Analizatorul auditiv

Σχετικά έγγραφα
Analizatorul auditiv

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CAPITOLUL V ACUSTICA. V.1 Introducere în acusticã

Integrala nedefinită (primitive)

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

MARCAREA REZISTOARELOR

Acustică. Sistemul auditiv

Acustică. Sistemul auditiv

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

riptografie şi Securitate


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Curs 4 Serii de numere reale

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Subiecte Clasa a VIII-a

1. UNDE ELASTICE. , numită funcţie de undă.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Mecanica. Unde acustice. Seminar

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

V O. = v I v stabilizator

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Subiecte Clasa a VII-a

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0


Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

1 2 (4.1) W = energia transportată de undă T max = energia cinetică a undei V = volumul. w V

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Reflexia şi refracţia luminii.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

SIGURANŢE CILINDRICE

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Criptosisteme cu cheie publică III

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

1 P a g e. Semnalul audio poate fi: vocal sau muzical.

Masurarea variabilitatii Indicatorii variaţiei(împrăştierii) lectia 5 16 martie 2 011

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Curs 2 Şiruri de numere reale

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Algebra si Geometrie Seminar 9

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

A1. Valori standardizate de rezistenţe

Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Câmp de probabilitate II

COLEGIUL TEHNIC METALURGIC - SLATINA OLT UNDE MECANICE

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Transcript:

Analizatorul auditiv

Caracteristicile sunetului Frecventa sau tonul muzical îi corespunde înălţimea (măsurată în Hz). Intenstatea sau amplitudinea- muzical îi corespunde nivelul de intensitate sonoră (măsurat în db). Durata - se calculeaza din momentul impactului pana la disparitia ultimei vibratii percepute. Timbrul sau culoarea - carcateristica unui sunet muzical de a se deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si intensitate. Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acelasi paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre un pian si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.

Frecventa sunetului Frecventa vibratiilor da tonalitatea sunetului. Tonurile pure sunt simple unde sinusoidale. Acestea sunt rar intalnite in realitate de zi cu zi. Tonurile emise in mod uzual de instrumente, vocea umana sunt un amestec de sunete cu frecvente diferite: Frecventele cele mai joase constitue tonalitatea vocii Frecventele cele mai inalte constitue timbrul vocii Un amestec de frecvente fara legatura intre ele cum ar fi amplitudinea sau/si periodicitatea acestora se numeste zgomote

Intensitatea sunetului INTENSITATEA - definită prin puterea vibraţiei pe unitatea de arie cu unitatea W/m2. PUTEREA este energia transmisă de unda sonoră într-o secundă şi are ca unitate de măsură wattul - W. INTENSITATEA sunetului reprezinta puterea sunetului pe unitatea de suprafata si se masoara in watti/m 2 I= putere/arie Deoarece variatia intensitatii sunetului (respectiv puterea sunetului) perceput de urechea umana variaza foarte mult (de la 10-12 W/m 2 la 10 6 W/m 2 ) intensitatea se exprima in mod obisnuit ca logaritmare a raportului dintre intensitatea sunetului si intensitatea sunetul de referinta (10-12 W/m 2 ) Majoritatea măsurătorilor de intensitate a sunetului se fac în raport cu o intensitate numită prag de audibilitate sau 0 iar unitatea utilizată în acest caz este decibelul db Nivelul intesitatii sunetului (beli)= log IS /IS referinta Nivelul intensitatii sunetului (db )= 10x log (IS /IS referinta) Nivelule puterii sunetului (beli) = log putere sunet/putere sunet referinta Nivelule puterii sunetului (db) = 10 xlog (PutereS/PutereS referinta)

Sursa de sunet Puterea sunetului P ac watts Nivelul de putere al sunetului L w db re 10 12 W Racheta 1,000,000 W 180 db Motor turbojet avioane 10,000 W 160 db Sirena 1,000 W 150 db Concert rock, camioane 100 W 140 db Mitraliera 10 W 130 db Pic-hammer 1 W 120 db Trompeta, escavator 0.3 W 115 db Latratul cainelui 0.1 W 110 db Elicopter 0.01 W 100 db Voce tare, plans copil 0.001 W 90 db Vorbirea, masina de scris 10 5 W 70 db frigider 10 7 W 50 db Pragul audibil 10 12 W 0 db

Presiunea sunetului Nivelul presiuni sunetului in db (decibel sound pressure level) Intensitatea sunetului = Puterea sunetului /aria patratul presiuni Putem caracteriza sunetul fara a tine cont de aria pe care actioneaza si de unitatea de timp Pentru ca intensitatea sunetului este direct proportionala cu presiunea 2 si aceasta variaza ca si intensitea foarte mult, presiunea sunetului se exprima ca logaritmare a raportului dintre patratul presiunii sunetului si patratul presiunii atmosferice Nivelul de presiune al sunetului = log (pres 2 /pres referinta 2 )= 2log (pres /pres referinta) Nivelul de presiune al sunetului (db) = 20 log (pres/pres de referinta-atm) Ex. 1 Presiunea sunetului este de 10 ori mai mare decat cea de referinta (px= 10*po= 2 *10-4 ) NPS=20 log 10po/po = 20 log 10= 20 db Ex 2 Daca doua persone vobesc cu un nivel al presiunii sunetelor de 70 db suma presiunii sunetelor va avea un nivel: NPS =70dB= 20*log px/po Log px/po =3,5 => px/po = 3162 (3.16 *10 3 ) => px = 3.16 *10 3 * 2 * 10-5 = 6.3 * 10-2 NPS = 20 log 2*6.3 10-2 /(2*10-5 ) =20 log 6.32 * 10 3 = 20 *3.8 =76 db

Presiunea sunetului

Sursa sunetului Presiunea sunetului Nivelul de presiune al sunetului pascal db re 20 μpa Limita superiaoara teoretica pentru un sunet nedistorsionat intr-un mediu cu presiune de o atmosfera 101,325 Pa 194.0937 db Turboreactor de avion la 30 m 630 Pa 150 db Pragul dureros 100 Pa 130 db Leziuni ale urechii la expuneri scurte 20 Pa approx. 120 db Avion la 100m 6 200 Pa 110 140 db Pick hammer la 1 m 2 Pa approx. 100 db Leziuni ale urechii la expunere prelungita 6 10 1 Pa approx. 85 db Strada la 10 m 2 10 1 6 10 1 Pa 80 90 db Televizor la 1 metru 2 10 2 Pa approx. 60 db Vorbirea normala la 1 metru 2 10 3 2 10 2 Pa 40 60 db Camera linistita 2 10 4 6 10 4 Pa 20 30 db Respiratie calma, fosnetul frunzelor 6 10 5 Pa 10 db Pragul auditiv la 1000 Hz 2 10 5 Pa 0 db

Urechea externa: * pavilionul urechii * canalul auditiv extern * membrana timpanica

Sistem format din: 3 oscioare: ciocanul, nicovala, scarita 2 muschi: muschiul tensor timpanisi muschiul scaritei ligamente care mentin pozitia oscioarelor Urechea medie

Urechea medie Rolurile urechii medii sunt: Asigura corespondeta impedantei intre aer si apa prin : Scaderea amplitudinii undelor sonore dar cu cresterea fortei acestora de 1,3 ori Prin raportul dintre suprafata timpanului si suprafata ferestrei ovale 55mm 2 :3,2mm 2 =17:1 Forta totala creste de aproximativ 22 de ori (17x1,3) Aceasta amplificare a fortei face ca sunetele cu frecventa cuprinsa intre 300 si 3000 Hz sa se transmita in proportie de 50-75% Prin contractia muschilor tensor al timpanului si stapedius se produce: Cresterea rigiditatii sistemului oscular determinand reducerea transmisiei sunetelor in special al celor cu frecventa joasa atunci cand acestea au o intensitate foarte mare reflexul acustic

Urechea medie Doar 1-3% din energia acustica se transmite 50-75% din energia acustica se transmite La nivelul urechii medii

Urechea interna

Cohleea Este alcatuita din trei canale circulare spiralate alaturate Scala vestibulara Ductul cohlear Scala timpanica Cele trei canale sunt separate de: Membrana Reissner (vestibulara) Membrana bazilara La nivelul ductului cohlear se afla organul Corti Scala timpanica si vestibulara contine perilimfa Ductul cohlear contine endolimfa Scala vestibulara comnunica cu fereastra ovala si cea timpanica cu fereastra rotunda. 35mm lungime si 2,5 ori rotatie

Organul Corti Este situat in ductul cohlear, acoperit de membrana tenctoriala Terminatiile interne ale celulelor paroase sunt fixate de lamina reticulata sustinuta de celulele cohleare triunghiulare Fibrele bazilare lamina reticulata si celule paroase formeaza o unitate compacta Membrana tectoriala este fixata la nivelul limbului spiral si nu se poate deplasa iar varfurile cililor sunt fixati in aceasta. Astfel, deplasarea membranei bazilare impreuna cu celulele paroase determina indoirea stereocililor

Membrana bazilara Membrana fibroasa prezinta 20000-30000 fibre bazilare fixate printr-un singur capat la columela (partea centrala a cohleei) Prezinta o elasticitate variabila de la baza si pana la helicotrema deoarece: Lungimea fibrelor creste progresiv -> 0,04 mm baza pana la 0,5 mm vf diametrul scade de 100 de ori de la baza spre vf Rezonanta cu frecvente inalte la baza (fibre groase si scurte) si cu frecvente joase la varf (fibre subtiri si lungi)

Undele patrund prin fereastra rotunda si determina vibratia lichidului si a membranei bazilare Aceste unde se deplaseaza de-a lungul cohlei. Atunci cand vibratiile intra in rezonanta cu fibrele bazilare se produce maximul de amplitudine a membranei si deasemenea disiparea enegiei undei Undele cu frecventa joasa, 200Hz intra in rezonata maxima la varful cohlee si deci trebuie sa-o parcurga in intregime Undele cu frecvente inalta intra in rezonata la baza cohelei astfel ca energia acestora se disipeaza rapid 8000 Hz Undele cu frecventa intermediara vor intra in rezonanta cu membrana bazilara intre vf si baza

Urechea interna - Organul Corti

Celulele paroase

Celulele paroase Sunt de doua tipuri: Celule paroase interne 3500 Celulele paroase externe 12000 Au diametrul de 8 microni Fac sinapsa cu teminatile libere ale neuronilor din ganglionul spiral Corti Rolul cel mai important il au celulelor paroase interne care au aprox 90-95% din terminatiile nervoase Stereocili care vin in contact cu membrana tenctoria prezinta canale de K care se deschid sau se inchid in functie de directia in care se deplaseaza acestia Endolimfa are un potential de + 80 -+100 mv si contine K in conc crescuta 140 meq Potetialul endomembranar este de -70 mv Diferenta de potential este de 150 mv Stimularea celulei paroase influx de K depolarizare influx de Ca eliberare mediator (glutamat) Celulele paroase externe prestina (transportor de anioni) Determine modificarea de forma a celulei Contractia este f rapida 100microsec Nu e dependenta de Ca sau de ATP

Diferentele anatomice intre celulele paroase interne si externe Terminatii aferente Terminatii eferente Terminatii eferente Terminatii aferente Celula paroasa interna Celula paroasa externa Aferente in majoritate 95% fac sinapsa cu celulele paroase interne (dendrite ale ggl spiral) Eferentele in majoritate fac sinapsa cu celulele paroase externe (axoni ai nucleului olivar sup) Asigura focusul auditiv From Gelfand (1998)

Determinarea frecventei Teoria localizarii: sunetului Se bazeaza pe capacitatea membranei bazilare de a intra in rezonanta cu sunete la distante variabile in functie de frecventa acestora. Este eficienta pentru sunete cu frecventa mai mare de 2000 Hz Teoria temporala sau a frecventelor Sunetele determina rafale de impulsuri nervoase sincronizate la aceleasi frecvente Este eficienta pentru frecvente joase (20-2000 Hz)

Determinarea intensitatii sunetului Intensitatea sunetului este decodata prin 3 mecanisme Cresterea amplitudini vibratiei membranei bazale cu cat sunetul este mai puternic va determina: Deformare mai mare a stereocililor -> cresterea frecventei impulsurilor Cresterea numarului de celule stimulate -> cresterea numarului de fibre nervoase stimulate Transmiterea de catre celulele paroase externe de impulsuri prin fibre aferente ale nervului cohlear

Caile de conducere Neuron 1 ganglionul spiral Corti Nervul VIII Neuron 2 nucleii cohleari dorsali si ventrali (bulb sup) Neuron 3 nucleul olivar superior Contralateral (majoritatea) Ipsilateral Lemniscul lateral +/- nc lemniscului lateral Neuron 4 coliculul inferior Neuron 5 nucleul geniculat median Radiatiile auditive Cortexul auditiv

Cortexul auditiv primar Este situat in regiunea supratemporala a girusului temporal superior. Raspunde la frecvente sonore unice Neuronii raspund la intervale scurte de frecventa ( prin fenomenul de inh laterala) Determina tiparele sonore simple Sase harti tonotopice

Cortexul auditiv de asociatie Asociaza diferite frecvente sonore Asociaza sunetele cu informatii din alte regiuni senzoriale Determina tiparele sonore tonale sau secventele complexe Transmit informatia catre aria Wernicke (parte a cortexului auditiv situata in regiunea post a girusului temporal superior Leziuni ale ariei primare : Unilateral: hipoacuzie usoara CL, pierderea capacitatea de a determina pozitia sursei in spatiu Bilateral: hipoacuzie grava Leziuni ale ariei secunadare: Pastreaza capacitatea de a auzi si interpreta tipare sonore simple Incapacitetea de a percepe semnificatia cuvintelor (lezarea ariei Wernicke)

Detectarea directiei sunetelor Este initiat la nivelul nucleilor olivari superiori: Grupul lateral: compara intensitatea sunetelor percepute de cele doua canale auditive pentru acelasi sunet Functioneaza optim pentru sunete cu frecventa mare Grupul median compara intarzierea aceluiasi sunet perceput de cele doua canale auditive (neuronii prezinta aferente ipsi si contralaterale). Neuroni din marginea nucleului raspund maximal la intervale mici de timp, iar cei din marginea opusa la intervale mari Functioneaza optim pentru sunete cu frecvente mai mici de 3000Hz Forma urechii externe (pavilioanelor) asigura diferentierea sunetele care vin din fata respectiv cel din spate prin modificarea calitatii acestora (cresterea intensitatii sunetelor cand acestea provin din fata) Acesta informatie (directia sunetului) este condusa catre cortex posibil pe alte cai decat cea pentru tonuri.

Surditatea nervoasa Pentru sunetele cu frecventa joasa se produce prin expunerea la zgomote cu frecventa joasa si intensitate mare Pentru toate sunetele: medicamente toxice: kanamicina, cloramfenicol Nu exista tratament Surditatea de transmisie Leziuni ale urechii medii: osteosleroza, infectii grave sau/si repetate, anchiloza fetei sacritei Se produce o fibrozare si calcifiere excesiva a sistemului tipano-osicular Tratament : chirurgical +/- protezare auditiva Surditatea