Aparate electronice de măsurat. Anul III
|
|
- Νικόδημος Θεοτόκης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Aparate electronice de măsurat Anul III
2 Bibliografie: Traian Jurca, Dan Stoiciu, Septimiu Mischie Aparate electronice de masurat, Editura Orizonturi Universitare Timisoara Osciloscop de uz general (schema bloc, mod de functionare) paragraf
3
4
5 2. Sonda cu atenuator pentru osciloscopul de uz general (schema, proiectarea elementelor din schema) paragraf 1.2.3,
6
7 3. Tehnica esantionarii secventiale (principiul, caracteristici) paragraf pag 25,
8 4. Generator sinusoidal RC de joasa frecventa (schema, relatia pentru frecventa de oscilatie, rolul reactiei negative) paragraf pag.43,
9
10 5. Voltmetru de curent continuu (caracteristici, schema de principiu, functionare) paragraf
11 6. Etaj de intrare pentru voltmetre de curent continuu (caracteristici, schema de principiu, functionare) paragraf
12 7. Convertor analog numeric cu dubla integrare (schema de principiu, functionare) paragraf pag 70,
13
14 8. Convertor curent - tensiune pentru multimetre electronice (cerinte, schema de principiu) paragraf
15 9. Convertoare curent continuu curent alternativ de pentru valori medii (schema de principiu, functionare, erori la masurarea valorii efective). paragraf
16
17
18 10. Convertot rezistenta - tensiune pentru multimetre electronice (cerinte, schema de principiu) paragraf
19 Rezulta relatia:
20 Bazele sistemelor flexibile inteligente Anul III
21 BIBLIOGRAFIE: Ivan Bogdanov, CONDUCEREA ROBOTILOR, Ed.Orizonturi Universitare, Reprezentarea rotatiilor spańiale cu ajutorul cuaternionilor pp
22
23 2. Schema bloc a unui sistem robot. FuncŃiile sistemului de conducere pp 23-28;pp
24
25
26
27
28
29 3. Problema conducerii unui robot. pp
30
31 4. Legătura spańiu timp în conducerea unui robot. pp88, pp
32
33
34
35
36 5. Problema conducerii nemijlocite a elementelor c.c.c. Schema de conducere a unei axe. pp ; pp ; pp
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47 6. Cum se realizează conducerea unui robot în cazul conducerii distribuite. pp.27 28; pp ; pp IDEM 5 7. Specificarea mişcării în coordonate c.c.c. pp
48
49
50
51
52
53 8. Generarea mişcării în coordonate c.c.c. Concluzii, avantaje, dezavantaje pentru conducerea in coordonate c.c.c. pp
54
55 9. Conducerea unui robot în coordonate carteziene. Generarea mişcării. pp
56 10. Problema timpului de calcul în conducerea unui robot. Interpolarea liniară. pp
57
58
59
60
61
62 Electronica de putere in comutatie Anul III
63 1. Convertor buck în regim CCM.[1] ( schema, forme de undă, pp.98-99). Factorul de umplere al semnalului rezultat în urma modulării în durată este: α = t T u / u, (3.1) on / S = C max unde : u C este tensiunea de control; u - valoarea maximă a tensiunii liniar variabile; max Convertoarele c.c. c.c. cunosc două moduri distincte de funcńionare: - cu un curent de sarcină neîntrerupt (continuos conduction mode CCM); - cu un curent de sarcină întrerupt (discontinuos conduction mode DCM). Convertoarele c.c. c.c. fără izolare se vor analiza în aceste două regimuri de funcńionare CONVERTORUL STEP-DOWN ( BUCK) + i L i 0 U i - + u 0i - L C + u 0 - R u 0i U i U 0 t t on t off T s Fig.3.4. Convertorul buck. Convertorul produce o tensiune de ieşire a cărei valoare medie este mai mică decât a tensiunii de la intrare. În fig.3.4 este prezentat convertorul buck, care debitează pe o sarcină rezistivă. Considerând comutatorul ca un întrerupător ideal, se poate calcula valoarea medie a tensiunii de ieşire, U 0 : U TS ton TS ton 0 = u0 ( t) dt = U i dt + 0dt = U i = αu i. TS T S TS T 0 0 ton S (3.2) łinând cont de relańia (3.1), avem: uc U 0 = U i = αuc. (3.3) u max Prin modificarea factorului de umplere al semnalului de comandă se poate controla valoarea medie a tensiuni de ieşire. Totodată se poate vedea că tensiunea U 0 se modifică liniar cu tensiunea de comandă.
64 αt s α 1 T s α 2 T s CONVERTORUL BUCK ÎN REGIM CCM (U i -U 0 ) A t B i L (-U 0 ) T s I L =I 0 t t on t off i L i L u L + u L U i C U 0 U i C U a) b) Fig.3.5. Regimul de curent neîntrerupt: a) comutator închis; b) comutator deschis. 2. Convertor buck în regim DCM cu U i = constant. [1] [ fig.3.7, U 0 = f(u i ), pp ]. Reprezentarea grafică a acestei relańii este redată în figura 3.6b. Păstrând U i, L, T S constante, valoarea maximă a curentului de ieşire pentru care se ajunge la regimul de curent întrerupt se obńine pentru α = 0,5. TSU i ( I L ) L max =, (3.9) 8L iar ( I ) 4( I ) max α(1 α). (3.10) L L = L L u i i Lmax u L U i U 0 i L I L =I 0 t T s -U 0 Fig.3.7. Regimul de curent întrerupt. Dacă U i este constant şi U 0 este variabil, în funcńionarea convertorului apar momente când, în funcńie de valoarea lui α, curentul prezintă discontinuităńi. Spre exemplu, dacă consumul
65 de putere de la ieşire scade ( adică R S creşte), valoarea medie a curentului prin bobină scade şi se ajunge la situańia reprezentată în figura 3.7. Pentru a ilustra acest fenomen, se va calcula raportul U 0 /U i şi se va pune in evidenńă în ce condińii apare regimul de curent întrerupt, dacă tensiunea de ieşire se modifică. Din diagrama din figura 3.7 avem: U U ) αt + ( U ) α T 0, (3.11) adică ( i 0 S 0 1 S = U 0 α =. (3.12) U i α + α1 Tot din diagramă rezultă: U 0 il max = α1ts, (3.13) L 1,0 0,75 0,5 0,25 U 0 /U i Discontinuu α =1,0 0,9 0,7 0,5 0,3 0,1 0,5 1,5 2,0 1,0 U i =cons t. ( ( I L I ) 0 L max ) Fig.3.8. Caracteristica convertorului buck la U i = const. ( αts + α1ts ) 1 ( α + α1) I 0 = il max = il max. (3.14) 2 TS 2 łinând cont de relańia (3.13), rezultă: U 0α1TS ( α + α1) U its I 0 = = αα1 = 4( I L ) L max αα 1, (3.15) 2L 2L 3.. PulsaŃiile tensiunii de ieşire la convertorul buck.[1,pp ]. PulsaŃia, vârf la vârf, a tensiunii pe condensator este:
66 u L (U i U 0 ) t ( U 0 ) i L Q I L /2 T s /2 I L = I 0 t u 0 U 0 U 0 t Fig PulsaŃiile tensiunii pe condensatorul de filtraj. Q 1 1 I T L S U 0 = =. (3.23) C C Cum pe intervalul t off este valabilă relańia: U 0 I L U 0 (1 α) TS = L, I L =, t L off pulsańia tensiunii este: TS ( 1 α) TSU 0 U0 =, (3.24) 8LC iar 2 U α π f c 2 = TS = (1 α)( ), (3.25) U 0 8 LC 2 f S unde 1 1 f S =, f c =. TS 2π LC RelaŃia (3.25) ne arată că amplitudinea pulsańiilor poate fi minimizată dacă frecvenńa f c a filtrului trece jos este mult mai mică decât f S. Se mai observă că amplitudinea pulsańiilor nu depinde de valoarea curentului de sarcină.
67 3.2.2.CONVERTORUL STEP-UP (BOOST) Convertorul boost se utilizează la construcńia surselor de alimentare care oferă tensiune stabilizată de valoare medie mai mare decât a tensiunii de intrare. În figura 3.11 se prezintă schema de principiu a acestui convertor. i L D i 0 + L U i C R U 0 - Fig Convertorul Boost. Când comutatorul este închis, dioda este invers polarizată, iar tensiunea de la intrare creează curent doar prin inductanńa L. Circuitul de sarcină este izolat de circuitul de intrare. Când comutatorul se deschide, etajul de la ieşire primeşte energie atât de la bobină, cât şi de la sursa de alimentare U i. În regim permanent 4. Convertorul boost în regim CCM.[1] ( schema, forme de undă, pp ). Figura 3.12 redă principalele forme de undă ce caracterizează acest regim de funcńionare. Cum integrala de timp a tensiunii la bornele inductanńei, pe o perioadă, este nulă, putem scrie: u L U i t (U i - U 0 ) i L I L t T s t on t off i L + u L + U i U 0 b) - - -
68 U iton + i off i ( ton toff ) U 0toff ( U U 0 ) t = 0, U + =. (3.26) ÎmpărŃind fiecare membru cu T S, avem: U 0 TS 1 = =. (3.27) U t 1 α şi i off Dacă pierderile de putere pe comutator sunt nule P i = P ) : ( 0 U I U I, i i = 0 0 (3.28) I 0 I i = 1 α. (3.29) Şi la acest convertor, ca urmare a modificării în limite largi a curentul cerut de consumator, se poate ajunge în zona în care curentul poate trece de la regimul de curent neîntrerupt la regimul de curent întrerupt. Figura 3.13 redă formele de undă pentru cazul limită. i L u L u L (I L ) Lmax i Lmax (I 0 ) Lmax (I L ) L (I L ) L t on t off (I 0 ) L T s (1/3) 0,5 Fig Convertorul boost la limita de continuitate. 1 α S-a reprezentat situańia când curentul i L se anulează chiar în momentul în care se sfârşeşte timpul de blocare t off. 5 PulsaŃiile tensiunii de ieşire la convertorul boost.[1, pp.113]. i D Q Q I D =I 0 t on t 0ff t u 0 U 0 U 0 αt s (1-α)Ts ) t Fig PulsaŃiile tensiunii de ieşire la convertorul boost.
69 Calculul pulsańiilor tensiunii de la bornele condensatorului de filtraj se face pe baza formelor de undă prezentate în figura 3.16, forme ce caracterizează funcńionarea convertorului cu curent neîntrerupt. AdmiŃând că prin rezistenńa de sarcină circulă doar valoarea medie a curentului de ieşire, iar prin capacitate componentele variabile în timp ale acestuia, aria haşurată în figura 3.16 reprezintă sarcina electrică Q cu care se încarcă condensatorul: Q I 0TSα U 0 αts U 0 = = =, (3.43) C C R C U 0 αts TS iar = = α, (3.44) U RC τ 0 6. Convertorul buck boost în regim CCM..[1] (schema, forme de undă, pp ). Convertorul buck-boost poate fi obńinut prin conectarea în cascadă a două convertoare: unul de tip buck şi unul de tip boost. În regim stańionar la ieşirea convertorului pot rezulta tensiuni a căror valoare medie poate fi mai mare sau mai mică decât tensiunea de alimentare de la intrare. Schema convertorului este redată în figura i i U i - L C i L - R U 0 + Fig Convertorul buck boost. Când comutatorul este închis, sursa de alimentare U i determină creşterea energiei electromagnetice înmagazinate în inductanńă. Dioda este blocată. Când comutatorul se deschide, energia din bobină este cedată rezistenńei de sarcină. Capacitatea de filtraj se consideră de valoare mare, aşa că tensiunea la bornele ei o considerăm tot timpul constantă CONVERTORUL BUCK-BOOST ÎN REGIM CCM Figura 3.18 redă formele de undă corespunzătoare celor două stări ale comutatorului. Se observă că: U α T = U (1 α) T, i S 0 S i 0
70 u L U i t i L (-U 0 ) I Lmax I L = I i I Lmin t t on t off + - U i U 0 u L i L U i u L i L U U 0 U i = 1 a) b) Fig Convertorul buck boost (CCM): a) comutator închis; b)comutator deschis. α α. i 0 (3.45) RelaŃia (3.45) arată că raportul între tensiunea de ieşire şi cea de intrare este egal cu produsul factorilor de conversie ai celor două tipuri de convertoare 7. Convertorul CUK.[1, pp , schema şi principiul de funcńionare]. i 0 + U i R - boost Fig CombinaŃie de convertoare boost şi buck Convertorul CUK a fost conceput ca o variantă a convertoarelor buck şi boost conectate în cascadă (fig.3.23), astfel încât să rezulte un convertor la care curentul absorbit de la sursa de alimentare să aibă pulsańii mai mici decât la convertorul boost, iar curentul de ieşire să aibă pulsańii mai mici decât la convertorul buck. În plus, acest lucru este realizat doar cu un singur tranzistor. buck + L 1 I L1 C 1 L 2 I L2 U i U L1 U C U L2 D Q 1 C 2 U o R - Fig Convertorul CUK.
71 u L1 U i U L 1 t u L2 U C1 - U U L2 t U i - -U o i L1 t on t off i L2 t on t off αt s Ts I L1 t αt s T s I L2 t Fig Formele de undă caracteristice funcńionării convertorului. Circuitul boost-buck rezultat în figura 3.23 poate fi simplificat, obńinându-se configurańia din fig În figura 3.25 se prezintă formele de undă ce caracterizează funcńionarea convertorului. 8. Convertorul forward.[1, pp , schema şi principiul de funcńionare]. + U i i 1 Q U 1 i D 2 D 3 L i L C R S i S - D 1 Fig Convertorul forward. U 1 t 1 t 2 t U Q 2U i U i i 1 T s t t i 3 t i L I Lmax I Lmin t Fig Formele de undă pentru convertorul forward.
72 i D i D1 i D2 Schema convertorului şi principalele forme de undă ce caracterizează funcńionarea sunt redate în figura 3.43 şi Convertorul d.c.-d.c. în contratimp. [ 1, pp , schema şi principiul de funcńionare]. Convertorul c.c.-c.c. în contratimp cu transformator este prezentat în figura El poate fi echivalat cu două convertoare de tip forward, care lucrează pe aceeaşi sarcină, în antifază. Q 1 D 1 L + - L 1 L 2 C R S + - U i Q 2 L 1 L 2 Fig Convertor în contratimp. D 2 Formele de undă sunt redate în figura Diodele D 1 şi D 2 redresează tensiunea din secundar, furnizând împreună curentul care străbate inductivitatea de filtraj. În intervalul de timp în care tranzistoarele sunt blocate, secundarul transformatorului este scurtcircuitat de către cele două diode, care îndeplinesc în acest moment ( în paralel) rolul de element de nul, ele fiind parcurse de curentul generat de energia înmagazinată în inductivitate L. Când unul din tranzistoare este în stare de conducńie, tensiunea pe celălalt este suma tensiunilor din primar, adică 2U i. Din formele de undă din figura 3.51 se constată că pentru o anumită valoare medie a curentului de sarcină, curentul mediu printr-un tranzistor este jumătate din curentul de sarcină, fapt ce determină o solicitare termică a acestora mult mai mică. Tensiunea de la ieşire este dată de relańia: u 2 Q 1 on Q 2 on i L t I L max I L min t Fig Formele de undă aferente convertorului în contratimp. t unde: U S Ui = 2α, (3.120) n α este factorul de umplere;
73 n - raportul de transformare. 10. Convertor d.c.- d.c. în contratimp în montaj semipunte [ 1, pp , schema şi principiul de funcńíonare]. SoluŃia constructivă de tip semipunte (fig.3.53) este foarte larg răspândită pentru că: - permite conectarea directă la reńeaua de 220V fără transformator de separare; - oferă posibilitatea egalizării intervalelor de conducńie a tranzistoarelor, chiar dacă caracteristicile lor diferă între ele. Q 1 D 5 D 7 L D 1 D 2 U C1 C 1 R 1 C 3 C R S 220 V D 3 D 4 C 2 R 2 Q 2 U C2 D 6 D 8 Fig Convertor în contratimp în semipunte. Un capăt al transformatorului este conectat între cele două tranzistoare, iar cel de al doilea este conectat la un punct cu potenńial creat de capacităńile C 1 şi C 2 a cărui valoare este U i /2 (R 1 = R 2, C 1 = C 2 ). Când Q 1 conduce, capătul de sus al transformatorului ajunge la potenńialul pozitiv creat de sursa de alimentare, formată din puntea redresoare ( D 1 D 4 ). Când tranzistorul Q 1 se blochează şi intră în conducńie Q 2, se schimbă sensul de circulańie al curentului în primar. Prin comanda alternativă a celor două tranzistoare, în primar se va obńine o tensiune alternativă în amplitudine de 155V. Se observă că tensiunea pe tranzistoare în stare blocată nu poate depăşi valoarea tensiunii de alimentare. La un randament η = 0, 8, curentul prin tranzistoare ajunge la valoarea [14]: U C U C t U U 2 U 1 t S 1 b) S 2 S 1 > S 2 t U 2 S 1 Tens. de t S 2 S1 = S 2 a) Fig Explicativă pentru comportarea tranzistoarelor când nu există condesatorul C (cazul a ) şi când este introdus condensatorul (cazul b).
74 RadiocomunicaŃii Anul III
75 1. DefiniŃi parametrii discretizării semnalelor de voce, respectiv audio hi-fi, şi determinańi debitele corespunzătoare DefiniŃi şi comparańi cele două principii de reducere a zgomotului
76
77 3. DefiniŃi şi comparańi tehnicile de cuantizare uniformă şi neuniformă. 8, 12
78 4. PrezentaŃi structura camerei foto digitale şi elementele de reglaj. 5, 6, 8, 9
79 5. PrezentaŃi principiul compresiei JPEG
80
81 6. DefiniŃi parametrii şi componentele semnalului video complex. ReprezentaŃi oscilograma unei linii TV. 8, 11, 12
82 7. IndicaŃi semnalele folosite în transmisia televiziunii în culori, expresiile acestora şi justificarea alegerii lor. 19, 20, 21
83 8. DefiniŃi parametrii discretizării semnalului video, indicańi formatele reprezentative de eşantionare şi determinańi debitele corespunzătoare. 1,2,7,8
84 9. DefiniŃi tipurile de imagini folosite în MPEG şi explicańi principiul compresiei
85 10. PrezentaŃi structura şi parametrii unui canal TV. 2,3
86 Sisteme cu logică programabilă Anul III
87 1. Implementarea unei funcţii cu o structură programabilă (arhitectură ŞI-SAU) 01 PLD, FPGA, ASIC, slide 10, 16, 24, 30.
88 2. Arhitectura PAL şi GAL: schemă, funcţionare, avantaje şi dezavantaje 01 PLD, FPGA, ASIC, slide 27-29
89 3. Explicarea arhitecturii pipeline 02 Principalii producători, organigrama fluxului de programare, tehnica pipeline, slide 34-37
90
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice
Διαβάστε περισσότεραUtilizarea regimului discontinuu de conducńie în invertoarele conectate la reńea
Utilizarea regimului discontinuu de conducńie în invertoarele conectate la reńea Invertor = dispozitiv electronic care transformă curentul continuu în curent alternativ AplicaŃii: acńionări electrice de
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραDiode semiconductoare şi redresoare monofazate
Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare -2-
Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Invertoare-2-
Electronică Analogică Invertoare-2- 2.3.5. Invertoare autonome polifazate Invertoarele autonome polifazate se pot realiza prin cuplarea convenabilă a m invertoare monofazate. Schema bloc a unui invertor
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE
LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραSURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V
EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0112... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 3 3. Lista de componente 4 4. Amplasare componente 4 5. Tutorial Surse
Διαβάστε περισσότεραCAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII
CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOAE ŞI APLICAłII 2.1 NOłIUNI FUNDAMENTALE DESPE DIODE Dioda semiconductoare (sau mai simplu, dioda) are la bază o joncńiune pn, joncńiune care se formează la contactul unei regiuni
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului
Διαβάστε περισσότεραCap.4. REDRESOARE MONOFAZATE
INRODUCERE IN ELECRONICA APLICAA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 4.1 Cap.4. REDRESOARE MONOFAZAE Redresoarele transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. Funcţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραAmplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal
Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal În curent continuu, unde valoarea tensiunii şi a curentului sunt constante în timp, exprimarea cantităńii acestora în orice moment este destul de uşoară.
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραRedresoare monofazate cu filtru C
LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE Probleme generale
3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.
Διαβάστε περισσότεραCOMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR
Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραL7. REDRESOARE MONOFAZATE
L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότερα