5. Indicaţi tipurile de grafice: a) Cu coordonate rectangulare b) Diagrame c) Cartodiagramă d) Cu coordonate polare e) Speciale

1. Indicaţi tipurile de diagrame: a) Diagramele bazate pe lungimi b) Diagramele de proporţii c) Diagramele cu coordonate geografice d) Diagrama Scatter e) Toate variantele descrise 2. Indicaţi diagramele bazate pe lungimi: a) Diagrame cu bare b) Pictograma c) Diagrama de proporţii d) Diagramele speciale e) Toate variantele descrise 3. Ce elemente include suprafaţa de reprezentare a graficului: a) Eticheta reţelei de axe b) Titlul sau denumirea graficului c) Valorile intervalelor scalei d) Legenda graficului e) Scala haşurilor aplicate 4. Reprezentarea grafică a ratelor se face prin: a) Grafice cu coordonate rectangulare b) Diagramele cu coordonate geografice c) Diagramele cu bare d) Diagramele de proporţii e) Diagramele speciale 5. Indicaţi tipurile de grafice: a) Cu coordonate rectangulare b) Diagrame c) Cartodiagramă d) Cu coordonate polare e) Speciale 6. Selectaţi din cele enumerate când se foloseşte diagrama de proporţii: a) Răspândirea fenomenului b) Structura fenomenului c) Numărul de bolnavi d) Asigurarea populaţiei cu paturi la 10 mii de locuitori e) Indicatorul de raport 7. Reprezentarea grafică a indicatorului de proporţie se face prin: a) Diagramele de proporţii cu bare b) Pictograme c) Bare d) Diagrama Scatter e) Diagramele de proporţii cu discuri 1

8. Selectaţi din cele enumerate, când se foloseşte graficul cu coordonate rectangulare: a) Răspândirea fenomenului b) Mortalitatea infantilă după cauze de deces c) Ponderea de bolnavi d) Ponderea grupelor de sănătate e) Asigurarea populaţiei cu medici la 10 mii de locuitori în ultimii 5 ani 9. Selectaţi din cele enumerate, când se foloseşte diagrama radială: a) Rata mortalităţii generale b) Mortalitatea infantilă în 12 luni c) Asigurarea populaţiei cu medici d) Ponderea vizitelor la domiciliu e) Sporul absolut 10. Regulile de construire a diagramei cu discuri: a) Raza - valoarea spontană b) Raza - valoarea medie c) Raza - valoarea medie ponderată d) Transferarea indicatorului în grade e) În sector se indică valoarea în grade 11. Selectaţi tezele care confirmă utilitatea practică a reprezentărilor grafice: a) Reprezintă structura corelativă dintre factorii de risc b) Reprezintă structura sau ponderea fenomenului studiat c) Prezintă dinamica şi legităţile fenomenului d) Reprezintă gradul de răspândire şi relevanţă a fenomenelor e) Indică gradul de influenţă a factorilor asupra fenomenului 12. Regulile de construire a diagramei radiale: a) Raza - valoarea spontană b) Raza - valoarea medie c) Cercul se оmparte spontan d) Cercul se împarte după numărul de observaţii studiate e) Repartizarea valorilor pe coordonate 13. Selectaţi componentele de bază a graficului: a) Suprafaţa de reprezentare b) Suprafaţa graficului c) Aria graficului d) Argumentarea subiectului reprezentat e) Soft-ul în care se va efectua 14. Seriile cronologice pot fi: a) Simple b) Compuse c) Intrerupte d) Neintrerupte e) Combinate 2

15. La metodele de ajustare a seriei cronologice se referă: a) Majorarea intervalului b) Calcularea mediei ponderate c) Calcularea mediei prin metoda momentelor d) Calcularea mediei de grup e) Calcularea mediei glisante 16. Seria cronologică se ajustează dacă: a) Nivelurile în dinamică sînt în creştere b) Nivelurile în dinamică sînt în descreştere c) Nivelurile în dinamică variază pronunţat d) Nivelurile în dinamică nu se modifică e) Nivelurile oscilează periodic 17. Media de grup în seria cronologică este: a) Suma a trei niveluri vecine b) Semisuma a două niveluri vecine c) Valoarea medie, obţinută din nivelul dat şi două niveluri vecine d) Suma nivelurilor vecine e) Diferenţa dintre trei niveluri vecine 18. Unul din indicatorii de analiză a seriei cronologice este: a) Valoarea medie a unui procent de spor b) Valoarea absolută a unui procent de creştere c) Valoarea medie a sporului d) Valoarea absolută a unui procent de spor e) Sporul relativ 19. Nivelurile seriei cronologice pot fi reprezentate de: a) Valorile medii b) Valorile relative c) Valori omogene d) Structura morbidităţii e) Ponderea vizitelor 20. Ritmul de creştere al seriei cronologice este: a) Raportul procentual al ritmului sporului la nivelul precedent b) Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent c) Raportul procentual al procentului absolut la ritmul sporului d) Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent e) Raportul procentual al unui procent de spor la nivelul precedent 21. Sporul absolut reprezintă: a) Raportul nivelului următor la cel precedent b) Diferenţa dintre nivelul următor şi nivelul precedent c) Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent d) Suma nivelurilor următor şi precedent e) Semisuma nivelurilor următor şi precedent 3

22. Nivelurile seriei cronologice pot fi reprezentate de: a) Valori relative b) Valori absolute c) Modul d) Mediana e) Valori standardizate 23. Valoarea absolută a unui procent de spor este: a) Raportul nivelului următor la cel precedent b) Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent c) Raportul sporului absolut la ritmul sporului d) Semisuma nivelurilor următor şi precedent e) Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent 24. Ritmul de spor reprezintă: a) Raportul nivelului următor la cel precedent b) Raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului c) Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent d) Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent e) Suma nivelurilor următor şi precedent 25. Valorile ce formează seria cronologică se numesc: a) Variantă b) Modul c) Unitate de observaţie d) Mediană e) Nivele 26. Selectaţi definiţia corectă a Seriei cronologice: a) Seria cronologică este şirul constituit din valorile numerice relative ale unui caracter aranjate în ordine crescândă sau descrecândă b) Seria cronologică este formată din nivelele unui caracter al unităţilor de observaţie c) Seria cronologică este şirul alcătuit din valori numerice omogene comparabile ale unui fenomen, care caracterizează schimbarea lui la anumite intervale de timp d) Seria cronologică este şirul numeric a unui eveniment care caracterizează schimbarea lui în timp şi spaţiu e) Seria cronologică este un şir de valori numerice ale unităţilor de observaţie luate împreună în anumite limite de spaţiu şi timp 27. Seriile cronologice pot fi: a) Simple de interval b) Compuse de interval c) Simple de moment d) Întrerupte de interval e) Compuse 4

28. Selectaţi metodele de standardizare: a) Directă b) Indirectă c) Tangenţială d) Proporţională e) Parametrică 29. Metoda directă de standardizare se utilizează pentru: a) Determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate b) Compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenţei asupra lor a factorilor ce determină neomogenitatea totalităţilor comparate c) Determinarea veridicităţii diferenţei dintre două totalităţi comparate d) Determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate e) Determinarea raportul dintre două fenomene studiate 30. In cadrul metodei directe de standardizare drept standard poate fi primit: a) Indicatorii intensivi generali b) Indicatorii intensivi speciali c) Componenţa unei totalităţi d) Media de grupă a unei totalităţi comparate e) Indicatorii generali de raport 31. Prima etapă a standardizării directe include: a) Calcularea valorilor relative b) Calcularea indicatorilor intensivi generali şi speciali c) Calcularea indicatorilor standardizaţi d) Calcularea standardului e) Calcularea valorilor medii 32. Etapa a doua a metodei directe de standardizare prevede: a) Calcularea indicatorilor intensivi speciali b) Alegerea şi calcularea standardului c) Calcularea indicatorilor standardizaţi d) Calcularea valorilor aşteptate" pentru fiecare grupă de standard e) Calcularea valorilor aşteptate" numai pentru o grupă de standard 33. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obţinuţi în totalităţi neomogene după structură: a) Se utilizează b) Nu se utilizează c) Se utilizează la un număr mic de observaţii d) Se utilizează la un număr mare de observaţii e) Se utilizează la un număr par de observaţii 5

34. Indicatorii standardizaţi: a) Reflectă nivelul veridic al fenomenului b) Sunt convenţionali c) Sunt criterii de veridicitate d) Sunt criterii de variabilitate e) Sunt indicatori veridici 35. Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obţinuţi în totalităţi omogene după structură: a) Se utilizează b) Nu se utilizează c) Se utilizează la un număr mic de observaţii d) Se utilizează la un număr mare de observaţii e) Se utilizează la un număr mediu de observaţii 36. Dacă mărimea indicatorilor standardizaţi nu se deosebeşte de mărimea indicilor intensivi (A < B; A < B): a) Factorul eliminat nu influenţează mărimea indicatorului intensiv b) Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv c) Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia creşterii d) Factorul eliminat influenţează mărimea indicatorului intensiv în direcţia descreşterii e) Factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensiv 37. Selectaţi scopul utilizării metodei de standardizare: a) Identificarea cauzelor divergenţei indicelor generali intensivi şi medii comparaţi b) Compararea şi analiza fenomenelor produse de medii neomogene c) Determinarea gradului de neomogenitate a totalităţilor comparate d) Aprecierea gradului de influenţă a factorilor asupra indicilor comparaţi e) Identificarea factorilor influenţei asupra fenomenului studiat 38. Metoda standardizării ne permite să constatăm: a) Gradul de neomogenitate în totalităţile comparate b) Factori care au influenţat indicii comparaţi c) Nivelul indicilor intensivi, medii sau standardizării calculaţi din totalităţi comparate şi standarde d) Coraportul indicilor comparaţi e) Gradul de influenţă a factorilor asupra fenomenului standart 39. Metoda standardizării se utilează în cazul: a) Deferenţi considerabile a indicilor de grup în totalităţile neomogene comparate b) Influenţei considerabile a factorilor omogeni asupra grupelor comparate c) Neomogenităţii considerabile a totalităţilor comparate d) Diferenţei indicilor de grup în totalităţi omogene e) Oricăror necesităţi 6

40. Indicaţi la care etape a metodei de standardizare se utilizează valori absolute: a) Prima şi a doua b) Prima şi a treia c) A doua şi a treia d) A doua şi a patra e) La toate etapele 41. Care din variantele enumerate mai jos, indică valoarea numerică reală a fenomenului: a) Valoarea absolută a standardului b) Indicii standardizaţi c) Indicii generali şi speciali extensivi sau medii d) Indicii generali intensivi sau medii e) Valoarea relativă a fenomenului 42. La care etapă a metodei de standardizare se poate de confirmat prezenţa factorilor influenţei asupra fenomenului studiat: a) I etapă b) II etapă c) III etapă d) IV etapă e) V etapă 43. Restabiliţi semnificaţia primei etape a metodei de standardizare formulată în continuare: Calcularea indicelor... pentru grupele comparate" înlocuind cuvintele omise cu una din variantele propuse a) speciali standardizaţi b) speciali absoluţi c) standardizaţi medii şi intensivi de grup d) generali şi intensivi (sau medii) pentru grupele comparate e) standardizaţi absoluţi 44. Selectaţi explicaţiile enumerate mai jos de ce indicii standardizaţi sunt consideraţi condiţionali: a) Pentru că identifică prezenţa decalajului dintre nivelele de grupă a fenomenului studiat b) Pentru că au fost obţinuţi din totalităţi artificial şi condiţional formate c) Pentru că indică, care ar fi fost nivelul fenomenului studiat dacă grupele comparate ar fi fost omogene după structură d) Pentru că nu reflectă nivelul veridic şi real al fenomenului studiat e) Pentru că reflectă nivelul veridic şi real al fenomenului studiat 45. Care din variantele propuse semnifică esenţa etapei a V-a a metodei de standardizare: a) Completarea tabelului cu indicii standardizaţi şi speciali extensivi pentru efectuarea comparării şi formularea concluziilor b) Completarea tabelului cu indicii speciali şi medii standardizaţi c) Completarea tabelului analitic cu indicii generali intensivi sau medii şi standardizaţi pentru comparare şi formulare a concluziilor d) Completarea tabelului cu standardele generale de grup şi indicii standardizaţi pentru formulare a concluziilor e) Completarea tabelului de grup cu indici speciali 7

46. Alegeţi varianta adecvată şi corespunzătoare sensului etapei a III a metodei de standardizare: a) Calcularea valorilor absolute aşteptate a fenomenului în grupele standarde b) Eliminarea factorilor intuiţi sau presupuşi care influenţează fenomenului studiat c) Înlăturarea mecanică a factorii influenţi asupra fenomenului d) Înlăturarea factorilor influenţi prin omogenizarea mediului care produce fenomenul studiat e) Determinarea grupelor de standard prin metoda majorării intervalului 47. Variază oare valoarea indicilor standardizaţi în dependenţă de standardele alese şi calculate? a) da b) considerabil c) nu d) neînsemnat e) cu 100% 48. Indicaţi care din expresiile propuse mai jos corespund etapei a IV a metodei de standardizare: a) Sumarea totalităţilor comparate b) Determinarea valorilor aşteptate în grupele de standard c) Determinarea indicatorilor standardizaţi d) Determinarea valorilor absolute în grupele de standard e) Determinarea gradului de influenţă a factorilor asupra fenomenului 49. Caracterizaţi factorii de risc: a) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate. b) Factorii ce caracterizează starea de sănătate c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate. d) Factorii ce influenţează apariţia unei anumite stări morbide. e) Factorii indiferenţi. 50. Selectati caracteristicele "Factorilor de protectie": a) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate. b) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate. c) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire. d) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor. e) Factorii indiferenţi. 51. Selectaţi caracteristicele Factorilor indiferenţi": a) Factorii ce măresc speranţa de supravieţuire. b) Factorii ce scad frecvenţa îmbolnăvirilor. c) Factorii ce nu au nici o acţiune asupra stării de sănătate. d) Factorii ce influenţează negativ starea de sănătate. e) Factorii ce influenţează pozitiv starea de sănătate. 52. Selectaţi obiectele preocupărilor epidemiologice: a) Populaţie ţintă b) Un bolnav c) Un grup particular de bolnavi d) Un copil e) Individul 8

53. Selectaţi termenii caracteristici aplicării epidemiologiei în sănătatea publică: a) Determinarea factorilor de risc b) Descrierea istoriei naturale a bolilor c) Depistarea şi supravegherea în masă a bolilor d) Depistarea şi supravegherea bolii unui individ e) Clasificarea bolilor 54. Selectaţi termenii caracteristici aplicării epidemiologiei în medicina clinică: a) Clasificarea bolilor b) Descrierea istoriei naturale a bolilor c) Studiul pronosticului bolilor d) Studiul etiologiei bolilor e) Depistarea şi supravegherea în masă a bolilor 55. Selectaţi etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei: a) Supravegherea bolii b) Iniţierea procesului patologic c) Profilaxia terţiară d) Depistarea clinică a bolii e) Iniţierea procesului epidemiologic 56. Selectaţi etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei: a) Profilaxia terţiară b) Profilaxia primordială c) Iniţierea procesului epidemiologic d) Profilaxia primară e) Profilaxia secundară 57. Indicaţi principalele tipuri de studii epidemiologice: a) Studiile descriptive b) Studiile analitice c) Studiile narative d) Studiile secţionale e) studiile transversale 58. Selectaţi caracteristicile anchetelor descriptive: a) Cercetătorul controlează distribuţia bolii b) Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu şi unul martor c) Estimează existenţa într-o populaţie a unor maladii şi a unor factori de risc d) Permit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoaşterea factorului de risc şi a efectului e) Dovedesc relaţia cauzală sau eficacitatea unor decizii diagnostice şi organizaţionale 9

59. Selectaţi enunţul caracteristic "Asociaţiei epidemiologice": a) Relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc şi boală b) Orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate c) Factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii d) Probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc 60. Selectaţi afirmaţia caracteristică "Riscului": a) Relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc şi boală b) Orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate c) Factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii d) Probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc 61. Selectaţi enunţul caracteristic "Factorului indiferent": a) Relaţia ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc şi boală b) Orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate c) Factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii d) Probabilitatea apariţiei bolilor sau decesului în prezenţa sau absenţa factorilor de risc 62. Selectaţi termenul caracteristic "Populaţiei la risc": a) Populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală b) Orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate c) Factor despre care până în prezent nu se cunoaşte că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei populaţii d) Condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii 63. Selectaţi termenul caracteristic "Frecvenţei bolii": a) Populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală b) Orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate c) Intensitatea cu care apare o boală într-o populaţie d) Condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii 10

64. Selectaţi termenul caracteristic "Cauzalităţii": a) Populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală b) Orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate c) Relaţia dintre toţi factorii de risc şi efectele pe care le-ar putea produce d) Condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii 65. Selectaţi termenul caracteristic "Epidemiei": a) Populaţia purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală b) Orice condiţie care poate fi descrisă şi dovedită că se asociază apariţiei unei anumite stări morbide cu o frecvenţă superioară celei aşteptate c) Apariţia unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecvenţă în exces faţă de frecvenţa normal aşteptată d) Condiţia care prin existenţa ei menţine starea de sănătate a unei populaţii 66. Indicaţi, care este formula de calcul a "Prevalenţei": a) Numărul de cazuri de boală primare / numărul populaţiei x 1000 b) Numărul de cazuri de boală în perioada de observaţie / numărul populaţiei x 1000 c) Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observaţie x 1000 d) Numărul de cazuri de boală primare / ani - persoană de observaţie x 1000 67. Indicaţi, care este formula de calcul a "Incidenţei": a) Numărul de cazuri de boală primare / numărul populaţiei x 1000 b) Numărul de cazuri noi în perioada de observaţie / numărul populaţiei x 1000 c) Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observaţie x 1000 d) Numărul de cazuri de boală primare / ani - persoană de observaţie x 1000 68. Indicaţi, care este formula de calcul a "Incidenţei densitate": a) Numărul de cazuri de boală primare / numărul populaţiei x 1000 b) Numărul de cazuri noi în perioada de observaţie / numărul populaţiei x 1000 c) Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observaţie x 1000 d) Numărul de cazuri de boală primare / ani - persoană de observaţie x 1000 69. Selectaţi studiile descriptive, efectuate La nivel de populaţie": a) Studii de corelaţie (ecologice) b) Studii transversale c) Serii de cazuri d) Studii de cohortă 11

70. Selectaţi studiile descriptive, efectuate La nivel de indivizi": a) Studii de corelaţie (ecologice) b) Studii transversale c) Serii de cazuri d) Cazuri 71. Selectaţi avantajele studiilor transversale: a) Sunt cele ce permit o evaluare completă a prevalenţei b) Se desfăşoară într-un timp relativ scurt c) Pot să constituie o primă etapă al unui studiu de cohortă d) Au un cost scăzut 72. Selectaţi indicatorii utilizaţi în analiza studiilor descriptive: a) Indicatori intensivi b) Indicatori extensivi c) Indicatori de raport d) Indicatori demonstrativi 73. Selectaţi caracteristicile personale ale colectivităţii în studiile descriptive: a) Vîrsta b) Sexul c) Distribuţia temporală a bolilor şi a factorilor de risc d) Categoria socială 74. Selectaţi caracteristicile temporale ale colectivităţii în studiile descriptive: a) Vîrsta b) Sexul c) Distribuţia temporală a bolilor d) Categoria socială e) Distribuţia temporală a factorilor de risc 75. Selectaţi caracteristicile spaţiale ale colectivităţii în studiile descriptive: a) Vîrsta b) Sexul c) Distribuţia spaţială a bolilor d) Categoria socială e) Distribuţia spaţială a factorilor de risc 76. Variabilele studiate într-o anchetă analitică sunt: a) Expunerea b) Factorul indiferent c) Factorul de protecţie d) Rezultatul e) Epidemia 12

77. Expunerea într-o anchetă analitică poate fi: a) Activă b) Naturală c) Pasivă d) Cu variabilă intrinsecă 78. Rezultatul obţinut într-un studiu analitic poate fi măsurat prin: a) Deces b) Dimensiunile unei tumori c) Intensitatea durerii d) Calitatea vieţii 79. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu caz - control: a) Se observă şi se măsoară concomitent şi expunerea şi rezultatul b) Pe un grafic Lexis corespund culoarului oblic longitudinal c) Investigaţia se face de la expunere spre rezultat d) Investigaţia porneşte de la rezultat spre expunere 80. Selecţia subiecţilor într-un studiu caz - control se efectuează: a) În funcţie de expunere b) În funcţie de rezultat c) Mixtă d) Nu este legată nici de expunere, nici de rezultat e) Pe un grafic Lexis 81. Selectaţi alte denumiri ale studiilor caz control: a) Studii retrospective b) Studii anamnestice c) Studii mixte d) Studii de aşteptare e) Studii de incidenţă 82. Lotul test într-un studiu caz - control poate fi constituit din: a) Bolnavi spitalizaţi b) Populaţia ţintă c) Boli profesionale d) Forme de boli întîlnite în populaţia generală 83. Lotul martor într-un studiu caz - control poate fi constituit din: a) Bolnavi spitalizaţi cu alt diagnostic decât cel studiat b) Eşantion din populaţia generală c) Grup heterogen d) Bolnavi spitalizaţi cu acelaşi diagnostic studiat 13

84. Culegerea informaţiilor într-un studiu caz - control se face: a) Din documente medicale b) Interviu c) Examinare directă d) De către examinator 85. Selecţionarea lotului control într-un studiu caz - control se face: a) Lotul control trebuie să fie similar lotului test, cu excepţia bolii respective b) Lotul control trebuie să fie similar lotului test, inclusiv boala respectivă c) Este necesar de eliminat factorii de risc comuni cazurilor şi martorilor d) Lotul control trebuie să fie cît mai heterogen e) Lotul control trebuie să fie cît mai puţin heterogen 86. Selectaţi avantajele studiilor caz - control: a) Sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare b) Sunt mai puţin costisitoare decât cele de cohortă c) Necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă d) Necesită mai mult timp pentru desfăşurarea studiului, decât cele de cohortă e) Sunt mai costisitoare decât cele de cohortă 87. Selectaţi dezavantajele studiilor caz - control: a) Sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea b) Nu permit măsurarea directa a RR c) În studiile caz-control se studiază doar un singur efect d) De ordin administrativ, foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor e) Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil 88. În cazul cînd Odds ratio este mai mic decît 1, atunci: a) Expunerea este factor de risc b) Expunerea este factor de protecţie c) Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat d) Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi 89. Selectaţi afirmaţia corectă, care este caracteristica unui studiu hibrid: a) Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfăşurare b) Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfăşurare c) Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfăşurare d) Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu transversal în desfăşurare e) Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu de caz în desfăşurare 14

90. Forţa asocierii epidemiologice în studiile caz - martor se măsoară cu: a) Odds ratio b) Riscul atribuit c) Prevalenţa factorului de risc d) Incidenţa factorului de risc 91. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie în studiile caz - martor se măsoară cu: a) Riscul relativ b) Riscul atribuit c) Prevalenţa factorului de risc d) Incidenţa factorului de risc 92. Odds ratio în studiile caz - martor ne demonstrează: a) De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuşi faţă de nonexpuşi b) Forţa asocierii epidemiologice c) Cu cît este mai mare riscul la cei expuşi faţă de nonexpuşi d) Raportul dintre probabilitatea realizării unui eveniment la probabilitatea nerealizării lui e) Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie 93. Riscul atribuit în studiile caz - martor, ne demonstrează: a) De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuşi faţă de nonexpuşi b) Forţa asocierii epidemiologice c) Cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi d) Frecvenţa deceselor e) Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie 94. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită într-un studiu caz-control, Odds ratio trebuie să ia valori: a) Egal cu 1 b) Mai mare decît 1 c) Mai mic decît 1 d) Egal cu 0 95. În cazul cînd Odds ratio este mai mare decît 1, atunci: a) Expunerea este factor de risc b) Expunerea este factor de protecţie c) Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat d) Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi 15

96. Selectaţi afirmaţiile caracteristice studiilor caz-martor: a) sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar b) sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă c) sunt mai puţin costisitoare decît studiile de cohortă d) există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi e) dificil de a asigura comparabilitatea între persoanele de control şi cazuri 97. Selectaţi afirmaţiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz-martor: a) sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar b) sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidenţă c) sunt mai puţin costisitoare decît studiile de cohortă d) există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi e) este dificil de a asigura comparabilitatea între persoanele de control şi cazuri 98. Selectaţi afirmaţiile caracteristice studiilor caz-martor: a) Odds ratio este o estimare adecvată a riscului relativ cînd ratele de incidenţă ale problemei de sănătate studiate sunt mari b) Datele colectate permit calcularea riscului relativ c) necesită de obicei volume ale eşantionului mai mici decît studiile de cohortă d) O variabilă poate fi modificator al efectului sau factor de confuzie, dar niciodată ambele e) Un odds ratio mai mare sau mai mic de 1,0, exprimă faptul că riscul problemei de sănătate este asociat cu expunerea 99. În cazul cînd Odds ratio este egal cu 1, atunci: a) Expunerea este factor de risc b) Expunerea este factor de protecţie c) Nu există nici o asociaţie între expunere şi rezultat d) Există o asociaţie între expunere şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi 100. Selectaţi afirmaţiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz-martor: a) Odds ratio este o estimare adecvată a riscului relativ cînd ratele de incidenţă ale problemei de sănătate studiate sunt mari b) Datele colectate permit calcularea riscului relativ c) necesită de obicei volume ale eşantionului mai mici decît studiile de cohortă d) O variabilă poate fi modificator al efectului sau factor de confuzie, dar niciodată ambele e) Un odds ratio mai mare sau mai mic de 1,0, exprimă faptul că riscul problemei de sănătate este asociat cu expunerea 101. Din ce cauză măsurile asocierii utilizate pentru studiile de cohortă nu pot fi aplicate pentru studiile caz martor: a) Deoarece persoanele de control sunt selectate dintr-o populaţie diferită de cea a cazurilor b) Din cauza erorii de selecţie c) Deoarece nu se pot determina ratele fără cunoaşterea expunerii d) Deoarece în studiul caz control se studiază indivizi expuşi şi nonexpuşi 16

102. Selectaţi caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor: a) Se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100) b) Are ca scop de a evalua toleranţa şi siguranţa tratamentului c) Precizează eficacitatea optimală a tratamentului d) Se efectuează la 100-200 subiecţi e) Stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative 103. Selectaţi afirmaţiile ce sunt caracteristice studiilor caz-martor: a) Subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare b) Cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată c) Scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor d) Pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată e) Rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi 104. Selectaţi caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor: a) Se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100) b) Are ca scop de a evalua toleranţa şi siguranţa tratamentului c) Precizează eficacitatea optimală a tratamentului d) Se efectuează la 100-200 subiecţi e) Stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative 105. Selectaţi afirmaţiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz-martor: a) Subiecţii de studiu din populaţia ţintă sunt alocaţi grupului de tratament sau celui de comparare b) Cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată c) Scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiţia de sănătate a cazurilor d) Pentru a fi inclus în studiu, cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată e) Rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi 106. Selectaţi caracteristica studiilor clinice: a) Sunt studii controlate b) Verifică ipotezele elaborate în anchetele descriptive şi verificate analitic c) Cercetătorul administrează factorul studiat d) Dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervenţiilor 107. Selectaţi caracteristica termenului Rata evenimentului experimental (REE)": a) Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat substanţa activă, şi care au răspuns pozitiv b) Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat placebo, şi care au răspuns pozitiv c) Diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental d) Numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit e) În ce proporţie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 17

108. Selectaţi domeniile de aplicare a studiilor clinice: a) Evaluarea eficacităţii vaccinurilor noi b) Experimentarea medicamentelor noi c) Evaluarea de noi conduite terapeutice d) Evaluarea unor programe de educaţie 109. Selectaţi caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor: a) Se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100) b) Are ca scop de a evalua toleranţa şi siguranţa tratamentului c) Precizează eficacitatea optimală a tratamentului d) Se efectuează la 500-1500 subiecţi e) Stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative 110. Selectaţi caracteristica modelului de tratament încrucişat (crossover)": a) Se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă b) Fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare c) Studiul poate fi întrerupt când se poate de stabilit o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului d) Un avantaj este că variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi e) Limitele acestui model este că necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă (wash out), de spălare între tratamentele administrate pentru a diminua efectul rezidual al primului tratament 111. În studiile clinice eşantionarea probabilistică, unde fiece unitate are o probabilitate de selecţie, include: a) Tragere la sorţi simplă b) Tragere la sorţi stratificată c) Tragere la sorţi a grupelor d) Selecţie sistematică 112. Selectaţi caracteristicele eşantionării neprobabilistice în studiile clinice: a) Fiece unitate are o probabilitate de selecţie b) Nu specifică o probabilitate de selecţie c) Se aleg la întîmplare grupe naturale de indivizi d) Selecţie sistematică e) Se aleg grupe în care populaţia a fost divizată în funcţie de unele caracteristici (vîrstă, gen) 113. Selectaţi caracteristicele studiului clinic controlat: a) Subiecţii luaţi în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce priveşte boala, mediul, maladiile asociate b) Subiecţii trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului luat în studiu c) Unităţile de studiu se alocă la grupe de tratament diferite prin randomizare d) Controlul poate fi efectuat prin atribuirea cît mai multor variabile e) Controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cît mai puţine variabile 18

114. Selectaţi caracteristicele termenului Randomizare": a) Este o modalitate fezabilă de a crea grupuri comparabile b) Randomizarea oferă aceeaşi şansă oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse c) Probabilitatea unui individ de a primi o anumită repartizare în grupele de studiu este independentă de probabilitatea altui individ de a primi aceeaşi alocare d) Ca metodă de randomizare este utilizarea tabelului cu numere aleatoare 115. Selectaţi caracteristica modelului de tratament în paralel": a) În acest model subiecţilor ambelor grupe li se administrează o singură schemă terapeutică de-a lungul întregii cercetări b) Limita acestui model este variabilitatea rezultatelor obţinute şi necesită un număr mare de subiecţi luaţi în grupele de studiu c) În acest model subiectul este alocat aleatoriu într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de tratamente unde fiece persoană primeşte mai mult de un tratament d) Între tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a scădea efectele de lungă durată a tratamentului administrat e) Perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate 116. Selectaţi caracteristica modelului de tratament de substituire": a) Se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă b) Fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare c) Studiul poate fi întrerupt când se poate de stabilit o diferenţă semnificativă de eficacitate a tratamentului d) Un avantaj este că variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât variabilitatea de răspuns a doi subiecţi diferiţi e) Limitele acestui model este că necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă (wash out), de spălare între tratamentele administrate pentru a diminua efectul rezidual al primului tratament 117. Selectaţi caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor: a) Se efectuează pe un număr mic de subiecţi (30-100) b) Are ca scop precizarea eventualelor indicaţii noi c) Are ca scop precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului d) Sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generală e) Stabileşte eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative 118. Selectaţi modalităţile de administrare a intervenţiei medicale: a) În mod deschis b) Simplu orb c) Dublu orb d) Triplu orb 19

119. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale În mod deschis": a) Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare b) Cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor c) Subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi d) Riscul acestui procedeu este că cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor e) Cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor 120. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale Simplu orb": a) Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare b) Cercetătorul cunoaşte care este lotul test şi care este lotul martor c) Subiecţii nu cunosc în care lot au fost alocaţi d) Riscul acestui procedeu este că cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenţie decât lotul martor e) Cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor 121. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de risc, atunci cînd: a) RR > 1 b) RR = 1 c) RR < 1 d) RR < 2 122. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale Dublu orb": a) Cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii b) Subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi c) Cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele d) Tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane, cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament e) Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare 123. Riscul relativ în studiile clinice, ne demonstrează: a) De cîte ori este mai mare riscul bolii la martori faţă de experiment b) Forţa asocierii epidemiologice c) Cu cît este mai mare riscul la cei expuşi faţă de nonexpuşi d) Frecvenţa deceselor e) Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie 124. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor de protecţie, atunci cînd: a) RR > 1 b) RR = 1 c) RR < 1 d) RR < 2 20

125. Selectaţi caracteristica modalităţii de administrare a intervenţiei medicale Triplu orb": a) Cercetătorul nu cunoaşte în care lot au fost repartizaţi subiecţii b) Subiecţii nu cunosc în care lot au fost repartizaţi c) Cercetătorul primeşte produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica conducătorului studiului, odată cu rezultatele d) Tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane, cercetătorul, subiectul şi persoana ce măsoară criteriul de raţionament e) Cercetătorul şi subiecţii din cele două loturi sunt informaţi referitor la administrare 126. Selectaţi caracteristica termenului Rata evenimentului de control (REC)": a) Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat substanţa activă, şi care au răspuns pozitiv b) Proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, şi care au răspuns pozitiv c) Diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental d) Numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit e) În ce proporţie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 127. Selectaţi caracteristica termenului Reducerea absolută a riscului (ARR)": a) Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat substanţa activă, şi care au răspuns pozitiv b) Proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, şi care au răspuns pozitiv c) Diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental d) Numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit e) În ce proporţie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 128. Selectaţi caracteristica termenului Reducerea relativă a riscului (RRR)": a) Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat substanţa activă, şi care au răspuns pozitiv b) Proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, şi care au răspuns pozitiv c) Diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental d) Numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit e) În ce proporţie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 129. În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenţia este factor indiferent, atunci cînd: a) RR > 1 b) RR = 1 c) RR < 1 d) RR < 2 21

130. Selectaţi caracteristica termenului Numărul necesar a fi tratat (NNT)": a) Proporţia pacienţilor din grupul celor la care li s-a administrat substanţa activă, şi care au răspuns pozitiv b) Proporţia pacienţilor din grupul celor trataţi cu placebo, şi care au răspuns pozitiv c) Diferenţa absolută dintre rata evenimentului de control şi rata evenimentului experimental d) Numărul de pacienţi ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit e) În ce proporţie a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului 131. Pentru calcularea beneficiului tratamentului se vor calcula următorii indicatori: a) Riscul relativ(rr) b) Reducerea absolută a riscului (ARR) c) Reducerea relativă a riscului (RRR) d) Numărul necesar a fi tratat (NNT) 132. Selectaţi caracteristica investigaţiei epidemiologice într-un studiu de cohortă: a) Se observă şi se măsoară concomitent şi expunerea şi rezultatul b) Pe un grafic Lexis corespund culoarului oblic longitudinal c) Investigaţia se face de la expunere spre rezultat d) Investigaţia porneşte de la rezultat spre expunere 133. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor indiferent poate fi: a) RR > 1, RA > 0 b) RR = 1, RA = 0 c) RR < 1, RA < 0 d) RR < 1, RA > 0 134. Selecţia subiecţilor într-un studiu de cohortă se efectuează: a) În funcţie de expunere b) În funcţie de rezultat c) Mixtă d) Nu este legată nici de expunere, nici de rezultat e) Pe un grafic Lexis 135. Selectaţi alte denumiri ale studiilor de cohortă: a) Studii retrospective b) Studii anamnestice c) Studii mixte d) Studii de aşteptare e) Studii de incidenţă 22

136. În cazul cînd riscul relativ este mai mare decît 1, atunci: a) Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi b) Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi c) Nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi d) Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi 137. Selectaţi avantajele studiilor de cohortă: a) Se calculează incidenţa bolii pentru ambele grupuri, ce permite calculul direct al RR pentru fiece grup b) Sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latenţă mare c) Dacă studiul a fost realizat pe un eşantion, rezultatele pot fi generalizate la întreaga populaţie d) Necesită mai puţin timp pentru desfăşurarea studiului, decât studiile caz - control e) Rezultatele apar după acţiunea FR, ce conferă studiului un caracter calitativ crescut 138. Selectaţi, caracteristicele anchetelor analitice prospective de tip I: a) Se ia la început de studiu un lot de subiecţi asupra căror a acţionat factorul de risc şi un lot martor b) Cercetarea începe fie înainte de a acţiona factorul de risc, fie după acţiunea factorului de risc c) Se ia în observaţie un lot de subiecţi, aleşi aleator din populaţie şi se aşteaptă să acţioneze factorul de risc d) Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu şi unul martor e) Loturile nu sunt autoconstituite, intervine cercetătorul şi le selectează 139. Pentru a alege tipul anchetei epidemiologice, este importantă: a) Situaţia socio-economică a populaţiei b) Densitatea populaţiei c) Frecvenţa bolii în populaţie d) Avantajele şi dezavatajele anchetelor e) Frecvenţa probabilă a expunerii la risc 140. Ce tip de studiu de cohortă este indicat, dacă prevalenţa factorului de risc este mic: a) Retrospectiv b) Prospectiv istoric c) Prospectiv tip II d) Experimental e) Descriptiv 141. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de risc poate fi: a) RR > 1, RA > 0 b) RR = 1, RA = 0 c) RR < 1, RA < 0 d) RR < 1, RA > 0 23

142. În baza datelor obţinute din ancheta de cohortă, putem măsura: a) Frecvenţa bolii b) Forţa asocierii epidemiologice c) Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie d) Frecvenţa deceselor 143. Riscul relativ în studiile de cohortă ne demonstrează: a) De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuşi faţă de nonexpuşi b) Forţa asocierii epidemiologice c) Cu cît este mai mare riscul la cei expuşi faţă de nonexpuşi d) Frecvenţa deceselor e) Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie 144. Pentru ca asociaţia epidemiologică dintre factorul de risc şi boală să fie dovedită, riscul relativ trebuie să ia valori: a) Egal cu 1 b) Mai mare decît 1 c) Mai mic decît 1 d) Egal cu 0 145. În cazul cînd riscul relativ este egal cu 1, atunci: a) Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi b) Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi c) Nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi d) Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi 146. Selectaţi, caracteristicele anchetelor analitice prospective de tip II: a) Se ia la început de studiu un lot de subiecţi asupra căror a acţionat factorul de risc şi un lot martor b) Loturile nu sunt autoconstituite, intervine cercetătorul şi le selectează c) Cercetarea începe fie înainte de a acţiona factorul de risc, fie după acţiunea factorului de risc d) Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu şi unul martor e) Se ia în observaţie un lot de subiecţi, aleşi aleator din populaţie şi se aşteaptă să acţioneze factorul de risc 147. Selectaţi dezavantajele studiilor de cohortă: a) Sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea b) Nu permit măsurarea directa a RR c) În studiile de cohortă se studiază doar un singur efect d) De ordin administrativ, sunt foarte costisitoare în termeni de timp, personal şi urmărire a pacienţilor e) Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil 24

148. În cazul cînd riscul relativ este mai mic decît 1, atunci: a) Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi b) Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecţie, pentru că riscul bolii la expuşi este mai mic faţă de nonexpuşi c) Nu există nici o asociaţie între factorul de risc şi boală, pentru că riscul este la fel şi la expuşi şi la nonexpuşi d) Există o asociaţie între factorul de risc şi boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuşi 149. În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de protecţie poate fi: a) RR > 1, RA > 0 b) RR = 1, RA = 0 c) RR < 1, RA < 0 d) RR < 1, RA > 0 150. Riscul atribuit în studiile de cohortă ne demonstrează: a) De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuşi faţă de nonexpuşi b) Forţa asocierii epidemiologice c) Cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuşi faţă de nonexpuşi d) Frecvenţa deceselor e) Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie 151. Ce tip de studiu de cohortă este indicat, dacă prevalenţa factorului de risc este mare: a) Retrospectiv b) Prospectiv istoric c) Prospectiv tip I d) Experimental e) Descriptiv 152. Forţa asocierii epidemiologice se măsoară cu: a) Riscul relativ b) Riscul atribuit c) Prevalenţa factorului de risc d) Incidenţa factorului de risc 153. Valorile relative se măsoară: a) în unitatea de măsură a caracteristicii statistice respective b) numai în procente c) în coeficienţi, procente, promile, prodecimile, prosantimile d) numai în promile e) sunt mărimi adimensionale 25

154. Rata: a) exprimă cota unui element al populaţiei faţă de volumul întregii populaţii b) nu permite evidenţierea schimbărilor dinamice a fenomenului c) caracterizează raportul dintre două totalităţi independente d) nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului e) se poate calcula atât la nivelul populaţiei generale, cât şi la nivelul grupelor acesteia 155. Selectaţi rata specifică: a) natalitatea b) mortalitatea generală c) morbiditatea d) mortalitatea infantilă e) fertilitatea generală 156. Nu este rată specifică: a) mortalitatea infantilă b) natalitatea c) natalitatea după mediu d) mortalitatea pe grupe de vârstă e) mortalitatea prin boli cardiovasculare 157. Indicatorul extensiv: a) exprimă ponderea fenomenului faţă de mediu b) determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs c) caracterizează raportul cotelor a două totalităţi independente d) exprimă ponderea unei părţi a fenomenului faţă de fenomenul întreg e) permite evidenţierea modificărilor dinamice în structura fenomenului 158. Rata caracterizează: a) Structura fenomenului b) Frecvenţa fenomenului c) Limita fenomenului d) Tendinţa centrală a fenomenului e) Poziţia fenomenul în mediu 159. Indicatorul statistic de proporţie caracterizează: a) Structura fenomenului b) Frecvenţa fenomenului c) Limita fenomenului d) Tendinţa centrală a fenomenului e) Nivelul fenomenului 160. Selectaţi indicatorul statistic de raport: a) Natalitatea b) Asigurarea populaţiei cu medici c) Structura vizitelor în CMF d) Dinamica morbidităţii pentru o perioadă de timp e) Ponderea avorturilor după indicaţii medicale 26