Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul

Σχετικά έγγραφα
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul

Studiul chopperelor de putere individuale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Το άτομο του Υδρογόνου

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Capitolul 3 EŞANTIONAREA ŞI CUANTIZAREA IMAGINILOR


Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Reglajele osciloscopului

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

FIZICĂ. Unde elastice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ

MARCAREA REZISTOARELOR

CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

3. CONVOLUŢIA. Sinteza semnalului de intrare Produsul intre un impuls Dirac intarziat cu k si semnalul x[n] extrage valoarea esantionului x[k]:

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής


V O. = v I v stabilizator

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

riptografie şi Securitate

Integrala nedefinită (primitive)

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie


CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

CURS 1 completare Automatizare proceselor termoenergetice

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul

Curs 4 Serii de numere reale

Αναπληρωτής Καθηγητής Τμήμα Συντήρησης Αρχαιοτήτων και Έργων Τέχνης Πανεπιστήμιο Δυτικής Αττικής - ΣΑΕΤ

τροχιακά Η στιβάδα καθορίζεται από τον κύριο κβαντικό αριθµό (n) Η υποστιβάδα καθορίζεται από τους δύο πρώτους κβαντικούς αριθµούς (n, l)

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Subiecte Clasa a VII-a

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

SUPPLEMENTAL INFORMATION. Fully Automated Total Metals and Chromium Speciation Single Platform Introduction System for ICP-MS

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Κεφάλαιο 8. Ηλεκτρονικές Διατάξεις και Περιοδικό Σύστημα

页面

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

5.1. Noţiuni introductive

3.4. Blocuri funcţionale ale osciloscopului cu eşantionare în timp real COMUT

OSCILOSCOPUL NUMERIC

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

REGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Dinamica fluidelor. p z. u w y. X x. p z. v w y. Y y. p z. w w y. Z z. w t. v t. = t. dy u. dz v

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

OSCILOSCOPUL ANALOGIC

Prelucrarea semnalelor

ΜΕΛΕΤΗ ΤΗΣ ΥΝΑΤΟΤΗΤΑΣ ΑΞΙΟΠΟΙΗΣΗΣ ΤΟΥ ΓΕΩΘΕΡΜΙΚΟΥ ΠΕ ΙΟΥ ΘΕΡΜΩΝ ΝΙΓΡΙΤΑΣ (Ν. ΣΕΡΡΩΝ)

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

prin egalizarea histogramei

INVERTORUL PWM TRIFAZAT DE TENSIUNE

SIGURANŢE CILINDRICE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 1 Şiruri de numere reale

Transcript:

2. Osciloscopl 2.5 anall X al osciloscopli

Schema bloc a canalli X onţine doă blocri fncţionale nl care asigră sincronizarea, al doilea, care asigră referinţa de imp, făcând posibilă afişarea pe o scară emporală gradaă.

Schema bloc - osciloscop analogic pr. vizalizarea variaţiei în imp a sgn. vieză consană a spoli semnal liniar variabil crsa direcă înoarcerea spoli = crsa inversă baza de imp a osciloscopli generează o ensine de ip dine de fierăsră

Tensinea generaă de baza de imp d = draa crsei direce dpă d afişarea imaginii opriă x () d

Tensinea generaă de baza de imp i draa crsei inverse x () scade la 0 spol se înoarce x () d i

Tensinea generaă de baza de imp x inervall de imp corespnzăor înregii axe orizonale gradae. N x = 0 div. x - coeficienl de deflexie pe orizonală = N x x x = (,, 2) N d x x x () x d

Tensinea generaă de baza de imp p fm f f = = = N d x x x Rezlă gradarea scării orizonale în niăţi de imp x x = f pn x fm f d

Tensinea generaă de baza de imp RET impl de reţinere. HOLDOFF începe la sfarsil nei crse direce pe draa li n poae începe o noă desfăşrare. x () d i RET

Tensinea generaă de baza de imp RET impl de reţinere. il în sincronizarea semnalelor periodice c forme mai speciale x () d i RET

