Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar

Σχετικά έγγραφα
Structuri de Beton Armat și Precomprimat

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică

P R O I E C T. GHID PENTRU PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON DE ÎNALTĂ REZISTENŢĂ, indicativ GP 124

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

8. Proiectarea seismică a structurilor din beton armat

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Capitolul 14. Asamblari prin pene

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Integrala nedefinită (primitive)

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

V O. = v I v stabilizator


13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

BARDAJE - Panouri sandwich

MARCAREA REZISTOARELOR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 4 Serii de numere reale

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Structuri de Beton Armat și Precomprimat

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

EN ΔΙΑΣΤΑΣΙΟΛΟΓΗΣΗ ΔΟΚΟΥ Ο.Σ. ΓΙΑ ΣΕΙΣΜΙΚΑ ΦΟΡΤΊΑ. γεωμετρία: b= 0,30 m h= 0,70 m L= 6,00 m L/h= 8,57 Εντατικά Μεγέθη Σχεδιασμού

Beton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

CURS 1. PLĂCI. Generalităţi

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].


T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE

PLANSEU CERAMIC POROTHERM

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2η Εφαρμογή. 45kN / m και το κινητό της φορτίο είναι qk. 40kN / m.

SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 33 Stâlpi prefabricaţi din beton armat şi beton precomprimat pentru linii electrice aeriene de distribuţie

5.1. Noţiuni introductive

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR

8 Intervale de încredere

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

COD DE PROIECTARE A CONSTRUCŢIILOR CU PEREŢI STRUCTURALI DE BETON ARMAT INDICATIV CR

Curs 1 Şiruri de numere reale

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

riptografie şi Securitate

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

7.2. PLANSEE CU PLACI SI GRINZI DIN BETON ARMAT REZEMAREA PLACILOR PE CONTUR

DETERMINAREA MODULULUI DE ELASTICITATE LA SOLIDE FOLOSIND O METODA DINAMICA

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Curs 4. ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending)

Stabilizator cu diodă Zener

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

TOPOGRAFIE - CARTOGRAFIE LP. 5. Elemente de cartometrie

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Eşantionarea semnalelor

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Difractia de electroni

Transcript:

Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar E-mail: tamas.nagy-gyorgy@upt.ro Tel: +40 256 403 935 Web: http://www.ct.upt.ro/users/tamasnagygyorgy/index.htm Birou: A219

Armături longitudinale Aria de armătură minimă și maximă A s,min = 0,26 f ctm f yk bd - pt zonă neseismică A s,min = 0.50 f ctm f yk bd 0.0013bd - pt zonă seismică (b = b w ) A s,min 0,0013bd A s,max = 0,04A c min = 14 mm max = 25mm - cf. P100-1/2006 - recomandat

Armături longitudinale când nu se preiau forțe seismice Ancorarea armăturilor inferioare pe reazeme marginale

Armături longitudinale când nu se preiau forțe seismice Reguli constructive (SR EN 1992-1-1/ CAP. 9 ȘI P100-1/2006, CAP.5) - La marginea grinzii A s,sup = 15%A s,camp

Armături longitudinale când nu se preiau forțe seismice Reguli constructive >0.3l o >0.3l o >0.3l o ~10cm l bd l 10d A B A min 2ø 2ø8 montaj min 2ø 2ø8 montaj min 2ø min 2ø min 2ø l bd l b,min > max 0.3l b,rqd ; 10 ; 100mm l b,min > max 0.6l b,rqd ; 10 ; 100mm - pentru ancoraje în întindere - pentru ancoraje în compresiune

Armături longitudinale când nu se preiau forțe seismice Ancorarea armăturilor inferioare pe reazeme intermediare l bd = α 1 α 2 α 3 α 4 α 5 l b,rqd l b,min l b,rqd = ( /4)(f yd /f bd ) = f yd 4 f bd

Armături longitudinale când se preiau forțe seismice Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) Se prevede armare continuă pe toată deschiderea grinzii, astfel: a) la partea superioară și inferioară a grinzilor se prevăd cel puțin câte două bare cu suprafața profilată cu diametrul 14 mm; b) cel puțin un sfert din armătura maximă de la partea superioară (A ss ) a grinzilor se prevede continuă pe toată lungimea grinzii. Cel puțin jumătate din secțiunea de armătură intinsă se prevede și in zona comprimată a acestor secțiuni ρ = A s bd 0, 5 f ctm f yk Armăturile longitudinale se vor dimensiona astfel incat inălțimea zonei comprimate ξ 0, 25

Armături longitudinale când se preiau forțe seismice

Armături longitudinale când se preiau forțe seismice

Armături de forță tăietoare Procente de armături la forță tăietoare A sw = n x A ø sw ρ sw = A sw b d sinα ρ sw,min = (0,08 f ck )/f yk Pentru b w 400mm armare cu etrieri dubli

Armături de forță tăietoare când nu se preiau forțe seismice Distanța maximă longitudinală între armături s l,max = 0,75d(1 + ctgα) Distanța maximă longitudinală între bare ridicate s b,max = 0,6d(1 + ctgα)

Armături de forță tăietoare când se preiau forțe seismice Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) Etrierii prevăzuți in zona critică trebuie să respecte condiițile: a) diametrul etrierilor d bw 6 mm; b) distanța dintre etrieri: s min {h w /4 ; 150 mm ; 8d bl } s min {h w /4 ; 200 mm ; 8d bl } În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de etrieri cel puțin egală cu jumătate din cea din zona critică. Armăturile transversale, etrieri și agrafe, din grinzi, stâlpi și pereți vor fi prevăzute cu cârlige cu lungimea 10 d bw îndoite la un unghi de 135.

Prevederi constructive pentru stâlpi în zone seismice Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) a. Asigurarea cerinţelor de ductilitate locală ν d = N Ed /A c f cd 0, 45 ν d = N Ed /A c f cd 0, 50 b. Condiţii pentru armăturile longitudinale b1. Coeficientul de armare longitudinală totală ρ = A s,total Τbh va fi: 0, 01 ρ 0, 04 0, 008 ρ 0, 04 b2. Între armăturile din colţuri se va prevedea, pe fiecare latură, cel puţin câte o bară intermediară.

Prevederi constructive pentru stâlpi în zone seismice Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) c. Condiţii privind zonele critice c1. Zonele de la extremităţile stâlpilor se vor considera zone critice pe o distanţă l cr : la baza stâlpilor de la fiecare etaj: Se consideră zone critice secțiunile de la baza stâlpilor de la fiecare nivel. l cr = max(1, 5h c ; l cl Τ6 ; 600 mm) pentru restul zonelor critice ale stâlpilor: l cr = max(h c ; l cl Τ6 ; 450 mm) l cr = max(h c ; l cl Τ6 ; 600 mm) unde h c este cea mai mare dimensiune a secţiunii stâlpului, iar l cl este înălţimea liberă c2. Dacă l cl /h cl < 3 (stâlp scurt), întreaga lungime a stâlpului se consideră zona critică şi se va arma în consecinţă!

Prevederi constructive pentru stâlpi în zone seismice Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) d. Condiţii pentru etrieri d1. În interiorul zonelor critice se prevăd etrieri şi agrafe, pentru ductilitate şi împiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armăturii transversale va fi astfel încât să se realizeze o stare de solicitare triaxială eficientă. d2. Armare transversală minimă cu etrieri va fi cea mai severă dintre condițiile: în zona critică de la baza stâlpilor, la primul nivel: ρ w,min = A sw b 0 s = 0, 005 ρ w,min = A sw b 0 s = 0, 0035 ω wd,min = n ba s b 0 + n h A s h 0 s b 0 h 0 f yd f cd = 0, 12 ω wd,min = n ba s b 0 + n h A s h 0 s b 0 h 0 f yd f cd = 0, 08 Unde b 0, h 0 - dimensiunile secțiunii transversale a miezului confinat n b, n h - numărul ramurilor etrierilor în direcția considerată

Prevederi constructive pentru stâlpi în zone seismice Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) d. Condiţii pentru etrieri d2. Armare transversală minimă cu etrieri va fi cea mai severă dintre condițiile: în restul zonelor critice ρ w,min = 0, 0035 ω wd,min = 0, 08 ρ w,min = 0, 0025 ω wd,min = 0, 06 d3. Distanţa s dintre etrieri în zonele critice nu va depăşi : la baza stâlpilor, la primul nivel: s min(b 0 /3 ; 125 mm ; 6d bl ) în restul zonelor critice s min(b 0 /3 ; 125 mm ; 7d bl ) s min(b 0 /2 ; 175 mm ; 8d bl ) în care b 0 este latura minimă a secţiunii utile (situată la interiorul etrierului perimetral), iar d bl este diametrul minim al barelor longitudinale;

Prevederi constructive pentru stâlpi în zone seismice Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M) d. Condiţii pentru etrieri d4. Distanţa în secţiune dintre barele consecutive aflate la colţul unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de: 200 mm 250 mm d5. În afara zonelor critice se va prevedea o cantitate de armătură transversală cel puțin egală cu jumătate din cea din zona critică. d6. La baza stâlpilor se vor prevedea etrieri îndesiţi pe o lungime de 1,5 l cr : la primele două niveluri ale clădirilor cu n 5 niveluri la primul nivel, dacă n<5 niveluri.

Moduri de armare a secţiunii transversale la stâlpii în zone seismice 200mm DCH 250mm DCM Armăturile transversale, etrieri și agrafe, din grinzi, stâlpi și pereți vor fi prevăzute cu cârlige cu lungimea 10 d bw îndoite la un unghi de 135. 200 mm DCH 250 mm DCM > 200mm DCH > 250 mm DCM

Moduri de armare a secţiunii transversale la stâlpii în zone seismice DCH grindă

Ancoraje și înnădiri în zone seismice Ancorarea armăturilor se va realiza în afara zonelor critice! De regulă, și înnădirea armăturilor se recomandă să se realizeze în afara zonelor critice Ancorarea armăturilor din zonele critice ale grinzilor și stâlpilor din structurile proiectate pentru DCH se măsoară de la o secțiune situată la 5d bl de la fața elementului în care se realizează ancorarea, în interiorul acestuia Lungimile de ancorare vor fi cu 20% mai mari decât cele determinate conform SR EN 1992-1-1.

Ancoraje și înnădiri în zone seismice În situația în care zona critică sub momente pozitive se formează la fața nodului, armăturile de la partea inferioară se ancorează în nod, la interiorul carcasei de armături a stâlpilor, sau se întrerup în deschiderea vecină, dincolo de marginile zonei critice, într-o zonă cu valori mici ale eforturilor de proiectare.

Ancoraje și înnădiri în zone seismice În zonele critice unde se așteaptă deformații plastice semnificative, nu sunt admise înnădiri prin suprapunere. În restul zonelor critice înnădirea prin suprapunere se recomandă să fie evitată. În zonele critice nu sunt admise îmbinări prin suprapuneri sudate! Înnădirea se poate realiza prin dispozitive de cuplare mecanice validate prin încercări efectuate în condiții compatibile cu clasa de ductilitate selectată. În cazul în care la armarea stâlpilor se aplică înnădiri prin suprapunerea barelor de armătură în zona critică de la partea inferioară a unui nivel, lungimea de înnădire se determină cu relația: l 0 = 2 A s /A s l bd 1.5l bd Unde A s /A s proporția armăturilor care se înnădesc în secțiune

Ancoraje și înnădiri în zone seismice Distanța s dintre armăturile transversale în zone de suprapunere va fi cel mult: s = min( h c Τ4 ; 100 mm) Aria A st a secțiunii unei ramuri a armăturii transversale în zona de înnădire va fi cel puțin: A st = s d bl 50 f yd f ywd

Principiu de armare al unui stâlp antiseismic

Principiu de armare al unui stâlp antiseismic

Principiu de armare al unui stâlp antiseismic

Principiu de armare al unui stâlp antiseismic

Principiu de armare al unui stâlp antiseismic

Principiu de armare al unui stâlp antiseismic

Principiu de armare al unui stâlp antiseismic l 0 = 2 Τ A s A s l bd 1.5l bd (5.48) l bd = 0.25 f yd f bd d bl (C 5.13) Considerând condițiile cele mai severe: l 0 0.2 f yd f ctd d bl f ctd = f ctk,0.05 γ c

Principiu de armare al unui stâlp antiseismic