Descrierea Tehnică a Penelor de Profil C

Σχετικά έγγραφα
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Capitolul 14. Asamblari prin pene

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

BARDAJE - Panouri sandwich

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 4 Serii de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

MARCAREA REZISTOARELOR

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE


5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

riptografie şi Securitate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

SIGURANŢE CILINDRICE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 1 Şiruri de numere reale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Subiecte Clasa a VII-a

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Integrala nedefinită (primitive)

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Subiecte Clasa a VIII-a


Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

1. PROFILE GALVANIZATE, PROFILE Z, Ω, C ŞI Σ

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

V O. = v I v stabilizator

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

I X A B e ic rm te e m te is S

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Algebra si Geometrie Seminar 9

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

FIXARI DE CONEXPANDURI S-KA OPŢIUNEA 1 ÎNCREDERE DIN 1970.

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

5.1. Noţiuni introductive

7 Distribuţia normală

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

TERMOCUPLURI TEHNICE

Reflexia şi refracţia luminii.

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Curs 2 Şiruri de numere reale

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

prin egalizarea histogramei

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Transcript:

C & Ζ profil pene : sunt profile metalice cu pereţi subţiri care constituie elemente structurale indispensabile ale clădirilor metalice. Dimensiunile lor variază în funcţie de necesităţile proiectării. Profilele de tip C şi Z sunt utilizate în clădirile metalice ca pene, traverse, grinzi de vânt, mezanine sau orice alt element de sprijin al acestora. Utilizarea profilelor metalice cu pereţi subţiri de tip C şi Z asigură reducerea greutăţii construcţiei, a costul de transport şi a duratei procesului de construcţie, realizând în acelaşi timp economii importante de materie primă şi creşterea rezistenţei specifice în raport cu greutatea. Profilele metalice cu pereţi subţiri, pe scurt penele de tip C şi Ζ sunt furnizate clienţilor la dimensiunile solicitate precum şi cu perforarea dorită, aşa cum sunt necesitate de planurile de proiectate statică. Descrierea Tehnică a Penelor de Profil C Pentru confecţionarea profilelor metalice de tip C se utilizează tablă din oţel galvanizat la cald de tip DX51DZ (FePO2 G Ζ) conform ΕΝ 10142. greutatea galvanizării este de 275gr/m 2 (Ζ275), iar proprietăţile mecanice principale sunt următoarele : Limita Minimă de Curgere : Re = 280 Ν/mm2 Rezistenţa Maximă la Tracţiune : Rm = 500 Ν/mm2 Elongaţia Minimă de Rupere : Α = 20% TABELUL 1 Caracteristicile Geometrice ale Penelor Pre-perforate de Tip C Η (mm) S (mm) h (mm) d (mm) 140 70 35 14 180 90 45 18 210 90 60 18 Toleranţe Dimensionale : Lăţimea Minimă a Segmentelor, Β = 60mm, C = 15mm, Η ± 1mm, B ± 2mm, C ± 1mm Specificaţiile corespunzătoare ale EN 10142 sunt DIN 17162, BS 2889, ASTM A 527 şi AFNOR 32.321/36.322. Grosimile standard ale tablei profilate (t) sunt 1.50, 2.00 şi 2.50 mm, toleranţele grosimii fiind în conformitate cu standardul internaţional EN 10143. Specificaţiile corespunzătoare ale EN 10143 sunt DIN 59232, BS 2889, ASTM A 525 şi AFNOR 46.323. Penele de profil C sunt larg utilizate ca şi grinzi precum şi la cadrele uşilor şi ferestrelor. De asemenea, utilizate în combinaţie cu profilele metalice de tip Z, oferă suportul necesar pentru o serie largă de elemente metalice suspendate. În fine, penele de tip C se instalează uşor şi simplu cu ajutorul colţarelor de fixare din oţel. TABELUL 2 Proprietăţi Geometrice şi Caracteristici Tehnice ale Penelor de Tip C Mărimi Statice Pentru Profilele Subţiri de Tip C TIP PROFIL DIMENSIUNI (mm) X X Y Y t H B C GREUTATE (kg/m) F (cm 2 ) J x W x (cm 3 /m) e y J y W y (cm 3 /m) e x C140-1.5 1.5 140 60 15 3.42 4.35 128.90 18.30 6.93 20.00 4.40 1.86 C140-2.0 2.0 140 60 15 4.55 5.80 170.50 24.30 6.93 26.20 5.80 1.86 C180-1.5 1.5 180 60 15 3.89 4.95 250.07 27.60 8.91 29.30 5.90 1.75 C180-2.0 2.0 180 60 15 5.19 6.60 331.50 36.70 8.91 38.50 7.80 1.75 C210-1.5 1.5 210 60 15 4.24 5.40 358.50 34.08 10.30 30.70 7.02 1.68 C210-2.0 2.0 210 60 15 5.65 7.20 475.90 45.10 10.30 40.30 7.90 1.68 C210-2.5 2.5 210 60 15 7.07 9.00 590.60 56.10 10.30 49.40 9.70 1.68-1-

Lungimile standard ale penelor de profil C variază de la 2 până la 14m (±10mm), iar deschiderea maximă dintre suporturi este de 9m. Perforarea penelor se realizează pe perechi de orificii, întotdeauna în conformitate cu proiectul inginerului competent. În cazul penelor de tip C140 orificiul are un diametru de 14 şi sunt utilizate fileturi M12-8.8mm cu şaibă. Dimpotrivă, la celelalte două tipuri de pene C180 şi C210 orificiul are diametrul 18 şi sunt utilizate fileturi Μ16-8.8mm cu şaibă. Descrierea Tehnică a Penelor de Profil Z Pentru confecţionarea profilelor metalice de tip Z se utilizează tablă din oţel galvanizat la cald de tip DX51DZ (FePO2 G Ζ) conform ΕΝ 10142. greutatea galvanizării este de 275gr/m 2 (Ζ275), iar proprietăţile mecanice principale sunt următoarele : Limita Minimă de Curgere : Re = 280 Ν/mm2 Rezistenţa Maximă la Tracţiune : Rm = 500 Ν/mm2 Elongaţia Minimă de Rupere : Α = 20% Specificaţiile corespunzătoare ale EN 10142 sunt DIN 17162, BS 2889, ASTM A 527 şi AFNOR 32.321/36.322. Grosimile standard ale tablei profilate (t) sunt 1.50, 2.00 şi 2.50 mm, toleranţele grosimii fiind în conformitate cu standardul internaţional EN 10143. Specificaţiile corespunzătoare ale EN 10143 sunt DIN 59232, BS 2889, ASTM A 525 şi AFNOR 46.323. TABELUL 3 Caracteristicile Geometrice ale Penelor Pre-perforate de Tip Z Η (mm) S (mm) a (mm) b (mm) d (mm) 140 70 35 37 14 180 90 43 47 18 210 90 58 62 18 Toleranţe Dimensionale : Lăţimea Minimă a Segmentelor, A = 56mm, Β = 64mm, C = 15mm, Η ± 1mm, B ± 2mm, C ± 1mm Penele de profil Z permit suprapunerea reciprocă a penelor între ele un sistem de conectare continuu, grosimea dublă astfel obţinută asigurând continuitatea penelor pentru mai multe deschideri între suporturi şi o rezistenţă crescută în punctele de exercitare a sarcinilor maxime. Lungimea suprapunerii penelor depinde de mărimea sarcinilor preluate de pene precum şi de distanţele dintre pene şi cadrele metalice. De obicei, lungimea suprapunerii este de 0.8m. Alte metode de conectare a penelor la structurile metalice le reprezintă conectarea prin manşoane sau fixarea la ambele capete utilizată în cazul construcţiilor simple. TABELUL 4 Proprietăţi Geometrice şi Caracteristici Tehnice ale Penelor de Tip Z Mărimi Statice Pentru Profilele Subţiri de Tip Z TIP PROFIL DIMENSIUNI (mm) X X Y Y u u & w w t H Α Β C GREUTA TE (kg/m) F (cm 2 ) J x W x (cm 3 /m ) -e x +e y J y W y (cm 3 /m) e x J u J w B ( o ) Ζ140-1.5 1.5 140 64 56 15 3.42 4.35 127.30 17.80 7.04 6.79 44.30 6.02 0.20 156.10 15.20 26.73 Ζ140-2.0 2.0 140 64 56 15 4.55 5.80 169.20 23.70 7.04 6.79 58.70 8.10 0.22 207.40 20.10 26.62 Ζ180-1.5 1.5 180 64 56 15 3.89 4.95 251.30 27.40 9.03 8.76 49.90 6.80 0.18 280.10 20.40 19.46 Ζ180-2.0 2.0 180 64 56 15 5.19 6.60 334.20 36.50 9.03 8.76 65.90 8.90 0.21 372.20 27.10 19.34 Ζ210-1.5 1.5 210 64 56 15 4.24 5.40 361.05 33.70 10.53 10.23 50.10 6.80 0.17 388.20 22.10 15.80 Ζ210-2.0 2.0 210 64 56 15 5.65 7.20 479.40 44.90 10.53 10.23 65.90 8.90 0.20 515.04 29.30 15.72-2-

7.07 9.00 Ζ210-2.5 2.5 210 64 56 15 594.90 55.80 10.53 10.23 80.80 11.10 0.22 638.40 36.10 15.62 Lungimile standard ale penelor de profil Z variază de la 2 până la 14m (±10mm), iar deschiderea maximă dintre suporturi este de 9m. Perforarea penelor se realizează pe perechi de orificii, întotdeauna în conformitate cu proiectul inginerului competent. În cazul penelor de tip Z140 orificiul are un diametru de 14 şi sunt utilizate fileturi M12-8.8mm cu şaibă. Dimpotrivă, la celelalte două tipuri de pene Z180 şi Z210 orificiul are diametrul 18 şi sunt utilizate fileturi Μ16-8.8mm cu şaibă. Distanţa Minimă Recomandată de la Orificiu la Marginea Penei (La confecţionare, există posibilitatea operării de orificii până la o distanţă de 25mm de la marginea penei dar pentru evitarea problemelor şi mai ales din raţiuni de securitate se recomandă ca proiectarea statică să preceadă perforării) Lungimea de Suprapunere a Penelor Recomandată Pentru Jugurile Acoperişului Detalii Tehnice a) Fixarea Penelor de Profil C şi Z Atât penele de profil C cât şi cele de profil Z se fixează pe colţare cu grosimea de 6 mm pentru care grosimea minimă recomandată este de 130 mm. Distanţa dintre orificii (S) este de 70 sau 90 mm, în funcţie de profilul penei utilizate. În afara colţarelor, penele pot fi fixate folosindu-se ajustaje anti-răsucire (duze) pentru a creşte rigiditatea lor la răsucire. Colţar de Fixare a Penelor de Profil C Colţare de Fixare a Penelor de Profil Z unde a 1, b 1, h 1, h 2, d şi S rezultă din tabelele corespunzătoare de dimensiuni ale penelor de profil C & Z TABELUL 5 Dimensiunile Tipice ale Colţarelor de Fixare Pentru Penele de Profil C şi Ζ Profil Pană C140 C180 C210 Z140 Z180 Z210 S (mm) 70 90 90 70 90 90 h 1 (mm) 40 50 65 - - - h 2 (mm) 15 25 40 - - - a 1 (mm) - - - 13 23 38 b 1 (mm) - - - 42 52 67-3-

d (mm) 14 18 18 14 18 18 DETALIU A Fixarea Penei de Profil C DETALIU B Fixarea Penei de Profil Z Fixarea Penelor (Traverselor) de Profil C Pentru Acoperire Laterală L : Distanţa Axială Dintre Reazeme Vedere de Sus a Colţarului de Fixare -4-

b) Metodologia Preluării Comenzilor Pentru Penele de Profil C şi Z Fiecare comandă trebuie să specifice următoarele informaţii : Profilul penei (de ex., pană profil C140, pană profil Z210, etc.) Grosimea tablei şi tipul de tablă al penei (Galvanizată sau Neagră, etc.) Lungimea şi numărul de bucăţi Detalii referitoare la perforarea penelor (planuri analitice, diametre orificii, distanţele orificiilor de la marginea stângă a fiecărei pene mai ales pentru penele de profil Z, ordin de perforare a penelor) Paşi Pentru Calcularea Orificiilor în Penele de Profil Z Pasul 1 : Proiectarea Planului Orizontal al Acoperişului Clădirii (câte un plan pentru fiecare clădire) Iniţial, aşa cum se arată şi în exemplul alăturat de calculare a dimensiunilor pentru penele unui acoperiş, sunt proiectate axele principale ale acoperişului (adică jugurile şi penele), după care se proiectează câte o serie de pene laterale pentru fiecare parte a acoperişului. În continuare, de denumesc penele proiectate, folosind alte litere pentru penele din PARTEA STÂNGĂ a acoperişului (de ex. Α1, Α2, Α3, etc.) şi altele pentru penele din PARTEA DREAPTĂ a acestuia (de ex. Δ1, Δ2, Δ3, etc.). Determinarea părţii stângi sau drepte a acoperişului este aleatoare, dar trebuie definită de la bun început pentru evitarea posibilelor erori din calcule. Pasul 2 : Proiectarea Distanţelor Orificiilor de la Marginea Stângă a Fiecărei Pene Aşa cum se vede şi în exemplul de la pagina următoare, calcularea dimensiunilor pentru pene şi a distanţelor de la orificii la marginea acestora se face începând cu partea dinspre noi a acoperişului. Se consideră că creasta este dispusă de la stânga la dreapta, în paralel cu umerii noştri. În continuare, pentru fiecare pană de pe această parte a acoperişului, se determină poziţia orificiilor, proiectându-se distanţele lor de la marginea stângă a penei. Ulterior, se roteşte întregul plan cu 180 ο în aşa fel încât cealaltă parte a clădirii să fie îndreptată înspre noi. Se urmează aceeaşi procedură, determinându-se poziţia orificiilor şi proiectându-se distanţele lor de la marginea stângă a penei. Trebuie urmărită înregistrarea cât mai detaliată pe proiectele de construcţii a distanţelor orificiilor de la marginea stângă a fiecărei pene distanţe marcate în culoare neagră pentru a ne facilita munca în cazul în care este necesară verificarea sau recalcularea orificiilor. Dimensiunile marcate în culoare roşie în cadrul exemplelor tipice anterioare de determinare şi proiectare a orificiilor unei pene provin din proiectarea statică a construcţiei şi nu prezintă interes pentru. O posibilă excepţie de la cele de mai sus o constituie lungimile penelor şi distanţele jugurilor care pot fi incluse în proiectul de construcţie pentru pene, deşi nu este absolut obligatoriu, pentru a facilita completarea bonului de comandă de către secţia de desfaceri. Pasul 3 : Completarea Tabelului Pentru Orificii Bonul de comandă pentru pene trebuie să fie clar completat cu detalii referitoare la profilul, numărul şi lungimea bucăţilor solicitate, precum şi la distanţele orificiilor penelor. De aceea, la completarea bonului NU TREBUIE unificate penele de aceeaşi lungime care pot figura în proiectul de construcţie, ci trebuie menţionate informaţiile pentru fiecare pană separat, folosindu-se denumirea care le-a fost dată anterior. De asemenea, în caz că construcţia reclamă pene identice atât în partea STÂNGĂ cât şi în partea DREAPTĂ a acoperişului, nu trebuie folosită aceeaşi denumire, ci este aplicată denumirea lor din proiect şi se completează bonul de comandă indicând numărul total de bucăţi pentru fiecare pană. Urmarea metodologiei de mai sus asigură evitarea oricărei erori şi facilitează concomitent etalarea şi montarea penelor pe acoperişul clădirii. În fine, se completează tabelul pentru orificii care, pentru exemplul considerat anterior, are forma prezentată în Tabelul 6 de mai jos. -5-

Α1 1 2 3 Α2 Α4 4 5 6 Pene de Profil C & Z Axa de Simetrie a Acoperişului Α3 Α5 Δ1 Δ3 Δ5 Δ2 Δ4 1 2 3 4 5 6-6-

TABELUL 6 DENUMIREA PENELOR PROFIL PANĂ : Ζ180 DIAMETRUL ORIFICIILOR (mm) : 18 Δ1 Δ2 Δ3 Δ4 Δ5 Α1 Α2 Α3 Α4 Α5 205 / 295 / 5500 / 6005 / 6095 / 6600 50 / 555 / 645 / 1150 / 6355 / 6445 205 / 295 / 5500 / 6005 / 6095 / 6600 50 / 555 / 645 / 1150 / 6355 / 6445 Manipulare, Descărcare, Depozitare, Instrucţiuni de Amplasare Penele de profil C sunt împerecheate câte două şi stivuite în şiruri de 3, 4, 5 sau 6 bucăţi, înălţimea pachetului putând ajunge până la 20 de şiruri, în funcţie de mărimea penei şi de comandă. Greutatea fiecărui pachet nu trebuie să depăşească 3-3.5 MT. Pe de altă parte, penele de profil Z sunt stivuite una în interiorul celeilalte şi singura restricţie este ca greutatea fiecărui pachet să nu depăşească 3-3.5 MT. Pachete de pene realizate prin stivuire sunt legate cu chingi metalice, la fiecare 2-3 m. Pachetele de pene de profil Z sunt direct legate cu chingi, în timp ce pachete de pene de profil C sunt dispuse mai întâi pe palete din lemn şi ulterior legate cu chingi. Pachetele de pene pot fi descărcate atât cu ajutorul unei macarale cât şi cu ajutorul elevatoarelor. Pe timpul descărcării, se recomandă amplasarea pachetelor pe sol, în funcţie de greutatea pachetului, pe palete din lemn sau grinzi de polistiren (la fiecare 2-3 m) astfel încât să facă posibilă deplasarea lor cu ajutorul hamurilor sau al elevatoarelor. Dacă penele nu sunt amplasate direct pe clădire, se recomandă a) stivuirea lor cu o înclinare uşoară ( 5%) pentru a evita acumularea apei de ploaie pe suprafaţa lor, b) etanşarea sau depozitarea lor în aşa fel încât să fie evitată deteriorarea lor datorită condiţiilor atmosferice. -7-