Conf.Dr.Ing.Mariana Cristina STAN Univ. Spiru Haret Bucuresti,

Σχετικά έγγραφα
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Subiecte Clasa a VII-a

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice


Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

MARCAREA REZISTOARELOR

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Integrala nedefinită (primitive)

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Subiecte Clasa a VIII-a

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Curs 4 Serii de numere reale

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

BARDAJE - Panouri sandwich

Curs 1 Şiruri de numere reale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

V O. = v I v stabilizator

riptografie şi Securitate

Pereti exteriori fatada ventilata. Produse recomandate: Vata minerala de sticla: placi comprimate - Forte Fassade (λ = 0,034)

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Capitolul 14. Asamblari prin pene


Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

C NORMATIV PRIVIND ACUSTICA ÎN CONSTRUCȚII ȘI ZONE URBANE CUPRINS

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

5.1. Noţiuni introductive

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

2. CALCULE TOPOGRAFICE

TERMOCUPLURI TEHNICE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Transformări de frecvenţă

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

PROBLEME DE ELECTRICITATE

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

O generalizare a unei probleme de algebră dată la Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, 2013

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

z a + c 0 + c 1 (z a)

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Reflexia şi refracţia luminii.

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

REDUCEREA ZGOMOTULUI LA APLICATIILE INDUSTRIALE CU TURBOMOTOR DE AVIATIE SI CUANTIFICAREA REZULTATELOR IN FUNCTIE DE IZOLAREA FONICA

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Transcript:

DETERMINRE NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE VENTILTORELE INSTLŢIEI DE RĂCIRE ERULUI ŞI SOLUŢII TEHNICE DE PRINCIPIU PENTRU REDUCERE NIVELULUI DE ZGOMOT Conf.Dr.Ing.Mariana Cristina STN Univ. Spiru Haret Bucuresti, sonobel_ms3@yahoo.co.uk Lector Drd. Fiz.Luminiţa NGHEL Univ. Tehnică de Construcţii Bucureşti, luminitaanghel@yahoo.com Prezenta lucrare are ca scop elaborarea de soluţii tehnice de principiu, care să ducă la diminuarea zgomotului şi încadrarea acestuia în limitele admisibile a nivelului de zgomot, produs de ventilatoarele instalaţiei de răcire (chiller) amplasate pe peretele unei clădiri (sediul unei firme) şi care refulează spre curtea interioară formată de sediul firmei şi două imobile vecine (dintre care una clădire de locuit, iar cealaltă clădire social-culturală. Pe peretele sediului firmei şi amplasate spre curtea interioară formata de sediul firmei şi două imobile vecine (dintre care una clădire de locuit, iar cealaltă clădire social-culturală), funcţionează un grup de opt ventilatoare, aşezate pe două rânduri suprapuse, la o distanţă de 3,5 m faţă de sol, fiecare rând de patru ventilatoare având dimensiunile 4660 x 630 x 1135 mm. Programul de funcţionare al instalaţiei de răcire este permanent (24 h din 24 h). Măsurările au fost efectuate în curtea interioară, la faţadele celor trei clădiri, precum şi în interiorul locuinţei, conform standardului STS 6161/3 custica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metode de determinare. Schema punctelor de măsurare este prezentată în figura 1. Fig. 1 SCHEM PUNCTELOR DE MSURRE soc. loc. Pache Protopopescu nr. 25 Locuinta str. Traian nr. 204 1 72(49) 70.3(48) 4 2 32(24) 32(23) 59(48.5) 58(47) 3 58(49) 59(48) Biserica

În tabelul 1 sunt prezentate valorile obţinute cu bateria de ventilatoare în funcţiune, valorile zgomotului de fond (valorile sunt notate în paranteze) şi punctele de măsură. Tabelul 1 Rezultatele măsurărilor efectuate Nr.crt Situaţia de măsurare Faţada posterioară a sediului firmei ( la 2 m de grupul de ventilatoare) Nivel de zgomot echivalent, în db(), în punctele de măsurare Faţada imobilelor învecinate (la 3 m de faţada clădirii) Clădire de locuit Clădire socialculturală Interiorul clădirii de locuit 1 În funcţiune 8 ventilatoare 2 Zgomot de fond 72 70,3 59 58 58 59 32 32 49 48 48.5 47 49 48 24 23 În urma determinărilor experimentale efectuate, au rezultat valori ale nivelului de zgomot la funcţionarea celor 8 ventilatoare (situaţia cea mai defavorabilă din punct de vedere acustic), cuprinse între 72 db() şi 70,3 db() la 2 m de faţada clădirii (poziţia 1) pe care sunt amplasate ventilatoarele (valoarea admisibilă fiind 65 db() ), de 58 şi 59 db() la faţadele clădirilor învecinate (poziţiile 2 si 3) (valoarea admisibilă fiind 50 db()), iar în interiorul clădirii de locuit (poziţia 4) nivelul de zgomot era cu 8 db() mai mare decât valoarea zgomotului de fond (valoarea admisă fiind de 5 db() faţă de valoarea nivelului zgomotului de fond). Limitele admisibile fiind depăşite, trebuie elaborate soluţii tehnice de principiu, în vederea diminuării nivelului de zgomot, astfel încât acesta să fie în conformitate cu cerinţele normativelor în vigoare. Pentru elaborarea soluţiilor tehnice de principiu, trebuie să se calculeze mai întâi nivelul de zgomot datorat numai instalaţiei, ţinând cont de faptul că nivelul măsurat la funcţionarea instalaţiei se compune din nivelul propriu-zis al instalaţiei, suprapus peste nivelul zgomotului de fond. Nivelul propriu-zis al sursei (bateria de ventilatoare) se calculeză cu relaţia : L S =L T -ΔL [db()] (1) în care: L T nivelul de zgomot măsurat cu instalaţia în funcţiune care cuprinde şi zgomotul de fond [db()] L S -nivelul de zgomot datorat numai instalaţiei [db()] ΔL-termen de corectie [db()] Valorile corecţiilor ΔL, calculate teoretic în funcţie de diferenţa de nivel (L T -L F ) sunt prezentate în tabelul 2:

Tabelul 2 Valorile corecţiilor ΔL L T -L F [db()] ΔL- [db()] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 >10 7 4 3 2 2 1 1 1 0.5 0.5 0 În tabelul 3 sunt prezentate valorile nivelurilor de zgomot totale (L T ), de fond (L F ) diferenţa L T -L F în funcţie de care se calculează corecţia ΔL şi nivelul de zgomot datorat doar sursei L S. Tabelul 3 Măsurări diurne /nocturne Punctul de măsură L T [db()] L F [db()] L T -L F [db()] ΔL [db()] L S =L T -ΔL [db()] Faţada posterioară a clădirii pe care sunt amplasate ventilatoarele Faţada clădirii de locuit Faţada clădirii socialculturale Interiorul clădirii de locuit 72 70,3 49 48 23 22,3 0 0 72 70,3 59 58 48,5 47 10,5 11 0 0 59 58 58 59 49 48 9 11 1 0 57 59 32 32 24 23 8 9 1 1 31 31 Conform prevederilor STS 10009, nivelul zgomotului total la faţadele clădirilor de locuit trebuie să fie de 50 db(). Plecând de la aceasta valoare, se calculează cu relaţia 1 şi tabelul 1, valoarea nivelului de zgomot pe care ar trebui să o aibă o sursă (bateria de ventilatoare) pentru ca împreună cu zgomotul de fond să dea nivelul total de 50 db(). L f =49 db() -în cazul măsurărilor diurne L T =50 db() (valoarea admisibilă) L =L T -ΔL =44 db() L f =47 db() -în cazul măsurarilor nocturne L T =50 db() (valoarea admisibilă) L =L T -ΔL =48 db()

În urma acestor calcule, rezultă că valoarea nivelului de zgomot pentru sursă, la faţada posterioară a clădirii pe care sunt amplasate ventilatoarele, trebuie să fie redusă de la 58,5...59 db() la 44 db(). Protecţia împotriva zgomotului constituie un program complex, a cărui eficienţă este maximă atunci când se acţionează pe întreg traseul. SURS DE ZGOMOT RECEPTOR DE ZGOMOT CĂI DE PROPGRE Propunerile de soluţii de principiu pentru fiecare din cele trei situaţii sunt : L SURSĂ : modificarea poziţtiei bateriei de ventilatoare atenuatoare lamelare tubulare PE CLE DE PROPGRE : ecrane carcase L RECEPTOR: îmbunătăţirea capacitătii de izolare fonică a elementelor de construcţii ale faţadelor (de exemplu prin montarea uno geamuri fono-termo-izolatoare de tip termopan) vând în vedere faptul că în situaţia dată este necesară o reducere de 15-20 db(), în cele ce urmează se prezintă soluţii de combinare a măsurilor din diferite situaţii. Se propun următoarele soluţii: I. TRTRE FONOBSORBNTĂ PERETELUI DIN SPTELE BTERIEI DE VENTILTORE se poate realiza prin acoperirea peretelui cu plăci din vată minerală cu densitate de min 80 kg/m 3, caserate cu împâslitură din fibră de sticlă şi protejate mecanic cu tabla perforată sau tabla expandată. II. MODIFICRE POZIŢIEI BTERIEI DE VENTILTORE + ECRN. ceasta se poate realiza prin:. Modificarea poziţiei bateriei de ventilatoare, prin dispunerea lor pe două coloane verticale, a câte patru ventilatoare fiecare, cu refularea orientată spre stradă + un ecran fonoizolant şi fonoabsorbant pe două laturi spre clădirea social-culturală şi spre clădirea de locuit. B. Modificarea poziţiei bateriei de ventilatoare pe două coloane verticale, a câte patru ventilatoare fiecare, cu refularea în jos +un ecran fonoizolator şi fonoabsorbant pe cele trei laturi (spre stradă, spre clădirea de locuit şi spre clădirea social-culturală).

Ecranul, în ambele cazuri, se poate executa din panouri sandwich cu urmîtoarea structură: tablă plină de 1,50 mm; vată minerală de 50 mm; împâslitură din fibre de sticlă; tablă perforată (sau tablă expandată SITEX) de 1mm. În nexa 1 sunt prezentate schematic soluţiile propuse. III..MODIFICRE POZIŢIEI BTERIEI DE VENTILTORE +TENUTORE LMELRE Modificarea poziţiei bateriei de ventilatoare, prin dispunerea lor pe două coloane orizontale alăturate, a câte patru ventilatoare fiecare, cu refularea orientată spre stradă + atenuatoare tubulare lamelare individuale, pe fiecare ventilator în parte. B Modificarea poziţiei bateriei de ventilatoare pe două coloane verticale, a câte patru ventilatoare fiecare, cu refularea în jos + atenuatoare tubulare lamelare individuale, pe fiecare ventilator în parte. tenuatoarele lamelare, în ambele cazuri, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: Mărirea secţiunii transversale cu cca 50 % faţă de secţiunea ventiltorului, pentru a se asigura volumul de aer necesar; Lungimea atenuatorului de cel puţin 1,0 m; Pereţii tubului să fie realizaţi din tablă cu grosimea de cel puţin 1mm, placaţi pe interior cu vată minerală cu ρ 80 kg/m 3 şi grosime de 5 cm, caserată cu împâslitură din fibre de sticlă. Calculul complet al atenuatoarelor lamelare se face conform prevederilor capitolului 4 din Normativul privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri,indicativ C-125-2006. În nexa 2 sunt prezentate schematic soluţiile propuse. IV CRCSRE BTERIEI DE VENTILTORE se poate face fără modificarea poziţiei ventilatoarelor, cu o carcasă având peretele plin pe partea locuinţei, cu zona liberă spre stradă (numai consolele metalice) şi cu combinaţie de perete plin şi zonă cu lamele, spre clădirea social-culturală. Materialele din care se execută peretele plin pot fi : panouri prefabricate din tablă plină de 1,5 mm; vată minerală de 50 mm; sau tablă perforată 1 mm; împâslitură din fibre de sticlă; tablă perforată (sau tablă expandată SITEX ) de 1mm. Lamelele se pot executa din: plăci pline din plexiglass, cu grosime de 1,5 cm; plăci MCROLON (policabonat) pline sau multicamerale cu indice de izolare R W 20 db(). În nexa 3 sunt prezentate schematic soluţiile propuse.

V.IZOLRE CUSTICĂ L RECEPTOR Izolarea acustică la receptor constă în îmbunătăţirea capacităţii de izolare fonică a elementelor de construcţii ale faţadei clădirii de locuit, prin montarea unor geamuri fonotermo-izolatoare de tip termopan, cu foi de geam cu grosimi diferite, de exemplu 4-10-5, având un indice de izolare fonică R W 32 db(). Fiecare din soluţiile de principiu prezentate poate asigura reducerea de zgomot necesară, de minimum 20 db(). Bibliografie 1.STN, urelian custica mediului înconjurător 2.STS 6161/3 custica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metode de determinare. 3.C-125-2006. Normativul privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în cladiri NEX 1

Solutia II Fig. 3 SOLUTI II - 100 630 1135 1135 1500 det. det. tabla 1.5 mm tabla perforata 1 mm Solutia II B Fig. 4 SOLUTI II B - la m e le vata m inerala atenuator lamelar individual det. 630 1135 1135 det. tabla 1 mm Fig 2 Prezentarea ă grafică a soluţiilor II, IIB NEX 2

Solutia III Fig. 6 SOLUTI III - det. det. tabla 1.5 mm tabla perforata 1 mm Solutia III B Fig. 7 SOLUTI III B - 1135 1135 630 atenuator lamelar individual det. det. tabla 1 mm Fig 3 Prezentarea schematică, grafică a soluţiilor III, IIIB NEX 3

Solutia Fig. 9 IV CRCS perete plin PLN lamele det. det. CLDIRE tabla 1.5 mm tabla perforata 1 mm Fig 4 Prezentarea schematică, grafică a soluţiei IV