EXTRACŢIA ÎN SISTEME APOASE BIFAZICE

Σχετικά έγγραφα
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

V O. = v I v stabilizator

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.


V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

MARCAREA REZISTOARELOR

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.1. Noţiuni introductive

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 1 Şiruri de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

TEHNICI DE SEPARARE SI CONCENTRARE IN BIOTEHNOLOGII

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.


Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

ECHIPAMENTE PENTRU EXTRACTIA LICHID - LICHID EXTRACTOARE

EXTRACTIA LICHID - LICHID

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Subiecte Clasa a VII-a

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Curs 4 Serii de numere reale

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Stabilizator cu diodă Zener

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

riptografie şi Securitate

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Circuite cu diode în conducţie permanentă

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Subiecte Clasa a VIII-a

Criptosisteme cu cheie publică III

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie

PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Transcript:

EXTRACŢIA ÎN SISTEME APOASE BIFAZICE

Extracţia cu solvenţi organici - limitată la extracţia unor componente biologice cu structură simplă şi stabilitate relativ ridicată. Moleculele de natură proteică: polare, solubilitate în solvenţi organici nepolari redusă. Solvenţii organici pot provoca denaturări ale substanţelor proteice în timpul extracţiei. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 2

Pentru separarea din faza apoasă a proteinelor prin extracţie lichid lichid, este necesar un solvent care: să aibă capacitate mare de solubilizare pentru proteine, să nu denatureze proteinele, să producă o tensiune interfacială scăzută. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 3

Solventul care corespunde cel mai bine acestor deziderate este chiar APA, Problema: de a găsi lacuna de miscibilitate: zona în care un sistem apos devine eterogen, apărând două faze nemiscibile între ele. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 4

Formarea sistemelor apoase bifazice Obtinerea sistemele apoase bifazice (SAB) se bazează pe: incompatibilitatea a doi polimeri hidrofili diferiţi la dizolvarea lor într-un solvent uzual cum este apa, incompatibilitatea dintre un polimer hidrofil şi o sare anorganică, termoseparare. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 5

Majoritatea polimerilor hidrofili, naturali sau sintetici, sunt solubili în apă. Conc. scăzute de polimeri în soluţia apoasă = sistem omogen. Peste o anumită conc. a polimerilor, strict determinată şi măsurabilă prin metode turbidimetrice, se produce separarea fazelor. Valorile concentraţiilor la care sistemul devine eterogen depind de masa moleculară a polimerilor, scăzând cu creşterea acesteia. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 6

Sisteme apoase bifazice COMPONENT 1 polietilenglicol (PEG) POLIMER - POLIMER polietilenglicol (PEG) POLIMER - SARE COMPONENT 2 dextran alcool polivinilic (PVA) polivinilpirolidona ficoll fosfatde potasiu sulfat de amoniu sulfat de magneziu sulfat de sodiu Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 7

Alte sisteme apoase bifazice COMPONENT 1 polipropilenglicol (PPG) ficoll metilceluloza COMPONENT 2 dextran alcool polivinilic (PVA) polivinilpirolidona metoxipolietilenglicol fosfatde potasiu dextran dextran hidroxipropildextran polivinilpirolidona Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 8

Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 9

Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 10

PEG (% masice) A AFB Curba binodala AMB Conoda F punct critic F Zona omogena M Zona bifazica V sup = V inf Faza usoara de compozitia pct. A Faza grea de compozitia pct. B MB MA Toate Toate amestecurile eterogene obţinute pentru pentru proporţii între între concentraţiile PEG PEG şi şi dextranului situate situate pe pe aceeaşi conodă vor vor avea avea aceeaşi compoziţie a fazelor, fazelor, diferind diferind doar doar prin prin volumele ocupate de de aceste aceste faze. faze. B Dextran (% masice) Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 11

Faza usoara (compozitia pct. T) Faza grea (compozitia pct. B) Toate amestecurile eterogene obţinute pentru proporţii între concentraţiile PEG şi dextranului situate pe aceeaşi conodă vor avea aceeaşi compoziţie a fazelor, diferind doar prin volumele ocupate de aceste faze. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 12

Sistemul A (apropiat de punctul critic): 5.0% PEG si 6.5% Dx in tampon fosfat la ph = 7.0, 20 C; Sistemul B (departe de punctul critic): 6.2% PEG si 8.3% Dx, in tampon fosfat la ph = 7.0, 20 C; initial dupa 1 minut dupa 2 minute dupa 30 minute Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 13

Diagrame de echilibru PEG - Dextran A 4 C 20 C M F B Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 14

Diagrama de echilibru PEG 4000 Fosfat de potasiu Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 15

Formarea SAB prin termoseparare Prin utilizarea detergenţilor neionici cu grupări hidrofile oxietilenice. La temp. scăzute = o singură fază: lichid de fermentaţie + micelele de detergent, (detergentul interacţioneaza mai ales cu proteinele hidrofobe) La creşterea temp. peste o anumită valoare (dependentă de sistem), apare turbiditatea care indică apariţia unei faze noi. Această temperatură = punct de tulburare (cloud point). Valoarea sa depinde în special de numărul mediu al grupărilor oxietilenice din detergent. De ex., un detergent C 12 EO 5 are pct. tulb. la 23 25 C. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 16

Separarea fazelor, datorată hidratării reversibile a grupărilor polare de la extremităţile moleculei formarea a 2 faze: fazaîmbogăţită în detergent; fazasărăcită în detergent. Micelele suferă un proces de agregare în structuri laminate având proteina hidrofobă într-o fază coacervată cu 70 80% apă. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 17

Soluţia apoasă de detergent sub şi peste punctul de tulburare Proteină Agregat proteinătensidă Detergent Micelă Substanţă nedorită Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 18

Mecanismul extracţiei biopolimerilor in SAB Extracţia biopolimerilor = prin interacţiuni de tip van der Waals între: molecula proteică şi polimerul hidrofil; grupările proteinelor, cu solubilizarea acestora într-o anumită fază. Un sistem de extracţie este proiectat a.î.: proteina dorită să treacă în faza superioară (PEG, de ex.), materialul care trebuie îndepărtat, inclusiv celulele şi resturile celulare, să treacă în faza inferioară (sare sau dextran). Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 19

Puterea de separare a unui sistem este caracterizată de: gradul de extracţie (Y) factorul de separare (F), care sunt dependenţi de: raportul volumelor fazelor (R) coeficientul de distribuţie (K N ). Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 20

Gradul de extracţie în faza superioară este definit prin relaţia: Y sup = n sup n sup + n inf = 1+ V V 1 inf sup 1 K N n = numărul de moli de proteină dorită în volumul fazei superioare (V sup ), respectiv inferioare (V inf ). Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 21

Factorul de separare: produsul dintre coeficientul de distribuţie şi raportul volumelor fazelor: F = K N R sup Valorile Y, K N şi R se influenţează reciproc. De regulă, Y sup creşte la creşterea lui K N la R = ct., sau la creşterea lui R la K N = ct. K N nu depinde de concentraţia proteinei i (c ), i atâta timp cât: K V V inf concentraţia c i este mult mai redusă decât concentraţia polimerilor nu are loc formarea unor complecşi. = N Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 22

Interdependenţa Y sup K N R N N N R = Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 23

există o corelaţie exponenţială între K N şi aria suprafeţei (masa moleculară) a proteinei i: ln K N A = α k T i α = factor dependent de potenţialul chimic, A i =suprafaţa disponibilă de interacţiune, k = constanta lui Boltzmann, T = temperatura absolută (K). Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 24

Astfel, celulele şi resturile celulare vor prezenta, chiar la valori α mici, un coeficient de distribuţie tinzând spre zero într-o fază şi spre infinit în cealaltă fază, datorită valorii ridicate a suprafeţei disponibile de interacţiune; Metaboliţii prezintă valori K N 1 Proteinele au valori K N =0,1 10. Pe baza dependenţei date de ecuaţia anterioară s-au putut izola antigenii de suprafaţă ai hepatitei B (având mase moleculare de 1.10 6 2.10 6 Da) ca vaccin produs din culturi de drojdii recombinante. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 25

Principalii factori care influenţează valoarea constantei de distribuţie sunt: componenţii care formează cele două faze, respectiv natura, concentraţia şi masa moleculară a polimerilor, tipul şi concentraţia ionilor din sistem, ph-ul, temperatura, adaosul de alţi componenţi (agenţi haotropici, de ex.), concentraţia celulelor şi a resturilor celulare Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 26

Solubilizarea proteinelor este dictată de hidrofobicitatea polimerilor existenţi în soluţia apoasă, aceasta crescand în ordinea: dextran sulfat < carboxi-metildextran < dextran < hidroxi-propildextran < metilceluloză < alcool polivinilic < polietilenglicol < polipropilenglicol Hidrofobicitatea unui polimer este cu atât mai mare cu cât masa sa moleculară este mai mare. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 27

Datorită migrării ionilor din fazele apoase se stabileşte un potenţial electric de o parte şi de alta a interfeţei de separare, acesta influenţând hotărâtor distribuţia macromoleculelor cu sarcină electrică (proteine, acizi nucleici). O modificare minoră a: concentraţiei sau tăriei ionice poate conduce la modificări majore ale coeficientului de distribuţie: Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 28

K N L-2-hidroxiizocaproat dehidrogenaza D-lactat dehidrogenaza Log K N α -amilaza impurităţi Concentraţie K 3 PO 4 [% masice] Concentraţie NaCl [% masice] a b Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 29

Concentraţia proteinelor nu manifestă nici un efect asupra repartiţiei acestora între cele două faze doar în domeniul concentraţiilor foarte reduse (sub 1 g/l), această limită depinzând de tipul proteinei. Valoarea ph-ului controlează disocierea grupărilor ionizabile ale proteinelor şi, implicit distribuţia acestora între cele două faze. Odată cu variaţia ph-ului se produc modificări în disocierea ionilor polivalenţi (PO 4 3- ), ceea ce va afecta potenţialul electric dintre faze, respectiv distribuţia proteinelor. În sistemele PEG sare, de ex., s-au constatat variaţii de 2 3 ordine de mărime ale K N pentru intervale înguste de ph. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 30

Distribuţia α-amilazei pure în sisteme apoase bifazice PEG 4000 (10% m) fosfat (11,5% m) în funcţie de ph Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 31

Afinitatea biospecifică dintre moleculele proteice şi anumiţi liganzi (liganzi de afinitate) ataşaţi unuia dintre polimeri poate fi utilizată pentru îmbunătăţirea separării. Ca liganzi de afinitate se utilizează: coloranţi, acizi graşi, glutation, ionii complecşi de Cu(II)-iminodiacetat în sisteme PEG dextran sau PEG sare, D-alanil-D-alanina în sisteme PEG 8000 dextran şi PEG 8000 K 3 PO 4 (separarea vancomicinei) Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 32

Sensibilitatea coeficienţilor de distribuţie la variaţia temperaturii este redusă. Temperatura modifică forma diagramelor de echilibru de faze. A 4 C 20 C M F B Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 33

Sensibilitatea coeficienţilor de distribuţie la variaţia temperaturii este redusă. Temperatura modifică distribuţia biomoleculelor, o temperatură mai scăzută conducând la o mai bună separare a proteinelor între ele. Temp. [ C] K N lizozimă K N catalază Factor de separare SAB 4 25 40 0,54 0,44 0,85 0,046 0,063 0,174 11,7 7,0 4,9 12,2 % Dextran 10 8,4 % PEG 4000 4 25 40 0,35 0,31 0,53 0,014 0,016 0,020 25 19,4 26,5 10,0 % Dextran 10 5,6 % PEG 20000 4 25 40 0,65 0,47 0,98 0,22 0,21 0,43 3,0 2,2 2,3 11,3 11,5 % Dextran 500 7,9 % PEG 4000 4 25 40 0,58 0,36 0,72 0,052 0,042 0,068 11,2 8,6 10,6 10,3 % Dextran 500 7,65 % PEG 20000 Coeficientul de distribuţie al lizozimei şi catalazei în diverse SAB Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 34

