1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA

Σχετικά έγγραφα
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

1. PROIECTAREA UNUI VAPORIZATOR MULTITUBULAR ORIZONTAL CU FIERBEREA AGENTULUI ÎN VOLUM MARE

1. PROIECTAREA UNEI BATERII DE RĂCIRE A AERULUI

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal


Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

1. PROIECTAREA UNUI CONDENSATOR RĂCIT CU AER DE PUTERE MICĂ

Fig. 1. Procesul de condensare

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

10. SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ

3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte

Integrala nedefinită (primitive)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Fizică. pentru. Controlul şi Expertiza Produselor Alimentare. Capitolul 9. Aplicaţii ale transferului de căldură în industria alimentară.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Subiecte Clasa a VII-a

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Sisteme dinamice. VI. Modelarea matematică a sistemelor. Studiul de caz D Schimbător de căldură multitubular în manta

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ SEMINAR - probleme propuse şi consideraţii teoretice - 1. CONDUCŢIA TERMICĂ ÎN REGIM STAŢIONAR

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CONDENSAREA. o Procesul de trecere a vaporilor sau gazelor in stare lichida prin: o Aparatele in care decurge procesul de condensare: CONDENSATOARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

LUCRAREA A4 REGIMUL TERMIC AL BOBINEI DE EXCITAŢIE A UNUI CONTACTOR DE CURENT CONTINUU

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

SCHIMBATOARE DE CALDURA

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

NOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Subiecte Clasa a VIII-a

13. Răcitoare de aer şi baterii de răcire

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

V O. = v I v stabilizator

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.


V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

I X A B e ic rm te e m te is S

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

BARDAJE - Panouri sandwich

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

riptografie şi Securitate

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE. 1. Introducere/ Scopul lucrării

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Bobine de reactanţă fără miez feromagnetic

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Circuite electrice in regim permanent

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

19. Instalaţii frigorifice cu absorbţie cu soluţie hidroamoniacală

TRANSPORTUL FLUIDELOR. Lucian Gavrila OPERATII UNITARE 1 1

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

5.1. Noţiuni introductive

SIGURANŢE CILINDRICE

TERMOCUPLURI TEHNICE

Capitolul 14. Asamblari prin pene

REZISTENŢE PNEUMATICE NELINIARE. UTILIZAREA DIAFRAGMEI CA ELEMENT DE MĂSURĂ A DEBITULUI DE FLUID

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Lucrarea 6 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE REZISTENȚĂ HIDRAULICĂ LINIARĂ. 6.1 Considerații teoretice

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Stabilizator cu diodă Zener

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Criptosisteme cu cheie publică III

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

SCHIMBATOARE DE CALDURA cu suprafete extinse

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

STUDIUL CURGERII PRIN ORIFICII

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

Transcript:

a. Agentul frigorific 1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA MARIMI DE INTRARE b. Debitul masic de agent frigorific lichid m l kg/s c. Debitul masic de agent frigorific vapori m v kg/s d. Presiunea de vaporizare p 0 bar e. Presiunea de condensare p k bar f. Temperatura de intrare a agentului frigorific lichid t li C g. Temperatura de intrare a agentului frigorific vapori t vi C h. Temperatura de ieşire a agentului frigorific vapori t ve C i. Titlul vaporilor de agent frigorific la intrare x vi j. Dimensiunile mantalei Φ M xδ M mm k. Dimensiunile tamburului Φ T xδ T mm l. Materialul ţevii m. Diametrul exterior al ţevii d e mm n. Grosimea peretelui ţevii δ t mm o. Aşezarea ţevilor p. Pasul longitudinal de aşezare a ţevilor s mm q. Rezistenţa termică interioară R i m K/W r. Rezistenţa termică exterioară R e m K/W s. Tipul nervurii t. Materialul nervurii u. Grosimea nervurii δ n mm v. Pasul nervurii u mm w. Înălţimea nervurii h mm 1.1 CALCULUL TERMIC 1.1.1 ECUAŢIILE DE BILANŢ TERMIC ŞI TRANSFER DE CĂLDURĂ Deoarece regimul de temperaturi la care funcţioneaza aparatul este sub cel al mediului înconjurător, acesta se izolează termic iar ecuaţiile se vor scrie neglijindu-se schimbul de căldură cu exteriorul: Φ = m v (i ve - i vi ) = m l (i li - i le ) = k S t m (1.1) 1.1. STABILIREA REGIMULUI DE TEMPERATURI Pentru temperatura t vi (şi titlul x vi ) se citeşte din diagrame sau tabele entalpia vaporilor (umezi, saturaţi uscaţi sau supraîncălziţi) (i vi ) la presiunea corespunzătoare (p 0 ). Entalpia vaporilor supraîncălziţi la ieşirea din aparat (i ve ) se citeşte din diagrame sau tabele la presiunea p 0 şi temperatura t ve. Pentru temperatura t li se citeşte din diagrame sau tabele entalpia lichidului saturat (sau subrăcit) i li la presiunea corespunzătoare (p k ). Entalpia lichidului subrăcit (i le ) se deduce din ecuaţia de bilant energetic: i le = i li - m v m (i ve - i vi ) (1.1) l Pentru i le şi p k se citeşte din diagrama lg p - i temperatura t le. 1

Dacă la intrarea în aparat, vaporii de agent frigorific sunt umezi (x vi = 0,9... 0,98), schimbătorul de căldură se împarte în două zone (una pentru uscarea vaporilor, în care temperatura determinantă este temperatura de vaporizare, şi alta de supraîncălzire) pentru care calculul termic se face separat. t [ C] t t 1i t e C 1 > C t 1e t i t 1 Diferenţa medie logaritmică de S [m ] temperatură la curgerea în contracurent: t m = t Figura 1.1 Diagrama variaţiei temperaturilor max - t min (t le - t vi ) - (t li - t ve ) ln t = max ln t le - t (1.) fluidelor în lungul suprafetei de transfer de vi căldură t min t li - t ve Temperaturile medii ale fluidului în cele două stări: t lm = t li +t le ; t vm = t lm - t m (1.3) 1.1.3 STABILIREA PROPRIETAŢILOR TERMOFIZICE Proprietaţile termofizice ale fluidelor se extrag din tabele sau diagrame la temperaturile medii ale acestora şi se înscriu intr-un tabel de forma celui de mai jos: Tabelul 1.1 Proprietaţile termofizice ale fluidelor Proprietate/Agent Agent frigorific lichid Agent frigorific vapori t [ C] ρ [kg/m 3 ] c p [kj/kg K] λ [W/m K] η [Pa s] ν [m /s] Pr [-] 1.1.4 DETERMINAREA REGIMURILOR DE CURGERE Fluidul cald (agent frigorific lichid) - curgere în interiorul unei serpentine elicoidale; Fluidul rece (agent frigorific vapori) - curgere în spaţiul inelar manta - tambur peste un fascicul de ţevi (netede sau nervurate) (serpentina); Calculul sarcinii termice a aparatului [kw]: Φ = m l (i li - i le ) = m v (i vi - i ve ) (1.4) Ecuaţia de continuitate a debitului masic (pentru ţevi netede): m l = ρ l πd i 4 n s w l (1.5) m v = ρ v π (D i - D T ) - (π R si d e ) w v (1.6) unde: 4 n s - numărul de serpentine alimentate în paralel cu agent frigorific lichid ; δ d =... 6 mm - mărimea distantierului tambur - serpentină ; s 1 = d e + δ d - pasul transversal de asezare a ţevilor [mm] n c Σ i=1

D T 5 d e - diametru exterior tambur ; n c = 1... - numărul de cilindri de infasurare ai spirelor serpentinelor ; D i = D T + n c s 1 - diametru interior al corpului mantalei ; R si - razele spirelor serpentinelor [m]: R s1 = D T + d e + δ d ; R s = R s1 + δ d + d e (1.7) n c şi n s se aleg astfel încât vitezele obţinute să se încadreze în limitele recomandate; Vitezele agentului în cele două stari [m/s]: w l = 4 m π d i n s ρ l ; w v = Valorile criteriilor Reynolds sunt: m v (1.8) π (D i - D T ) 4 - (π R si d e ) ρ v Re l = w l d i ; Re ν v = w v d e l ν v (1.9) pentru lichid: dacă 300 < Re l < 10000 : regim tranzitoriu de curgere; pentru vapori: dacă 1000 < Re v < 00000 : regim tranzitoriu de curgere; 1.1.5 CALCULUL COEFICIENTILOR DE CONVECTIE 1.1.5.1 Calculul coeficientului de convecţie de partea agentului frigorific lichid ce curge prin serpentină. Pentru curgere tranzitorie sau turbulentă prin ţevi şi canale se utilizează relaţia criterială: Nu l = 0,01 Re l 0,8 Pr l 0,43 ε c ε l ε tr ε s (1.10) unde: ε c = (Pr l /Pr p ) 0,5 - coeficient care ţine cont de sensul fluxului de căldură ; ε l = 1,38 ( L s /d i ) -0,1 - coeficient ce ţine cont de lungimea necesară intrării fluidului în regimul stabilizat de curgere; pentru L s /d i > 50: ε l = 1 ε tr - coeficient de corectie pentru regimul tranzitoriu de curgere ; ε s - coeficient care tine cont de raza spirei serpentinei. Datorită curburii conductei, în liniile de curent ale fluidului apare o mişcare secundară de tip centrifugal care are ca efect îmbunătăţirea coeficientului de convecţie. Pentru d i /R s 8 10-4 : Re cr 1 = 16,4 d i R s n c Σ i=1 ε s = 1 + 1,77 d i R s (1.11) 0,8 d i ; Re cr = 18500 R s (1.1) Influenţa coeficientului ε s se ia în considerare astfel: Re < Re cr1 : curgere laminară fară circulaţie secundară; se foloseşte ecuaţia criterială pentru curgere laminară cu ε s = 1 ; Re cr1 < Re < Re cr : curgere laminară cu circulaţie secundară; se foloseşte ecuaţia criterială pentru curgere turbulentă cu ε s = 1 ; Re cr < Re: curgere turbulentă cu circulaţie secundară; se foloseşte ecuaţia criterială pentru curgere turbulentă corectată cu ε s ; Dimensiunea determinantă pentru calculul criteriilor Re şi Nu este diametrul interior al ţevii (d i ). 3

α l = Nu l λ l d i (1.13) 1.1.5. Calculul coeficientului de convecţie de partea agentului frigorific vapori Relaţia folosită depinde de natura fascicolului de ţevi şi de tipul nervurilor; astfel: pentru curgerea vaporilor umezi (x vi 0,98) sau uscaţi peste un fascicul de ţevi netede: Nu v = c Re v m Pr v n ε c ε z (1.14) unde: c, m, n - coeficienti ce ţin seama de aşezarea ţevilor astfel: Tabelul 1. Regim Asezare ţevi de Coridor Şah Obs. curgere c m n c m n 10 <Re<10 3 0,5 0,50 0,36 0,71 0,50 0,36 10 3 <Re<00 10 3 0,7 0,63 0,36 0,35 (s 1 /s ) 0, 0,6 0,36 (s 1 /s )< 0,4 (s 1 /s )> 00 10 3 <Re 0,033 0,80 0,4 0,031 (s 1 /s ) 0, 0,80 0,40 ε c - coeficient ce ţine seama de sensul fluxului de căldură ; ε z - coeficient ce ţine seama de numărul de rânduri de ţevi din fascicul: pentru ţevi asezate în coridor: dacă 10 Re 10 3 : ε z = 1 dacă 10 3 < Re: ε z= = 0,81 ; ε z=4 = 0,91 ; ε z=6 = 0,93 ; ε z=8 = 0,95 ; ε z=10 = 0,97 ; pentru ţevi asezate decalat: dacă 10 Re 10 3 : ε z= = 0,88 ; ε z=4 = 0,93 ; ε z=6 = 0,96 ; ε z=8 = 0,98 ; ε z=10 = 0,99 ; dacă 10 3 < Re: ε z= = 0,73 ; ε z=4 = 0,88 ; ε z=6 = 0,9 ; ε z=8 = 0,95 ; ε z=10 = 0,97 ; Relaţia de calcul este valabilă pentru Re = 30... 1, 10 6 şi Pr = 0,71... 500: - pentru ţevi aşezate în coridor dacă: 0,6 s 1 /s,5 - pentru ţevi aşezate decalat dacă: 0,33 s 1 /s 8 Dimensiunea determinantă pentru calculul criteriilor Reynolds şi Nusselt este diametrul exterior al ţevii d e. Viteza de calcul este viteza în secţiunea minimă de curgere. α v = Nu v λ v d e (1.15) pentru curgerea vaporilor umezi (x vi = 0,9... 0,98) peste un fascicul de ţevi netede: Nu x<1 = Nu x=1 [1 + 54 (1 - x) -1.08] (1.16) Există şi varianta constructivă a serpentinelor din ţevi cu nervuri joase, situaţie în care coeficientul de convecţie obţinut trebuie corectat în mod corespunzător. 1.1.6 CALCULUL COEFICIENTULUI GLOBAL DE TRANSFER DE CĂLDURĂ Coeficientul global de transfer de căldură raportat la suprafaţa interioară [W/m K]: 4

1 k Si = 1 + R α e S i v S + δ t d i e λ t d i + d + (1.17) 1 + R e α i l 1.1.7 CALCULUL SUPRAFEŢEI DE TRANSFER DE CALDURA Suprafaţa interioară de transfer de căldură necesară este [m ]: Φ S i = (1.18) k Si t m 1. CALCULUL CONSTRUCTIV 1..1 CALCULUL DIMENSIUNILOR PRINCIPALE Lungimea necesară totală a ţevii serpentinelor [m]: L ts = S' i (1.19) π d i Numărul necesar mediu de rânduri de ţevi [buc.]: L ts n m = n c (1.0) π Σ R si i=1 Prin întregirea lui n m se are în vedere şi realizarea unui grad de acoperire pentru suprafaţa de transfer de căldură; cu n m întreg se recalculează lungimea medie a ţevii serpentinelor (L ts ). Lungimea unei serpentine [m]: L s = L ts n (1.1) s Numărul de spire ale unei serpentine [buc]: L s n sp i = (1.) π R si Lungimea totală a ţevii [m]: L t = L ts + 0,5 (1.3) Lungimea tamburului [m]: L T = n sp 1 s (1.4) Figura 1. Schimbător de căldură regenerativ cu serpentină în manta (putere mare) 1.. CALCULUL DIAMETRELOR RACORDURILOR Calculul se face cu ajutorul ecuaţiei de continuitate impunând viteza de curgere. m = ρ π d i rac 4 w (1.5) 5

Figura 1.3 Schimbător de căldură regenerativ cu serpentină în manta (putere mică) Pentru agentul frigorific vapori, viteza de curgere este de 8...10 m/s la aspiraţie, iar pentru agentul frigorific lichid, viteza de curgere în serpentină este de 0,8...1 m/s. 1.3 CALCULUL FLUIDODINAMIC Pierderile totale de presiune reprezintă suma dintre pierderile de presiune prin frecare şi cele locale [N/m ]: p tot = p f + p l (1.6) 1.3.1 PIERDERI DE PRESIUNE PENTRU AGENTUL FRIGORIFIC LICHID Pierderile de presiune prin frecare pentru agentul frigorific lichid: p fl = λ ρ l w l Pierderile de presiune locale pentru agentul frigorific lichid: p ll = ξ n sp i ρ l w l L s d i (1.7) (1.8) unde: ξ = 0,4...0,5 - coeficient de rezistenţă locală pentru întoarcerea curentului cu 360 într-o spiră ; 1.3. PIERDERI DE PRESIUNE PENTRU AGENTUL FRIGORIFIC VAPORI Pierderile de presiune prin frecare pentru agentul frigorific vapori: p fv = 0,53 n Re -0,1 v ρ v w v unde: n - numărul de rânduri de ţevi în lungul curentului de vapori ; Pierderile de presiune locale pentru agentul frigorific vapori: p lv = ξ n rac ρ v w v unde: ξ = 1,5 ; n rac = - numărul de racorduri de intrare-ieşire ; (1.9) (1.30) 1.4 CALCULUL DE REZISTENŢĂ Acesta se face având în vedere construcţia cu manta a aparatului. 6