școală și educație nonformală

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 4 Serii de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

riptografie şi Securitate

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

MARCAREA REZISTOARELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Integrala nedefinită (primitive)

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"


5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16 Prezetare în București 15/04/16

Παρουσίαση στο Βουκουρέστι στις 15/04/16. Prezetare în București 15/04/16

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

V O. = v I v stabilizator

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Nivelul de învăţământ (antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial, liceal): Clasa:

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Criptosisteme cu cheie publică III

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

riptografie şi Securitate


Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

5.1. Noţiuni introductive

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Subiecte Clasa a VIII-a

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Str. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin

prin egalizarea histogramei

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Criterii de comutativitate a grupurilor

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

SGBD Access 2013: Reports

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

xydxdy α x x y ij β [ n x ] k n k k C a b n k =1 A B

Principiul Inductiei Matematice.

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Transcript:

școală și educație nonformală Andreea Păstae CRAIOVA 2014 Materialul de față este rezultat în urma participării la cursul de formare Smile Lisbon, desfășurat în perioada 13-19 aprilie 2014 la Lisabona și finanțat prin Programul Învățare pe tot parcursul vieții, Acțiunea Grundtvig, Subacțiunea Mobilități de formare continuă. Conținutul materialului reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale și Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conținutul informației va fi folosit. 1

Teme abordate: 1. Formal-nonformal-informal...3 2. De ce nonformal?...4 3. Activități extrascolare...7 4. Programul Școala altfel...8 5. Educație prin rețele muzeale...9 6. Scurt intro în educație muzeală...11 7. Resurse...14 NON FOR MAL 2

1. Formal. Nonformal. Informal o Educația este un proces complex care se desfășoară în contexte variate ale mediului, urmărind pregătirea pentru viață a subiecților săi. Activitatea educațională este flexibilă și dinamică, fiind prezentă în viața umană pretutindeni. În funcție de cadrul în care se desfășoară influența educativă, putem distinge între trei tipuri de educație: formală, nonformală și informală. o Educația formală îmbracă forma organizată, sistemică a acțiunilor educative dezvoltate de unitățile de învățământ specializate prin intermediul cadrelor didactice. o Educația nonformală este acel tip de educație care vine în completarea celei formale cu o abordare puternic individualizată pe nevoile și interesele educabililor, desfășurată însă în afara sistemului de învățământ. o Al treilea tip de educație, cea informală, se referă la influențele spontane pe care individul le resimte neorganizat și nesistematic în 3

cadrul mediului său de viață familie, grup de prieten, întâlniri, media etc. o Legea Educației Naționale din 2011, în articolul 328 punctul 2, reunește cele trei tipuri de educație în conceptul de educație permanent, care reprezintă totalitatea activităților de învățare realizate de fiecare persoană pe parcursul vieții în contexte formale, nonformale și informale, în scopul formării sau dezvoltării competențelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională. 4

2. De ce nonformal? Pentru că nonformalul contribuie în mod evident la dezvoltarea personală și profesională a individului, flexibil și poate mai rapid decât formalul. Aceasta și datorită faptului că nonformalul completează achizițiile din sistemul formal, vizând cu precădere latura lor practică, exploratorie, în concordanță cu interesele și dorințele participanților. Activitățile educației nonformale nu au caracter obligatoriu, la ele participă doar doritorii, sunt dezvoltate în vederea atingerii unor obiective și obținerii unor 5

rezultate prestabilite, și chiar dacă există și aici procesul evaluării, el este flexibil, formativ, eliminând stresul obtinerii notelor sau al rezolvării temelor obligatorii. Educația nonformală poate urmări: -stimularea elevilor și tinerilor în vederea dezvoltării personale și profesionale pentru responsabilizare socială și integrarea pe piața muncii; -creșterea nivelului de cunoaștere a specificului diferitelor culturi și civilizații, incluzând aici și formele lor de manifestare; -asigurarea mediului necesar identificării, exersării și dezvoltării înclinațiilor, aptitudinilor și abilităților personale. Mituri despre nonformal: 6

3. Activități extrașcolare Este foarte important de reamintit că școala, ca agent educațional și parte a sistemului național de învățământ, organizează ea însăși diferite acțiuni nonformale, cunoscute de obicei sub denumirea de activități extracurriculare. Frecvența acestor activități este variabilă, în funcție de specificul disciplinelor studiate, de rezultatele obținute, de nevoile elevilor, de inițiativele profesorilor și ale elevilor, de tradiția și partenerii școlii, de resursele financiare etc. În fiecare școală există sau ar trebui să existe un responsabil al activităților extracurriculare, care are printre responsabilități proiectarea anuală și semestrială a acestor activități, organizarea, desfășurarea, evidența și/sau raportarea lor. Printre activitățile extracurriculare școlare se pot regăsi: excursii, proiecte socio-culturale și civice teatru, biblioteci, autorități locale, muzee etc.-, acțiuni ecologice, concursuri și olimpiade, cercuri pe discipline. 7

4. Programul Școala Altfel Sistemul educațional românesc este în proces de reinventare prin introducerea unor lecții și activități cu caracter mai puțin formal în demersul didactic obișnuit. În 2011 este creat cadrul normativ pentru desfășurarea în timpul anului școlar a săptămânii Școala altfel, program care se dorește a construi o punte de legătură între sistemul formal de învățământ și educația nonformală prin proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea de activități extrașcolare în parteneriat cu diferiți stakeholderi locali, regionali sau naționali. Suntem deja în al treilea an în care în școlile românești se derulează programul Școala altfel, care dedică o săptămână de primăvară desfășurării de activități extracurriculare cu elevii; pe parcursul acestei săptămâni cadrele didactice implică elevii în diferite activități preponderent cu caracter nonformal, în colaborare cu familia, comunitatea, organizații neguvernamentale, agenți economici, stakeholderi de niveluri diferite. Organizațiile neguvernamentale pot înscrie pe o platformă online creată de Ministerul Educaţiei Naționale, proiectele pe care vor să le desfăşoare în parteneriat cu unităţile de învăţământ în cadrul săptămânii Şcoala altfel. Orice activitate înscrisă pe platformă va fi vizibilă numai după aprobarea proiectului de către un evaluator desemnat de MEN. 8

5. Educație prin rețele muzeale Un muzeu este o instituție permanentă în serviciul societății și al dezvoltării ei, deschisă publicului, care achiziționează, păstrează, cercetează, comunică și expune moștenirea tangibilă și intangibilă a umanității în scop educativ, de studiu sau de plăcere. ICOM - International Council of Museums Etimologic, cuvântul muzeu provine din termenul grecesc mουσείον (mouseion), care semnifică spațiul sau templul dedicat muzelor divinitățile care patronează artele în mitologia greacă. De multe ori se presupune că primul muzeu al lumii a fost biblioteca lui Plato din Atena, iar primul muzeu modern, desemnat printr-un decret al Parlamentului britanic din 1753, a fost British Museum din Londra. Într-un muzeu publicul (vizitatorii) se întâlnește cu expertul, creându-se un transfer de cunoștințe, atitudini și emoții; vizitatorul citește informațiile de pe displayul obiectelor expuse, ascultă lămuririle ghidului, vizionează materialele media, interacționând astfel cu atmosfera specifică a spațiului expozițional. Exponatele și muzeul în sine au o anumită poveste de spus, adresându-se unui public anume, evocând sau reconstruind identități. Sunt expuse modalitățile prin care este construit și comunicat trecutul utilizând cultura materială care a supraviețuit, aleasă de curator pentru valorificare; sunt împărtășite identitățile prin prezentarea a unde și cum trăiau sau trăiesc oamenii; e arătat ceea ce este semnificativ pentru cei care trăiesc într-un spațiu și nu ceea ce străinii ar trebui să vadă. 9

Așadar, muzeele au o funcție intens educativă, contribuind nonformal la creșterea gradului de cunoaștere al vizitatorilor prin explorarea potențialului de informație organizată cuprinsă în spațiile expoziționale. Funcția educativă a muzeelor este utilizată deseori în lumea contemporană, trecând peste granița simplei vizite și antrenând educabilii în activități specifice cu caracter de învățare. Astfel există incinte expoziționale care au amenajate spații dedicate activităților și studiului pentru copii, elevi și studenți, centre multimedia sau diferite ateliere. În astfel de spații vizitatorii au posibilitatea de a desfășura, asistat sau nu, activități care să sprijine funcția de cunoaștere a muzeului: studiul exponatelor ca modalitate de realizare, istoric, amplasare geografică, semnificațieși legături cu alte exponate; jocuri și activități sociale; crearea propriilor exponate lucrări sau produse care folosesc pentru realizarea lor artele sau științele. 10

