Stabilizator cu diodă Zener

Σχετικά έγγραφα
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă


V O. = v I v stabilizator

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

STABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor


Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Integrala nedefinită (primitive)

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Dispozitive electronice de putere

Redresoare monofazate cu filtru C

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

2.3. Tranzistorul bipolar

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 4 Serii de numere reale

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Circuite electrice in regim permanent

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Electronică anul II PROBLEME

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Laborator 4 Circuite integrate digitale TTL

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Subiecte Clasa a VIII-a

DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Circuite elementare de formare a impulsurilor

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.


AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

CIRCUITE LOGICE CU TB

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Subiecte Clasa a VII-a

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Transcript:

LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator simplu cu dioda Zener şi rezistenţă de balast. Se ridică o caracteristica de ieşire pentru tensiunea minima la intrare. Se vor evalua şi parametrii principali, rezistenţa de ieşire şi coeficientul de stabilizare. Se adaugă un tranzistor serie şi se ridică din nou caracteristica de ieşire pentru o tensiune minimă la intrare. Se vor evalua parametrii principali şi în acest caz. 3.1. Introducere teoretică Un stabilizator de tensiune continuă, STC, este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii, furnizează la ieşire o tensiune a cărei variaţie sa fie mult mai mică. Se mai numeste curent sursă stabilizată. a) b) Fig. 3.1. Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol (a), şi caracteristica de ieşire ideală (b). Un stabilizator e privit obişnuit ca un cuadripol (figura 3.1a). El menţine constantă tensiunea între două puncte conectate la o sarcină. Ideal variaţia este zero (figura 3.1b) dar pentru un stabilizator real există o variaţie care depinde mai ales de variaţiile tensiunii de intrare, ale curentului de ieşire şi ale temperaturii. Un STC are două mărimi principale: 1. Tensiunea de ieşire U ; 2. Curentul maxim de ieşire I M. Parametrii STC Calitatea STC se defineşte prin câţiva parametri, cei mai importanţi fiind: -rezistenţa de ieşire, (care dă variaţia tensiunii de ieşire funcţie de variaţia curentului de ieşire pentru U I constantă) I I (3.1) -coeficientul de stabilizare, S (care dă inversul variaţiei tensiunii de ieşire funcţie de variaţia tensiunii de intrare pentru I constant)

S I I Stabilizator cu diodă Zener Schema cea mai simplă şi mai folosită de stabilizator este prezentată în figura 3.2. (3.2) Fig. 3.2. Stabilizator parametric cu diodă Zener. Dioda Zener trebuie polarizată în regiunea inversă, peste punctul de străpungere, astfel că U I trebuie să fie mai mare decât tensiunea Zener a diodei, U Z. ezistenţa se mai numeşte rezistenţă de balast şi ea limitează curentul prin diodă la valori nepericuloase. Calculul unui STC cu diodă Zener bişnuit pentru un stabilizator se cer: - tensiunea de ieşire - U - curentul maxim de ieşire - I M atunci când se cunoaşte evoluţia tensiunii de intrare, U I, care variază între două valori: -U Im tensiunea de intrare minimă; -U IM tensiunea de intrare maximă Stabilizatorul funcţionează bine atâta vreme cât dioda Zener este în zona de stabilizare iar puterea pe diodă este sub limita permisă, situaţiile limită fiind prezentate în continuare. 1. Curentul prin diodă este la limita inferioară atunci când tensiunea de intrare este la valoarea minimă iar curentul prin sarcină este maxim; 2. Curentul prin diodă este la limita superioară atunci când tensiunea de intrare este la valoarea maximă iar curentul prin sarcină este minim; Alegerea diodei - tensiunea Zener a diodei se va alege tensiunea de ieşire, U ; - puterea diodei trebuie să fie mai mare cu 20 50% decât puterea de ieşire maximă: P M = U I M (3.3) Ultima condiţie poate fi echivalată cu o condiţie de curenţi, şi anume curentul maxim al diodei să fie cu 20 50% mai mare decât curentul maxim de ieşire. În funcţie de datele de catalog se va utiliza una sau alta dintre ele. Calculul ezistenţa trebuie să asigure curentul minim prin dioda Zener, I Zm, în condiţiile:

- U Im - tensiunea de intrare minimă; - I M - curentul maxim de ieşire Curentul prin este în aceste condiţii: U I Im = I Zm + I M (3.4) de unde va rezulta, care va fi o valoare maximă (fiind calculată pentru un curent minim). ezistenţa fizică aleasă va fi obişnuit puţin sub această valoare. Dacă nu este precizat un curent I Zm în foile de catalog acesta se alege de ordinul a 1-5% din curentul maxim. În final se face o verificare a curentului maxim prin dioda Zener în condiţiile: - U IM - tensiunea de intrare maximă; - I =0 - curentul minim de ieşire U U I ZM = I M = IM (3.5) Dacă se obţine un curent mai mare decât cel al diodei alese se va alege o diodă de curent (putere) mai mare. Performanţele acestui stabilizator sunt modeste şi sunt date de urmatoarele relaţii: S (3.6) rz (3.7) r Z Stabilizator serie cu tranzistor Dacă se adaugă un tranzistor serie (figura 3.3) se obţine cel mai simplu stabilizator cu reacţie care utilizează un stabilizator parametric cu diodă Zener ca referinţă de tensiune şi un tranzistor care are simultan rol de comparator şi element de control serie. Fig. 3.3. Stabilizator serie cu diodă Zener şi tranzistor. ezistenţa internă este mult mai mică faţă de stabilizatorul fără tranzistor: rz (3.8) unde β este factorul de amplificare în curent al tranzistorului.

3.2. Mersul lucrării 1. Se va stabili experimental, cu montajul din figură, caracteristica diodei. Se completează tabelul 1. U Z se va considera tensiunea masurata la 10 ma. Ştiind puterea disipată maximă a diodei, P D = U Z I ZM = 1 W, se va stabili şi I ZM, curentul maxim al diodei. 2. Se va stabili curentul minim prin dioda Zener, I Zm, ca fiind 5% din I ZM şi, folosind relatiile (3.4), (3.5), se calculează pentru un stabilizator cu diodă Zener (figura 3.2) cu datele: U = U Z ; I = I ZM /2; U Im = 1,5 U Z ; U IM = 2 U Z 3. Se va verifica experimental calculul ridicând o caracteristică de ieşire U(I) pentru o tensiune de intrare U Im cu montajul din figura de jos. Se completează tabelul 2. Se vor calcula în prealabil curenţii dependenţi de I ZM. ezistenţa variabilă var va fi realizata prin punerea în paralel pe rand a rezistenţelor anexe care în prealabil vor fi măsurate, ordonate şi plantate avand un punct comun. Pentru cazul 0,5I ZM se va dubla tensiunea de intrare şi se notează tensiunea de ieşire. 4. Se va adăuga un tranzistor BC 139 ca în figura de jos şi se ridică similar o caracteristică de ieşire U (I) pentru o tensiune de intrare U Im. Se completează tabelul 3. Pentru cazul 2 I ZM se va dubla tensiunea de intrare şi se notează tensiunea de ieşire

3.3. eferat 3 EA Stabilizator cu diodă Zener Nume Grupa Data Tabel 1 I ma 0 1 2 5 10 20 50 100 U V Tensiunea Zener U Z = ezistenţa dinamica r Z = Curentul maxim al diodei I ZM = Calcul stabilizator: Date de pornire: U = I = U Im = U IM = Calcul : Tabel 2 Ω 1000 470 220 150 100 47 22 I ma U V U = pentru cazul 0,5I ZM şi U var = 2U Im Calcul parametri, S (relatiile 3.1 şi 3. 2): Verificare relaţii (3.6), (3.7): Tabel 3 Ω 1000 470 220 150 100 47 22 I ma U V U = pentru cazul 2I ZM şi U var = 2 U Im Calcul parametri, S (relatiile 3.1 şi 3. 2): Verificare relatii (3.6), (3.8): bservaţii:

3.4. Conţinutul referatului 3 eferatul va fi întocmit conform formularului atasat. El va conţine: 1. Nume, prenume, data, grupa; 2. Tabelul 1 completat; 3. Valoarea U Z, r Z, rezistenţa dinamică (relaţia generală d ) la mijlocul I caracteristicii şi I ZM ; 4. Calculul stabilizatorului; 5. Verificarea curentului maxim în cazul unei tensiuni de intrare maxime; 6. Tabelul 2 completat; 7. Tensiunea U masurată suplimentar prin dublarea U Im ; 8. Calcul parametrii, S pentru stabilizatorul cu dioda Zener; 9. Verificarea relatiilor 6 şi 7; 10. Tabelul 3 completat; 11. Tensiunea U masurată suplimentar prin dublarea U Im ; 12. Calcul parametrii, S pentru stabilizatorul cu diodă Zener şi tranzistor; 13. Verificarea relaţiilor 6 şi 8; 14. Curbele caracteristicilor de ieşire pe un acelaşi grafic; 15. bservaţii.