Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode
|
|
- Πράξις Αγγελοπούλου
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea practică a unui stabilizator de tensiune. Simularea în Orcad a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Simularea în Orcad a unui stabilizator de tensiune. I. Noţiuni teoretice Sursa de tensiune continuă Acest circuit este utilizat pentru alimentarea circuitelor electronice cu o tensiune de valoare constantă. În mod ideal, valoarea tensiunii de alimentare trebuie să se menţină la o valoare constantă, indiferent de valoarea curentului solicitat sursei de către circuitul alimentat, sau de variaţiile temperaturii la care lucrează circuitul respectiv. Sursa de tensiune cuprinde blocurile distincte prezentate în Figura 1. Figura 1. Blocurile specifice sursei de alimentare. transformatorul: rolul acestuia este de a reduce variaţia tensiunii sinusoidale furnizată de la priza de alimentare. redresorul de tensiune: rolul acestuia este de a converti tensiunea alternativă aplicată la intrarea sa într-o tensiune continuă pulsatorie. Redresorul este realizat din diode redresoare. filtrul de tensiune: are rolul de a reduce variaţiile tensiunii redresate. În general este realizat prin intermediul unui condensator de capacitate mare (sute microfarazi). stabilizatorul de tensiune: are rolul de a menţine la bornele sale de ieşire o valoare constantă a tensiunii, indiferent de variaţiile tensiunii de intrare, de valoarea curentului solicitat de circuitul alimentat sau de variaţiile temperaturii de lucru. Cel mai simplu stabilizator este realizat cu ajutorul unei diode Zener care funcţioenază în regiunea de straăpungere. Stabilizatoarele performante sunt realizate cu ajutorul tranzistoarelor sau a circuitelor integrate speciale. sarcina: reprezintă circuitul alimentat; acesta poate fi reprezentat prin intermediul unei rezistenţe echivalente calcuate între bornele de intrare ale circuitului respectiv. În continuare se prezintă, pe scurt, principalele noţiuni legate de redresoarele de tensiune, respectiv stabilizatoarele de tensiune. Redresoare monofazate de tensiune Aceste circuite realizează conversia energiei de curent alternativ în energie de curent continuu, scopul acestora fiind de a reduce variaţia tensiunii aplicate între bornele de intrare ale circuitului. Există 2 tipuri de redresoare monofozate şi anume: redresoare monoalternanţă redresoare bialternanţă - 1 -
2 Redresoare monofazate monoalternanţă Schema de bază a redresorului monoalternanţă este prezentată în Figura 2.a, unde D reprezintă o diodă semiconductoare specială, numită diodă redresoare, iar R este rezistenţa de sarcină a redresorului, adică rezistenţa de pe care se culege tensiunea de ieşire. Figura 2. Schema redresorului monofazat monoalternanţă. La intrarea redresorului se aplică o tensiune sinusiodală v I (t) de amplitudine mare (în general de ordinul zecilor de volţi), a cărei componentă medie este nulă (variaţia tensiunii de intrare este axată pe zero). Comportamentul redresorului monoalternanţă depinde de regiunea în care funcţionează dioda redresoare. Pe durata semialternanţei pozitive a tensiunii de intrare (durata în care v I >0[V]), dioda funcţionează în conducţie directă, permiţând trecerea curentului prin ea, care ajunge pe rezistor şi generează pe acesta o tensiune care tinde ca valoare către tensiunea de intrare v I. Pe durata semialternanţei negative a tensiunii de intrare (durata în care v I <0[V]), dioda funcţionează în conducţie inversă şi blochează trecerea curentului prin ea, astfel încât pe rezistor nu mai ajunge curent, iar tensiunea pe acesta se anulează. În concluzie, comportamentul