Tensinea generaă de baza de imp a impl de aşepare. inerval de imp în care se aşeapă declanşarea ni noi crse direce spo aprins pe d spo sins pe i + a x () d i a

Tensinea generaă de baza de imp T v perioada cadrelor dacă semnall e periodic şi osciloscopl e sincroniza x () periodică de perioada T v x () d i a T v

Baza de imp. Schema bloc PAY INT EXT TRG EXT + - Bloc de sincronizare NIVEL NORM / FRONT ATO ONT / MONO RESET RET S x f ( ) y() y(x) PAX EXT X ADX pe draa = crsa direcă, rampă crescăoare reglare X prin reglarea p ADX

Baza de imp. Schema bloc INT EXT PAY TRG EXT FTS FTJ A LF REJ HF REJ Selecorl modli de cplaj al semnalli de sincronizare D/A AS NIVEL + F FRONT S f Sy VAL ATO A P RET NORM ATO ONT MONO R RESET S RET x f ( ) y() y(x) PAX EXT X ADX

Baza de imp. Schema bloc INT EXT PAY TRG EXT FTS FTJ A LF REJ HF REJ AS NIVEL + F FRONT S f A LF REJ rej. semnal parazi de frecvenţă joasă Sy VAL ATO P RET NORM ATO ONT MONO R RESET S RET x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX

Baza de imp. Schema bloc INT EXT PAY TRG EXT FTS FTJ A LF REJ AS NIVEL HF REJ + F FRONT S f Sy VAL ATO A HF REJ rej. zgomo de înală frecvenţă, care ar inflenţa momenl de declanşare al crsei direce. P RET R S NORM ATO ONT MONO RET RESET x f ( ) y() y(x) PAX EXT X ADX

Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A R Amplificaorl semnalli de sincronizare (AS) NIVEL TRIGGER LEVEL (insmarea nei componene con.) FRONT (inversare de polariae) P RET S x NORM ATO ONT MONO RET RESET EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX

Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX ircil de formare (F) NORM ATO ONT MONO RESET RET marchează momenele când semnall de sincronizare îndeplineşe condiţiile de prag şi de fron generează Sy de polariae negaivă (sa de nivel logic 0 )

Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX ircil poară (P) comanda genereaza semnall S NORM ATO ONT MONO RESET RET

Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX NORM ATO ONT MONO RESET RET = rampa crescăoare S =

Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX Semnalele de inrare în P sn: NORM ATO ONT MONO RESET RET Sy RET semnall de validare a modli aoma (ATO), VALATO.

Baza de imp. Schema bloc y() p S y Pornirea crsei direce =, nmai dacă RET=0 şi ese îndepliniă na din condiţiile: Sy = 0 VALATO= (se lcrează în modl ATO şi n exisă implsri de sincronizare)., RET f () fm T v =3 T s RET RET

Baza de imp. Schema bloc y() p Oprirea crsei direce =0 când RET= S y, RET f () fm T v =3 T s RET RET

Baza de imp. Schema bloc INT EXT PAY TRG EXT FTS FTJ A LF REJ HF REJ AS ircil de reţinere (R) are rmăoarele fncţii: asigră oprirea crsei direce când x ()= fm RET= NIVEL + F FRONT S f Sy VAL ATO A permie o noă declanşare a crsei direce, prin RET=0 în fncţie de modl de lcr seleca: P RET R S NORM ATO ONT MONO RET RESET x f ( ) y() y(x) PAX EXT X ADX

Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX NORM ATO ONT MONO RESET RET mod de lcr ONT: dpă RET (HOLDOFF) mod de lcr MONO: dpă RET, când ese acţiona bonl RESET

Baza de imp. Schema bloc PAY INT FTS EXT FTJ TRG EXT A LF REJ HF REJ AS + F NIVEL FRONT S f Sy VAL ATO A P RET R S x EXT X f ( ) y() y(x) PAX ADX NORM ATO ONT MONO RESET RET ircil de declanşare aomaă (A) Acivează VALATO=

Baza de imp. Schema bloc Generaorl de ensine liniar variabilă are roll de a genera TLV în modl y() generarea TLV prin încărcarea sb I 0 consan I 0 K

Baza de imp. Schema bloc condiţii iniţiale: descărca, K deschis I0 c ( ) = I 0 0d = f () I 0 K

Baza de imp. Schema bloc ând = =0 K închis c ( ) max f () I 0 K

Baza de imp. Schema bloc în realiae TLV simerică faă de axa OX, înre fm /2 şi fm /2 la x ()=0 spol să reacă prin cenrl ecranli prin smarea nei componene conine negaive pese ensinea de pe

Schema bloc osciloscop digial Imagine din pnce (eşanioane) oordonaele lor depind: pe X de impl la care a fos achiziţionae, evala în fncţie de S y al cadrli respeciv pe Y de amplidinea eşanionli

Schema bloc osciloscop digial Penr fiecare cadr N a eşanioane (în cazl TDS000, N a =2500) N a înaine de implsl S y al cadrli (eşanioane prerigger), N a+ dpă implsl S y (eşanioane posrigger) S Y Prerigger Posrigger v

Schema bloc osciloscop digial INT EXT PAY TRG EXT + - Bloc de sincronizare NIVEL NORM / FRONT ATO ONT / MONO RESET RET SyVAL AT GT + PFA În locl avem SyVAL (S y valid), care defineşe momenl de imp al implsli S y al cadrli respeciv GT-PFA (generaor de ac şi poziţionare a feresrei de achiziţie) T s

Schema bloc osciloscop digial INT EXT PAY TRG EXT + - Bloc de sincronizare NIVEL NORM / FRONT ATO ONT / MONO RESET RET SyVAL AT GT + PFA GT-PFA generează n semnal AT (acivare achiziţie), în momenl când ese gaa de a începe achiziţia ni no cadr. limele N a eşanioane în memoria de achiziţie prerigger T s

Schema bloc osciloscop digial INT EXT PAY TRG EXT + - Bloc de sincronizare NIVEL NORM / FRONT ATO ONT / MONO RESET RET SyVAL AT GT + PFA La n momen da, blocl de sincronizare generează implsl SyVAL. apoi se mai eşanionează N a+ eşanioane T s

Schema bloc osciloscop digial GT-PFA frnizează şi acl T S penr eşanionare depinde de x pe draa ni cadr rebie achiziţionae N = N + N a a a+ T = s N x N a x

Schema bloc osciloscop digial N v nmărl de eşanioane reprezenae pe ecran dacă ecranl are N c coloane, N c = N v N v << N a scară de imp = N v x x inervall de imp înre doă eşanioane reprezenae ese de T sv = = N v x x v N N v

Baze de imp dble dealii ale nei imagini ( lpă în domenil imp ) Zona dealiaă poae fi deplasaă orinde, pe conţinl nei imagini vizalizae c vieza normală (fără dealiere).

Baze de imp dble Vor fi necesare rmăoarele elemene: bază de imp principală (BTA) c xa bază de imp secndară (BTB), mai rapidă ca prima, c xb < xa declanşarea BTB dpă n inerval de imp (înârziere) reglabil în rapor c declanşarea BTA, penr a pea deplasa zona vizalizaă exins

Baze de imp dble Exisă câeva configraţii ilizae. Baze de imp dble c vizalizare separaă (c comare manală de pe imaginea de ansambl, pe zona dealiaă, cele doă imagini nefiind vizalizae simlan) Baze de imp dble alernae. ele doă imagini sn vizalizae aparen simlan. În realiae, ele sn reprezenae alerna, în doă desfăşrări sccesive. Baze de imp dble mixae. O primă pare a desfăşrării are loc c BTA, iar de la n momen ce poae fi regla, c vieza BTB, deci dilaa în imp.

Baze de imp dble c vizalizare separaă AS,F, P,R A fa 2 3 ADX arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K 2 2 3 S AS,F, P,R B pb xb fb doă baze de imp, fiecare c reglajele proprii.

Baze de imp dble c vizalizare separaă arm AS,F, P,R A pa xa K sar f P BTB are în pls doă inrări: fa 2 arm (armare) 3 ADX OMP sar - + Σ K 2 2 3 S AS,F, P,R B fb pb xb

Baze de imp dble c vizalizare separaă AS,F, P,R A fa 2 3 ADX arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K 2 2 3 S AS,F, P,R B fb pb xb

Baze de imp dble c vizalizare separaă AS,F, P,R A fa 2 3 ADX arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K 2 2 3 S AS,F, P,R B fb pb xb

Vizalizare c baza de imp A (fara exensie) AS,F, P,R A fa 2 3 ADX fa A pa B fm arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K 2 2 3 S i d AS,F, P,R B fb A B pb xb omaorl K 2 = => se lcrează pracic c BTA

Vizalizare c baza de imp B porniă c înârziere faţă de baza de imp A arm AS,F, P,R A pa xa K sar f P fa OMP - + 2 3 Σ K 2 ADX 2 3 fa = S fa fb A pa D B fm i fm d AS,F, P,R B fb OMP= OMP A pb xb K = sar; K 2 = 3 D B A + B

Vizalizare c baza de imp B porniă c înârziere faţă de baza de imp A Din asemănarea ringhirilor: Draa crsei direce: O relaţie similară va exisa înre ensinile ce prodc acese deplasări fm d =,, 2 ( ) =,, 2 ( ) i d x f = fm fa fb A pa D B fm i fm OMP A d i d i = = fm x f B A + B

Vizalizare c baza de imp B porniă c înârziere faţă de baza de imp A iind valoarea paramerli p pe poenţiomerl P, p = 0 f se poae calcla înârzierea i : i i = = = 0,p N x x xa f Penr N x = 0 rămâne: i = p xa

Vizalizare c baza de imp B armaă c înârziere faţă de baza de imp A AS,F, P,R A fa 2 3 ADX fa A pb pa F B fm E arm pa xa K sar f P OMP - + Σ K 2 2 3 S fb i fm d AS,F, P,R B fb OMP A pb xb K = arm; K 2 = 3 E F B A + B

Vizalizare c baza de imp B armaă c înârziere faţă de baza de imp A se poae sări de le n impls la all sincronizare mai bnă

Vizalizare c baza de imp A inensificaă de baza de imp B arm AS,F, P,R A pa xa K sar f P fa OMP - + 2 3 Σ K 2 ADX 2 3 S fa fb A pa D B fm i fm d AS,F, P,R B pb xb K = sar/arm K 2 = 2 fb OMP A B A + B

Baze de imp dble alernae arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f BS P fa fb OMP - + 0 0 E E2 ADX 0 PAY E3 S Σ ADY omaoare elecronice E E3 penr vizalizarea concomienă a desfăşrărilor realizae c cele doă baze de imp pb xb

Baze de imp dble alernae arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f BS P fa fb OMP - + 0 0 E E2 ADX 0 PAY E3 S Σ ADY E E3 sn comandae de n BS BS comanda de A BS îşi schimbă sarea la începl fiecărei crse direce. pb xb

Baze de imp dble alernae BS 0 E PAY Σ ADY arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f P fa fb OMP - + 0 E2 ADX 0 E3 S pb xb

Baze de imp dble alernae BS 0 E PAY Σ ADY arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f P fa fb OMP - + 0 E2 ADX 0 E3 S pb xb

Baze de imp dble alernae a rmare, se vor afişa alernaiv, imaginea vizalizaă c BTA (ansambll) şi c BTB (dealil). Dacă p >2T v,a cele doă imagini apar concomien E - deplasare Y, pe draa neia din desfăşrări penr ca cele doa imagini sa n se sprapna

Baze de imp dble alernae BS 0 E PAY Σ ADY arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f P fa fb OMP - + 0 E2 ADX 0 E3 S pb xb

Baze de imp dble alernae arm AS,F, P,R AS,F, P,R A B pa xa K sar f BS P fa fb OMP - + PAY 0 E 0 E2 ADX 0 E3 S Σ ADY fa fb A pa D B fm i fm OMP A B BS d pb xb ADX S