Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Tranzistoare bipolare cu joncţiuni"

Transcript

1 Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători sub diverse forme (capsule), iar în Figura 1 sunt prezentate mai multe variante. Figura 1. Tranzistoare bipolare cu joncţiuni. Cele trei terminale ale tranzistorului bipolar îndeplinesc roluri diferite, fiind identificate sub următoarele denumiri: EMITOR BAZĂ COLECTOR. În funcţie de structura lor, tranzistoare bipolare se clasifică în două tipuri şi anume: NPN PNP În circuitele electronice, tranzistoarele bipolare sunt simbolizate ca în Figura 2. Figura 2. Simbolul electronic al tranzistoarelor bipolare. La nivelul tranzistorului bipolar apar 6 mărimi electrice de terminal: 3 curenţi electrici curenţii prin cele 3 terminale, care sunt notaţi astfel: o i E curentul de emitor o i B curentul de bază o i C curentul de colector 3 tensiuni electrice tensiunile între terminalele tranzistoarelor, notate astfel: o v BE tensiunea bază-emitor 1

2 o v BC tensiunea bază-colector o v CE tensiunea colector-emitor Sensul curenţilor electrici în termnalele tranzistorului bipolar este acelaşi cu sensul săgeţii care indică emitorul în simbolul electronic al tranzistorului bipolar. Referinţele tensiunilor între terminalele tranzistorului depind de tipul tranzistorului bipolar. În Figura 3 sunt prezentate mărimile electrice ale tranzistorului bipolar, în funcţie de tipul său. Figura 3. Mărimile electrice ale tranzistoarelor bipolare. Între mărimile electrice ale tranzistorului bipolar există următoarele relaţii generale: relaţia între curenţii prin terminalele tranzistorului: i E = ib + ic 1 relaţia între tensiunile dintre terminalele tranzistorului: vbe = vbc + vce NPN 2 veb = vcb + vec PNP relaţia între curentul de colector şi tensiunea bază-emitor: v i BE C I S exp 3 VT unde I S este un curent de saturaţie de valoare foarte redusă (ordinul nanoamperilor sau mai mic), iar V T este tensiunea termică. Relaţia 3 descrie de fapt proprietatea unui tranzistor bipolar de a genera curenţi de colector de valori mari, în condiţiile unei creşteri foarte reduse a tensiunii bază-emitor. Un astfel de comportament poate fi exploatat eficient în construirea circuitelor de amplificare a semnalelor. 2. Funcţionarea tranzistorului bipolar. Tranzistorul bipolar poate funcţiona în patru moduri distincte, denumite regiuni de funcţionare, stabilite de semnul tensiunilor bază-emitor v BE, respectiv bază-colector v BC. Astfel, pentru un tranzistor bipolar de tip NPN, cele patru regiuni de funcţionare sunt următoarele (semnul tensiunilor v BE, respectiv v BC este raportat la referinţele considerate în Figura 3): REGIUNEA ACTIVĂ NORMALĂ (RAN): o condiţia de funcţionare: v BE > 0[V] şi v BC < 0[V] o în această regiune de funcţionare, tranzistorul bipolar poate fi utilizat pentru prelucrarea analogică a semnalelor (informaţiilor), fiind singura regiune de funcţionare în care tranzistorul bipolar poate AMPLIFICA LINIAR semnale; REGIUNEA DE SATURAŢIE: o condiţia de funcţionare: v BE > 0[V] şi v BC > 0[V] o în această regiune de funcţionare v CE < 0,5[V] 2

3 o este o regiune de funcţionare în care tranzistorul bipolar poate fi utilizat pentru prelucrarea digitală a semnalelor sau pentru generarea semnalelor digitale (biţi); REGIUNEA DE BLOCARE: o condiţia de funcţionare: v BE < 0[V] şi v BC < 0[V] o în această regiune de funcţionare toţi curenţii electrici ai tranzistorului sunt zero o este o regiune de funcţionare în care tranzistorul bipolar poate fi utilizat pentru prelucrarea digitală a semnalelor sau pentru generarea semnalelor digitale (biţi); REGIUNEA ACTIVĂ INVERSĂ: o condiţia de funcţionare: v BE < 0[V] şi v BC > 0[V] o în această regiune de funcţionare, tranzistorul poate fi utilizat pentru prelucrarea analogică a semnalelor (informaţiilor), dar, datorită amplificării foarte slabe a semnalelor, se evită utilizarea tranzistorului în această regiune; 3. Modelarea funcţionării tranzistorului bipolar. Din relaţia 3 se constată că tranzistorul bipolar este un ELEMENT DE CIRCUIT NELINIAR. Analiza circuitelor care conţin elemente de circuit neliniare este dificilă. Din acest motiv, întotdeauna este util ca, pentru aceste elemente de circuit neliniare, să se dezvolte MODELE LINIARE, valabile în anumite condiţii de funcţionare. La fel se pune problema şi în cazul tranzistoarelor bipolare. A. Modelarea funcţionării tranzistorului bipolar în RAN. În circuitele electronice analogice, tranzistorul bipolar este utilizat cu precădere în această regiune, motiv pentru care modelarea funcţionării sale în RAN este extrem de utilă. Modelarea funcţionării tranzistorului bipolar în RAN se bazează pe următoarea relaţie între curentul de colector şi cel din bază: i C β i B 4.a unde β este unul din cei mai importanţi parametri ai tranzistorului bipolar, reprezentând factorul (coeficientul) de amplificare în curent al tranzistorului. Parametrul β este o constantă adimensională, valoarea sa variind între anumite limite, chiar pentru aceeaşi familie de tranzistoare bipolare, fiind de ordinul sutelor pentru tranzistoare de tip NPN, respectiv de ordinul zecilor, pentru tranzistoare de tip PNP. De exemplu, pentru tranzistorul bipolar de tip NPN BC107, parametrul β are valoarea cuprinsă în intervalul [ ]. Din relaţia 4.a se poate deduce că tranzistorul bipolar generează în colector un curent i C a cărui valoare depinde de curentul de bază i B. Acest comportament poate fi modelat prin intermediul unui generator de curent comandat în curent. Din relaţiile 3 şi 4.a rezultă că valoarea curentului i B depinde exponenţial de tensiunea v BE, în mod asemănător cu modul în care depinde curentul printr-o diodă de tensiunea pe aceasta. Din acest motiv, între bază şi emitor, un tranzistor bipolar se comportă ca o diodă semiconductoare şi în consecinţă poate fi modelat prin intermediul modelelor propuse pentru dioda semiconductoare. Astfel, în primă fază, circuitul echivalent care modelează comportamentul tranzistorului bipolar în RAN este prezentat în Figura 4.a, iar circuitul echivalent LINIAR, care poate fi utilizat în analiza circuitelor, care conţin tranzistoare bipolare funcţionând în RAN, este cel prezentat în Figura 4.b. În acest circuit, dioda a fost modelată prin intermediul circuitului echivalent al modelului liniar pe porţiuni, în care s-a neglijat rezistenţa echivalentă a acesteia. În circuitul echivalent 4.b valoarea V D este de aproximativ 0,6[V], valoarea tensiunii de prag a diodei semiconductoare. Aşadar, dacă tranzisotrul bipolar funcţionează în RAN, devine valabilă relaţia: 3 [ V ] v BE 0, 6 4.b

4 Relaţiile.4.a şi.4.b caracterizează funcţionarea tranzistorului bipolar în RAN. Figura 4. Circuitul echivalent care modelează comportamentul tranzistorului bipolar în RAN. În circuitele echivalente de mai sus, toate mărimile electrice sunt reprezentate în componente totale. Din acest motiv, modelul de mai sus este valabil atât în regim de curent continuu, cât şi în regim variabil de semnal mare. Un tranzistor bipolar funcţionează în regim de curent continuu, dacă mărimile sale electrice au valori constante în timp. Un tranzistor bipolar funcţionează în regim variabil de semnal mare, dacă mărimile sale electrice au valori variabile în timp, iar amplitudinea tensiunii între bază şi emitor, notată V be este mai mare decât o valoare aproximativă de 12,5[mV]. Revenind la relaţia 4.a, aceasta indică faptul că, un tranzistor bipolar care funcţionează în RAN, are următoarele proprietăţi importante: amplifică puternic în curent (i B este crescut de sute de ori şi furnizat ca i C ) amplificarea este liniară (între i C şi i B este o relaţie liniară). Aceste proprietăţi constituie elemente fundamentale, utilizate în proiectarea circuitelor capabile să amplifice semnale. B. Modelarea funcţionării tranzistorului bipolar în variabil de semnal mic. Modelul prezentat în acest paragraf se poate aplica numai în cazul în care tranzistorul bipolar funcţionează în regim variabil de semnal mic. Un tranzistor bipolar funcţionează în regim variabil de semnal mic, dacă mărimile sale electrice au valori variabile în timp, iar amplitudinea tensiunii între bază şi emitor, notată V be este mai mică decât o valoare aproximativă de 12,5[mV]. În aceste condiţii, comportamentul tranzistorului bipolar poate fi considerat ca fiind LINIAR şi în consecinţă poate fi modelat prin intermediul unui circuit LINIAR. Deoarece tranzistorul bipolar se comportă asemănător unei diode între bază şi emitor, acesta se modelează între cele 2 terminale cu ajutorul modelului diodei semiconductoare valabil în regim variabil de semnal mic. În consecinţă, între bază şi emitor, un tranzistor bipolar se modelează prin intermediul unei rezistenţe de semnal mic, notată r π. Următorul indiciu în cadrul modelului dezvoltat este furnizat de către relaţia 3. Deoarece se remarcă faptul că i C variază în funcţie de v BE, este util să se determine modul în care se manifestă această variaţie. Informaţii în acest sens se pot obţine calculând derivata curentului i C în funcţie de tensiunea v BE pentru cazul în care valoarea curentului de colector este menţinută la o valoare constantă, notată I C. Valoarea derivatei respective se notează cu g m şi se numeşte PANTA tranzistorului bipolar: I g m = C 5 V T 4

5 unde I C este curentul CONTINUU prin colectorul tranzistorului. Valoarea pantei tranzistorului bipolar se exprimă în mod uzual în [ma/v] şi furnizează o mărime asupra capacităţii tranzistorului respectiv de a amplifica curentul electric în colector: cu cât panta tranzistorului este mai mare, cu atât mai mult tranzistorul respectiv poate amplifica curentul în colector, pe seama unei variaţii a tensiunii bază-emitor. Rezistenţa echivalentă în regim de semnal mic între bază şi emitor, r π se calculează conform unei relaţii similare relaţiei de calcul a rezistenţei echivalente de semnal mic a diodei semiconductoare, în care se ţine cont de relaţia 4.a: β r π = 6 gm Mărimile g m şi r π reprezintă parametrii modelului de semnal mic ai tranzistorului bipolar şi sunt utilizaţi în circuitul echivalent al acestuia, care modelarea comportamentul în regim variabil de semnal mic. Modelul prezentat depinde de frecvenţa la care este utilizat tranzistorul bipolar. Pentru frecvenţe de lucru mai mici decât un prag de aproximativ 1[MHz] (domeniul frecvenţelor joase şi medii), modelul este caracterizat de circuitul echivalent prezentat în Figura 5. În acest circuit, mărimile electrice I b, I e şi I c reprezintă amplitudinile curenţilor de bază, emitor, respectiv colector, iar V be reprezintă amplitudinea tensiunii bază-emitor şi nu trebuie confundată cu tensiunea continuă V BE care, pentru cazul în care tranzistorul bipolar funcţionează în RAN, are valoarea de aproximativ 0,6[V]. Figura 5. Circuitul echivalent al modelului tranzistorului bipolar, valabil în regim variabil de semnal mic, pentru frecvenţe joase şi medii. Pentru frecvenţe de lucru mai mari decât un prag de aproximativ 1[MHz] (domeniul frecvenţelor înalte), funcţionarea tranzistorului bipolar este afectată de anumite fenomene dinamice, de natură capacitivă, care pot fi modelate prin intermediul unor aşa numite CAPACITĂŢI PARAZITE, reunite în parametrii notaţi c π, respectiv c µ. Circuitul echivalent valabil în acest caz este prezentat în Figura 6. Valorile capacităţilor parazite sunt furnizate în cataloagele de tranzistoare bipolare. Figura 6. Circuitul echivalent ale modelului tranzistorului bipolar, valabil în regim variabil de semnal mic, pentru frecvenţe înalte. 5

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare -

GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare - GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE - exemplu de proiectare - Presupunem ca se doreste obtinerea unui oscilator cu urmatoarele date de proiectare: Frecventa de oscilatie reglabila in intervalul 2 5

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

4. FAMILIA DE CIRCUITE INTEGRATE NUMERICE CMOS ( )

4. FAMILIA DE CIRCUITE INTEGRATE NUMERICE CMOS ( ) 4. FAMILIA DE CIRCUITE INTEGRATE NUMERICE CMOS (9.4.4) 4.. INTRODUCERE Familia de circuite integrate CMOS a fost dezvoltată aproximativ în aceeaşi perioadă cu familia TTL, dar iniţial a avut o extindere

Διαβάστε περισσότερα

Schema bloc ale unui stabilizator liniar de tensiune cu element de reglare serie, cu bucla de reactie.

Schema bloc ale unui stabilizator liniar de tensiune cu element de reglare serie, cu bucla de reactie. TABLZATOAE istemul electronic care menţine invariante în timp caracteristicile semnalelor de ieşire în condiţii de variaţie, în domenii specificate, a mărimilor de intrare poartă numele de stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII

CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOAE ŞI APLICAłII 2.1 NOłIUNI FUNDAMENTALE DESPE DIODE Dioda semiconductoare (sau mai simplu, dioda) are la bază o joncńiune pn, joncńiune care se formează la contactul unei regiuni

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE

4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE 4 POLAZAA ANZSOALO POLA ircuitul de polarizare are rolul de a poziţiona într-un punct de pe caracteristica statică, numit Punct Static de uncţionare (PS) ezultă că circuitul de polarizare trebuie să asigure

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă

Capitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă 104 apitolul 9 tabilizatoare de tensiune continuă 9.1 lasificarea stabilizatoarelor de tensiune continuă Pentru o funcţionare corectă a aparaturii electronice şi pentru asigurarea preciziei funcţionării

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII CAPITOLL 4 AMPLIFICATOAE DE MĂSAE. APLICAŢII 4.. Noţiuni fundamentale n amplificator este privit ca un cuadripol. Dacă mărimea de ieşire este de A ori mărimea de intrare, unde A este o constantă numită

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURESTI UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE Elev : Popa Maria Clasa :a-xi-a A Indrumator:prof.Chirescu Emil APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

ARHITECTURA, FUNCŢIONAREA ŞI APLICAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555

ARHITECTURA, FUNCŢIONAREA ŞI APLICAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555 ARHITETURA, FUNŢIONAREA ŞI APLIAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555 1. Arhitectura temporizatorului 555 Temporizatorul 555 a fost folosit prima oară în 1971 de Signetics orporation şi a fost primul temporizator

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5

TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5 TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE 1 TESTARE Procedura de evaluare sau o metoda de determinare a unei calitati, performante, etc. IN FAZA DE PROIECTARE/ DEZVOLTARE DE-A LUNGUL CICLULUI DE VIATA Validare/

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICAREA ŞI PRELUCRAREA SEMNALULUI VIDEO

AMPLIFICAREA ŞI PRELUCRAREA SEMNALULUI VIDEO CAPITOLUL 5 AMPLIFICAREA ŞI PRELUCRAREA SEMNALULUI VIDEO Semnalul video obţinut la ieşirea tubului videocaptor trebuie amplificat şi prelucrat pentru a fi folosit în echipamentele de televiziune. La tubul

Διαβάστε περισσότερα

APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare)

APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) LUCRAREA NR. 1 APARATE UTILIZATE CURENT ÎN LABORATOR (funcţionare şi utilizare) 1. Multimetrul clasic Acest aparat permite măsurarea curenţilor şi tensiunilor în curent continuu şi în curent alternativ

Διαβάστε περισσότερα

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei

Διαβάστε περισσότερα

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU

FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU FIZICA CAPITOLUL: LCTICITAT CUNT CONTINUU. Curent electric. Tensiune electromotoare 3. Intensitatea curentului electric 4. ezistenţa electrică; legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit 4.. Dependenţa

Διαβάστε περισσότερα

5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP

5 TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP ..Anghel - Bazele electronicii analogice şi igitale 5 TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 5.1 Clasificare Tranzistorul cu efect e câmp (TEC) este un tranzistor unipolar pentru că în interiorul lui conucţia electrică

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Home Automation EP 0006... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 2 5. Tutorial Dioda Zenner 3-8

Διαβάστε περισσότερα

1 CIRCUITUL ELECTRONIC

1 CIRCUITUL ELECTRONIC S.D.Anghel Bazele electronicii analogice şi digitale CICUITUL ELECTONIC. Elemente de circuit. eţea electrică Un circuit electronic este un ansamblu de comonente electronice conectate între ele entru generarea

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea unui amplificator

Proiectarea unui amplificator Proiectarea unui amplificator sl. dr. Radu Damian Notă importantă. În acest document nu există "informaţia magică" ascunsă în două rânduri de la mijlocul documentului. Trebuie parcurs pas cu pas fără a

Διαβάστε περισσότερα

1.7 TRANZISTORUL MOSFET DE PUTERE.

1.7 TRANZISTORUL MOSFET DE PUTERE. 1.7 TRANZISTORUL MOSFET DE PUTERE. Din multitudinea tranzistoarelor utilizând tehnologia MOS (metal-oxid-semiconductor) şi efectul de câmp (FET), în electronica de putere se utilizează cele cu canal indus.

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM TDA7294 POWER AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM TDA7294 POWER AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia HI--FI I Sono & Lightt EP 0221... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. Lista de componente 3 4. PCB 3 5. Tutorial TDA7294 4-6

Διαβάστε περισσότερα

Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive

Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive 1. Scopul lucrării: Iniţierea studenţilor cu proiectarea asistată de calculator (CAD) a unei scheme electrice în vederea simulării funcţionării acesteia;

Διαβάστε περισσότερα

SENZORI SI TRADUCTOARE Lab. 2 Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici

SENZORI SI TRADUCTOARE Lab. 2 Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici SENZORI SI TRADUCTOARE Lab. 2 Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici Măsurarea tensiunilor electrice la bornele circuitelor electronice se realizează cu ajutorul voltmetrelor, aparate ce se conectează

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC Lucrarea nr. 3 STDIL SI VERIFICAREA NI MLTIMETR NMERIC I. INTRODCERE Aparatele de măsurare de tip multimetru permit măsurarea mărimilor electrice cele mai uzuale: tensiune, curent, rezistenţă. Primele

Διαβάστε περισσότερα

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI

2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2.1. Consideraţii generale Utilizarea automobilului constă în transportul pe drumuri al pasagerilor, încărcăturilor sau al utilajului special montat pe

Διαβάστε περισσότερα

L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide

L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide L10. Studiul echipamentelor auxiliare ale sistemelor automate convenţionale pentru procese rapide 1. Obiectul lucrării constă în studierea unor elemente auxiliare, necesare implementării sistemelor de

Διαβάστε περισσότερα

L4. DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE

L4. DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 4. ISPOZITIV OPTOCTRONIC În lucrare se determină caracteristicile curent-tensiune (I-V) pentru următoarele dispozitive optoelectronice: dioda electroluminiscentă, fotodioda, fototranzistorul şi caracteristicile

Διαβάστε περισσότερα

Aparate electronice de măsurat. Anul III

Aparate electronice de măsurat. Anul III Aparate electronice de măsurat Anul III Bibliografie: Traian Jurca, Dan Stoiciu, Septimiu Mischie Aparate electronice de masurat, Editura Orizonturi Universitare Timisoara 2001 1. Osciloscop de uz general

Διαβάστε περισσότερα

REPARTIŢIA TENSIUNILOR ÎNALTE PE LANŢURI DE IZOLATOARE

REPARTIŢIA TENSIUNILOR ÎNALTE PE LANŢURI DE IZOLATOARE REPARTIŢIA TENSINILOR ÎNALTE PE LANŢRI DE IZOLATOARE 1. NOTINI TEORETICE Principalul criteriu distinctiv al sistemelor şi echipamentelor electrice de înaltă tensiune faţă de cele de joasă tensiune îl constituie

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE AMPLIFICATORL C CIRCIT ACORDAT DERIVATIE 4 M IN OT OT Analizor spectru IN Fiura 6 (). Comutatorul K este pe poziţia de R mare. Comutatorul K scurtcircuitează rezistenţa R a. Cunoscând valoarea L a bobinei

Διαβάστε περισσότερα

Manual de utilizare multimetru UT58D CUPRINS

Manual de utilizare multimetru UT58D CUPRINS CUPRINS pag. INTRODUCERE... 3 INSPECTIA CONTINUTULUI... 3 INFORMATII PRIVIND SIGURANTA... 3 REGULI DE SIGURANTA... 3 SIMBOLURI ELECTRICE INTERNATIONALE... 4 STRUCTURA MULTIMETRULUI... 4 COMUTATORUL ROTATIV...

Διαβάστε περισσότερα

6. Bobine. 6.1 Model analitic

6. Bobine. 6.1 Model analitic 6. Bobine Cuprinsul capitolului: - Proprietate esenţială, model analitic simplificat, unitate de măsură, simbol - Circuit echivalent, bobina în regim permanent sinusoidal - Mărimi caracteristice - Marcare

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA ACADEMIEI FORŢELOR AERIENE HENRI COANDĂ BRAŞOV

EDITURA ACADEMIEI FORŢELOR AERIENE HENRI COANDĂ BRAŞOV Marian PEARSICĂ Mădălina PETRESCU Marian PEARSICĂ, Mădălina PETRESCU - MAŞINI ELECTRICE MAŞINI ELECTRICE ISBN 978 973 8415 EDITURA ACADEMIEI FORŢELOR AERIENE HENRI COANDĂ BRAŞOV 2007 Maşini electrice C

Διαβάστε περισσότερα

Tehnici de Optimizare

Tehnici de Optimizare Tehnici de Optimizare Cristian OARA Facultatea de Automatica si Calculatoare Universitatea Politehnica Bucuresti Fax: + 40 1 3234 234 Email: oara@riccati.pub.ro URL: http://riccati.pub.ro Tehnici de Optimizare

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI

STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI Lucrarea nr. STUDIUL, VERIFICAREA SI UTILIZAREA OSCILOSCOPULUI. GENERALITĂŢI DESPRE OSCILOSCOP Osciloscopul permite măsurarea semnalelor prin vizualizarea amplitudinii în timp. Cele două axe ale ecranului

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ

CAPITOLUL 5 TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ CAPITOLUL 5 TRADUCTOARE DE TEMPERATURĂ 5.1 Generalităţi Traductoarele de temperatură sunt cunoscute sub denumirea de termometre. Sunt de două tipuri: - cu contact cu obiectul de măsurat şi - fără contact

Διαβάστε περισσότερα

OSCILOSCOPUL ANALOGIC

OSCILOSCOPUL ANALOGIC OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă

Διαβάστε περισσότερα

Manual de utilizare UT58A/UT58B/UT58C CUPRINS INTRODUCERE... 3 INSPECTIA CONTINUTULUI... 3 INFORMATII PRIVIND SIGURANTA... 3 REGULI DE SIGURANTA...

Manual de utilizare UT58A/UT58B/UT58C CUPRINS INTRODUCERE... 3 INSPECTIA CONTINUTULUI... 3 INFORMATII PRIVIND SIGURANTA... 3 REGULI DE SIGURANTA... CUPRINS Titlu pag. INTRODUCERE... 3 INSPECTIA CONTINUTULUI... 3 INFORMATII PRIVIND SIGURANTA... 3 REGULI DE SIGURANTA... 3 SIMBOLURI ELECTRICE INTERNATIONALE... 4 STRUCTURA MULTIMETRULUI... 4 COMUTATORUL

Διαβάστε περισσότερα

3. Vectori şi valori proprii

3. Vectori şi valori proprii Valori şi vectori proprii 7 Vectori şi valori proprii n Reamintim că dacă A este o matrice pătratică atunci un vector x R se numeşte vector propriu în raport cu A dacă x şi există un număr λ (real sau

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM GENERATOR CU NE 555 EP Colecţia Începători. Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM GENERATOR CU NE 555 EP Colecţia Începători. Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Colecţia Începători EP 0004... Cuprins Introducere 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. Lista de componente 3 4. PCB 4 5. Tutorial Circuitul NE555 5-6 GENERATOR CU NE 555 Avantaj Pret/Calitate

Διαβάστε περισσότερα

1 / R. Rezistenţa electrică se măsoară în ohmi (Ω). Se defineşte şi mărimea numită conductanţă: 1 G. Conductanţa electrică se măsoară în Siemens (S).

1 / R. Rezistenţa electrică se măsoară în ohmi (Ω). Se defineşte şi mărimea numită conductanţă: 1 G. Conductanţa electrică se măsoară în Siemens (S). Capitolul 1 Componente pasive 1.1 Rezistorul 1.1.1 Introducere Materialele se opun trecerii curentului electric datorită proprietăţii numită rezistenţă electrică. Rezistenţa electrică se supune legii lui

Διαβάστε περισσότερα

CAP.4. MĂSURǍRI ELECTRICE

CAP.4. MĂSURǍRI ELECTRICE 3 4.. Noţiuni generale. CAP.4. MĂSRǍRI ELECTRICE Clasificarea instrumentelor de măsurat electrice se poate face după următoarele criterii: - după natura mărimii măsurate; - după natura curentului; - după

Διαβάστε περισσότερα

Amplificatoare de putere

Amplificatoare de putere CAPITOLUL Amplificatoare de putere +15 V R T 1 in D 1 D 2 T 2 8 Ω R -15 V A. Introducere 120 B. Amplificatoare [n clas` A 121 C. Amplificatoare [n contratimp 123 D. Tranzistoare compuse (duble\i) 134 E.

Διαβάστε περισσότερα

10. PROTECTIA INSTALATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNIILOR ATMOSFERICE

10. PROTECTIA INSTALATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNIILOR ATMOSFERICE 10. PROTECTIA INSTALATIILOR ELECTRICE IMPOTRIVA SUPRATENSIUNIILOR ATMOSFERICE 10.1 Protecţia liniilor electrice aeriene împotriva supratensiunilor de trăsnet 10.1.1. Prevederi generale privind protecţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

P = {(Uadc / sqr(2)) * Rap]^2}/50 [W]

P = {(Uadc / sqr(2)) * Rap]^2}/50 [W] Aceasta versiune de SWR metru este una de sine-statatoare si este destinata celor care doresc sa-si construiasca un aparat separat de masurare a SWR-ului si a puterii de radiofrecventa. Acest model de

Διαβάστε περισσότερα

2 Variabile aleatoare

2 Variabile aleatoare Variabile aleatoare În practică, variabilele aleatoare apar ca funcţii ce depind de rezultatul efectuării unui anumit experiment. Spre exemplu, la aruncarea a două zaruri, suma numerelor obţinute este

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - notiţe de curs

Statisticǎ - notiţe de curs Statisticǎ - notiţe de curs Ştefan Balint, Loredana Tǎnasie Cuprins 1 Ce este statistica? 3 2 Noţiuni de bazǎ 5 3 Colectarea datelor 7 4 Determinarea frecvenţei şi gruparea datelor 11 5 Prezentarea datelor

Διαβάστε περισσότερα

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 18 CIRCUITE DE ADAPTARE PE IMAGINI

Lucrarea 18 CIRCUITE DE ADAPTARE PE IMAGINI Lucrarea 18 133 Lucrarea 18 CIRCUITE DE ADAPTARE PE IMAGINI 18.A. OBIECTIVE 1. Studiul adaptării prin circuite în T. 2. Studiul comportării în frecvenţă a adaptorilor în T. 18.B. CONSIDERAŢII TEORETICE

Διαβάστε περισσότερα

Termostat pentru acvarii

Termostat pentru acvarii Termostat pentru acvarii Pentru pastrarea in interiorul acvariilor a unei temperaturi de +26±1 C se poate realiza o schema electronica simpla, sigura in functionare si in acelasi timp ieftina. Alimentata

Διαβάστε περισσότερα

Cap.6. TUBURI ELECTRONICE. TUBUL CATODIC

Cap.6. TUBURI ELECTRONICE. TUBUL CATODIC INTRODUCERE IN ELECTRONIC PLICT - S.l. ing. ILIEV MIRCE Pag. 6.1 Cap.6. TUBURI ELECTRONICE. TUBUL CTODIC 6.1. Introducere Tubul electronic a fost primul element activ (amplificator) in electronica. Cu

Διαβάστε περισσότερα

Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva

Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva Notaţii si noţiuni preliminare Variabila aleatoare: X,Y,U,V,etc., descrisă de funcţie de repartiţie. Variabila aleatoare este asaociată unei populaţii statistice;

Διαβάστε περισσότερα

Materiale Ferimagnetice (ferite)

Materiale Ferimagnetice (ferite) U.T. Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Componente şi Circuite Pasive Materiale Ferimagnetice (ferite) Scopul lucrării : Introducere în utilizarea materialelor magnetice de tip

Διαβάστε περισσότερα

AUXILIAR CURRICULAR CLASA A XI-A

AUXILIAR CURRICULAR CLASA A XI-A MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII PROGRAMUL PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01 AUXILIAR CURRICULAR CLASA A XI-A DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI CALIFICAREA: ELECTRONIST REŢELE DE TELECOMUNICAŢII

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI

Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOEHICULELOR CU ROŢI 5.1 ECUAŢIA GENERALĂ A MIŞCĂRII RECTILINII A AUTOEHICULELOR ŞI CONDIŢIA DE ÎNAINTARE A ACESTORA Se consideră cazul general al unui autovehicul care

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI

Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI Capitolul 6 DINAMICA FRÂNĂRII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI 61 ECUAŢIA GENERALĂ A MIŞCĂRII RECTILINII A AUTOVEHICULULUI FRÂNAT Se consideră un autovehicul care se deplasează cu viteză variabilă pe un drum cu

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE - Probleme zona tematică 5 -

CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE - Probleme zona tematică 5 - CICITE ELECTONICE FNDAMENTALE - Probleme zona tematică 5 -. Se consideră circuitul amplificator din figur de mai jos, pentru care se cunosc parametrii TEC-J: g m = 5mA/V, r ds =, C gd = 5pF, C gs = pf,

Διαβάστε περισσότερα

Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII

Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII Modulul 1 MULŢIMI, RELAŢII, FUNCŢII Subiecte : 1. Proprietăţile mulţimilor. Mulţimi numerice importante. 2. Relaţii binare. Relaţii de ordine. Relaţii de echivalenţă. 3. Imagini directe şi imagini inverse

Διαβάστε περισσότερα

Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor. Note de curs

Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor. Note de curs Aritmetică în domenii de integritate şi teoria modulelor Note de curs În prima parte a cursului, vom prezenta câteva clase remarcabile de domenii de integritate şi legăturile dintre acestea A doua parte

Διαβάστε περισσότερα

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE

FIZICĂ. Elemente de termodinamica. ş.l. dr. Marius COSTACHE FIZICĂ Elemente de termodinamica ş.l. dr. Marius COSTACHE 1 ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ 1) Noţiuni introductive sistem fizic = orice porţiune de materie, de la o microparticulă la întreg Universul, porţiune

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 22. Lagare cu alunecare hidrodinamice si hidrostatice

Capitolul 22. Lagare cu alunecare hidrodinamice si hidrostatice Capitolul 22 Lagare cu alunecare hidrodinamice si hidrostatice T.22.1. Cum influenteaza presiunea de alimentare distributia de presiuni din filmul de lubrifiant al unui lagar radial hidrodinamic? a) presiunea

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra de Maşini electrice

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra de Maşini electrice Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Catedra de Maşini electrice ÎNDRUMĂTOR DE PROIECTARE A MAŞINII ASINCRONE Pentru uz intern La baza acestui îndrumător stă un material elaborat de domnul dr.ing. Madescu

Διαβάστε περισσότερα

MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE

MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE Aplicaţia MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE UTERE. Generalităţi Echipamentele electrice sunt proiectate la o anumită putere aparentă S ce este proporţională cu produsul valorilor eficace

Διαβάστε περισσότερα

MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE ACTIVE

MĂSURAREA MĂRIMILOR ELECTRICE ACTIVE MĂSAEA MĂIMILO ELECTICE ACTIVE Subiecte 6.. Măsurarea intensităńii curentului electric 6.. Măsurarea tensiunii electrice 6.3. Compensatoare de măsurare 6.4. Osciloscopul catodic 6.4.. Tubul catodic 6.4..

Διαβάστε περισσότερα

Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie

Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Biofizică Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Capitolul II. Elemente de mecanică şi aplicaţii în biologie Acest capitol are drept scop familiarizarea cititorului cu cele mai importante noţiuni

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE

CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE 6 CICUITE BACULANTE BITABILE 6. Introducere Circuitele basculante bistabile sau, mai scurt, circuitele bistabile sunt circuite care pot avea la ieşire două stări stabile: logic şi logic. Circuitul poate

Διαβάστε περισσότερα

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx + Corina şi Cătălin Minescu 1 Determinarea funcţiei de gradul al doilea când se cunosc puncte de pe grafic, coordonatele vârfului, intersecţii cu axele de coordonate, puncte de extrem, etc. Probleme de arii.

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 1.1 MOTORUL PAS CU PAS. CARACTERISTICI GENERALE.

CAP. 1.1 MOTORUL PAS CU PAS. CARACTERISTICI GENERALE. CAP. 1.1 MOTORUL PAS CU PAS. CARACTERISTICI GENERALE. O definiţie simplă a motorului pas cu pas este: un dispozitiv electromecanic care converteşte impulsurile electrice în mişcări mecanice discrete. [3,17,22]

Διαβάστε περισσότερα

TEHNOLOGIA ŞI PROIECTAREA TRANSFORMATORULUI DE REŢEA MONOFAZIC DE MICĂ PUTERE - Ghid pentru tema de casă CCP-

TEHNOLOGIA ŞI PROIECTAREA TRANSFORMATORULUI DE REŢEA MONOFAZIC DE MICĂ PUTERE - Ghid pentru tema de casă CCP- TEHNOLOGIA ŞI PROIECTAREA TRANSFORMATORULUI DE REŢEA MONOFAZIC DE MICĂ PUTERE - Ghid pentru tema de casă CCP- 1. Generalităţi Prezentarea de faţă are ca scop cunoaşterea structurii constructive, a tehnologiei

Διαβάστε περισσότερα

III. CONTROLUL SCALAR AL VITEZEI MOTOARELOR ASINCRONE

III. CONTROLUL SCALAR AL VITEZEI MOTOARELOR ASINCRONE . OOU SAA A VTEZE MOTOAEO ASNONE În uncţie de perormanţele dinamice impuse sistemului de acţionare şi de tipul convertorului utilizat pentru comanda motorului asincron, în acţionările reglabile cu control

Διαβάστε περισσότερα

CURSUL AL IV-LEA. Tabelul 1 Greutatea corporală a 1014 pacienţi cu diferite afecţiuni, pe clase din 5kg în 5kg

CURSUL AL IV-LEA. Tabelul 1 Greutatea corporală a 1014 pacienţi cu diferite afecţiuni, pe clase din 5kg în 5kg CURSUL AL IV-LEA 1 Reprezentarea grafică a datelor statistice - Consideraţii generale Sunt două metode de bază în statistică: numerică şi grafică. Folosind metoda numerică putem calcula statistici ca media

Διαβάστε περισσότερα