muzeală 6. Scurt intro în educație O normă contemporană de funcționare a muzeelor presupune pentru multe dintre acestea să desfășoare activități în colaborare cu unități școlare, uzând de personal special pregătit sau de spații amenajate pentru copii, elevi și tineri. În plus, elevii de toate vârstele constituie o parte semnificativă din grupul țintă căruia i se adresează muzeele; și, deși acești elevi pot conștientiza importanța muzeelor pentru propria educație, cel mai probabil ei nu vor alege în mod obișnuit să le viziteze. De aceea vizitele organizate de școală vor fi pentru mulți elevi singurele lor experiențe de învățare muzeală; în aceste vizite abilitățile și nivelul de cunoaștere ale profesorilor însoțitori au un rol cheie în a alege și a decide ceea ce poate muzeul să ofere pentru dezvoltarea personală și profesională a elevilor. Rolul profesorului este să aleagă ceea ce într-o vizită la muzeu va determina experiența de învățare a elevilor. Ne plac copiii în muzee! Poate fi un rol pasiv, când profesorul face aranjamentele necesare pentru vizită și, odată ajunși în spațiul muzelui, se rezumă la a supraveghea comportamentul elevilor; acestora li se permite să se deplaseze liber în spațiul expozițional pentru observări și/sau analize spontane, libere, nedirecționate de o 11

anumită sarcină concretă. Într-o asemenea situație elevii vor experimenta situații individuale de învățare, dar există pericolul să considere vizita la muzeu ca o excursie și nu ca o activitate cu scop de cunoaștere. Tot un rol pasiv al profesorului este și atunci cînd acesta încredințează ghidarea elevilor către personalul specializat al muzeului, care se va ocupa de situația de învățare prin oferirea turului asistat sau conducerea lecției în sine; în acest caz profesorul poate organiza lecții și activități post vizită. Rolul mai puțin pasiv al cadrului didactic este atunci cînd acesta aduce copiii la muzeu și conduce el însuși activitățile proiectate. În acest fel va realiza adaptarea, explicarea și individualizarea materialului informativ oferit de muzeu, procedând apoi la desfășurarea activităților proiectate a se desfășura în incinta spațiului expozițional. Elevilor li se pot trasa diferite sarcini, în funcție de specificul muzeului, nivelul de vârstă și disciplina/disciplinele pentru care este realizată vizita. Astfel, pot lucra individual sau în grupuri propriile exponate, cu materiale furnizate de muzeu sau materiale proprii; pot cerceta, compara, analiza în diferite forme de organizare un exponat sau un grup de exponate; pot interpreta texte, opere cunoscute, adecvate specificului sau perioadei relevante pentru expoziția vizitată; pot identifica obiectele, 12

caracteristicile și structura lor, obiecte despre care au studiat deja în lecțiile desfășurate în spațiul școlar; pot susține sesiuni de evaluare a competențelor anterior achiziționate etc. Competențe necesare profesorilor pentru desfășurarea activităților de învățare muzeale: -analizarea și lucrul cu obiectele expuse, -abilitatea de a explora emoții și valori, -citirea critică, selectivă a informațiilor oferite de spațiul muzeal, -gestionarea adecvată a spațiului muzeului, -cunoștințe despre subiectul general al expozițiilor vizitate, -capacitatea de înțelegere și reflecție asupra specificului muzeului și a modului de funcționare la nivel intelectual. Muzeele constituie o resursă de învățare cu multiple posibilități de valorificare a disciplinelor predate în sistemul formal de educație și cu rezultate surprinzătoare, în manieră pozitivă, în ceea ce privește stimularea interesului elevilor pentru educație în general. 13

7. Resurse: http://www.artsteps.com/ http://photosynth.net/ http://zunal.com/ http://www.joecutting.com/exhibitkit.php http://secondlife.com/ http://www.googleartproject.com/ http://www.wikipaintings.org/ http://www.digital-extra.eu http://www.smile-vet.eu http://www.sharinglandscapes.eu www.bridgemanart.com http://groups.drupal.org/museums http://mesda.org/aboutmesda/mesda_history.html http://bambuser.com/ http://audacity.sourceforge.net/ http://vimeo.com/ http://www.acoustiguide.com/tours-apps http://etec.ctlt.ubc.ca/510wiki/nonformal_education http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=4&cad=rja&uact=8 &ved=0cdeqfjad&url=http%3a%2f%2fwww.isj.dj.edu.ro%2fdown%2fdocisj%2f Strategie%2520educatie%2520non%2520formala%25201.doc&ei=inRbVKqACeqV7Ab phygyda&usg=afqjcng5sedvuxvyo583d0zgx_xvisewxq&bvm=bv.78972154,bs.1,d.cge www.edu.ro http://www.wordle.net/ 14