ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2010

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2010"

Αναστάσιος Καρράς
7 χρόνια πριν
Προβολές:

1 NNŢI ŞI ZOLĂI 00. La aetele unui fi onduto se aliă o tensiune de. În tim de minut in aest fi tee o saină eletiă de 7 C. ezistenţa eletiă a fiului este: Ω; b) 6 Ω; ) 0 Ω; d) 8 Ω; e) 4 Ω; f) 5,5 Ω. q Intensitatea uentului ae tee in fi este I =, ia din legea lui Ohm, Δ t Δt ezistenţa eletiă a fiului = = 0 Ω. q I =, ezultă. n fi de uu (oefiientul temi al ezistivităţii α = 4 0 gad - ) ae ezistenţa 0 = 0 Ω la temeatua de 0 o C. Neglijând dilataea fiului, ezistenţa aestuia la temeatua de 00 o C este: 8 Ω; b) 4 Ω; ) 50 Ω; d) 6 Ω; e) 4 Ω; f) Ω. ezistenţa fiului la 00 o C, 00, este: ( ) 00 = 0 +αδ t = 4 Ω. 3. n aumulato u t.e.m. = ae intensitatea uentului de sutiuit I s = 40 A. Legând la bonele aumulatoului un ezisto, tensiunea la bonele sale devine =. aloaea ezistenţei ezistoului este: 4,5 Ω; b) 3,5 Ω; ) 3,3 Ω; d) 4 Ω; e),5 Ω; f) 3 Ω. Din elaţia uentului de sutiuit, I s =, obţinem ezistenţa intenă,, a susei. Din legea lui Ohm, I = şi I =, obţinem ezistenţa a ezistoului: + = = 3, 3 Ω. I s ( ) 4. Două suse identie de uent ontinuu având fieae t.e.m. de şi ezistenţa intenă de 0,4 Ω sunt legate în aalel la bonele unui ezisto u ezistenţa de 5,8 Ω. Puteea disiată e ezisto este:,6 W ; b) 8,4 W, ) 3, W; d) W; e) 5,8 W; f) 45, W. Puteea disiată e ezisto este P = I u I = + 3 ; ezultă P = 3, W.

2 5. Legea lui Ohm entu o oţiune de iuit ae nu onţine geneatoae eletie, sisă u notaţiile din manualele de fiziă, este: I = ; b) I = ; ) Legea lui Ohm entu o oţiune de iuit este I = ; d) I + = ; e) I = ; f) P = I. I =. 6. În azul tansfeului maxim de utee, andamentul unui iuit de uent ontinuu fomat dint-un geneato u t.e.m, ezistenţa intenă şi un ezisto u ezistenţa este: 75%; b) 95%; ) 50%; d) + Tansfeul maxim de utee se odue ând Pu η= = = 50%. P + + ; e) 5%; f) ( ). =. În aest az, andamentul iuitului este: 7. n o se delasează etiliniu unifom e o suafaţă oizontală e distanţa de 0 m, sub aţiunea unei foţe oizontale de 0 N. Luul meani al foţei de feae este: - J; b) J; ) -00 J; d) 00 J; e) -0 J; f) 0 J. Deoaee delasaea este unifomă, foţa de taţiune este egalată de foţa de feae (ele două foţe având sens ont, astfel înât: L = F d = 00J. t 8. n o este aunat vetial în sus u viteza iniţială v0 =5 m/s. Cunosând aeleaţia gavitaţională g = 0 m/s, timul duă ae oul evine e sol este:,5 s; b),5 s; ) s; d) 3 s; e) 3,5 s; f) s. v0 Timul de uae este egal u timul de oboâe în untul de lansae: t = tu + t = = 3s. g 9. Căldua se măsoaă în S.I. u aeeaşi unitate de măsuă a: temeatua; b) antitatea de substanţă; ) enegia inetiă; d) aaitatea aloiă; e) ăldua molaă; f) ăldua seifiă. [ ] [ ] ăldua = enegia inetiă = J

3 0. tilizând notaţiile din manualele de fiziă, exesia enegiei inetie este: mv mv kx ; b) mgh ; ) ; d) ; e) mv ; f) kv. xesia enegiei inetie este: mv =.. O antitate de gaz ideal auge un ilu fomat dint-o tansfomae izooă în ae esiunea eşte de 8 oi, o destindee adiabatiă şi o omimae izobaă. xonentul adiabati este =,5. andamentul ilului este: 0,57; b) 3/6; ) 5/6; d) 5/4; e) 43,8%; f) 4/5. andamentul ilu lui este η =, unde este ăldua imită e izooă, ia este ăldua edată e izobaă: =υ C ( T T ), e setiv C ( T T ) =υ. 3 Din tansfomaea izooă, =, ezultă T = 8T şi T T = 7T. Din tansfomăile T T 3 izobaă, =, şi adiabatiă, = 3, ezultă T3 = 4T şi T3 T = 3T. Astfel, T T3 3 5 η= = nitatea de măsuă a aeleaţiei în S.I. este: s/m; b) m/s ; ) [ ] m/s a =. - m s ; d) m/s; e) m s ; f) m s. 3. O maşină temiă ideală funţionează duă un ilu Canot, temeatua susei ei fiind 300K ia ea a susei alde u 00 K mai mae. În usul unui ilu luul meani odus este L = 0, kj. aloaea absolută a ălduii edate susei ei înt-un ilu este: 0, kj; b) 0,3 kj; ) 0,5 kj; d) 0, kj; e) 0,6 kj; f) 0,8 kj. 3

4 Din exesia andamentului ilului Canot, ia din luul meani L = obţinem η= L Tee = T, ezultă ăldua imită, ald aldă L = L= 0,3 kj. Tee T 4. n gaz ideal se destinde adiabati. La finalul oesului volumul gazului este de 8 oi mai mae şi esiunea este de 3 de oi mai miă. xonentul adiabati este: 3/5; b) 5/3; ),75; d) 3/; e) 7/5; f). uaţia tansfomăii adiabatie, = 5/3. 3 =, se sie = ( 8 ), de unde ezultă 5. Cunosând onstanta univesală a gazelo efete şi - exonentul adiabati, ăldua molaă la esiune onstantă este: ; b) ; ) + ; d) ; e) ( ) ; f) ( ) +. Din elaţia obet-may e, C =. C = C + şi exesia exonentului adiabati, C = C, obţinem 6. n autotuism înee sa fâneze u aeleaţie onstantă. Duă e a aus un sfet din distanţa ână la oie, viteza este egală u 40 3 km/h. iteza autotuismului în momentul îneeii fânăii este: 50 km/h; b) 60 3 km/h; ) 5 m/s; d) 0 m/s; e) 00 km/h; f) 80 km/h. 0 Siem elaţia lui Galilei, v = v + ad, entu distanţa ână la oie: ad ' entu un sfet din aeastă distanţă: v = v0. ezultă v0 80 = km/h. 0 0= v ad' şi 7. O antitate de gaz ideal aflată la esiunea de 8, 4 0 Pa şi temeatua de 80 K sufeă o tansfomae izooă la sfâşitul ăeia temeatua devine 50 K. Pesiunea finală este: 7 MPa; b) 6 MPa; ) 5,5 MPa; d) 6,5 MPa; e) 7,5 MPa; f) 5 MPa. 6 4

5 Din euaţia tansfomăii izooe, =, ezultă 7,5 MPa. T T 8. Peste un siete fix ideal este teut un fi de masă neglijabilă. Fiul tee int-un manşon fix ae exeită asua sa o foţă de feae onstantă egală u 3 N. La un aăt al fiului este legat un o de masă m = 3 kg, la aătul elălalt unul de masă m. Sistemul se mişă unifom. Se unoaşte g = 0 m/s. Masa m este: 3 kg; b) 6 kg; ) 5,5 kg; d) 0, kg; e) 6, kg; f) 0,5 kg. uaţiile de mişae a elo două oui sunt: mg T = şi mg T =, la ae se adaugă euaţia entu fi: T T F f = 0. F f ezultă m = m+ = 6, kg. g 0 0 5

Σχετικά έγγραφα

POMPE DE CALDURA. Principiul pompei de căldură

POMPE DE CALDURA. Principiul pompei de căldură POMPE DE CALDURA Pompele eletie modene de ălduă, ofeă posibilităţi tehnie efetive pentu eonomisiea de enegie şi edueea emisiilo de CO 2. În azul edueii neesaului de ălduă pin izolaţie temiă îmbunătăţită,