ÎNCERCAREA IZOLAŢIEI LINILOR ELECTRICE SUBTERANE
|
|
- É Ιωάννου
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 ÎNCERCAREA IZOLAŢIEI LINILOR ELECTRICE SUBTERANE 1. Introducere Izolaţia linilor electrice subterane este supusă în exploatare aceloraşi solicitări complexe - electrice, termice, mecanice, chimice - ca şi izolaţia altor echipamente electrice; totuşi, datorită amplasării în subteran, influenţa umidităţii este mult mai importantă şi provoacă majoritatea defectelor de izolaţie. Din punct de vedere al izolaţiei, liniile electrice subterane pot fi considerate ca formate din două părţi principale: cablurile propriu-zise şi accesoriile (manşoane şi terminale) care fac legătura între tronsoanele de cabluri şi între cabluri şi alte componenente ale reţelei (celulele din posturile de transformare, motoare etc.). Izolaţia accesoriilor, executată în condiţii de şantier, este adesea de o calitate mai slabă decât izolaţia cablului realizată în fabrică; ca urmare a acestui fapt, defectele de izolaţie au loc mai ales în aceste accesorii, în primul rând în manşoane. Verificarea stării izolaţiei liniilor electrice subterane se realizează prin: metode nedistructive utilizând tensiune continuă sau alternativă, măsurarea descărcărilor parţiale, încercarea cu tensiune mărită alternativă, continuă şi de impuls. Lista acestor încercări diferă funcţie de scopul încercărilor. Din acest punct de vedere se pot deosebi: încercările de tip, care se execută cu ocazia omologării unor tipuri noi de cabluri şi accesorii ; încercările individuale sau de lot, care se execută de către fabrica constructoare; încercările profilactice (sau preventive), care se execută în exploatare cu ocazia punerii în funcţiune, după reparaţii sau periodic. În cadrul lucrării de laborator se vor studia şi executa încercările preventive ale izolaţiei liniilor electrice subterane. Asupra comportării în exploatare a accesoriilor de cablu, o mare influenţă exercită calitatea joncţiunilor adică a contactelor dintre conductoarele cablurilor prin mufe în cazul manşoanelor şia contactelor conductoare-papuci în cazul terminalelor. Contactele defectuoase sunt surse ale degajării de căldură în accesorii; ca urmare materialele izolante adiacente se topesc, se ard, formează incluziuni gazoase, ceea ce conduce la apariţia rapidă a străpungerii electrice. Din acest motiv, în cadrul lucrării, se va realiza şi o încercare relativ la calitatea acestor joncţiuni. Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
2 2. Metode de încercare a izolaţiei liniilor electrice subterane 2.1.Măsurarea rezistenţei de izolaţie Această încercare se execută la începutul seriei de încercări, deoarece poate pune în evidenţă defecte locale avansate, care fac inutilă continuarea verificărilor fără remedierea lor. Măsurarea se realizează cu ajutorul unui aparat specializat, megohmmetrul, care cuprinde, ca părţi principale, o sursă de tensiune înaltă continuă şi un aparat de măsură. Mărimea rezistenţei de izolaţie depinde de durata aplicării tensiunii datorită proceselor de polarizare lente care au loc în izolaţie. Pentru a se elimina erorile datorate acestui factor, se măsoară rezistenţa de izolaţie stabilizată, R 60, la 60 s de la aplicarea tensiunii. Umiditatea materialului izolant are influenţă importantă atât asupra mărimii rezistenţei de izolaţie cât şi asupra variaţiei sale în timp. Pentru aprecierea gradului de umiditate se foloseşte coeficientul de absorbţie R 60 k abs =, (1) R15 definit ca inversul raportului valorilor rezistenţei de izolaţie măsurate după 15 şi respectiv 60 s de la aplicarea tensiunii. Cu cât umiditatea în dielectric este mai însemnată, cu atât procesele de polarizare se desfăşoară mai rapid şi stabilizarea valorii rezistenţei de izolaţie are loc mai repede, iar k abs tinde la 1. Pentru izolaţii uscate k abs >1. Coeficientul de absorbţie, definit ca mai sus, are semnificaţie corectă numai pentru tronsoane scurte de cablu, a căror capacitate geometrică se poate încărca rapid de la o sursă de putere mică cum este aceea din componenţa MΩ-metrului. În cazul cablurilor lungi de zeci sau sute de metri, încărcarea are loc lent, putând depăşi cele 60 s ale duratei măsurării. În această situaţie, se poate prelungi durata de aplicare a tensiunii de măsură la mai multe minute, determinându-se indicele de polarizare R 10 I p =, (2) R1 respectiv raportul valorilor rezistenţelor de izolaţie măsurate după 10 minute şi după 1 minut de la aplicarea tensiunii. Semnificaţia rezultatului este aceeaşi ca şi pentru coeficientul de absorbţie: izolaţia este cu atât mai uscată cu cât I p este mai mare decât 1. Mărimea coeficientului de absorbţie, respectiv a indicelui de polarizare se consideră semnificativă pentru izolaţia din hârtie impregnată cu ulei, care este mult mai sensibilă la acţiunea umezelii decât polimerii. Asupra măsurării rezistenţei de izolaţie are influenţă şi starea de încărcare electrostatică Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
3 a dielectricului. Pentru eliminarea acestei influenţe, conductoarele şi ecranul cablului încercat se vor lega la pământ timp de câteva minute înainte de efectuarea măsurării Măsurarea factorului de pierderi dielectrice (tgδ) Realizarea acestei încercări se loveşte de dificultăţi datorate capacităţii mari a cablurilor, care este proporţională cu lungimea lor. Pe lângă puterea sursei de alimentare a punţii, intensitatea curentului capacitiv care străbate braţul rezistiv, reglabil, al punţii poate depăşi limita admisibilă chiar pentru lungimi de câteva zeci de metri a cablului încercat. Această încercare se execută în cazul când cablurile de înaltă tensiune se folosesc la o tensiune mai mare decât valoarea nominală (de exemplu cabluri de 6 kv folosite în reţele de 10 kv sau cabluri de 15 kv folosite în reţele de 20 kv). Scopul încercării este de a stabili dacă, în noua situaţie, factorul de pierderi dielectrice nu creşte în mod inadmisibil, în principal pe seama fenomenului de descărcări parţiale. Intensificarea fenomenului de descărcări parţiale pe măsura creşterii tensiunii de încercare se pune în evidenţă prin creşterea mai rapidă a valorii tgδ, respectiv prin apariţia unui cot în curba tg δ= f(u). Se consideră că se poate utiliza cablul la noua tensiune propusă dacă cotul curbei de ionizare nu apare până la tensiunea 1,25U n, unde U n este noua tensiune de funcţionare. De asemenea, măsurarea tgδ se recomandă pentru cablurile cu izolaţie din hârtie impregnată cu ulei dacă rezultatul măsurării rezistenţei de izolaţie este necorespunzător Încercarea cu tensiune mărită În principiu, încercarea cu tensiune mărită se execută cu tensiune alternativă de frecvenţă industrială. În cazul cablurilor de înaltă tensiune, această încercare se execută mai ales cu tensiune continuă datorită faptului că puterea necesară a sursei de alimentare poate fi mică, chiar pentru încercarea cablurilor de lungime mare. Astfel, considerând că mărimea capacităţii cablului încercat este C 0, iar tensiunea de încercare este U înc, puterea sursei pentru încercarea cu tensiune alternativă este 2 S = ωc 0 U inc. (2) Dacă însă încercarea are loc la tensiune continuă, izolaţia încercată absoarbe numai un curent de conducţie, I C iar puterea sursei de încercare este IC = ωc0u inctgδ, (3) P = Stgδ. (4) Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
4 Deoarece valorile tgδ sunt de ordinul 10-3, puterea sursei de încercare cu tensiune continuă este în aceeaşi măsură mai mică decât pentru încercarea cu tensiune alternativă. Acest avantaj este decisiv pentru încercările executate pe teren (in situ). Mai mult, încercarea cu tensiune continuă mărită nu contribuie la intensificarea descărcărilor parţiale şi deci nu înrăutăţeşte starea izolaţiei. Valoarea tensiunii de încercare este stabilită prin norme specifice de produs, sau, în lipsa acestora, prin normativele de încercări preventive. Ea depinde de momentul încercării (punerea în funcţiune sau în exploatare), de tipul izolaţiei (hârtie sau polimeri), tipul constructiv (cu câmp electric radial sau neradial). Durata încercării este stabilită în funcţie de aceiaşi factori ca şi tensiunea de încercare. Simultan cu încercarea cu tensiune mărită se poate măsura curentul de conducţie prin izolaţia cablului. Mărimea acestui curent este un indiciu suplimentar recomandat pentru cablurile cu izolaţie din polimeri, dacă măsurarea rezistenţei de izolaţie nu dă rezultate satisfăcătoare. Variaţia curentului de conducţie, pe durata aplicării tensiunii de încercare trebuie să fie numai descrescătoare, cel mult constantă. Se urmăreşte atât valoarea curentului în sine, cât şi deosebirile între rezultatele măsurătorilor pe cele trei faze ale liniei electrice subterane. Coeficientul de asimetrie : a I I c max c min = ( 3 ) Ic min trebuie să aibă valori a < 2. În cazul în care valoarea curentului de conducţie depăşeşte valoarea admisibilă sau coeficientul de asimetrie este mai mare ca 2, se va determina experimental curba I c =f (U), fără a depăşi valoarea tensiunii de încercare. Tensiunea se va regla în trepte, iar valoarea curentului se va citi după un minut de la stabilirea tensiunii pe o anumită treaptă. Curba obţinută trebuie să fie cât mai liniară, fără coturi Caracteristica de autodescărcare Încercarea constă în măsurarea variaţiei în timp a tensiunii pe capacitatea unui cablu, care a fost încărcat până la tensiunea de încercare prevăzută şi care se descarcă pe propria rezistenţă de izolaţie. Viteza de scădere a tensiunii oferă indicaţii cu privire la starea izolaţiei cablului; cu cât autodescărcarea este mai lentă, cu atât starea izolaţiei este mai bună. Această încercare necesită folosirea unui kv-metru electrostatic pentru măsurarea tensiunii, acesta fiind singurul aparat de măsură de înaltă tensiune care are consumul propriu neglijabil, practic nul. Din acest motiv această încercare se poate executa mai ales în condiţii Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
5 de laborator. 2.6.Verificarea joncţiunilor Calitatea contactelor electrice dintre conductorul cablului şi mufele din manşoane sau papucii de la terminale influenţează hotărâtor, prin căldura degajată datorită rezistenţei de contact, asupra stării izolaţiei acestor accesorii. Rezistenţa de contact se verifică prin măsurarea căderii de tensiune între conductorul cablului şi mufă sau papuc la trecerea unui curent continuu de încercare. Se recomandă ca această cădere de tensiune să satisfacă relaţia : I m Δ U 10 ( mv ) ( 4 ) In unde : I m 0,1I n este curentul de încercare, iar I n este curentul maxim admisibil al cablului a cărui mărime depinde de secţiunea cablului şi de tipul izolaţiei. 3.Indicaţii metodice Metodele de încercare prezentate anterior se vor aplica unui tronson de cablu având tensiunea nominală de 6 kv, cu izolaţie din PVC, conductoare din aluminiu cu secţiunea de 150 mm 2 şi ecran metalic din bandă de cupru, comun pentru cele trei faze. De asemenea, se va folosi o mostră de cablu monofazat cu tensiunea nominală de 20 kv şi izolaţie din polietilenă pentru măsurarea factorului de pierderi dielectrice (tgδ) Măsurarea rezistenţei de izolaţie Măsurarea se execută pe fiecare fază a cablului ca şi între faze, conectând MΩ-metrul la fazele cablului ca în fig.1. Modul de folosire a MΩ-metrului este dat în anexa 1. MΩ MΩ Fig.1- Măsurarea rezistenţei de izolaţie a unui cablu trifazat Înainte de fiecare măsurare, toate fazele cablului se vor scurtcircuita la pământ timp de 1-2 minute. Tensiunea de măsurare se va aplica timp de 1 min., fără întrerupere. Se vor citi şi se vor nota indicaţiile aparatului la 15 s şi la 60 s, de la aplicarea tensiunii. Pe durata măsurării, conductoarele de legătură cu MΩ-ohmetrul nu vor veni în contact cu alte corpuri izolate sau legate la pământ pentru a nu denatura rezultatul. Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
6 Se va utiliza tensiunea de încercare de 2500 V. Celălalt terminal al cablului va fi izolat faţă de orice alt echipament din laborator. Întrucât rezistenţa de izolaţie este invers proporţională cu lungimea cablului, rezultatul măsurării se va raporta la 1 km, conform relaţiei Rm Riz =, (5) l unde R m este valoarea măsurată, iar l este lungimea tronsonului încercat, în km. Valorile admisibile ale rezistenţei de izolaţie depind de tensiunea nominală a cablului, de tipul izolaţiei şi de secţiunea conductorului. De exemplu pentru cablul supus încercării, este recomandată o valoare de 100 MΩ/km Măsurarea factorului de pierderi dielectrice (tgδ) Deşi nu este o încercare preventivă obligatorie pentru cablurile cu izolaţie din polimeri, această încercare se va executa, pentru însuşirea tehnicii de măsurare, asupra unei mostre de cablu monofazic, cu izolaţie din polietilenă, având tensiunea nominală de 20 kv. Întrucât peste ecranul din folie de cupru al cablului este aplicat un înveliş de protecţie din PVC, se va putea folosi montajul punţii Schering în schemă normală (pentru obiecte care au ambele borne izolate faţă de pământ). Se va folosi puntea PSBI-A72, conform instrucţiunilor din Anexa 2. Montajul de încercare este dat în fig. 2 C x C e Tr.1 PSBI A72 Cx N C e Fig.2-Montaj pentru măsurarea factorului de pierderi dielectrice şi ridicarea curbei de ionizare Condensatorul etalon C e are capacitatea de 50 pf şi tensiunea nominală de 10 kv. Având în vedere că tensiunea nominală a cablului, pe fază, este U n = 20/ 3 = 11,55 kv, se va limita tensiunea de încercare la 10 kv, deşi pentru ridicarea curbei de ionizare se poate creşte tensiunea până la 1,25 U n. Drept sursă de tensiune înaltă de frecvenţă industrială (Tr.1), se va folosi instalaţia de tip WPT-4,4/35, a cărui transformator are înfăşurarea de înaltă tensiune formată din două sec- Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
7 ţiuni, care dacă sunt conectate în paralel, furnizează numai 17,5 kv; astfel reglajul tensiunii de încercare poate fi făcut mai precis. Instrucţiunile de utilizare a acestei surse sunt date în anexa 3. Încercarea se va executa folosind mai multe valori ale tensiunii de încercare între 0,2 U n şi 10 kv, astfel încât să se poată trasa grafic funcţia tgδ=f(u) (curba de ionizare). Rezultatele încercării se compară cu valorile normate sau precizate de constructor. În Normativul de încercări ale izolaţiei se recomandă valorile tgδ pentru cabluri noi, tgδ pentru cabluri aflate în exploatare de ani. În privinţa variaţiei tgδ în funcţie de tensiune, se admite cel mult o creştere de pentru o creştere a tensiunii de încercare între 0,5 şi 1,25 U n. Alt criteriu de interpretare a rezultatelor se referă la modul de variaţie a tgδ în funcţie de tensiune: nu trebuie să se manifeste prezenţa unui cot (creşterea evidentă a pantei curbei) pe toată gama tensiunilor de încercare Încercarea cu tensiune mărită Deşi această încercare se referă numai la verificarea capabilităţii de suportare a tensiunii de încercare, montajul de încercare (fig.3) va fi folosit şi pentru alte două încercări: măsurarea curentului de conducţie şi ridicarea caracteristicii de autodescărcare. ~ μa S kv Fig. 3- Montajul pentru încercare cu tensiune înaltă continuă Sursa de înaltă tensiune redresată folosită în acest montaj poate furniza tensiune reglabilă în gama 0-50 kv. Schema de principiu şi instrucţiunile de utilizare sunt date în Anexa 4. Mărimea tensiunii de încercare folosită pentru verificarea rigidităţii dielectrice a izolaţiei cablului este de 6U 0 (dacă nu se specifică altfel de către producător) pentru cabluri cu tensiunea nominală de 6 35 kv. U 0 este valoarea de vârf a tensiunii nominale fază-pământ a cablului încercat. Durata aplicării tensiunii de încercare depinde de momentul încercării: la punerea în funcţiune, durata (10-15 min) este mai mare decît la încercările periodice sau după reparaţii (5 min). În cazul cablurilor trifazate, se execută succesiv încercarea izolaţiei celor trei faze apli- Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
8 când tensiunea de încercare între o fază şi celelalte două legate la pământ împreună cu ecranul cablului. Tensiunea de încercare stabilită se va atinge în câteva trepte la care se va măsura curentul de conducţie. Valoarea măsurată se recalculează pentru unitatea de lungime (1 km) cu o realţie asemănătoare cu (5). Mărimea admisibilă a curentului de conducţie pentru cablurile cu tensiunea nominală de 6 35 kv este: 600 μa/km dacă lungimea cablului depăşeşte 100 m; 150 μa/km dacă lungimea cablului nu depăşeşte 100 m. Curentul de conducţie măsurat poate conţine şi componente parazite precum curentul de scurgere pe supafaţa izolaţiei terminalelor care se datoresc unor depuneri poluante sau unei lungimi insuficiente a traseului de la conductorul cablului până la ecran. Această eroare poate fi corectată dacă se măsoară aceşti curenţi paraziţi ca în fig. 4. ~ μa S kv μa μa Fig.4- Măsurarea exactă a curentului de conducţie Pe izolaţia fazei încercate, la ambele capete ale cablului încercat, cât mai aproape de ecran, dar fără a-l atinge, se aşează câteva spire de conductor neizolat la care se racordează câte un μa-metru având cealaltă bornă legată la pământ. Din indicaţia aparatului de măsură a curentului aflat în componenţa sursei se scade suma indicaţiilor celor două μa-metre conectate la terminalele cablului. Eliminarea erorii datorată curentului de scurgere pe suprafaţă se impune a fi făcută dacă valoarea curentului de conducţie măsurată simplu depăşeşte limitele admise. Caracteristica de autodescărcare se va ridica după expirarea duratei de încercare cu tensiune înaltă. După deschiderea separatorului S din montaj, sarcinile electrice din izolaţia cablului se pot disipa numai pe rezistenţa de izolaţie a cablului. Aceasta se petrece cu atât mai repede cu cât izolaţia este mai îmbătrânită. Măsurarea tensiunii remanente pe cablu se poate realiza numai cu un kv-metru electrostatic a cărui consum propriu este neglijabil. Această încercare nu este cuprinsă în seria încercărilor preventive din exploatare. Se va măsura tensiunea reziduală timp de 5 minute după deschiderea separatorului S. Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
9 3.4. Verificarea joncţiunilor Se vor utiliza pentru încercare două mostre de cablu de 20 kv, cu secţiunea conductorului de 120 mm 2, care conţin atât papuci cât şi mufe executate prin două procedee: prin presare şi prin turnare. Se realizează montajul din fig. 5. AT TC P 1 ~ mv mv M Sh Fig.5-Montajul pentru verificarea joncţiunilor TC este un transformator de curent care poate produce intensităţi de până la 2 ka. Cu ajutorul unui mv-metru de curent continuu se măsoară diferenţele de potenţial între conductor şi papuci, respectiv mufă, conform marcajelor din schemă. Cele două puncte de conectare a aparatului de măsură trebuie să fie cât mai apropiate de marginile mufei, respectiv ale papucilor pentru a măsura numai căderea de potenţial de contact. Intensitatea curentului de încercare, I m, trebuie să respecte condiţia I m 0,1I n, iar calitatea joncţiunii este bună dacă inegalitatea (4) este respectată. I n este curentul maxim admisibil al cablului la funcţionarea permanentă. Pentru cablurile cu conductor din Al şi izolaţie din polimeri, valorile I n sunt date în tabelul 1. Tabelul 1 Încărcarea maximă admisibilă a cablurilor Secţiunea U n (kv) (mm 2 ) P 2 Se va întocmi o fişă cu rezultatele încercărilor efectuate, care va conţine pentru fiecare mostră de cablu: caracteristicile tehnice ale mostrei; încercările efectuate în ordinea desfăşurării lor cu precizarea pentru fiecare încercare a parametrilor încercării, rezultatelor obţinute şi concluzii asupra stării izolaţiei. Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
10 Anexa 1 - MΩ - metrul PUNTEA SCHERING PSBI A72 Anexa 2 Puntea Schering cu braţe cuplate inductiv (PSBI), un produs a Institutului Naţional de Metrologie Bucureşti, este o punte de laborator cu precizie mare de măsurare. Parametrii tehnici ai acestui aparat sunt: frecvenţa de lucru: 50 Hz; gama de măsurare a capacităţii: cu condensator etalon de 100 pf: 10-3 pf 0,1 μf, cu condensator etalon de 1000 pf: 10-2 pf 1,1 μf; eroarea de măsură a capacităţii: 0,01% din valoarea măsurată; gama de măsurare a tgδ: eroarea măsurării tg δ: 1% din valoarea măsurată; Puntea Schering cu braţe inductive (fig.1) diferă de puntea Schering clasică cu braţe rezistive prin faptul că braţele ei de raport sînt formate din două înfăşurări ale unui transformator special, TS, prevăzut şi cu o înfăşurare de detecţie la care este conectat instrumentul de nul IN. Echilibrarea punţii constă în modificarea numărului de spire a înfăşurărilor de raport N e şi N x până la anularea (minimizarea) fluxului magnetic în miezul transformatorului TS, astfel încât indicaţia instrumentului de nul devine de asemenea minimă. Pentru a se putea echilibra puntea şi în cazul măsurării condensatoarelor cu pierderi, schema punţii este completată cu o înfăşurare suplimentară având N c spire, prin care circulă un curent defazat cu aproximativ π/2 faţă de curentul prin C x, datorită rezistenţei R şi capacităţii C. Tr.1 C X C e R N C C TS N X N N e IN Fig.1. Schema electrică de principiu a punţii PSBI Condiţiile de echilibru ale acestei punţi sunt: C x N N = e c ; tg x ωcr C N N e x δ =. x Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
11 Echilibrarea punţii pentru determinarea C x se face prin modificarea numerelor de spire N c şi N x. Echilibrarea in funcţie de tgδ x, se realizează prin modificarea numărului de spire N c. Numărul de spire N e este afişat la comutatoarele decadice pentru măsurarea capacităţii sub forma N e /1000, putând lua valori de la 0 la 0, Numărul de spire N x se alege prin intermediul factorului M = 1000/N x afişat de comutatorul pentru alegerea valorii M. Astfel relaţia de calcul a capacităţii devine: Ne Cx = CeM Determinarea tg δ x de face cu relaţia: Nc tgδ x = MN, 1000 în care M este acelaşi ca mai sus, iar N este un factor care depinde rezistenţa R şi poate lua valorile 10-1, 10-2, 10-3, 10-4, N c / 1000 reprezintă afişajul de la butoanele de reglare a numărului de spire N c (în patru decade). Valoarea capacităţii pe fiecare din decade este astfel aleasă încât să se poată citi direct valoarea tgδ x la frecvenţa de 50 Hz. La butoanele de alegere a factorilor M şi N este afişată şi valoarea curentului admisibil prin braţele punţii. În funcţie de acesta şi de valoarea capacităţii C x se poate alege valoarea tensiunii de încercare : U inc Iad =, ωc care trebuie să fie inferioară nivelului de ţinere la 59 Hz a izolaţiei obiectului încercat. Corespunzător acestei tensiuni se alege transformatorul Tr.1 din fig.1. Panoul frontal al punţii este redat în fig. 2. x Fig. 2. Panoul frontal al punţii PSBI-A72. 1 comutatorul sensibilităţii indicatorului de nul; 2 claviatură pentru indicatorul de nul : conectare, verificare a tensiunii de alimentare, măsurare; 3 instrumentul de nul ; 4- borna de intrare a indicatorului de nul; 5- comutatorul factorului M; 6 - comutatorul factorului N; 7- inversor de polaritate. 8 borna de ieşire a punţii pentru conectarea indicatorului de nul; 9 comutatoare decadice pentru reglarea valorii raportului N e / 1000; 10 comutatoare decadice pentru reglarea valorii raportului N c / 1000; 11 borna de legare la pământ; 12 borna legată de ecranul punţii; 13 borna punctului median al punţii; 14 - borna de conectare a capacităţii C x ;15 borna de conectare a capacităţii C e ;. Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
12 Indicatorul de nul al punţii este electronic şi necesită alimentare de la baterii cu o tensiune de 9 V. Puntea nu are un condensator etalon propriu, urmând a se folosi un condensator adecvat tensiunii de încercare şi având drept dielectric aer sau gaz comprimat (respectiv, valoare tgδ cât mai mică posibil). Puntea poate fi folosită pentru măsurători atât asupra obiectelor având ambele borne izolate faţă de pământ cît şi cu o bornă legată la pământ. Schemele de montaj corespunzătoare sînt prezentate în fig. 3. În ambele cazuri braţele inductive ale punţii de află la potenţial relativ redus, asemănător cu cazul folosirii punţuu MD-16 în montaj direct. Montajul din fig.3,a) este cel mai obişnuit mod de măsurare cu puntea PSBI-A72. Borna N a punţii este legată prin intermediul bornei 12 din fig. 2. Astfel înfăşurarea secundară a transformatorului de alimentare are o bornă legată la pământ. Obiectul de măsurat C x nu are nici o bornă legată la pământ; totuşi borna acestuia legată la punte are un potenţial coborât în raport cu tensiunea de încercare, apropiat de potenţialul pământului. În schema din fig.3,b), borna C x a punţii este legată la pământ ca şi una din bornele obiectului încercat. Borna N a punţii este izolată faţă de pământ. Transformatorul de încercare Tr.1 are ambele înfăşurări de înaltă tensiune izolate faţă de pământ; totuşi potenţialul faţă de pământ al bornei N a punţii este suficient de coborât pentru a necesita mijloace de electrosecuritate pentru operator. Tr.1 C x C e Tr.1 C x C e PSBI A72 PSBI A72 NC x C e N C x C e a) b) Fig.3- Schemele de montaj ale punţii Schering PSBI-A72 a) pentru obiecte având ambele borne izolate faţă de pământ; b) pentru obiecte având o bornă legată la pământ. În raport cu puntea MD-16 la care măsurarea în schema inversă (destinată obiectelor de încercat având o bornă legată la pământ) care se putea face numai până la o tensiune de încercare egală cu tensiunea nominală a punţii, la puntea PSBI-A72, această restricţie lipseşte. Pentru punerea în funcţiune, după realizarea montajului, se conectează indicatorul de nul şi se controlează tensiunea de alimentare a acestuia. Se ridică tensiunea în circuitul de Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
13 înaltă tensiune până la valoarea dorită. Se face un calcul orientativ al curentului prin C x (I x = ωuc x ) şi are în vedere ca această valoare să nu depăşească curentul admisibil indicat la comutatoarele 5 şi 6. Se începe echilibrarea punţii cu treptele inferioare ale sensibilităţii indicatorului de nul. Se aduc la zero indicaţiile decadelor 9 şi se încearcă echilibrarea punţii dând factorului M o asemenea valoare încât cifra indicată de prima decadă din şirul 9 să fie nenulă. După atingerea minimului posibil din decadele 9 se continuă echilibrarea cu ajutorul decadelor 10, urmărind, de asemenea, ca cifra indicată de prima decadă din şirul 10 să fie nenulă. În acest scop se alege o valoare potrivită pentru factorul N. Se continuă echilibrarea, lucrând alternativ cu cele două şiruri de butoane până când se obţine indicaţia minimă la instrumentul 15, pe poziţia de maximă sensibilitate a comutatorului 1. Anexa 3 Sursa de tensiune înaltă alternativă WPT 4,4/35 Anexa 4 Sursa de tensiune înaltă redresată de 50 kv/10 ma. Tehnica tensiunilor înalte Lucrări de laborator
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραAnexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAnexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din 14.04.2008 Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru GALAŢI Galaţi, str. Nicolae Bălcescu
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραMENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE. Curs 7 1
MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE Curs 7 1 Curs 7 2 CABLURI SI ACCESORII Cabluri de medie/inalta tensiune Cabluri de joasa tensiune Curs 7 3 Materiale Cupru electrolitic, 100% conductivitate
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραL.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραTESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5
TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE 1 TESTARE Procedura de evaluare sau o metoda de determinare a unei calitati, performante, etc. IN FAZA DE PROIECTARE/ DEZVOLTARE DE-A LUNGUL CICLULUI DE VIATA Validare/
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραSPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 18 MANŞOANE DE LEGĂTURĂ MIXTE ÎNTRE CABLU DE MT CU IZOLAŢIA DIN XLPE ŞI CABLU MT CU IZOLAŢIE DIN HIU
S.C. ELECTRICA S.A. SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 18 MANŞOANE DE LEGĂTURĂ MIXTE ÎNTRE CABLU DE MT CU IZOLAŢIA DIN XLPE ŞI CABLU MT CU IZOLAŢIE DIN HIU Nr. pagini : 8 1. OBIECT 2 2. REFERINŢE NORMATIVE
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCapacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραPropagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραClasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Διαβάστε περισσότεραSPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 17 / 2010 ACCESORII PENTRU CABLURI MT CU IZOLAŢIA DIN XLPE Nr. pagini : 12
S.C. ELECTRICA S.A. SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 17 / 2010 ACCESORII PENTRU CABLURI MT CU IZOLAŢIA DIN XLPE Nr. pagini : 12 CUPRINS 1. OBIECT 2 2. REFERINŢE NORMATIVE 2 3. DEFINIŢII 3 4. CONDIŢII DE
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A21 DESCĂRCĂTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE CU ŞI FĂRĂ SUFLAJ MAGNETIC. 1. Tematica lucrării
LUCRAREA A21 DESCĂRCĂTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE CU ŞI FĂRĂ SUFLAJ MAGNETIC 1. Tematica lucrării 1.1. Construcţia şi funcţionarea descărcătorului de înaltă tensiune cu suflaj magnetic. 1.2. Verificarea tensiunii
Διαβάστε περισσότεραSPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 70 ACCESORII (MANŞOANE şi TERMINALE) PENTRU CABLU 20 kv CU IZOLAŢIA DIN XLPE Nr. pagini : 10
S.C. ELECTRICA S.A. SPECIFICAŢIE TEHNICĂ S.T. nr : 70 ACCESORII (MANŞOANE şi TERMINALE) PENTRU CABLU 20 kv CU IZOLAŢIA DIN XLPE Nr. pagini : 10 1. OBIECT 2 2. REFERINŢE NORMATIVE 2 3. DEFINIŢII 3 4. CONDIŢII
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραDifractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραTERMOCUPLURI TEHNICE
TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare
Διαβάστε περισσότερα