redresorului monoalternanţă poate fi descris prin intermediul ecuaţiei de mai jos: vi ( t) daca vi ( t) > 0 vo ( t) = 1 0 daca vi ( t) 0 din care se observă ca semialternanţa negativă a tensiunii de intrare nu se mai regăseşte şi în tensiunea de ieşire a circuitului, fenomen care se numeşte redresare monoalternanţă. Pe baza ecuaţiei de funcţionare a redresorului monoalternanţă, forma de undă a tensiunii redresate (tensiunea de ieşire a circuitului) rezultă conform celei prezentate în Figura 3.a. Figura 3. Formele de undă ale tensiunilor redresorului monoalternanţă
3 Pe baza formei de undă a tensiunii redresate se poate calcula valoarea medie a acesteia, care, pentru acest tip de redresor este: V V i OM = 2 π unde V i reprezintă amplitudinea tensiunii aplicate între bornele de intrare ale redresorului. Introducerea filtrului de tensiune: pentru buna funcţionare a stabilizatorului de tensiune din sursa de tensiune continuă este necesară reducerea variaţiei tensiunii redresate, care pentru circuitul din Figura 2.a este egală cu amplitudinea tensiunii de ieşire. Reducerea suplimentară a variaţiei tensiunii redresate se realizează prin introducerea la ieşirea redresorului a unui filtru de tensiune. Aşadar, rolul filtrului de tensiune este de a reduce variaţia tensiunii redresate la o valoare care să asigure buna funcţionare a stabilizatorului de tensiune din sursa de tensiune continuă. Filtrul de tensiune este realizat dintr-un condensator de capacitate electrică foarte mare, denumit condensator de netezire, care se introduce în circuit în paralel cu rezistorul de sarcină R, aşa cum se prezintă în Figura 2.b. În Figura 3.b se prezintă variaţia tensiunii de ieşire a circuitului pentru cazul în care la ieşirea redresorul dispune de un filtru de tensiune (pentru comparaţie, cu linie mai deschisă la culoare se prezintă şi forma de undă a tensiunii de ieşire a redresorului fără filtru). Se poate demonstra că dacă variaţia v O a tensiunii de ieşire a redresorului cu filtru capacitiv este mai mică decât maxim 10% din valoarea variaţiei tensiunii de ieşire a redresorului fără filtru, atunci variaţia v O depinde de valoarea capacităţii C a filtrului capacitiv conform relaţiei: V v = i O 3 f R C în care V i este amplitudinea tensiunii de intrare iar f este frecvenţa acesteia. Relaţia de mai sus reprezintă relaţia după care se calculează valoarea capacităţii electrice C a condensatorului de netezire, pe baza căreia se alege condensatorul respectiv în proiectarea redresorului. Se observă din relaţie faprul că, cu cât capacitatea electrică C a condensatorului de netezire este mai mare, cu atât variaţia tensiunii de ieşire este mai redusă. În formele de undă din figura de mai sus, precum şi în explicaţiile referitoare la funcţionarea redresorului de tensiune, s-a neglijat valoarea tensiunii care cade pe dioda redresoare în conducţie directă şi care este egală aproximativ 0,7[V]. În aplicaţiile practice, în serie cu condensatorul de filtrare se introduce un rezistor cu rezistenţă electrică mult mai mică decât valoarea lui R, utilizată pentru limitarea curentului prin dioda D. Acest rezistor protejează dioda redresoare care este suprasolicitată în cazul în care condensatorul de filtrare C este complet descărcat (situaţie în care tenisunea pe acesta este nulă iar curentul prin diodă devine foarte mare, ceea ce poate cauza distrugerea acesteia). Stabilizator de tensiune cu diodă Zener Rolul stabilizatorului de tensiune este de a menţine tensiunea de la ieşirea sa V O la o valoare în mod ideal constantă, în condiţiile în care tensiunea V I aplicată la intrarea sa, sau curentul I O prin rezistenţa de sarcină circuitului (rezistenţa dintre bornele de ieşire), sau temperatura de lucru T, pot varia între anumite limite. Performanţa stabilizatorului este descrisă prin intermediul unor parametri care monitorizează efectul variaţiei mărimilor indicate mai sus, în variaţia tensiunii de ieşire. Se definesc astfel următorii parametri de performanţă ai stabilizatorului de tensiune, care, pentru un stabilizator de tensiune performant, trebuie să aibă valori cât mai mici (ideal zero): factorul de stabilizare F O la variaţia tensiunii de intrare: V F O O = V I O = const I T = const rezistenţa de ieşire R O a circuitului - 3 -
4 RO = VO IO V I = const T = const coeficientul de stabilizare cu temperatura: V K O T = T I O = const V I = const Elementul principal, care asigură stabilizarea tensiunii la ieşirea stabilizatorului este dioda Zener.Pentru menţinere tensiunii de ieşire a stabilizatorului la o valoare constantă este necesar ca dioda Zener să funcţioneze în regiunea de străpungere. Dacă această condiţie este satisfăcută, dioda Zener menţine tensiunea pe terminalele sale la o valoare constantă şi egală cu tensiunea de străpungere V Z, pentru un domeniu extins de valori [I ZMIN I ZMAX ] pe care curentul prin dioda Zener le poate avea. Figura 4. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener. În Figura 4 este prezentată schema electronică celui mai simplu stabilizator de tensiune cu diodă Zener. Rezistorul R reprezintă rezistorul de polarizare al diodei Zener rezistorul care stabileşte regiunea în care funcţionează dioda. Valoarea acestuia trebuie astfel aleasă încât dioda Zener să se menţină în regiunea de străpungere, chiar în condiţiile în care mărimile V I, I O sau T prezintă variaţii. Se poate demonstra că, pentru menţinerea diodei Zener în regiunea de străpungere, valoarea rezistenţei R trebuie să fie aleasă în domeniul de valori: V IMAX VZ VIMIN V R Z, IZMAX + IOMIN IZMIN + IOMAX unde V Z, I ZMIN şi I ZMAX sunt parametrii diodei considerate (luaţi din catalogul de diode), iar V IMIN - V IMAX, respectiv I OMIN -I OMAX reprezintă domeniul de valori în care V I şi I O pot varia valori stabilite la proiectarea circuitului. II. Modul de lucru 1. Răspundeţi la următoarele întrebări (răspunsurile se vor scrie în conţinutul referatului): A. Redresorul de tensiune 1 Care este rolul redresorului de tensiune? 2 Care este efectul introducerii filtrului capactiv de tensiune la ieşirea redresorului? 3 Cum trebuie aleasă valoarea condensatorului de filtrare a tensiunii, pentru îmbunătăţirea performanţei redresorului? B. Stabilizatorul de tensiune 1 Ce rol are stabilizatorul de tensiune? 2 În ce regiune de funcţionare trebuie să funcţioneze dioda Zener pentru ca stabilizatorul de tensiune să stabilizeze valoarea tensiunii de ieşire a acestuia? - 4 -
5 Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă 1. Se reglează generatorul de semnal astfel încât să genereze o tensiune sinusoidală de amplitudine maximă (potenţiometrul de reglaj al amplitudinii trebuie să fie reglat pe poziţie maximă, iar comutatoarele din blocul ATTENUATOR nu trebuie să fie apăsate) şi frecvenţă f=100[hz]. 2. Cu ajutorul osciloscopului, se măsoară amplitudinea V i a tensiunii generate de la generatorul de semnal, valoare necesară în calculele teoretice efectuate în continuare. Pentru măsurarea corectă a acesteia, din comutatorul VOLTS/DIV de pe panoul frontal al osciloscopului se setează valoarea astfel încât pe ecraul acestuia, variaţia tensiunii să se încadreze în minim 4 diviziuni (valori recomandate: 2[V/div], sau 5[V/div]). 3. Se realizează circuitul din Figura 2.a în care R=10[kΩ], iar sursa de tensiune v I (t) reprezintă generatorul de semnal, cu parametrii reglaţi la punctul anterior. Se cheamă cadrul didactic pentru verificarea circuitului. 4. Pe baza informaţiilor teoretice din conţinutul laboratorului, prezentate în introducerea teoretică a redresorului de tensiune, se calculează valoarea medie redresată V OM a tensiunii de ieşire a redresorului, iar rezultatul obţinut se trece în Tabelul Se vizualizează pe ecranul osciloscopului tensiunea la ieşire v O a redresorului. În acest scop, sonda osciloscopului se conectează cu borna + la terminalul de sus al rezistorului R şi cu borna (masa sondei = crocodilul) la masa circuitului. Se verifică corectitudinea funcţionării circuitului prin compararea formei de undă vizualizate pe ecran cu forma de undă teoretică a tensiunii redresate a redresorului monoalternanţă, prezentată în conţinutul laboratorului. Pe forma de undă vizualizată pe osciloscop se va măsura variaţia v O a acesteia şi rezultatul obţinut se trece în Tabelul Se scoate din circuit sonda de măsură a osciloscopului şi apoi se realizează circuitul din Figura 2.b, în care C=10[µF]. Condensatorul C se va introduce în circuit cu terminalul + conectat la catodul diodei, iar terminalul la masa circuitului. 7. Se vizualizează cu osciloscopul tensiunea la ieşire v O a redresorului (pentru verificarea corectitudinii funcţionării circuitului se recomandă compararea formei de undă de pe ecran cu cea prezentată în conţinutul laboratorului, pentru redresorul monoalternanţă cu filtru de tensiune) şi se observă efectul introducerii în redresor a filtrului capacitiv realizat din condensatorul C variaţia tensiunii de ieşire se reduce substanţial. 8. Pe forma de undă a tensiunii de ieşire vizualizate pe osciloscop, se va măsura variaţia v O a acesteia. În scopul măsurării precise a acestei variaţii, comutatorul VOLTS/DIV de pe panoul frontal al osciloscopului trebuie setat pe o valoare suficient de mică astfel încât variaţia tensiunii de ieşire a redresorului să devină clară (să se desfăşoare pe mai multe diviziuni verticale ale ecranului osciloscopului). Valoarea măsurată se trece în Tabelul Se calculează cu relaţia indicată în secţiunea teoretică a laboratorui, valoarea teoretică v O a variaţiei tensiunii de ieşire pentru redresorul monoalternanţă cu filtru; rezultatul obţinut se trece în Tabelul 1. Dacă variaţia măsurată v O a redresorului cu filtru este mai mare de 10% decât variaţia măsurată v O a redresorului fără filtru, atunci între rezultatul obţinut prin măsurători şi cel obţinut teoretic sunt diferenţe clare. Realizarea practică a unui stabilizator de tensiune cu diodă Zener 1. Se realizează circuitul din Figura 4 în care R=820[Ω], RL=10[kΩ], iar sursa V I reprezintă sursa de alimentare din laborator. Dioda Zener se va introduce în circuit astfel încât să funcţioneze în conducţie inversă. În acest sens, catodul diodei se conectează la nodul comun cu rezistoarele R şi RL (nodul superior în schema electronică), iar anodul diodei se conectează la masa circuitului (borna minus a sursei de alimentare). 2. Se setează multimetrul digital pe gama 20 din secţiunea DCV sau V=. Se cheamă cadrul didactic pentru verificarea circuitului
6 3. Se apasă comutatorul OUTPUT de pe panoul frontal al sursei de alimentare pentru a conecta sursa de alimentare la circuit, se reglează valoarea sursei de alimentare la prima valoare din Tabelul 2 şi se măsoară cu voltmetrul tensiunea de ieşire a circuitului, cu testerul legat la borna + a aparatului de măsură aplicat pe terminalul superior al rezistorului RL, iar testerul legat la borna - a aparatului de măsură aplicat pe terminalul inferior al rezistorului RL = masa circuitului. Rezultatul obţinut se completează în Tabelul Se repetă punctul 3 până la completarea Tabelului 2. Pe baza datelor obţinute prin măsurători, se va preciza în Tabelul 2 domeniul de valori a tensiunii de intrare V I pentru care circuitul stabilizează tensiunea de ieşire. 5. Se iau din setul de valori din Tabelul 2, două perechi oarecare de valori V O, V I din regiunea în care circuitul stabilizează tensiunea de ieşire (preferabil cât mai depărtate ca valoare) şi se calculează, cu formula indicată în laborator, valoarea factorului de stabilizare F O al circuitului la variaţia tensiunii de intrare. Rezultatul se trece în Tabelul Se calculează valoarea curentului de ieşire I O al circuitului la valoarea tensiunii de intrare V I =15[V] cu relaţia: V I O O = RL unde V O se ia din Tabelul 2, din coloana care corespunde valorii V I =15[V]; în relaţia de mai sus se consideră RL=10[kΩ]. Se reţine valoarea I O astfel calculată, pentru determinrea ulterioară a rezistenţei de ieşire R O a stabilizatorului de tensiune. 7. Se decuplează sursa de alimentare prin apăsarea butonului OUTPUT de pe panoul frontal al acesteia şi se reglează valoarea tensiunii de alimentare la 0[V]. Apoi, se scoate din circuit rezistorul de 10[kΩ] şi se introduce în locul acestuia rezistorul de 1[kΩ]; în acest caz, valoarea rezistenţei de sarcină se modifică la valoarea RL=1[kΩ]. Se reglează din nou sursa de alimentare la valoarea V I =15[V] şi se măsoară cu voltmetrul tensiunea de ieşire V O. Se recalculează curentul de ieşire I O cu relaţia indicată la punctul precedent, în care, se consideră RL=1 [kω] iar apoi, pe baza valorilor obţinute la ultimile 2 puncte, se calculează pe baza formulei prezentate în cadrul stabilizatorului de tensiune, valoarea rezistenţei de ieşire R O, valoare care se introduce în Tabelul Se decuplează sursa de alimentare prin apăsarea butonului OUTPUT de pe panoul frontal al acesteia şi se reglează sursa la 0V. 9. Se desenează caracteristica de funcţionare V O =f(v I ) a stabilizatorului de tensiune. Simularea în Orcad a redresorului de tensiune monoalternanţă 1. După crearea unui nou proiect, se editează redresorul de tensiune monoalternanţă, prezentat în Figura 2.a. Tipul diodei redresoare, utilizată pentru realizarea circuitului este D1N4001 şi se alege din librăria DIODE, care trebuie inclusă în proiect. Valoarea rezistenţei R se alege egală cu 1[kΩ], iar sursa de tensiune sinusoidală v I (t) se alege de tipul VSIN cu parametrii setaţi la următoarele valori: VOFF=0 (valoare medie), VAMPL=20[V] (amplitudine), FREQ=50 (frecvenţă). 2. Pe baza datelor de la punctul precedent, se calculează valoarea medie a tensiunii de ieşire a filtrului, notată V OM ; în acest scop, se utilizează formula de calcul a valorii medii a tensiunii de ieşire a redresorului monoalternanţă, prezentată în conţinutul laboratorului; valoarea astfel obţinută se introduce în Tabelul Se simulează circuitul şi se vizualizează variaţia în timp a tensiunii de intrare v I (t) precum şi a tensiunii de ieşire a redresorului, v O (t): în scopul vizualizării variaţiei în timp a tensiunii de intrare v I (t) şi a tensiunii de ieşire a redresorului, v O (t), analiza efectuată asupra circuitului este de tipul Time Domain (Transient)
7 Analiza Time Domain (Transient) permite vizualizarea variaţiei în timp a unei mărimi electrice şi se numeşte analiza tranzitorie a circuitului. Pentru efectuarea analizei tranzitorii trebuie calculaţi parametrii analizei în modul următor: parametrul Run to time controlează numărul de perioade ale semnalului vizualizat şi care se calculează cu formula: n T unde n=numărul de perioade vizualizate, iar T = valoarea perioadei sursei de semnal din circuit. Valoarea perioadei T se determină cu relaţia: 1 T [secunde] = FREQ[ hertzi ] parametrul Maximum step size controlează precizia cu care se efectuează simularea; valoarea acestui parametru trebuie să fie mult mai mică decât cea din secţiunea Run to time. Valoarea acestui parametru se determină cu relaţia: Maximum _ step _ size = Run _to _ time 100 Pentru lucrarea de laborator prezentă, numărul de perioade vizualizate pentru cele două tensiuni ale redresorului este n=5. Pe baza acestei informaţii, şi a valorii parametrului FREQ al sursei de tensiune sinusoidală, se calculează parametrii analizei cu formulele de mai sus şi se introduc în câmpurile corespunzătoare. Pentru vizualizarea valorilor tensiunilor electrice ale redresorului, se introduc în circuit sondele de măsură pentru tensiuni în nodurile de interes. Sonda de măsură pentru tensiuni este indicată în figura de mai jos: Pentru vizualizarea tensiunii de intrare se aplică în circuitul editat o sondă de măsură a tensiunii în nodul la care este conectată borna + a sursei de tenisune sinusoidală, iar pentru vizualizarea tensiunii de ieşire se aplică în circuitul editat o sondă de măsură a tensiunii în nodul la care este conectat catodul diodei. După introducerea sondelor de măsură în circuit, se simulează circuitul (se apasă tasta F11), iar rezultatele simulării circuitului se vor afişa într-o fereastră grafică separată. Pe forma de undă a tensiunii de ieşire, cu ajutorul cursorului, se măsoară variaţia maximă v O a tensiunii de ieşire. Deoarece pe ecran sunt afişate 2 tensiuni, pentru selecţia tensiunii pe care se va deplasa cursorul în scopul măsurătorii, aceasta trebuie selectată cu ajutorul mouse-ului, din lista de tensiuni afişate în stânga-jos pe ecran. Valoarea măsurată se trece în Tabelul Efectul introducerii unui filtru de tensiune capacitiv în circuit: în acest scop, se editează circuitul din Figura 2.b în care se păstrează pentru toate elementele de circuit valorile de la circuitul anterior (la circuitul deja editat se introduce condensatorul de filtrare). Pentru valoarea capacităţii electrice C a condensatorului se alege valoarea indicată în tabelul de mai jos, în funcţie de masa de lucru: Masa 1 Masa 2 Masa 3 Masa 4 Masa 5 Masa 6 C = 100 [µf] C = 150 [µf] C = 220[µF] C = 330 [µf] C = 470 [µf] C = 680 [µf] 5. Utilizând pentru valoarea lui C valoarea indicată în tabelul de mai sus, se calculează valoarea teoretică a variaţiei tensiunii de la ieşirea redresorului cu filtru capacitiv, v O, iar rezultatul astfel obţinut se trece în Tabelul Se simulează circuitului, la fel cum s-a procedat la punctul 3, apoi se vizualizează pe ecran variaţia în timp a tensiunii de ieşire v O. Pe forma de undă acestei tensiuni, cu ajutorul cursorului, se măsoară din nou variaţia v O a tensiunii de ieşire şi se remarcă tendinţa de netezire a acesteia, datorită introducerii filtrului capacitiv de tensiune; valoarea măsurată se trece în Tabelul
8 Simularea în Orcad a stabilizatorului de tensiune cu diodă Zener. 1. Se editează circuitul din Figura 4, care reprezintă un stabilizator de tensiune realizat cu o diodă Zener, în care pentru sursa de tensiune V I se alege din librăria SOURCE o sursă de tensiune de tipul VDC, (valoarea tensiunii generate de sursa respectivă se va lăsa la valoarea implicită de 0 volţi); rezistenţele electrice din circuit se aleg la valorile R=220[Ω] şi R L =10[kΩ], iar tipul diodei Zener se alege din tabelul de mai jos, în funcţie de masa de lucru: Masa 1 Masa 2 Masa 3 Masa 4 Masa 5 Masa 6 D1N4735 D1N4736 D1N4737 D1N4738 D1N4739 D1N4740 Atenţie! Pentru ca circuitul să funcţioneze corect, este necesar ca anodul diodei să fie conectat la masa circuitului! 2. Determinarea graficului variaţiei tensiunii de ieşire V O în funcţie de tensiunea de intrare V I : în acest scop, circuitul va fi simulat, analiza realizată asupra acestuia fiind de tipul DC Sweep. În cadrul analizei, se va varia liniar tensiunea generată de sursa de tensiune de tipul VDC, aplicată la intrarea circuitului (numele acesteia, aşa cum apare în circuitul editat, de exemplu V1, se va specifica în câmpul Sweep variable Name), domeniul de variaţie al acesteia fiind [0 20] [V], cu pasul de simulare 0.001[V], valori specificate în câmpurile Start Value, End Value, respectiv Increment. 3. După simularea circuitului se va vizualiza tensiunea de ieşire a circuitului; pe graficul astfel obţinut, se va identifica prin măsurători domeniul de valori al tensiunii de intrare V I pentru care circuitul stabilizează valoarea tensiunii de ieşire (valoarea tensiunii de ieşire devine aproximativ constantă). Stabilizarea valorii tensiunii de ieşire a circuitului este realizată numai din momentul în care dioda Zener începe să funcţioneze în regiunea de străpungere. Din acel moment, tensiunea la ieşirea circuitului devine aproximativ constantă şi egală cu tensiunea de străpungere a diodei Zener. În Tabelul 4 se va nota intervalul de valori a tensiunii de intrare V I în care tensiunea de ieşire este stabilizată. 4. Măsurarea factorului de stabilizare F O al circuitului la variaţia tensiunii de intrare: cu ajutorul cursorului, se selectează la alegere, 2 puncte diferite de pe ramura graficului care corespunde regiunii de funcţionare în care circuitul stabilizează valoarea tensiunii de ieşire. Se măsoară coordonatele celor 2 puncte iar factorul de stabilizare F O se calculează cu relaţia indicată în conţinutul laboratorului. Rezultatul se trece în Tabelul Măsurarea rezistenţei de ieşire R O a stabilizatorului: a. cu ajutorul cursorului, se selectează de pe grafic un punct în care valoarea tensiunii de intrare V I aparţine domeniului de valori care corespunde regiunii de funcţionare a circuitului în care acesta stabilizează tensiunea de ieşire (de exemplu punctul în care V I =15[V]). Se măsoară valoarea tensiunii de ieşire V O în punctul respectiv, apoi se calculează valoarea curentului de ieşire I O al circuitului în punctul respectiv cu legea lui Ohm: V I O O = RL în care R L =10[kΩ]. b. În continuare, se modifică în circuitul editat valoarea rezistenţei R L la valoarea R L =1[kΩ], se simulează din nou circuitul şi cu ajutorul cursorului, se selectează de pe grafic punctul în care valoarea tensiunii de intrare V I este identică cu cea aleasă la punctul precedent (pentru exemplul dat, se selectează din nou punctul în care V I =15[V]). În punctul astfel selectat, se reface măsurătoarea valorii tensiunii de ieşire V O, apoi se calculează curentul de ieşire I O în punctul respectiv, cu relaţia de mai sus, în care R L =1[kΩ]. Rezistenţa de ieşire R O a circuitului se calculează cu relaţia indicată în laborator. Rezultatul se va trece în Tabelul
9 Nume, Prenume, Grupa: Tabelul 1: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă Redresor monoalternanţă fără filtru Redresor monoalternanţă cu filtru de tensiune V OM teoretic v O v O teoretic v O măsurat Tabelul 2: Realizarea practică a unui stabilizator de tensiune cu diodă Zener V I [V] V O [V] Domeniul de valori al V I pentru care circuitul stabilizează V O F O R O Tabelul 3: Simularea în Orcad a redresorului de tensiune monoalternanţă Redresor de tensiune fără filtru Redresor de tensiune cu filtru capacitiv V OM v O C v O teoretic v O masurat Tabelul 4: Simularea în Orcad a stabilizatorului de tensiune cu diodă Zener Tipul diodei utilizate V I intervalul de stabilizare F O R O - 9 -
10 Răspunsul la întrebări:
Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale
Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραDiode semiconductoare şi redresoare monofazate
Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραRedresoare monofazate cu filtru C
LABORAOR 2 Redresoare monofazate cu filtru C Se vor studia redresoarele monofazate mono şi dublă alternanţă cu filtru C. Pentru redresorul monofazat monoalternanţă cu filtru C se va determina experimental
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραL7. REDRESOARE MONOFAZATE
L7. REDRESOARE MONOFAZATE În lucrare se studiază redresorul monofazat in punte, cu doua variante: fără filtru si cu filtru cu condensator. Se fac comparaţii intre rezultatele experimentale si cele teoretice.
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE
Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE
LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE
CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραSURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE
LUCRAREA NR. 4 SURSE DE ALIMENTARE ŞI FILTRE OBIECTIVE:. Să ilustreze câteva tipuri comune de surse de alimentare şi de conectare a filtrelor;. Să determine efectul mărimii condensatorului asupra filtrării
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότερα3. REDRESOARE Probleme generale
3. EDESOAE 3.1. Probleme generale edresoarele sunt circuite care transforma energia unei surse de curent alternativ in energie de curent continuu. Pe scurt un redresor face transformarea alternativ continuu.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραCircuite elementare de formare a impulsurilor
LABORATOR 1 Electronica digitala Circuite elementare de formare a impulsurilor Se vor studia câteva circuite simple de formare a impulsurilor şi anume circuitul de integrare a impulsurilor, cel de derivare
Διαβάστε περισσότεραBAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR
prof. RUSU CONSTANTIN BAZELE ELECTRONICII LUCRĂRI DE LABORATOR - AUXILIAR CURRICULAR - BISTRIȚA 2017 ISBN 978-606 - 8317-66 - 3 CUPRINS LUCRĂRI DE LABORATOR COMPONENTE ELECTRONICE... 1 LUCRARE DE LABORATOR
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL
LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE DE LABORATOR 1
LUCRARE DE LABORATOR 1 VERIFICAREA ȘI IDENTIFICAREA TERMINALELOR UNEI DIODE. OBIECTIVE: o Verificarea diodei semiconductoare; o Identificarea terminalelor diodei cu multimetru digital. RESURSE: o Multimetru
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 4. Caracteristica statică i D =f(v D ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă
Lucrarea Nr. 4 Caracteristica statică i =f(v ) a diodei Polarizare directă - Polarizare inversă A.copul lucrării - familiarizarea studentilor în privinţa comportării diodei în circuit atunci când la bornele
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραC U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...
C U P R I N S ARGUMENT.... 2 1. PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE... 4 1.1 Simbol şi terminale... 4 1.2 AO ideal..... 5 1.3 AO real... 5 1.4 Configuraţii de circuite cu AO... 6 2. PARAMETRII UNUI
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότεραREACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE
Lucrarea nr. 7 REACŢA NEGATVĂ ÎN AMPLFCATOARE. Scopurile lucrării: - determinarea experimentală a parametrilor amplificatorului cu şi fără reacţie negativă şi compararea rezultatelor obţinute cu valorile
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραF I Ş Ă D E L U C R U 5
F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα