Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici

Σχετικά έγγραφα
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.


2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR


1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Stabilizator cu diodă Zener

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Procesul de măsurare

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Integrala nedefinită (primitive)

Laborator biofizică. Noţiuni introductive

Curs 4 Serii de numere reale

V O. = v I v stabilizator

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Circuite electrice in regim permanent

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

A1. Valori standardizate de rezistenţe

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

PROBLEME DE ELECTRICITATE

MARCAREA REZISTOARELOR

Electronică anul II PROBLEME

SEMINAR FIZICA SEM 2. Unitati de masura.sisteme de referinta. Vectori.Operatori

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Curs 1 Şiruri de numere reale

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.


7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

UnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

8.3 Analiza regimului permanent sinusoidal (abordarea frecvenţială)

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

FUNDAMENTE. Introducere Semnale electrice. Capitolul 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Subiecte Clasa a VIII-a

CIRCUITE LOGICE CU TB

Curentul electric stationar

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Conf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~

Unităţi de măsură. Unităţi fundamentale

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

Curs 6 COMPARATOARE CU AO CU REACȚIE POZITIVĂ AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

Amplificatoare liniare

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Procesul de măsurare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

Transcript:

3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici 3.1 Aspecte generale

Procesul de măsurare A măsura = a compara o mărime necunoscută, X, cu o alta, de aceeaşi natură, X u : X = m X u m = valoarea mărimii necunoscute X exprimată în X u Mărimea de măsurat = măsurand Indicaţia aparatului operator uman sau automat

Procesul de măsurare Eroare datorită imperfecţiunii aparatului de măsură a operatorului a prezenţei unor factori perturbatori Precizia măsurării

Unitatea de măsură SI are 7 unităţi fundamentale: metrul m pentru distanţă, kilogramul kg pentru masă, secunda s pentru timp, amperul A pentru curentul electric, gradul Kelvin K pentru temperatură, candela cd pentru intensitatea luminoasă, molul mol pentru cantitatea de substanţă şi unităţile derivate conform legilor fizicii.

Unitatea de măsură Amperul (A) se defineşte ca: intensitatea unui curent electric constant care, menţinut în două conductoare paralele, rectilinii, cu lungime infinită, aşezate în vid la o distanţă de 1 m unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forţă de 2. 10-7 N/m. Voltul (V), ca unitate de măsură derivată pentru tensiune, se defineşte ca: diferenţa de potenţial ce se stabileşte între două puncte ale unui fir conductor parcurs de un curent electric constant de 1 A, când puterea disipată între aceste două puncte este egală cu 1 W.

Unităţi de măsură de nivel Anumite măsurători prin comparaţie cu o valoare de referinţă a mărimii respective. raportare la un nivel de referinţă. Valoare complet determinată dacă se furnizează valoarea raportului şi valoarea referinţei.

Unităţi de măsură de nivel raportare nu este percepută de operator în mod proporţional, liniar, ci conform unei legi neliniare. De exemplu: nivelul sonor perceput urechea umană - caracteristică neliniară (logaritmică) percepţia intensităţii sonore variază diferit la variaţia intensităţii sonore

Unităţi de măsură de nivel nivelul n în decibeli (db) Graham Bell = 10log 10 P P ref

Unităţi de măsură de nivel scări logaritmice măsurare în raport cu o mărime de referinţă de aceeaşi natură rezultat în db valabil pentru P în orice situație U pe Z ref, I prin Z ref U ref pe Z ref, I ref prin Z ref

Unităţi de măsură de nivel Exemplu: nivelul P disipate pe R I n P = 10log 10 [ db] P ref R g E U R În cazul unui curent continuu prin R: 2 2 U 2 P= R I = ; Pref = R Iref = R U R ref 2

Unităţi de măsură de nivel În cazul unui curent alternativ: P 2 2 R I U R Iref U = = ; Pref = = 2 2R 2 2R 2 2 ref Rezultă: n U I = 20log = 20log [ db] I 10 10 Uref ref

Unităţi de măsură de nivel dacă mărimea de referinţă se măsoară pe o alta rezistenţă (notată R ref ), atunci: n U R = 20log 10log = R 10 10 Uref I R = 20log + 10log [ db] R 10 10 Iref ref ref

Unităţi de măsură de nivel În comunicaţii P ref = 1mW dbm ( decibel raportat la 1 mw ) Exemplu: o staţie radio are nivelul puterii de emisie de 40 dbm dacă aceasta este n P = 10log10 = 40dBm P ref 40 10 P = P 10 = 10000mW = 10W ref

Unităţi de măsură de nivel În telefonie R ref =600Ω ptr. P ref = 1 mw: U = R P = 0,775V ref ref ref În radiocomunicaţii R ref = 50Ω, ptr. P ref = 1 mw: U = R P = 0,224V ref ref ref

Unităţi de măsură de nivel Neperul (Np) n = Măsurare U prin R: 1 P ln [ Np ] P 2 ref n U I = ln = ln [ Np] U I ref ref 1 Np = 8,686 db

Diporţi Diport (cuadripol) 1 I 1 I 2 2 U 1 D U 2 1 2 U, I pot fi măsurate chiar dacă nu se cunoaşte structura de circuit a diportului

Diporţi D alimentat în curent alternativ la o frecvenţă dată fazori U, I 1 I 1 I 2 2 U 1 D U 2 1 2

Diporţi Intrare - sursă (un generator) de semnal ieşire - impedanţă de sarcină Z s, care poate fi şi impedanţa de intrare într-un alt etaj 1 I 1 I 2 2 Z g U g U 1 D U 2 Zs 1 2 U1 = U g I1 Z U 2 = I2 Zs g

Diporţi Z in = U I 1 1 Z o = U I 2 2 1 I 1 I 2 2 Z g U g U 1 D U 2 Zs 1 2

Diporţi raportul de transfer în tensiune U 2 TU = U 1 raportul de transfer în curent I 2 TI = I 1 raportul de transfer în putere U I T T T 2 2 P = = U I U1 I1

Diporţi Rapoartele de transfer - mărimi complexe de forma: jarg( T) T = T e Dacă T >1 diportul amplifică T = raportul de amplificare în U, I sau P Dacă T <1 1/ T = raportul de atenuare în U,I sau P arg(t) = defazajul pe care diportul îl introduce în U, I, P transferată

Diporţi raportului de transfer în putere în db, g p U I U I = 10log = 10log [ db] 2 2 2 2 10 10 U1 I1 U1 I1 mărimi nesubliniate - modulul fazorilor

Diporţi Dacă g P > 0 g P - nivelul amplificării în putere sau amplificarea. g p U I U I = 10log = 10log [ db] 2 2 2 2 10 10 U1 I1 U1 I1 dacă g P < 0 diportul atenuează, iar nivelul atenuării în putere sau atenuarea este U I U I a = 10log = 10log [ db], a > 0dB p 2 2 2 2 10 10 U1 I1 U1 I1 p

Diporţi g p legea lui Ohm: U I U I = 10log = 10log [ db] 2 2 2 2 10 10 U1 I1 U1 I1 U = Z I nivelul transferului în putere este 1 U = Z I 2 in s 1 2 g p U Z I Zin = 20log 10log = 20log + 10log [ db] U Z I Z 2 in 2 10 10 10 10 1 s 1 s

Diporţi Se poate defini amplificarea în tensiune g U U U = 20log = 20log [ db] 2 2 10 10 U1 U1 respectiv amplificarea în curent g I I I = 20log = 20log [ db] 2 2 10 10 I1 I1

Diporţi precum şi atenuarea în tensiune a U U U = 20log = 20log [ db] 2 2 10 10 U1 U1 respectiv atenuarea în curent a I I I = 20log = 20log [ db] 2 2 10 10 I1 I1

Diporţi g p U Z I Zin = 20log 10log = 20log + 10log [ db] U Z I Z 2 in 2 10 10 10 10 1 s 1 s Amplificări egale în U și I decât dacă Z in = Z s În mod similar pentru atenuare

Diporţi În general, avem relaţiile Zin Zin g p = gu 10log10 = gi + 10log 10 [ db] Z Z in p U 10 I 10 Zs s respectiv Z Zin a = a + 10log = a 10log [ db] Z s s

Diporţi Cunoscând atenuarea în tensiune şi cea în curent 1 g ( ) p = gu + gi [ db] 2 respectiv 1 a ( ) p = au + ai [ db] 2 valabile pentru orice Z i sau Z s

Caracteristica de frecvenţă Impedanţele condensatoarelor sau bobinelor au valori care variază cu f vom considera un diport pasiv la intrare se aplică: u ( t) = U cos ωt+ ϕ ; ω = 2π f in în formă complexă: in ( ) 1 2 j Uin = Uin e ϕ u in (t) D u o (t) 1 2

Caracteristica de frecvenţă 1 u in (t) 1 EXEMPLU: Circuitul RC de integrare divizor de impedanţe complexe R 1 C 2 2 u o (t) 2 Z 2 Uo = Uin = Z 1+ Z 2 1 jωc U e 1 R1 + jωc2 jϕ 1 = Uin e 1+ jωcr jϕ 2 = in = 2 1

Caracteristica de frecvenţă jϕ 1 1 Uo = Uine = Uin e 1+ jωcr 2 2 1 1+ ωcr U 0 si φ 0 variază cu ω 1 Uo = Uin 1+ ωτ ( ) 2 ( ) 2 1 τ = CR constanta de timp a circuitului 2 1 ( ϕ ( ω 2 1) ) j arctg C R ϕo = ϕ arctg ( ωτ )

Caracteristica de frecvenţă Raportul de transfer în tensiune H U ω = T = o U U ( ) in U U o = 1 Uo = Uin e 2 1+ ωcr ( ) 2 1 in e j ( ϕ ϕ) o ( ϕ ( ω 2 1) ) j arctg C R j o Uo = Uo e ϕ j Uin = Uin e ϕ H( ω) 1 = e 2 1+ ωcr ( ) 2 1 j arctg ( ωc R ) 2 1

Caracteristica de frecvenţă H(ω) - funcţie de transfer în tensiune H ω ( ) = 1+ 1 ( ωτ ) 2 { ( ω) } = arctg ( ωτ ) arg H caracteristicile de frecvenţă ale circuitului caracteristica de amplitudine H ( ω) arg H ω caracteristica de fază { ( )} se pot reprezenta grafic caracteristicile de frecvenţă în funcţie de ωτ

Caracteristica de frecvenţă Caracteristica de amplitudine H(ω) reprezentată pe scară liniară ωτ

Caracteristica de frecvenţă Caracteristica de fază arg(h(ω)) [rad] reprezentată pe scară liniară ωτ

Caracteristica de frecvenţă Caracteristica de amplitudine (în db) în funcţie de scară logaritmică ωτ pe ωτ

Caracteristica de frecvenţă Caracteristica de fază în funcţie de scară logaritmică ωτ pe ωτ

Caracteristica de frecvenţă const. la frecvenţe mici 1 ω << τ 1 ω = τ ωτ

Caracteristica de frecvenţă la frecvenţe mari 1 ω >> τ -20 db/decadă sau -6 db/octavă 1 octavă 1 decadă ωτ

Caracteristica de frecvenţă 3 db eroare maximă la frecvenţă unghiulară de tăiere scădere a caracteristicii cu aproximativ 3dB caracteristica de fază are valoarea π/4. ft 1 ωt = = 2π τ ωτ

Caracteristica de frecvenţă H ω ( ) = 1+ 1 ( ωτ ) 2 H ω ( ) t 1 1 = H = τ 2 ( H ( ω ) ) t 20log = 3dB 10 { ( ω) } = arctg ( ωτ ) arg H arg { H( ω )} t 1 π = arg H = τ 4

Caracteristica de frecvenţă reprezentarea aproximativă (linie roşie) - diagrama Bode a circuitului ω< ω, ( ) t H ω = const. ω> ω, t H ω dreaptă cu panta de -20 db/dec. ( ) eroare maximă de 3 db la frecvenţa de tăiere.

Caracteristica de frecvenţă răspunsul la semnalul treaptă al circuitului de integrare: t yt ( ) τ = U 1 e σ ( t) x(t)=σ(t) y(t) U U 0 t 0 t

Caracteristica de frecvenţă t yt = U 1 e σ t t t/τ mic t e τ 1 τ x(t)=σ(t) ( ) τ ( ) y(t) 2 3 e 1 x x x x + +... 1! 2! 3! U U yt ( ) t U τ 0 t 0 t

Caracteristica de frecvenţă tren de impulsuri dreptunghilare de durată T 0, cu perioada T: U ( ) 0 ; kt t < kt + T0 uin t = ; k Z 0 ; kt + T ( ) 0 t < k + 1 T u in (t) U 0 T 0 0 T T+T 0 t

Caracteristica de frecvenţă la ieşire se obţine semnalul: t kt 1 U τ 0 1 e ; kt t < kt + T T 0 τ 1 e u ( ) 0 t = k Z T0 T T0 τ τ t kt e 1 e τ U ( ) 0 e ; kt + T0 t < k + 1 T T τ 1 e

Caracteristica de frecvenţă u 0 (t) U 0 α U 0 β U 0 T 0 0 T T+T 0 t α = β = 1 e e T τ T0 τ 1 e T τ e T τ T T τ 0 0 1 e 1 e T τ pentru τ T 0 semnal triunghiular circuit de integrare

Caracteristica de frecvenţă Determinarea experimentală şi trasarea caracteristicilor de amplitudine şi de fază ale unui diport Z g 1 2 ~ E g, f U in Vca D U 0 Vca 1 2

Caracteristica de frecvenţă Determinarea caracteristicii de amplitudine semnal sinusoidal, frecvenţă reglabilă f amplitudine dată U in la generator Z g 1 2 ~ E g, f U in Vca D U 0 Vca 1 2

Caracteristica de frecvenţă la ieşire V ca U 0 pentru diferite f H ω ( ) se calculează la aceeaşi frecvenţă. Z g 1 2 ~ E g, f U in Vca D U 0 Vca 1 2

Caracteristica de frecvenţă Practic: determinare f t frecvenţele se aleg în rapoarte de 1; 2; 5; 10 în interiorul fiecărei decade. număr suficient de decade

Caracteristica de frecvenţă

Caracteristica de frecvenţă o alegere optimă a f pentru circuitul de integrare: f 0,01 0,02 0,05 0,1 0, 2 0,5 1 2 5 10 20 50 100 ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; ; 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ 2πτ valori rotunde Exemplu: pentru τ=0,1 ms: f { } 0,02; 0,05; 0,1; 0,2; 0,5;1; 2; 5;10; 20; 50;100; 200 [ khz]

Caracteristica de frecvenţă * * * * * * * 3 db * * * 1 decadă * ω t τ=1 * * ωτ

Caracteristica de frecvenţă voltmetrul are o impedanţă internă R V = R s Z in variabilă cu frecvenţa corecţie a amplitudinii generatorului de la o frecvenţă la alta. Z g 1 2 ~ E g, f U in Vca D U 0 Vca 1 2

Caracteristica de frecvenţă Trasarea caracteristicii de fază similar, la aceleaşi frecvenţe ca în cazul H ( ω) figuri Lissajoux