Proiectarea procesului de extracţie în SAB Proiectarea procesului de extracţie în SAB implică: (i) stabilirea caracteristicilor moleculelor proteice care trebuiesc separate; (ii) selectarea mai multor SAB capabile de a realiza separarea componentului dorit; (iii) alegerea dintre acestea a sistemului de extracţie adecvat, în funcţie de influenţa diverşilor factori (natura soluţiei proteice iniţiale, tărie ionică, ph, temperatură etc); (iv) stabilirea schemei de flux a procesului de extracţie necesare pentru obţinerea purităţii dorite, în condiţiile eliminării compuşilor cu activitate concurentă (enzime care pot transforma un substrat într-un mod nedorit, de ex.). Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 35

Un component oarecare i din soluţia iniţială va trece în faza superioară sau în cea inferioară, după cum coeficientul de distribuţie K N,i este supraunitar sau subunitar. Dacă K N,i 3, compusul i poate fi extras într-o singură treaptă. Când K N,i este scăzut, gradul de extracţie în una din faze poate fi mărit utilizând un volum mai mare din solventul cu afinitate mai mare pentru componentul respectiv: Y i,sup = V sup V 0 C C i,sup i,0 = V sup V C sup i,sup C + V i,sup inf C i,inf (4.11) Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 36

Analog: Y i,inf = V inf V 0 C C i,inf i,0 = V sup V C inf i,sup C + V i,inf inf C i,inf (4.12) unde: V 0 volumul iniţial al fazei care conţine componentul i, C i,0 concentraţia componentului i în faza iniţială. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 37

Gradul maxim de recuperare al componentului i în fiecare fază într-o unitate teoretică de extracţie, rezultă din ecuaţiile (4.11) şi (4.12), împărţind atât numărătorul cât şi numitorul fracţiei cu C i,sup, respectiv cu C i,inf : ( Y V sup i, sup ) max = ( Yi,inf ) max Vinf Vsup + K N, i = V sup V K inf N, i + V inf Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 38

PEG Dextran sau sare sare Faza superioară: - produs -proteine impurificatoare Faza superioară: -PEG - proteine impurificatoare celule distruse Faza inferioară: - fragmente celulare -proteine - acizi nucleici - polizaharide Faza inferioară: - produs Schema generală a procesului de extracţie selectivă a moleculelor proteice din lichidul intracelular Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 39

Izolarea şi purificarea enzimelor cu SAB Enzima Organismul Număr de etape Factor de purificare global Grad de extracţie global [%] Pullulanază Klebsiela pneumoniae 4 6,3 70 Glucozizomerază Streptomyces 1 2,5 86 Fumarază Brevibacterium ammoniagenes 2 22 70 Aspartază E. coli 3 18 82 Penicilinacilază 3 12 75 Glucozdehidrogenază Bacillus megaterium 3 33 83 Leucindehidrogenază Bacillus sphaericus 2 3,1 87 Leucindehidrogenază Bacillus cereus 2 2,4 89 Formiatdehidrogenază Candida boidinii 4 3,8 70 D-Lactatdehidrogenază Lactobacillus confusus 2 1,9 91 L-Hidroxiizocaproatdehidrogenază 3 20 66 Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 40

Biomolecule purificate la scară industrială prin extracţie în SAB Acil-arilamidză Alcooldehidrogenază α-amilază Aspartat β-decarboxilază a/b Proteine clorofiliene Cromatofori Formaldehiddehidrogenază Formiatdehidrogenază β-galactozidază D-2-Hidroxiizocaproatdehidrogenază Glucoz-6- fosfatdehidrogenază α-glucozidază Hexakinază Izoleucil-tRNAsintetază Izopropanoldehidrogenază NADkinază Fosfofructokinază Fosfolipază Fosforilază Hibrid proteină stafilococală A β- galactozidază Proteine din zer Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 41

Extracţia în SAB utilizează aceleşi principii ca şi extracţia fizică L L clasică. Se pot utiliza aceleaşi echipamente pentru amestecarea şi separarea fazelor. Diferenţa rezidă în proprietăţile diferite ale SAB în comparaţie cu cele ale sistemelor clasice (fază apoasă fază organică) întâlnite în extracţia fizică L L, cea mai notabilă diferenţă fiind tensiunea interfacială extraordinar de scăzută: Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 42

Proprietăţi fizice ale SAB Compozitia sistemului Δρ [kg/m 3 ] μ sup [mpa.s] μ inf [mpa.s] μ disp [mpa.s] σ [mn/m] 9 % PEG 4000, 2 % dextran T-500 1010 3,0 94 3,4-7 % PEG 4000, 1,25 % dextran brut 1046 2,7 2000 4,0-16 % PEG 4000, 13 % fosfat 1085 12 2,1-1,25 Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 43

În aplicaţiile la scară mare, cele mai utilizate SAB sunt: PEG dextran apă PEG sare apă, Avantaje: aplicabilitate cvasigenerala, viscozitate acceptabila Diferenţa de densitate acceptabila. În plus = netoxice şi biodegradabile, fiind certificate de către farmacopeele din cele mai multe ţări. Dezavantaj: costul ridicat al dextranului purificat (de ordinul sutelor de dolari pe kg). Reducerea costurilor: înlocuire cu dextran brut, dextran brut hidrolizat sau amidon hidroxipropilic. Dextranul brut conduce la o soluţie cu viscozitate mai ridicată, în timp ce dextranul hidrolizat reduce viscozitatea soluţiei. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 44

Procesul tehnologic de extracţie în SAB Purificarea proteinelor intracelulare: dezagregarea celulelor, adăugarea componenţilor SAB (PEG, dextran, fosfat etc.) ajustarea ph-ului, amestecarea suspensiei pentru atingerea echilibrului de faze. Amestecarea se poate realiza fie în vase cu agitare prevăzute cu şicane, fie în amestecătoare statice. Necesarul de energie este scăzut datorită tensiunii interfaciale reduse, iar echilibrul este atins foarte rapid, în circa 30 s, dacă amestecarea asigură un regim de curgere turbulent. separarea fazelor = gravitaţional sau centrifugal. separarea centrifugală la viscozitate ridicata a sistemului, sau în cazul diferenţelor mici de densitate dintre faze. Centrifugarea are avantajul suplimentar al unor randamente mai ridicate, la acceleraţii mari antrenarea resturilor celulare este mai scăzută. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 45

Schema procesului tehnologic de extracţie a proteinelor intracelulare în SAB Recirculare PEG 1 PEG + sare 7 sare 7 suspensie celulară 3 2 1 bioreactor; 2 pompe; 3 moară cu bile; 4 schimbător de căldură; 5 amestecătoare in-line; 6 separatoare centrifugale; 7 rezervoare. 3 4 2 2 5 faza inferioară 6 7 6 7 5 faza superioară 7 resturi celulare PEG şi produse şi proteine secundare produs Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 46

Procesul tehnologic de extracţie în SAB După separarea iniţială, la faza superioară se adaugă o sare, pentru a genera un nou sistem bifazic, în care proteina de interes să se găsească în faza inferioară. Proteina din faza de polimer mai poate fi separată prin: centrifugare, adsorbţie, ultrafiltrare, electroforeză. În procesele la scară mare, concentrarea şi condiţionarea produsului din faza inferioară a sistemului bifazic secundar se realizează prin: ultrafiltrare sau diafiltrare, faza superioară fiind recirculată; prin cromatografie de interacţiune hidrofobă. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 47

Procesul tehnologic de extracţie în SAB Extracţia în SAB se realizează: în şarje (cel mai uzual) în flux continuu (mai economic) Există 3 posibilităţi de prel. în flux continuu: extracţia în echicurent (a), extracţia în contracurent (c), extracţia în curent încrucişat (b). Pentru capacităţi mari de producţie, extracţia în contracurent oferă un randament mai ridicat, la un consum minim de chimicale. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 48

Avantaje şi dezavantaje ale modurilor de contactare în extracţia continuă în SAB Contactare Potrivit pentru Consumuri Randament Factor de purificare Echicurent (a) K N scăzut ca la curent încrucişat mediu mediu Curent încrucişat (b) K N ridicat ca la echicurent cel mai scăzut cel mai ridicat Contracurent (c) K N scăzut cele mai scăzute cel mai ridicat cel mai scăzut a b ( F) alimentare; (S) solvent; (E) extract; (R) rafinat. c Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 49

Procesul tehnologic de extracţie în SAB Pentru o purificare avansată a biomoleculelor extrase este necesară realizarea extracţiei în mai multe trepte. Nu toate echipamentele de extracţie L L sunt potrivite extracţiei cu SAB, mai ales atunci când: proprietăţile celor două faze sunt prea asemănătoare, tensiunea interfacială este prea redusă. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 50

