Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 3
|
|
- Αργυρός Σήθος Μπουκουβαλαίοι
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Prelegerea nr. 3 TRADUCTOARE ELECTRONICE Introducere Traductoarele au rolul de a transforma mărimea fizică de măsurat într-o mărime fizică de altă natură care să fie mai uşor măsurabilă. Transformarea mărimii fizice de măsurat se poate face direct, într-un singur element fizic, sau indirect, prin câteva transformări succesive de mărimi fizice. Funcţionarea traductoarelor electrice directe, adică a traductoarelor ce transformă direct mărimile neelectrice în mărimi electrice, se bazează pe faptul că o mărime electrică ce caracterizează un corp solid sau lichid este influenţată de o mărime neelectrică sau că o tensiune electromotoare poate fi generată ca rezultat al acţiunii mărimii neelectrice de măsurat. De cele mai multe ori mărimea electrică ce este modificată sau generată în traductor nu depinde numai de mărimea neelectrică de măsurat ci şi de alte proprietăţi fizice ale obiectului supus măsurării şi de proprietăţile fizice ale mediului înconjurător. Nu pentru toate mărimile neelectrice există principii sau metode adecvate care să permită transformarea directă în mărime electrică. În aceste cazuri se realizează traductoare complexe care să elimine influenţele mărimilor ce nu sunt supuse măsurării, să îmbunătăţească sub diferite aspecte calităţile traductorului sau să efectueze transformările succesive de mărimi necesare pentru a realiza, cu sensibilitatea prescrisă, transformarea mărimii de măsurat în semnal electric. În dezvoltarea traductoarelor, calea firească de abordare este aceea de a utiliza ca material de bază siliciul, obţinându-se traductoare integrate. Evoluţia logică şi economică este de a realiza simultan, pe acelaşi substrat, şi traductorul şi elementele de condiţionare şi prelucrare, parţial sau integral. Se obţin astfel traductoare integrate inteligente. Funcţiile realizate de traductoarele integrate inteligente pot fi: transformări de impedanţe, amplificare, filtrare, compensarea efectelor variaţiilor cu temperatura şi tensiunea de alimentare, corectarea neliniarităţilor, codare, modulare, asigurarea redundanţei, autotestare, semnalizare, recunoaştere de semnale, etc. În acest fel se obţin raporturi ridicate performanţe / costuri ce duc la pătrunderea traductoarelor pe piaţa bunurilor de larg consum şi la creşterea performanţelor şi scăderea costurilor sistemelor de măsură. Clasificarea traductoarelor electronice Clasificarea traductoarelor pentru mărimi neelectrice se poate face după patru criterii. a. După natura mărimii fizice de intrare, traductoarele sunt pentru semnale radiante, termice, mecanice, magnetice şi chimice. b. După modul în care are loc transformarea semnalului, traductoarele sunt directe şi complexe. Exemple de traductoare complexe: traductoare diferenţiale, traductoare cu compensare, etc. 1
2 PRELEGEREA 3 Aparate Electronice de Măsurare şi Control c. După principiul de funcţionare traductoarele pot fi parametrice (modulatoare) şi generatoare (energetice). Traductoarele parametrice sau modulatoare transformă variaţia mărimii neelectrice ce influenţează proprietăţile electrice ale unui corp într-o variaţie a unui parametru electric (rezistenţă, inductanţă mutuală, capacitate, etc.) pentru a cărui măsurare este necesară o sursă de energie auxiliară. Exemple: termorezistenţa, transformatorul diferenţial, micrometrul inductiv, fotorezistenţa, piezorezistenţa, fotodioda, etc. Traductoarele generatoare sau energetice transformă mărimea neelectrică într-o tensiune electromotoare. Exemple: traductoare piezoelectrice, termocuplul, elementul fotovoltaic, etc. Traductoarele parametrice sunt, în general, mai precise decât cele generatoare, consumă mai puţină energie din fenomenul de măsurat şi, deci, îl perturbă mai puţin; necesită însă tensiune de alimentare. Traductoarele generatoare au avantajul că dau la ieşire direct o tensiune ce poate fi uşor afişată; nu necesită tensiune de alimentare. d. După forma semnalului electric de la ieşirea traductorului acestea sunt analogice şi numerice. Principiile generale ale traductoarelor Traductoare analogice directe parametrice Traductoare rezistive Variaţia rezistenţei electrice R a unui element ohmic de circuit poate fi obţinută prin variaţia unuia din parametrii ce intervin în relaţia (2.1): l R = ρ [ Ω] A (2.1) - ρ - rezistivitatea materialului măsurată în [Ω.m]; - l - lungimea în [m]; - A - secţiunea în [m 2 ]. Traductoarele rezistive pot măsura mărimi neelectrice ce produc variaţia rezistivităţii (fotorezistenţe, piezorezistenţe, termistoare, etc.), lungimii (traductoare reostatice, tensometrice) sau secţiunii unui conductor sau semiconductor. De multe ori variaţiile celor trei mărimi ρ, l, A nu sunt independente (traductoare tensometrice): alungirea unui fir face să varieze şi secţiunea prin stricţiune precum şi rezistivitatea prin variaţia coeziunii microcristalelor materialului. De asemenea rezistenţa firului nu depinde numai de deformaţie ci şi de temperatura mediului. Dacă se foloseşte dependenţa rezistenţei electrice a firului de deformaţie, trebuie redusă la minimum sau compensată variaţia rezistenţei cu temperatura. Traductoare inductive 2 Dacă se înfăşoară N spire pe un miez magnetic având o reluctanţă magnetică R m (măsurată în [H -1 ]), se obţine o bobină a cărei inductanţă este (2.2): 2 L = N R m [H] (2.2)
3 Inductanţa poate varia dacă se modifică unul din parametrii reluctanţei circuitului magnetic R (2.3) m : R l δ R f -1 m = ( + ) [ H ] µ f. Af µ a. Aa R l µa -1 m = [ ] - l - lungimea circuitului magnetic [m]; - µ - permeabilitatea magnetică a materialului [H/m]; - A - secţiunea miezului magnetic în [m 2 ]. Când circuitul magnetic are şi întrefier, reluctanţa magnetică devine (2.4): - l f - lungimea circuitului magnetic [m]; - µ f - permeabilitatea magnetică a materialului [H/m]; - A f - secţiunea miezului magnetic [m 2 ]; - δ - lungimea întrefierului [m]; - µ a - permeabilitatea magnetică a aerului [H/m]; - A a - secţiunea activă a întrefierului [m 2 ]. 1 l H f -1 m = ( + ) [ -7 H ] 4 π. 10 µ rf. Af Aa δ (2.4) (2.3) Dacă în relaţia (2.4) se trece la valori practice şi se înlocuieşte µ = µ r µ 0 unde µ r este permeabilitatea relativă, iar µ 0 = 4π.10-7 [H/m] este permeabilitatea vidului (aerului), se obţine (2.5): (2.5) Se pot realiza traductoare inductive la care se obţine o variaţie de inductanţă în funcţie de o mărime neelectrică, făcând ca aceasta să modifice unul dintre parametrii ce intervin în expresia (2.5) a reluctanţei. Cele mai întrebuinţate sunt traductoarele inductive de deplasare bazate pe variaţia întrefierului. Traductoare transformator Sunt dispozitive construite din două înfăşurări a căror inductanţă mutuală poate varia sub acţiunea mărimii de măsurat. Una din înfăşurări este alimentată de la o sursă de tensiune alternativă U 1, iar în cea de-a doua înfăşurare se induce tensiunea U 2 (2.6). U = k.n. U [V] 2 1 (2.6) 3
4 PRELEGEREA 3 Aparate Electronice de Măsurare şi Control - k este un coeficient de cuplaj a cărui valoare depinde de construcţia sistemului şi de mărimea de măsurat; - n = N 2 /N 1 este raportul numerelor de spire ale celor două înfăşurări. Este întrebuinţat în special pentru măsurarea deplasărilor. Avantajul faţă de celelalte traductoare parametrice este că furnizează la ieşire o tensiune alternativă fără să mai fie necesară introducerea traductorului într-un circuit de măsurare separat. Traductoare capacitive Capacitatea traductorului poate fi calculată după formula generală a capacităţii unui condensator plan (2.7): A C = ε d [F] (2.7) - ε - permitivitatea mediului dintre armături [F/m]; - A - suprafaţa de suprapunere a armăturilor [m 2 ]; - d - distanţa dintre armături [m]. Pentru un condensator cilindric (2.8): C = 2πε h D ln d [F] (2.8) - h - înălţimea de suprapunere a cilindrilor [m]; - d - diametrul exterior al cilindrului interior [m]; - D - diametrul interior al cilindrului exterior [m]; - ε - permitivitatea mediului dintre armături [F/m]. Înlocuind ε=ε r.ε 0, unde ε r este permitivitatea relativă, iar ε 0 =10-9 /36 [F/m] este permitivitatea vidului (aerului), se obţin expresiile: - pentru condensator plan (2.9): - pentru condensator cilindric (2.10): ` h 0C = 0,56. ε r. [pf] D ln d A C = 0,089. ε r. [pf] d (2.9) (2.10) Dimensiunile au fost considerate în cm, iar ariile în cm 2 Variaţia capacităţii traductorului se obţine prin modificarea de către mărimea neelectrică de măsurat a distanţei dintre armături, a permitivităţii mediului dintre armături sau a suprafeţei de suprapunere a armăturilor. Se întrebuinţează pentru deplasări, grosimi, compoziţii de substanţe, nivele de lichid, etc. 4
5 Traductoare analogice directe generatoare Traductoare electrodinamice (de inducţie) Dacă se deplasează un conductor situat perpendicular pe liniile de forţă ale unui câmp de inducţie electromagnetică paralel cu el însuşi şi după o direcţie ce formeză un unghi α cu cea a liniilor, în conductor se induce o tensiune electromotoare (2.11). e = B.l.v [V ] (2.11) - B - inducţia câmpului magnetic [T]; - l - lungimea conductorului [m]; - v - viteza conductorului [m/s]; - α - unghiul între vectorul viteză şi liniile de câmp magnetic. Tensiunea electromotoare indusă este deci proporţională cu viteza de deplasare a conductorului. Traductoarele de acest tip se folosesc la generatoare tahometrice, vibrometre, debitmetre electromagnetice, etc. Traductoare termoelectrice Dacă într-un circuit constituit din două conductoare din materiale diferite, A şi B, sudate la cele două extremităţi, se încălzeşte unul din cele două puncte de contact, apare o tensiune electrică (prin efect Seebeck, Thomson şi Peltier) între capetele unuia din conductoare tăiat la mijloc, funcţie de temperaturile celor două extremităţi θ 1 şi θ 2 (2.12). E = f( θ, θ ) AB 1 2 (2.12) Acest circuit, numit termocuplu, se foloseşte la măsurarea temperaturilor, amplificând şi liniarizând tensiunea furnizată. Traductoare electrochimice La suprafaţa de contact dintre un electrod metalic şi o soluţie conţinând ioni din acest metal, sau între două soluţii de concentraţii ionice diferite, din care una cunoscută şi cealaltă necunoscută, separate printr-un perete semipermeabil, apare o diferenţă de potenţial ce este funcţie de activitatea ionică, respectiv de concentraţia soluţiei necunoscute. Măsurând diferenţa de potenţial apărută, se poate determina concentraţia soluţiei necunoscute conform relaţiei lui Nernst (2.13): R.T E = Eo + lna [V] n.f (2.13) - E - diferenţa de potenţial electric apărută; - E 0 - potenţialul de electrod, specific pentru metalul respectiv (E 0 este potenţialul electrodului când concentraţia activă a ionilor săi a=1); 5
6 PRELEGEREA 3 - R - constanta gazelor (8,317 J/grad.mol); - T - temperatura absolută [K]; - n - valenţa metalului (ionilor); - F - constanta lui Faraday (9, C/Kmol); - a - concentraţia activă a ionilor în soluţie [mol/litru]. Aparate Electronice de Măsurare şi Control a = f c - c - concentraţia soluţiei; - f - coeficientul de activitate, subunitar, sensibil diferit de unitate numai pentru soluţii foarte concentrate. Înlocuind numeric şi trecând la logaritm zecimal pentru ioni monovalenţi (2.14): - θ - temperatura soluţiei [ C]. E = E + 0,2 (273 + θ) log a 0 [mv] (2.14) Pentru a se putea măsura potenţialul unui electrod faţă de soluţie este necesară utilizarea a încă unui electrod, denumit electrod de referinţă, a cărui potenţial faţă de soluţie nu trebuie să se modifice în funcţie de concentraţia de ioni din soluţie. Tensiunea E are valori tipice de zeci mv iar rezistenţa internă poate ajunge până la ordinul 10 9 Ω. Traductoare piezoelectrice Anumite cristale naturale, exemplu cuarţul, sau materiale sintetice, exemplu titanatul de bariu, prezintă proprietatea de a se polariza dielectric, adică de a se încărca la suprafaţă cu sarcini electrice sub efectul unei deformări provocate de o forţă de compresiune sau presiune. Sarcina electrică apărută ca efect al compresiunii este dată de relaţia (2.15): Q = k.f [C] (2.14) - k este modulul piezoelectric [C/N]; - F este forţa [N]. Efectul piezoelectric este folosit pentru măsurarea forţelor, presiunilor, etc. La măsurarea vibraţiilor, elementul piezoelectric este inclus, de regulă, într-o structură de traductor complex cu transformări succesive de mărimi. Traductoare fotovoltaice (fotoelemente sau celule solare) Dacă o joncţiune metal semiconductor sau o joncţiune cu semiconductori p şi n este supusă unei radiaţii optice, fotonii comunică electronilor din materialul semiconductor o energie suplimentară, trecându-i în acea parte a joncţiunii din care nu mai pot reveni. Apare astfel o diferenţă de potenţial prin circuit. Dacă punem fotoelementul în scurtcircuit, acesta va genera un curent electric. 6
7 - I - curentul electric generat [A]; - S Φ - sensibilitatea fotoelementului [A/lm]; - Φ - fluxul radiaţiei optice [lm]. Traductoare analogice complexe Nu întotdeauna traductoarele electrice directe răspund cerinţelor impuse traductoarelor, fie din punctul de vedere al sensibilitaţii, fie din punctul de vedere al independenţei de factorii paraziţi sau al consumului de energie minim din procesul măsurat. În asemenea cazuri se pot utiliza traductoare complexe, în care se înglobează mai multe tipuri de traductoare directe şi chiar alte elemente de aparate. Traductoare diferenţiale Ideea de bază a acestor traductoare complexe constă în utilizarea a două traductoare identice, uneori reunite într-o construcţie unitară, legate astfel încât semnalele utile, datorate mărimii de măsurat, să se însumeze iar semnalele parazite, datorate factorilor perturbatori, să se scadă, anulându-se astfel efectul lor. În fig.2.2 se dă un exemplu de traductor complex diferenţial inductiv pentru măsurarea deplasărilor. Figura 2.2 Deplasarea acţionează diferenţial pe traductoarele directe T 1 şi T 2 şi produce semnale corespunzătoare (variaţii de inductanţă de sens contrar). Temperatura, îmbătrânirea materialelor sau alt factor perturbator, acţionează variind în acelaşi sens inductanţa şi rezistenţa ambelor traductoare, ca factori de mod comun, şi nu produc semnal la ieşire. Utilizarea traductoarelor complexe diferenţiale are ca efect şi liniarizarea caracteristicilor statice de transfer faţă de cele ale traductoarelor directe, ducând astfel la folosirea lor în multe aplicaţii. Traductoare cu transformări succesive de mărimi Un astfel de traductor este prezentat în fig Ca exemplu este dat un traductor de presiune, constând dintr-o membrană ce se deformează la variaţia presiunii, o pârghie ce 7
8 PRELEGEREA 3 Aparate Electronice de Măsurare şi Control transmite deplasarea apărută şi un traductor inductiv ce transformă modificarea întrefierului în modificarea inductanţei. Figura 2.3 Succesiunea de transformări este: presiunea p, respectiv mărimea de intrare X; deplasarea d 1 X 1 ; deplasarea d 2 X 2 ; mărimea de ieşire Y, respectiv inductanţa L. Astfel de traductoare complexe cu transformări succesive de mărimi permit ca pentru sesizarea variaţiilor mărimii ce trebuie măsurată să se folosească traductorul cel mai potrivit din punctul de vedere al sensibilităţii la această mărime de intrare, chiar dacă este neindicat ca mărime de ieşire. Traductoarele cu transformări succesive nu rezolvă însă şi independenţa de factorii perturbatori sau consumul minim de energie. Traductoare cu compensare Traductoarele cu compensare constituie o dezvoltare a principiului traductoarelor diferenţiale. În aceste traductoare se compară în mod automat mărimea necunoscută de măsurat cu o mărime de referinţă de aceeaşi natură cu mărimea de măsurat, dar cunoscută exact. Un exemplu este dat în fig Figura 2.4 Mărimea de măsurat p (notată cu X în schema bloc) se aplică unui element de comparaţie în mod nemijlocit sau după o transformare într-un prim traductor direct (cu forţa F x, respectiv X 1 ). Aceluiaşi element i se aplică şi mărimea de referinţă (compensare) F c (respectiv X c ) ce compensează mărimea de măsurat F x (sau X 1 ). Diferenţa ce rezultă din această comparaţie, δ=k(f x -F c ) respectivδ=k(x 1 -X c ), este amplificată de amplificatorul A (respectiv blocul K), la
9 ieşirea căruia se obţine mărimea U (respectiv Y). Totodată se comandă traductorul T 2 ce produce mărimea de referinţă F c (respectiv X c ). Întregul traductor cu compensare constituie un servosistem de urmărire ce tinde să menţină în mod permanent egalitatea X 1 =X c. Deşi mai complicate, traductoarele cu compensare au o serie de avantaje esenţiale: măsurarea şi conversia mărimii necunoscute se face fără consum de energie din procesul măsurat; la ieşirea traductorului se poate obţine un semnal de putere mare şi sarcina de la ieşirea traductorului nu afectează măsurarea; se poate asigura compensarea aproape completă a efectelor factorilor perturbatori. 9
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSENZORI ŞI TRADUCTOARE
SENZORI ŞI TRADUCTOARE 2.1. Noţiuni generale. Definiţii Conducerea unui proces presupune cunoaşterea unor informaţii cât mai corecte şi cât mai complete asupra parametrilor mărimilor fizice ce caracterizează
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα2. Elementele constituente ale unei bucle de reglare automată
2. Elementele constituente ale unei bucle de reglare automată O buclă de reglare automată a unui proces cuprinde traductoare sau elemente de măsură, regulatoare automate (cu elemente de comparaţie şi de
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραSeminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE
CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1 Definiţia şi clasificarea traductoarelor electronice Traductoarele electronice transformă mărimea fizică de măsurat într-o mărime electrică, utilizând tehnici electronice.
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραTraductoare Traductoare cu reacţie
Traductoare Prin traductor se înţelege un dispozitiv care realizează transformarea unei mărimi întro altă mărime de care diferă calitativ sau cantitativ, funcţionarea sa bazându-se pe o lege fizică. Rolul
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότεραProcesul de măsurare
Procesul de măsurare Măsurări directe - Înseamnă compararea unei mărimi necunoscute (X) cu o alta de aceeaşi natură x luată ca unitate X=mx Măsurările indirecte sunt măsurările în care mărimea necunoscută
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότερα1.3 Aparate pentru măsurarea vibraţiilor
Curs 1.3.1 Consideraţii generale 1.3 Aparate pentru măsurarea vibraţiilor Realizarea unor maşini şi instalaţii cu greutate proprie tot mai mică dar de puteri şi viteze de funcţionare mari a dus la necesitatea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL EFECTULUI HALL ÎN SEMICONDUCTORI
UIVERSITATEA "POLITEICA" DI BUCURESTI DEPARTAMETUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICA ATOMICA ŞI FIZICA CORPULUI SOLID B-03 B STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI STUDIUL EFECTULUI ALL Î SEMICODUCTORI Efectul
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραClasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE ELECTRONICE UTILIZATE PENTRU MĂSURAREA MĂRIMILOR GEOMETRICE
ŞOFEI CARMEN ELENA CIRCUITE ELECTRONICE UTILIZATE PENTRU MĂSURAREA MĂRIMILOR GEOMETRICE 011 TÎRGU-JIU codul ISBN 978-973-0-1145-0 1 CUPRINS CAPITOLUL I- INTRODUCERE 1.1 Noţiuni generale 1. Deosebirile
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραReflexia şi refracţia luminii.
Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ 2015-2016 UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA Facultatea de Electronică
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότεραCodificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148
5.2. CODIFICATOAE Codificatoarele (CD) sunt circuite logice combinaţionale cu n intrări şi m ieşiri care furnizează la ieşire un cod de m biţi atunci când numai una din cele n intrări este activă. De regulă
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα