu semne clinice de Artrită juvenilă idiopatică forma sistemică b. Adresare repetată cu semne clinice de agravare a bolii c. Apariţia complicaţiilor Artritei juvenile idiopatice forma sistemică d. Comorbidităţi importante e. Remisiune medicamentos indusă a Artritei juvenile idiopatice forma sistemică 8. Determinaţi complicaţiile Artritei juvenile idiopatice în forma sistemică: a. Sindromul de activare macrofagală b. Amiloidoza renală c. Traumatismul articular d. Insuficienţă cardiacă e. Retard fizic 9. Menţionaţi preparatele medicamentoase administrate în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică: a. Antiinflamatorii nesteroidiene b. Glucocorticoizi c. Tratament de fond d. Magnetoterapia e. Vitaminoterapia 10. Precizaţi preparatele medicamentoase folosite ca tratament de remisiune în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică: a. Metotrexat b. Meloxicam c. Etanercept d. Tocilizumab e. Penicilina 11 Numiţi complicaţiile oculare în Artrita juvenilă idiopatică? a. Uveita anterioară b. Cataracta c. Colobom d. Cecitate e. Conjunctivita cronică 12.Determinaţi criteriile de diagnostic ale Artritei juvenile idiopatice forma oligoarticulară: a. Artrita persistentă a 4 şi mai puţine articulaţii b. Hepatosplenomegalie c. Complicaţii oculare posibile d. Retard fizic precoce e. Amiloidoză renală 13. Menţionaţi caracteristica artritei în Artrita juvenilă idiopatică: a. Artrită persistentă b. Artrită erozivă c. Artrită asimetrică d. Artrită neerozivă e. Artrită simetrică 14. Precizaţi particularităţile Artritei juvenile idiopatice forma poliarticulară seropozitivă: a. Evoluţie severă b. Apariţia precoce a contracturilor articulare c. Apariţia precoce a eroziunilor osoase d. Evoluţie uşoară e. Retard fizic precoce

15. Notaţi caracteristicile stadiului radiologic III după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică: a. Osteoporoză difuză marcată b. Eroziuni osoase c. Tumefiere uşoară periarticulară d. Contracturi articulare e. Lărgirea spaţiului articular 16. Precizaţi caracteristicile clasei funcţionale IV după Steinbrocker în Artrita juvenilă idiopatică: a. Mişcări ample în articulaţii b. Contracturi articulare c. Pacient în scaun cu rotile d. Autoîngrijirea dificilă e. Mers şchiopătat 17. Menţionaţi caracteristicile gradului III de activitate în Artrita juvenilă idiopatică: a. Numărul de articulaţii dureroase >6 b. Indicele de activitate al bolii DAS28 >5,1 c. Valorile Vitezei de sedimentare a hematiilor accelerate de 3-4 ori de la normă d. Valorile Proteinei C reactive accelerate de 3-4 ori de la normă e. Indicele de activitate al bolii DAS28 <2,6 18. Determinaţi criteriile de diagnostic ale artritei psoriazice: a. Artrită+psoriazis tegumentar la pacient b. Artrita+psoriazis tegumentar la rude de gradul I c. Artrita anchilozantă d. Artrita a 4 articulaţii fără psoriazis tegumentar e. Artrita a 5 articulaţii fără psoriazis tegumentar 19. Notaţi caracteristicile artritei în asociere cu entezite: a. Predominanţa sexului masculin b. Afectarea articulaţiilor sacroiliace c. Entezopatii d. Afectarea articulaţilor mici ale pumnilor e. Afectarea genderică egală 20. Precizaţi în care forme clinice ale Artritei juvenile idiopatice este indicat tratamentul cu Metotrexat: a. Forma poliarticulară seropozitivă b. Forma oligoarticulară cu complicaţii oculare c. Artrita psoriazică d. Forma poliarticulară seronegativă e. Forma oligoarticulară 21. Menţionaţi modificările paraclinice în Artrita juvenilă idiopatică forma sistemică: a. Leucocitoză b. Trombocitopenie c. Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată d. Proteina C reactivă accelerată e. Complexele imune circulante majorate 22. Determinaţi ce include diagnosticul clinic de Artrită juvenilă idiopatică: a. Forma clinică b. Gradul de activitate c. Clasa funcţională după Steinbrocker d. Stadiul radiologic după Steinbrocker e. Vârsta pacientului la debutul Artritei juvenile idiopatice Răspunsuri (Artrită juvenilă idiopatică - AJI)

Artrita juvenilă idiopatică (AJI) CS 1. e 2. a 3. a 4. c 5. a 6. c 7. b 8. e 9. d 10. b 11. b 12. b CM 1. abcd 2. abc 3. ab 4. abc 5. acd 6. acd 7. abcd 8. abde 9. abc 10. acd 11. abde 12. ac 13. abe 14. abce 15. abd 16. bcd 17. abcd 18. ab 19. abc 20. abcd 21. acde 22. abcd