Procesul tehnologic de extracţie în SAB Pentru extracţia în trepte cu SAB au fost testate: baterii de amestecătoare decantoare, coloane Kühni, extractoare centrifugale Podbielniak, coloane cu pulverizare, coloane cu talere sită, coloane cu umplutură. Toate pot fi exploatate cu succes cu luarea unor măsuri de precauţie împotriva înnecării. Rezultate bune s-au obţinut şi cu extractorul Graesser în separarea α-lactalbuminei din zer cu SAB PEG sare. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 51

Extractor Graesser (actualmente RTL SA Londra) a b sensul normal de rotaţie; sensul de rotaţie la extracţia în SAB. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 52

Extractor Graesser Este format dintr-un rotor orizontal prevăzut cu cupe (de unde şi denumirea de contactor în ploaie cu găleţi - Raining bucket contactor) care se roteşte lent în interiorul unui tambur alimentat pe la extremităţi cu fazele supuse extracţiei. Este singurul extractor care dispersează atât faza uşoară în faza grea, cât şi faza grea în faza uşoară. Pentru prevenirea înnecării s-a redus viteza de rotaţie de la 20 rot/min la 2 5 rot/min şi s-a inversat sensul de rotaţie al rotorului cu cupe, reducându-se astfel şi intensitatea amestecării. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 53

Recuperarea chimicalelor şi reducerea costurilor Pentru a reduce costurile ridicate cu reactivii şi cu depozitarea deşeurilor se recomandă reciclarea sau recircularea materialelor auxiliare. Recuperarea polimerilor după extracţia biomoleculelor este o etapă importantă atât la scară de laborator, cât şi în instalaţia industrială. Posibilitatea de a recupera şi recircula uşor polimerii utilizaţi ar face mult mai atractivă extracţia cu SAB în instalaţii de mare capacitate. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 54

Modalităţi de recuperare a polimerilor şi sărurilor utilizate în extracţia cu SAB Din fluxurile lipsite de fază solidă fosfatul poate fi recuperat prin cristalizare la 6 C. Pentru recircularea PEG s-a propus: extracţia cu cloroform, reextracţia salină a proteinelor din faza bogată în PEG, cu formarea unei soluţii reciclabile de PEG liberă de proteină, Separarea PEG de enzimele extrase: ultrafiltrarea, dializa, sau reţinerea enzimei pe un adsorbant adecvat. Recircularea detergenţilor: extracţie cu alcooli alifatici inferiori Recuperarea sărurilor: exploatarea lacunelor de miscibilitate în sistemele ternare apă sare alcooli alifatici inferiori Recent s-a demonstrat formarea SAB în condiţii normale (25 C şi presiune atmosferică) între PEG 2000, respectiv PEG 4000 şi carbamatul de amoniu. Carbamatul fiind volatil, poate fi recuperat din sistemul de extracţie şi recirculat sub formă de NH 3 şi CO 2. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 55

Recirculare detergenţi Solubilizare Lichid de fermentaţie Extracţia proteinelor Faza de coacervat Purificare 160 x Randament total 80 % Puritate analitică Extracţie cu 2-metil-1-propanol Faza apoasă de la extracţia secundară Cromatografie de schimb anionic Schema de flux a extracţiei colesteroloxidazei utilizând SAB bazate pe detergenţi Recirculare sare Recirculare sare Omogenizat de celule PEG sare Extracţia primară Faza inf. bogată în sare: resturi celulare, proteine, acizi nucleici Soluţie de sare Faza inf. bogată în sare: produs Ultrafiltrare Faza sup. bogată în PEG: produs Extracţia secundară Concentrat: produs Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 56 sare Faza sup. bogată în PEG Recirculare PEG Schema de flux a extracţiei cu SAB PEG sare, cu recircularea extractanţilor

Transpunerea la scară a extracţiei în SAB Unul dintre avantajele exctracţiei în SAB: uşurinţa transpunerii la scară a procesului, prin simpla creştere proporţională a cantităţii ingredientelor utilizate. Echipamentele industriale de separare centrifugală existente pe piaţă pot fi selecţionate utilizând conceptul Σ (vezi Centrifugarea). Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 57

Transpunerea la scară a extracţiei în SAB Intre 1982 1995 au fost transpuse la scară industrială 27 de procese, marea majoritate utilizând sisteme PEG sare, pentru separarea şi purificarea: enzimelor, antigenului hepatitei B, interferonului, lactalbuminelor, lactoglobulinelor, hemoglobinei, altor proteine terapeutic active. Scara de operare: de la24 kg celule prelucrate / şarjă până la 50 m 3 material celular prelucrat / şarjă. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 58

Grad de separare [%] Factor de transpunere la scară Scara de 10 cm 3 [%] Scara industrială [%] Transpunerea la scară a diferitelor etape de izolare şi purificare a formiatdehidrogenazei din Candida boidinii Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 59

Aspecte economice ale extracţiei în SAB Costurile recuperării şi concentrării biomoleculelor prin extracţie în SAB depind în mod hotărâtor de sistemul utilizat, de scara de operare, dar şi de alţi factori. C T 1,13C M + 2,6CL + 1,13C E + = Y C T = costurile totale, C M = costurile cu materialele, C L = costurile cu forţa de muncă, C E = costurile energetice, C I =costurile de investiţii, Y = gradul de extracţie 0,13C Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 60 I

Alte cheltuieli, 2.9 Ape reziduale, 4.8 Ultrafiltrare, 9.8 Aparatura de control, 33.9 Materia prima, 35.5 Extractie 2, 6.6 Fermentare, 40.1 Utilitati, 0.4 Forta de munca, 13.3 Materiale auxiliare, 14 Extractie 1, 21.5 Dezagregare, 17.2 Structura costurilor de fabricaţie a fumarazei din Brevibacterium ammoniagenes Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 61

Evaluarea costurilor în producţia fumarazei din S. cerevisiae C = 1,13C + 2,6C + 1,13C + 1, 6C T M L U I Costuri Fără recirculare Disc. Cont. Cu recirculare Disc. Cont. Modificare [%] Disc. Cont. Cu materiale 2,48 2,48 1,41 1,89-43 -24 Cu forţa de muncă 1,34 1,00 1,66 0,91 24-8 Cu investiţiile 0,14 0,18 0,14 0,23 0 28 Cu utilităţile 0,015 0,018 0,016 0,02 8 19 Costuri totale 6,5 5,69 6,19 4,88-5 -14 Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 62

CONCLUZII Extracţia în SAB: consumuri energetice scăzute, investiţii minime, cheltuieli mari cu forţa de muncă cheltuieli mari cu materialele. Reducerea costurilor materialelor: alegerea corespunzătoare a rapoartelor volumice ale fazelor, introducerea de noi SAB, perfecţionarea proceselor de recuperare recirculare. Reducerea duratei procesului: utilizarea separării centrifugale; obţinerea unor randamente superioare, obţinerea unor produse calitativ superioare, datorită absenţei unei degradări proteolitice semnificative. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 63

Extracţia în SAB - tehnologie integrativă EX: Obţinerea α-amilazei din Bacillus sp. prin tehnologia convenţională şi prin extracţia în SAB. Faţă de procesul convenţional: Extracţia în SAB necesită mai puţine etape, Randamentul global: 80% la extracţia într-o singură treaptă 95% la extracţia în două trepte, numai 70% prin procedeul convenţional. Costurile se reduc cu: 35% la extracţia într-o singură treaptă, 50% la extracţia în două trepte. Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 64

a Fermentaţie b Fermentaţie Biomasă Condiţionare lichid de fermentaţie Filtrare / centrifugare Condiţionare lichid de fermentaţie Centrifugare Filtrat Filtrat Material insolubil Concentrare Precipitare Recuperare precipitat Solubilizare enzimă Filtrare Decolorare Finisare Propilenglicol Decolorare Finisare Apă Apă Sare Sare Biomasă Obţinerea α-amilazei din Bacillus sp.: a procedeul convenţional; b --procedeul prin extracţie în în SAB Formularizare Formularizare Lucian Gavrilă Tehnici de separare si concentrare in biotehnologii 65