Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode"

Transcript

1 Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea practică a unui stabilizator de tensiune. Simularea în Orcad a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Simularea în Orcad a unui stabilizator de tensiune. I. Noţiuni teoretice Sursa de tensiune continuă Acest circuit este utilizat pentru alimentarea circuitelor electronice cu o tensiune de valoare constantă. În mod ideal, valoarea tensiunii de alimentare trebuie să se menţină la o valoare constantă, indiferent de valoarea curentului solicitat sursei de către circuitul alimentat, sau de variaţiile temperaturii la care lucrează circuitul respectiv. Sursa de tensiune cuprinde blocurile distincte prezentate în Figura 1. Figura 1. Blocurile specifice sursei de alimentare. transformatorul: rolul acestuia este de a reduce variaţia tensiunii sinusoidale furnizată de la priza de alimentare. redresorul de tensiune: rolul acestuia este de a converti tensiunea alternativă aplicată la intrarea sa într-o tensiune continuă pulsatorie. Redresorul este realizat din diode redresoare. filtrul de tensiune: are rolul de a reduce variaţiile tensiunii redresate. În general este realizat prin intermediul unui condensator de capacitate mare (sute microfarazi). stabilizatorul de tensiune: are rolul de a menţine la bornele sale de ieşire o valoare constantă a tensiunii, indiferent de variaţiile tensiunii de intrare, de valoarea curentului solicitat de circuitul alimentat sau de variaţiile temperaturii de lucru. Cel mai simplu stabilizator este realizat cu ajutorul unei diode Zener care funcţioenază în regiunea de straăpungere. Stabilizatoarele performante sunt realizate cu ajutorul tranzistoarelor sau a circuitelor integrate speciale. sarcina: reprezintă circuitul alimentat; acesta poate fi reprezentat prin intermediul unei rezistenţe echivalente calcuate între bornele de intrare ale circuitului respectiv. În continuare se prezintă, pe scurt, principalele noţiuni legate de redresoarele de tensiune, respectiv stabilizatoarele de tensiune. Redresoare monofazate de tensiune Aceste circuite realizează conversia energiei de curent alternativ în energie de curent continuu, scopul acestora fiind de a reduce variaţia tensiunii aplicate între bornele de intrare ale circuitului. Există 2 tipuri de redresoare monofozate şi anume: redresoare monoalternanţă redresoare bialternanţă - 1 -

2 Redresoare monofazate monoalternanţă Schema de bază a redresorului monoalternanţă este prezentată în Figura 2.a, unde D reprezintă o diodă semiconductoare specială, numită diodă redresoare, iar R este rezistenţa de sarcină a redresorului, adică rezistenţa de pe care se culege tensiunea de ieşire. Figura 2. Schema redresorului monofazat monoalternanţă. La intrarea redresorului se aplică o tensiune sinusiodală v I (t) de amplitudine mare (în general de ordinul zecilor de volţi), a cărei componentă medie este nulă (variaţia tensiunii de intrare este axată pe zero). Comportamentul redresorului monoalternanţă depinde de regiunea în care funcţionează dioda redresoare. Pe durata semialternanţei pozitive a tensiunii de intrare (durata în care v I >0[V]), dioda funcţionează în conducţie directă, permiţând trecerea curentului prin ea, care ajunge pe rezistor şi generează pe acesta o tensiune care tinde ca valoare către tensiunea de intrare v I. Pe durata semialternanţei negative a tensiunii de intrare (durata în care v I <0[V]), dioda funcţionează în conducţie inversă şi blochează trecerea curentului prin ea, astfel încât pe rezistor nu mai ajunge curent, iar tensiunea pe acesta se anulează. În concluzie, comportamentul redresorului monoalternanţă poate fi descris prin intermediul ecuaţiei de mai jos: vi ( t) daca vi ( t) > 0 vo ( t) = 1 0 daca vi ( t) 0 din care se observă ca semialternanţa negativă a tensiunii de intrare nu se mai regăseşte şi în tensiunea de ieşire a circuitului, fenomen care se numeşte redresare monoalternanţă. Pe baza ecuaţiei de funcţionare a redresorului monoalternanţă, forma de undă a tensiunii redresate (tensiunea de ieşire a circuitului) rezultă conform celei prezentate în Figura 3.a. Figura 3. Formele de undă ale tensiunilor redresorului monoalternanţă

3 Pe baza formei de undă a tensiunii redresate se poate calcula valoarea medie a acesteia, care, pentru acest tip de redresor este: V V i OM = 2 π unde V i reprezintă amplitudinea tensiunii aplicate între bornele de intrare ale redresorului. Introducerea filtrului de tensiune: pentru buna funcţionare a stabilizatorului de tensiune din sursa de tensiune continuă este necesară reducerea variaţiei tensiunii redresate, care pentru circuitul din Figura 2.a este egală cu amplitudinea tensiunii de ieşire. Reducerea suplimentară a variaţiei tensiunii redresate se realizează prin introducerea la ieşirea redresorului a unui filtru de tensiune. Aşadar, rolul filtrului de tensiune este de a reduce variaţia tensiunii redresate la o valoare care să asigure buna funcţionare a stabilizatorului de tensiune din sursa de tensiune continuă. Filtrul de tensiune este realizat dintr-un condensator de capacitate electrică foarte mare, denumit condensator de netezire, care se introduce în circuit în paralel cu rezistorul de sarcină R, aşa cum se prezintă în Figura 2.b. În Figura 3.b se prezintă variaţia tensiunii de ieşire a circuitului pentru cazul în care la ieşirea redresorul dispune de un filtru de tensiune (pentru comparaţie, cu linie mai deschisă la culoare se prezintă şi forma de undă a tensiunii de ieşire a redresorului fără filtru). Se poate demonstra că dacă variaţia v O a tensiunii de ieşire a redresorului cu filtru capacitiv este mai mică decât maxim 10% din valoarea variaţiei tensiunii de ieşire a redresorului fără filtru, atunci variaţia v O depinde de valoarea capacităţii C a filtrului capacitiv conform relaţiei: V v = i O 3 f R C în care V i este amplitudinea tensiunii de intrare iar f este frecvenţa acesteia. Relaţia de mai sus reprezintă relaţia după care se calculează valoarea capacităţii electrice C a condensatorului de netezire, pe baza căreia se alege condensatorul respectiv în proiectarea redresorului. Se observă din relaţie faprul că, cu cât capacitatea electrică C a condensatorului de netezire este mai mare, cu atât variaţia tensiunii de ieşire este mai redusă. În formele de undă din figura de mai sus, precum şi în explicaţiile referitoare la funcţionarea redresorului de tensiune, s-a neglijat valoarea tensiunii care cade pe dioda redresoare în conducţie directă şi care este egală aproximativ 0,7[V]. În aplicaţiile practice, în serie cu condensatorul de filtrare se introduce un rezistor cu rezistenţă electrică mult mai mică decât valoarea lui R, utilizată pentru limitarea curentului prin dioda D. Acest rezistor protejează dioda redresoare care este suprasolicitată în cazul în care condensatorul de filtrare C este complet descărcat (situaţie în care tenisunea pe acesta este nulă iar curentul prin diodă devine foarte mare, ceea ce poate cauza distrugerea acesteia). Stabilizator de tensiune cu diodă Zener Rolul stabilizatorului de tensiune este de a menţine tensiunea de la ieşirea sa V O la o valoare în mod ideal constantă, în condiţiile în care tensiunea V I aplicată la intrarea sa, sau curentul I O prin rezistenţa de sarcină circuitului (rezistenţa dintre bornele de ieşire), sau temperatura de lucru T, pot varia între anumite limite. Performanţa stabilizatorului este descrisă prin intermediul unor parametri care monitorizează efectul variaţiei mărimilor indicate mai sus, în variaţia tensiunii de ieşire. Se definesc astfel următorii parametri de performanţă ai stabilizatorului de tensiune, care, pentru un stabilizator de tensiune performant, trebuie să aibă valori cât mai mici (ideal zero): factorul de stabilizare F O la variaţia tensiunii de intrare: V F O O = V I O = const I T = const rezistenţa de ieşire R O a circuitului - 3 -

4 RO = VO IO V I = const T = const coeficientul de stabilizare cu temperatura: V K O T = T I O = const V I = const Elementul principal, care asigură stabilizarea tensiunii la ieşirea stabilizatorului este dioda Zener.Pentru menţinere tensiunii de ieşire a stabilizatorului la o valoare constantă este necesar ca dioda Zener să funcţioneze în regiunea de străpungere. Dacă această condiţie este satisfăcută, dioda Zener menţine tensiunea pe terminalele sale la o valoare constantă şi egală cu tensiunea de străpungere V Z, pentru un domeniu extins de valori [I ZMIN I ZMAX ] pe care curentul prin dioda Zener le poate avea. Figura 4. Stabilizator de tensiune cu diodă Zener. În Figura 4 este prezentată schema electronică celui mai simplu stabilizator de tensiune cu diodă Zener. Rezistorul R reprezintă rezistorul de polarizare al diodei Zener rezistorul care stabileşte regiunea în care funcţionează dioda. Valoarea acestuia trebuie astfel aleasă încât dioda Zener să se menţină în regiunea de străpungere, chiar în condiţiile în care mărimile V I, I O sau T prezintă variaţii. Se poate demonstra că, pentru menţinerea diodei Zener în regiunea de străpungere, valoarea rezistenţei R trebuie să fie aleasă în domeniul de valori: V IMAX VZ VIMIN V R Z, IZMAX + IOMIN IZMIN + IOMAX unde V Z, I ZMIN şi I ZMAX sunt parametrii diodei considerate (luaţi din catalogul de diode), iar V IMIN - V IMAX, respectiv I OMIN -I OMAX reprezintă domeniul de valori în care V I şi I O pot varia valori stabilite la proiectarea circuitului. II. Modul de lucru 1. Răspundeţi la următoarele întrebări (răspunsurile se vor scrie în conţinutul referatului): A. Redresorul de tensiune 1 Care este rolul redresorului de tensiune? 2 Care este efectul introducerii filtrului capactiv de tensiune la ieşirea redresorului? 3 Cum trebuie aleasă valoarea condensatorului de filtrare a tensiunii, pentru îmbunătăţirea performanţei redresorului? B. Stabilizatorul de tensiune 1 Ce rol are stabilizatorul de tensiune? 2 În ce regiune de funcţionare trebuie să funcţioneze dioda Zener pentru ca stabilizatorul de tensiune să stabilizeze valoarea tensiunii de ieşire a acestuia? - 4 -

5 Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă 1. Se reglează generatorul de semnal astfel încât să genereze o tensiune sinusoidală de amplitudine maximă (potenţiometrul de reglaj al amplitudinii trebuie să fie reglat pe poziţie maximă, iar comutatoarele din blocul ATTENUATOR nu trebuie să fie apăsate) şi frecvenţă f=100[hz]. 2. Cu ajutorul osciloscopului, se măsoară amplitudinea V i a tensiunii generate de la generatorul de semnal, valoare necesară în calculele teoretice efectuate în continuare. Pentru măsurarea corectă a acesteia, din comutatorul VOLTS/DIV de pe panoul frontal al osciloscopului se setează valoarea astfel încât pe ecraul acestuia, variaţia tensiunii să se încadreze în minim 4 diviziuni (valori recomandate: 2[V/div], sau 5[V/div]). 3. Se realizează circuitul din Figura 2.a în care R=10[kΩ], iar sursa de tensiune v I (t) reprezintă generatorul de semnal, cu parametrii reglaţi la punctul anterior. Se cheamă cadrul didactic pentru verificarea circuitului. 4. Pe baza informaţiilor teoretice din conţinutul laboratorului, prezentate în introducerea teoretică a redresorului de tensiune, se calculează valoarea medie redresată V OM a tensiunii de ieşire a redresorului, iar rezultatul obţinut se trece în Tabelul Se vizualizează pe ecranul osciloscopului tensiunea la ieşire v O a redresorului. În acest scop, sonda osciloscopului se conectează cu borna + la terminalul de sus al rezistorului R şi cu borna (masa sondei = crocodilul) la masa circuitului. Se verifică corectitudinea funcţionării circuitului prin compararea formei de undă vizualizate pe ecran cu forma de undă teoretică a tensiunii redresate a redresorului monoalternanţă, prezentată în conţinutul laboratorului. Pe forma de undă vizualizată pe osciloscop se va măsura variaţia v O a acesteia şi rezultatul obţinut se trece în Tabelul Se scoate din circuit sonda de măsură a osciloscopului şi apoi se realizează circuitul din Figura 2.b, în care C=10[µF]. Condensatorul C se va introduce în circuit cu terminalul + conectat la catodul diodei, iar terminalul la masa circuitului. 7. Se vizualizează cu osciloscopul tensiunea la ieşire v O a redresorului (pentru verificarea corectitudinii funcţionării circuitului se recomandă compararea formei de undă de pe ecran cu cea prezentată în conţinutul laboratorului, pentru redresorul monoalternanţă cu filtru de tensiune) şi se observă efectul introducerii în redresor a filtrului capacitiv realizat din condensatorul C variaţia tensiunii de ieşire se reduce substanţial. 8. Pe forma de undă a tensiunii de ieşire vizualizate pe osciloscop, se va măsura variaţia v O a acesteia. În scopul măsurării precise a acestei variaţii, comutatorul VOLTS/DIV de pe panoul frontal al osciloscopului trebuie setat pe o valoare suficient de mică astfel încât variaţia tensiunii de ieşire a redresorului să devină clară (să se desfăşoare pe mai multe diviziuni verticale ale ecranului osciloscopului). Valoarea măsurată se trece în Tabelul Se calculează cu relaţia indicată în secţiunea teoretică a laboratorui, valoarea teoretică v O a variaţiei tensiunii de ieşire pentru redresorul monoalternanţă cu filtru; rezultatul obţinut se trece în Tabelul 1. Dacă variaţia măsurată v O a redresorului cu filtru este mai mare de 10% decât variaţia măsurată v O a redresorului fără filtru, atunci între rezultatul obţinut prin măsurători şi cel obţinut teoretic sunt diferenţe clare. Realizarea practică a unui stabilizator de tensiune cu diodă Zener 1. Se realizează circuitul din Figura 4 în care R=820[Ω], RL=10[kΩ], iar sursa V I reprezintă sursa de alimentare din laborator. Dioda Zener se va introduce în circuit astfel încât să funcţioneze în conducţie inversă. În acest sens, catodul diodei se conectează la nodul comun cu rezistoarele R şi RL (nodul superior în schema electronică), iar anodul diodei se conectează la masa circuitului (borna minus a sursei de alimentare). 2. Se setează multimetrul digital pe gama 20 din secţiunea DCV sau V=. Se cheamă cadrul didactic pentru verificarea circuitului

6 3. Se apasă comutatorul OUTPUT de pe panoul frontal al sursei de alimentare pentru a conecta sursa de alimentare la circuit, se reglează valoarea sursei de alimentare la prima valoare din Tabelul 2 şi se măsoară cu voltmetrul tensiunea de ieşire a circuitului, cu testerul legat la borna + a aparatului de măsură aplicat pe terminalul superior al rezistorului RL, iar testerul legat la borna - a aparatului de măsură aplicat pe terminalul inferior al rezistorului RL = masa circuitului. Rezultatul obţinut se completează în Tabelul Se repetă punctul 3 până la completarea Tabelului 2. Pe baza datelor obţinute prin măsurători, se va preciza în Tabelul 2 domeniul de valori a tensiunii de intrare V I pentru care circuitul stabilizează tensiunea de ieşire. 5. Se iau din setul de valori din Tabelul 2, două perechi oarecare de valori V O, V I din regiunea în care circuitul stabilizează tensiunea de ieşire (preferabil cât mai depărtate ca valoare) şi se calculează, cu formula indicată în laborator, valoarea factorului de stabilizare F O al circuitului la variaţia tensiunii de intrare. Rezultatul se trece în Tabelul Se calculează valoarea curentului de ieşire I O al circuitului la valoarea tensiunii de intrare V I =15[V] cu relaţia: V I O O = RL unde V O se ia din Tabelul 2, din coloana care corespunde valorii V I =15[V]; în relaţia de mai sus se consideră RL=10[kΩ]. Se reţine valoarea I O astfel calculată, pentru determinrea ulterioară a rezistenţei de ieşire R O a stabilizatorului de tensiune. 7. Se decuplează sursa de alimentare prin apăsarea butonului OUTPUT de pe panoul frontal al acesteia şi se reglează valoarea tensiunii de alimentare la 0[V]. Apoi, se scoate din circuit rezistorul de 10[kΩ] şi se introduce în locul acestuia rezistorul de 1[kΩ]; în acest caz, valoarea rezistenţei de sarcină se modifică la valoarea RL=1[kΩ]. Se reglează din nou sursa de alimentare la valoarea V I =15[V] şi se măsoară cu voltmetrul tensiunea de ieşire V O. Se recalculează curentul de ieşire I O cu relaţia indicată la punctul precedent, în care, se consideră RL=1 [kω] iar apoi, pe baza valorilor obţinute la ultimile 2 puncte, se calculează pe baza formulei prezentate în cadrul stabilizatorului de tensiune, valoarea rezistenţei de ieşire R O, valoare care se introduce în Tabelul Se decuplează sursa de alimentare prin apăsarea butonului OUTPUT de pe panoul frontal al acesteia şi se reglează sursa la 0V. 9. Se desenează caracteristica de funcţionare V O =f(v I ) a stabilizatorului de tensiune. Simularea în Orcad a redresorului de tensiune monoalternanţă 1. După crearea unui nou proiect, se editează redresorul de tensiune monoalternanţă, prezentat în Figura 2.a. Tipul diodei redresoare, utilizată pentru realizarea circuitului este D1N4001 şi se alege din librăria DIODE, care trebuie inclusă în proiect. Valoarea rezistenţei R se alege egală cu 1[kΩ], iar sursa de tensiune sinusoidală v I (t) se alege de tipul VSIN cu parametrii setaţi la următoarele valori: VOFF=0 (valoare medie), VAMPL=20[V] (amplitudine), FREQ=50 (frecvenţă). 2. Pe baza datelor de la punctul precedent, se calculează valoarea medie a tensiunii de ieşire a filtrului, notată V OM ; în acest scop, se utilizează formula de calcul a valorii medii a tensiunii de ieşire a redresorului monoalternanţă, prezentată în conţinutul laboratorului; valoarea astfel obţinută se introduce în Tabelul Se simulează circuitul şi se vizualizează variaţia în timp a tensiunii de intrare v I (t) precum şi a tensiunii de ieşire a redresorului, v O (t): în scopul vizualizării variaţiei în timp a tensiunii de intrare v I (t) şi a tensiunii de ieşire a redresorului, v O (t), analiza efectuată asupra circuitului este de tipul Time Domain (Transient)

7 Analiza Time Domain (Transient) permite vizualizarea variaţiei în timp a unei mărimi electrice şi se numeşte analiza tranzitorie a circuitului. Pentru efectuarea analizei tranzitorii trebuie calculaţi parametrii analizei în modul următor: parametrul Run to time controlează numărul de perioade ale semnalului vizualizat şi care se calculează cu formula: n T unde n=numărul de perioade vizualizate, iar T = valoarea perioadei sursei de semnal din circuit. Valoarea perioadei T se determină cu relaţia: 1 T [secunde] = FREQ[ hertzi ] parametrul Maximum step size controlează precizia cu care se efectuează simularea; valoarea acestui parametru trebuie să fie mult mai mică decât cea din secţiunea Run to time. Valoarea acestui parametru se determină cu relaţia: Maximum _ step _ size = Run _to _ time 100 Pentru lucrarea de laborator prezentă, numărul de perioade vizualizate pentru cele două tensiuni ale redresorului este n=5. Pe baza acestei informaţii, şi a valorii parametrului FREQ al sursei de tensiune sinusoidală, se calculează parametrii analizei cu formulele de mai sus şi se introduc în câmpurile corespunzătoare. Pentru vizualizarea valorilor tensiunilor electrice ale redresorului, se introduc în circuit sondele de măsură pentru tensiuni în nodurile de interes. Sonda de măsură pentru tensiuni este indicată în figura de mai jos: Pentru vizualizarea tensiunii de intrare se aplică în circuitul editat o sondă de măsură a tensiunii în nodul la care este conectată borna + a sursei de tenisune sinusoidală, iar pentru vizualizarea tensiunii de ieşire se aplică în circuitul editat o sondă de măsură a tensiunii în nodul la care este conectat catodul diodei. După introducerea sondelor de măsură în circuit, se simulează circuitul (se apasă tasta F11), iar rezultatele simulării circuitului se vor afişa într-o fereastră grafică separată. Pe forma de undă a tensiunii de ieşire, cu ajutorul cursorului, se măsoară variaţia maximă v O a tensiunii de ieşire. Deoarece pe ecran sunt afişate 2 tensiuni, pentru selecţia tensiunii pe care se va deplasa cursorul în scopul măsurătorii, aceasta trebuie selectată cu ajutorul mouse-ului, din lista de tensiuni afişate în stânga-jos pe ecran. Valoarea măsurată se trece în Tabelul Efectul introducerii unui filtru de tensiune capacitiv în circuit: în acest scop, se editează circuitul din Figura 2.b în care se păstrează pentru toate elementele de circuit valorile de la circuitul anterior (la circuitul deja editat se introduce condensatorul de filtrare). Pentru valoarea capacităţii electrice C a condensatorului se alege valoarea indicată în tabelul de mai jos, în funcţie de masa de lucru: Masa 1 Masa 2 Masa 3 Masa 4 Masa 5 Masa 6 C = 100 [µf] C = 150 [µf] C = 220[µF] C = 330 [µf] C = 470 [µf] C = 680 [µf] 5. Utilizând pentru valoarea lui C valoarea indicată în tabelul de mai sus, se calculează valoarea teoretică a variaţiei tensiunii de la ieşirea redresorului cu filtru capacitiv, v O, iar rezultatul astfel obţinut se trece în Tabelul Se simulează circuitului, la fel cum s-a procedat la punctul 3, apoi se vizualizează pe ecran variaţia în timp a tensiunii de ieşire v O. Pe forma de undă acestei tensiuni, cu ajutorul cursorului, se măsoară din nou variaţia v O a tensiunii de ieşire şi se remarcă tendinţa de netezire a acesteia, datorită introducerii filtrului capacitiv de tensiune; valoarea măsurată se trece în Tabelul

8 Simularea în Orcad a stabilizatorului de tensiune cu diodă Zener. 1. Se editează circuitul din Figura 4, care reprezintă un stabilizator de tensiune realizat cu o diodă Zener, în care pentru sursa de tensiune V I se alege din librăria SOURCE o sursă de tensiune de tipul VDC, (valoarea tensiunii generate de sursa respectivă se va lăsa la valoarea implicită de 0 volţi); rezistenţele electrice din circuit se aleg la valorile R=220[Ω] şi R L =10[kΩ], iar tipul diodei Zener se alege din tabelul de mai jos, în funcţie de masa de lucru: Masa 1 Masa 2 Masa 3 Masa 4 Masa 5 Masa 6 D1N4735 D1N4736 D1N4737 D1N4738 D1N4739 D1N4740 Atenţie! Pentru ca circuitul să funcţioneze corect, este necesar ca anodul diodei să fie conectat la masa circuitului! 2. Determinarea graficului variaţiei tensiunii de ieşire V O în funcţie de tensiunea de intrare V I : în acest scop, circuitul va fi simulat, analiza realizată asupra acestuia fiind de tipul DC Sweep. În cadrul analizei, se va varia liniar tensiunea generată de sursa de tensiune de tipul VDC, aplicată la intrarea circuitului (numele acesteia, aşa cum apare în circuitul editat, de exemplu V1, se va specifica în câmpul Sweep variable Name), domeniul de variaţie al acesteia fiind [0 20] [V], cu pasul de simulare 0.001[V], valori specificate în câmpurile Start Value, End Value, respectiv Increment. 3. După simularea circuitului se va vizualiza tensiunea de ieşire a circuitului; pe graficul astfel obţinut, se va identifica prin măsurători domeniul de valori al tensiunii de intrare V I pentru care circuitul stabilizează valoarea tensiunii de ieşire (valoarea tensiunii de ieşire devine aproximativ constantă). Stabilizarea valorii tensiunii de ieşire a circuitului este realizată numai din momentul în care dioda Zener începe să funcţioneze în regiunea de străpungere. Din acel moment, tensiunea la ieşirea circuitului devine aproximativ constantă şi egală cu tensiunea de străpungere a diodei Zener. În Tabelul 4 se va nota intervalul de valori a tensiunii de intrare V I în care tensiunea de ieşire este stabilizată. 4. Măsurarea factorului de stabilizare F O al circuitului la variaţia tensiunii de intrare: cu ajutorul cursorului, se selectează la alegere, 2 puncte diferite de pe ramura graficului care corespunde regiunii de funcţionare în care circuitul stabilizează valoarea tensiunii de ieşire. Se măsoară coordonatele celor 2 puncte iar factorul de stabilizare F O se calculează cu relaţia indicată în conţinutul laboratorului. Rezultatul se trece în Tabelul Măsurarea rezistenţei de ieşire R O a stabilizatorului: a. cu ajutorul cursorului, se selectează de pe grafic un punct în care valoarea tensiunii de intrare V I aparţine domeniului de valori care corespunde regiunii de funcţionare a circuitului în care acesta stabilizează tensiunea de ieşire (de exemplu punctul în care V I =15[V]). Se măsoară valoarea tensiunii de ieşire V O în punctul respectiv, apoi se calculează valoarea curentului de ieşire I O al circuitului în punctul respectiv cu legea lui Ohm: V I O O = RL în care R L =10[kΩ]. b. În continuare, se modifică în circuitul editat valoarea rezistenţei R L la valoarea R L =1[kΩ], se simulează din nou circuitul şi cu ajutorul cursorului, se selectează de pe grafic punctul în care valoarea tensiunii de intrare V I este identică cu cea aleasă la punctul precedent (pentru exemplul dat, se selectează din nou punctul în care V I =15[V]). În punctul astfel selectat, se reface măsurătoarea valorii tensiunii de ieşire V O, apoi se calculează curentul de ieşire I O în punctul respectiv, cu relaţia de mai sus, în care R L =1[kΩ]. Rezistenţa de ieşire R O a circuitului se calculează cu relaţia indicată în laborator. Rezultatul se va trece în Tabelul

9 Nume, Prenume, Grupa: Tabelul 1: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă Redresor monoalternanţă fără filtru Redresor monoalternanţă cu filtru de tensiune V OM teoretic v O v O teoretic v O măsurat Tabelul 2: Realizarea practică a unui stabilizator de tensiune cu diodă Zener V I [V] V O [V] Domeniul de valori al V I pentru care circuitul stabilizează V O F O R O Tabelul 3: Simularea în Orcad a redresorului de tensiune monoalternanţă Redresor de tensiune fără filtru Redresor de tensiune cu filtru capacitiv V OM v O C v O teoretic v O masurat Tabelul 4: Simularea în Orcad a stabilizatorului de tensiune cu diodă Zener Tipul diodei utilizate V I intervalul de stabilizare F O R O - 9 -

10 Răspunsul la întrebări:

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE

CIRCUITE DE REDRESARE ŞI FILTRARE LCAEA N.4 CICITE DE EDEAE ŞI FILTAE 1.Introducere edresarea este procesul de transformare a curentului alternativ în curent continuu. edresarea este necesară pentru mulţi consumatori electrici la care

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE

LUCRAREA 2 REDRESOARE ŞI MULTIPLICATOARE DE TENSIUNE CRAREA REDRESOARE ŞI MTIPICATOARE DE TENSINE 1 Prezentare teoretică 1.1 Redresoare Prin redresare înţelegem transformarea curentului alternativ în curent continuu. Prin alimentarea circuitelor electronice

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

F I Ş Ă D E L U C R U 5

F I Ş Ă D E L U C R U 5 F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647

Διαβάστε περισσότερα

Electronică Analogică. Redresoare -2-

Electronică Analogică. Redresoare -2- Electronică Analogică Redresoare -2- 1.2.4. Redresor monoalternanţă comandat. În loc de diodă, se foloseşte un tiristor sau un triac pentru a conduce, tirisorul are nevoie de tensiune anodică pozitivă

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive

Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive Inițiere în simularea circuitelor electronice pasive 1. Scopul lucrării: Iniţierea studenţilor cu proiectarea asistată de calculator (CAD) a unei scheme electrice în vederea simulării funcţionării acesteia;

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

DIODA SEMICONDUCTOARE

DIODA SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 1 IO SEMICONUCTORE I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. esfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. nexă 1 I. Scopul lucrării Scopul lucrării constă în ridicarea caracteristicilor

Διαβάστε περισσότερα

Titlul: Modulaţia în amplitudine

Titlul: Modulaţia în amplitudine LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE LMTĂ STATCE ALE AMPLFCATOAELO OPEAłNALE 5 La un AO ideal dacă valoarea de curent continuu a tensiunii de intrare este zero atunci şi la ieşire valoarea de c.c. a tensiunii este tot zero. Această limitare

Διαβάστε περισσότερα

VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL

VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 9 VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL 007 VERIFICAREA

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Home Automation EP 0006... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 2 5. Tutorial Dioda Zenner 3-8

Διαβάστε περισσότερα

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea POLITEHNICA din Timişoara Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul Măsurări şi Electronică Optică

Universitatea POLITEHNICA din Timişoara Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii Departamentul Măsurări şi Electronică Optică MULTIMETRUL NUMERIC VOLTCRAFT 3650 CR 1. Prezentare generală Multimetrul numeric VOLTCRAFT 3650 CR permite măsurarea următoarelor mărimi: tensiune continuă şi alternativă, curent continuu şi alternativ,

Διαβάστε περισσότερα

CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII

CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOARE ŞI APLICAłII CAP. 2 DIODE SEMICONDUCTOAE ŞI APLICAłII 2.1 NOłIUNI FUNDAMENTALE DESPE DIODE Dioda semiconductoare (sau mai simplu, dioda) are la bază o joncńiune pn, joncńiune care se formează la contactul unei regiuni

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

1. DIODE. stratul anodului. Fig Simbolul grafic şi structura schematică a unei diode redresoare

1. DIODE. stratul anodului. Fig Simbolul grafic şi structura schematică a unei diode redresoare 1. DIODE JoncŃiunea PN (semiconductor P, respectiv N) este componenta electronică activă cu rol fundamental în funcńionarea dispozitivelor semiconductoare. O diodă constituită dintr-o joncńiune PN, a cărei

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC

STUDIUL SI VERIFICAREA UNUI MULTIMETRU NUMERIC Lucrarea nr. 3 STDIL SI VERIFICAREA NI MLTIMETR NMERIC I. INTRODCERE Aparatele de măsurare de tip multimetru permit măsurarea mărimilor electrice cele mai uzuale: tensiune, curent, rezistenţă. Primele

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal

Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal În curent continuu, unde valoarea tensiunii şi a curentului sunt constante în timp, exprimarea cantităńii acestora în orice moment este destul de uşoară.

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE

AMPLIFICATORUL CU CIRCUIT ACORDAT DERIVATIE AMPLIFICATORL C CIRCIT ACORDAT DERIVATIE 4 M IN OT OT Analizor spectru IN Fiura 6 (). Comutatorul K este pe poziţia de R mare. Comutatorul K scurtcircuitează rezistenţa R a. Cunoscând valoarea L a bobinei

Διαβάστε περισσότερα

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE Extras din culegerea de probleme versiunea 0. Capitolul OEĂŢ GEELE LE COMOEELO SVE În cadrul acestui paragraf se abordează o parte din parametrii componentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMETRU DIGITAL TRUE RMS CU SCHIMBARE AUTOMATĂ A DOMENIULUI AX-155

MULTIMETRU DIGITAL TRUE RMS CU SCHIMBARE AUTOMATĂ A DOMENIULUI AX-155 MULTIMETRU DIGITAL TRUE RMS CU SCHIMBARE AUTOMATĂ A DOMENIULUI AX-155 INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE AVERTISMENTE PRIVIND SIGURANŢA Respectarea indicaţiilor de mai jos vă garantează cea mai bună siguranţă pe

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator ircuite ntegrate Analogice Lucrarea SURSE E URENT Prezentare generală: Sursele de curent cu tranzistoare sunt utilizate atât ca elemente de polarizare cât şi ca sarcini active pentru

Διαβάστε περισσότερα

A1. Valori standardizate de rezistenţe

A1. Valori standardizate de rezistenţe 30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα