Tabel 1. Grinzi metalice

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Tabel 1. Grinzi metalice"

Transcript

1 EXEMPLU DE CALCUL Planșeu ompu oțel-beton, alătuit din oraj din tablă Coraplu 60, beton obișnuit și o plaă udată de armătură. Alătuirea planșeului ete prezentată în Figurile și. Grinzile eundare unt rezemate pe grinzile prinipale u dehideri de 9 m repetiv m. Grinzile marginale ale planșeului unt proietate a grinzi metalie, ără onlurare u plaa de beton. Grinzile metalie eundare unt u inimă plină au ajurate (Figurile 3 și 4). Cerința de rezitență la o ete de 60 minute. Figura prezintă alătuirea generală a planșeului urent pe întreaga lățime a lădirii și două travee pe lungime. Aeată alătuire e repetă pe toate traveele adiaente. Stâlpii unt alătuiți din proile metalie HD 30x58. Înărările luate în oniderare pe planșeu unt: înărare permanentă: G3 N/m înărare utilă: Q4 N/m Dimeniunile grinzilor rezultate din proietare la temperatură normală unt prezentate în Figura. Grinzile interioare unt realizate în onlurare u plaa de beton, gradul de onetare pentru ieare grindă iind prezentat în Tabelul. Figura prezintă ețiunea plăii ompue. Plaa ete realizată din beton obișnuit C5/30. Inaltimea totala a planeului ete de 30 mm. Plaa ete armată u plaă udată tip ST 5C realizată din oțel u limita de urgere 500 N/mm (S500). Toate îmbinările dintre elementele truturale metalie unt proietate a artiulații în onormitate u EN În Figura e prezintă împărțirea planșeului în zone de proietare. Toate grinzile de pe perimetrul zonelor de alul unt protejate orepunzător la o pentru o rezitență de 60 minute. In aet exemplu e vor trata zonele B (grinda eundare u inima plina) i E (grinzi eundare ajurate). Tabel. Grinzi metalie Sețiunea grinzii (S355) IPE IPE 600 ACB IPE IPE 300 Angelina IPE 70 + IPE 70 Tipul și poziția grinzii Grindă eundară interioară Grindă e. marginală Grindă prinipală interioară Grindă prinipală interioară Grindă prinipală marginală Grindă eundară interioară Grindă eundară interioară Modul de realizare Gradul de onetare la oreare (%) Conlurare 5 Fără onlurare Conlurare 7 Compuă 7 Fără onlurare Conlurare 5 Conlurare 5 - -

2 A A 3 Angelina D Angelina B ACB 000 IPE 600 B IPE 750 x37 ACB E ACB IPE 750 x 37 C 9000 C Angelina F Angelina D Perimetrul zonelor de proietare ale planșeului Figura. Alătuirea generală a truturii metalie a planșeului Plaă de arm. Coraplu 60 Beton Figura. Alătuirea plăii de planșeu Figura 3. Alătuirea grinzii eundare interioare ajurate tip ACB Figura 4. Alătuirea grinzii eundare interioare ajurate tip ANGELINA TM

3 PROIECTAREA PLANȘEULUI ÎN ZONA B În Tabelul e prezintă datele inițiale de proietare din zona de planșeu B, de dimeniuni 9 x m, armată u plaă udată tip ST 5C. În aeată zonă exită 3 grinzi eundare neprotejate. Tabel. Date inițiale de proietare din zona de planșeu B L (mm) l (mm) (MPa) A (mm²/m) y (MPa) Grinzi neprotejate Coraj din tablă metaliă IPE400 Coraplu 60 Groimea totală a plăii (mm) d dit. dintre plaa de arm. și marginea up. a plăii (mm) În Figurile e prezintă introduerea datelor anterioare în programul MACS+ ( Figura 5.. Date de intrare în programul MACS+ Alătuirea generală 3

4 Figura 5.. Date de intrare în programul MACS+ Corajul Figura 5.3. Date de intrare în programul MACS+ Plaa de beton 4

5 Figura 5.4. Date de intrare în programul MACS+ Grinzile din Zona B Apliarea modelului de alul impliiat e ae în următoarele etape (reerinţele la iguri, tabele, ormule de alul, mai puţin ele u trimitere direta la divere parti ale Euroodurilor, e găe in doumentul Eetul de membrană în evaluarea rezitenţei la o a planşeelor ompue oţel-beton, realizate din grinzi u inimă plină au ajurate ): Etapa : Calulul înărării apliate pe plaă în ituația de inendiu Înărarea apliată în ituația de inendiu pe planşeu e determina u relaţia: q i, Sd G+ 0,5Q 3, 00+ 0,5 4, 00 5, 00 N/m Etapa : Calulul tranerului de ăldură în plaa ompuă Coraplu 60 Foloind relația D.5a din Anexa D a normativului EN994--, groimea eetivă a plăii ete: h e l + l 0+ 6 h + 0,5 h 7+ 0,5 58 l + l mm Aeată groime de plaă eetivă ondue (Tabelul 6.4) la următoarele temperaturi, θ, θ și θ, pentru o durată de expunere de 60 min. la o ISO: θ 77 C ; θ 837 C ; θ 5 C Nu exită nii o reduere a rezitenței eetive a oțelului din plaele udate: y, θ 500 MPa 5

6 ,0, 0 Etapa 3: Calulul momentului înovoietor apabil al ețiunii plăii M i, 0 Pentru aeată zonă de alul: L 9000 mm (dehiderea grinzilor eundare) L 000 mm (dehiderea grinzilor prinipale) Dei, L max(l, L ) 000 mm și l min(l, L ) 9000 mm. Conorm Figurii 5.4 rezultă valorile: KA 57, ,85 5, ,0 y, θ ( g ) 0, ,85 d A 57, ,85 5, ,0 y, θ ( g ) 0, ,85 d Parametrul K,0 deoaree plaa de armătură are aeeași ețiune pe ambele direții. Momentul înovoietor apabil pozitiv al ețiunii plăii ete: ( g 0) 57 0,597 M i 0 A y, θ d 500, , Se pot alula eilalți parametri neeari pentru proedura de alul: ( g 0) 0,597 µ K,0,0 ( g ) 0,597 L 000 a l, n µ a µ a 0 ( 3 + ) ( 3,0,333 + ) 0, 47,0, ,5 Nmm/mm Etapa 4: Calulul înărării de reerință a plăii p i M i,0 6 n al 3466,5 6 0,794 x 0-3 N/mm² 0,794 N/m² 0,47, Etapa 5: Calulul ăgeții în azul luării în oniderare a eetului de membrană Săgeata plăii în ituația de inendiu luând în oniderare eetul de membrană poate i obținută din relația 6.3: 6

7 α w min 9,h ( θ θ ) e l 0,5 y + min Ea ( ) 5, , min + min,, 9, , min { 405+ min[ 53,5 ; 300], 700} 658,5 mm 3 L l, L+ l, Etapa 6: Calulul oeiienților pentru determinarea eetului de membrană Determinarea dieriților parametri ai eetului de membrană e bazează pe alulul oeiienților α, α, β, β, A, B, C, D, și b onorm relațiilor 5., 5.5, 5.8a și 5.. Valorile aetor oeiienți unt prezentate în Tabelul 3. Etapa 7: Calulul oeiienților pentru determinarea eetului de membrană Coeiienții e b, e b, e m și e m pot i alulați onorm relațiilor 5.9, 5.6, 5.0 și 5.7: 7

8 Tabel 3. Coeiienții neeari pentru evaluarea eetului de membrană în zona B RELAȚIA DE CALCUL VALOARE CALCULATĂ ( g0) ( g 0 ) α 0,33 ( g0) ( g 0 ) β 0, ( g0) ( g 0 ) α 0,33 ( g0) ( g 0 ) β 0, 4na ( n) +,93 4n a + A l ( ) + ( nl) + ( l ) ( + ) 8n n 3( + ) n mm nl ( ) ( ) ( ) ( ) + ( ) B nl l mm l C 6n ( ) 8803 mm D L 8 ( n) mm l, ( ) 8K A+ B+ C D b min y, θ K d A KA y, θ 0,90 8

9 Tabel 4. Coeiienții pentru evaluarea eetului de membrană în zona B RELAȚIA DE CALCUL VALOARE CALCULATĂ ( + ) + ( n)( α b β ) β b b 3 e b n + α b 0, b w + 3 ( ) ( ) ( ) e m n + n 5,794 g0 d 3 + e e b + em 6,79 α bk + 3 β b K ( ) ( ) e b + 0,99 3 4bK w + 3,987 ( g ) d ( ) e m e eb + em 3,978 Coeiientul global e (ator de porire global) ete dat de: e e 6,79 3,978 e e 6, 79 6,5 + µa +, 0, 333 Etapa 8: Înărarea apabilă totală a plăii în ituația de inendiu Înărarea apabilă totală a plăii în ituația de inendiu luând în oniderare eetul de membrană va i dată de relația: q i, Rd, lab e p i 6,5 0, 794 4, 86 N/m Etapa 9: Înărarea apabilă a plăii luând în oniderare ontribuția grinzilor eundare de otel neprotejate Conorm din EN994--, ete poibilă determinarea temperaturii grinzilor eundare neprotejate, in onlurare u plaa de beton. In prima ază ete neear alul atorilor de ețiune pentru talpile i inima proilului IPE400. Valorile alulate unt prezentate în Tabelul 5. 9

10 Tabel 5. Fatori de ețiune pentru grinzile eundare neprotejate IPE400 Zona ețiunii de oțel 0.5B + t + t + hw + ( B B) 4 h 0.9 H + B + B ( tw + tw) A i Vi A (m - i ) h (m - ) Vi Talpa inerioară ( B + t ) Bt Inima 0, t w 55 Talpa uperioară ( B+ t ) Bt Unde: H: înălțimea ețiunii de oțel: B: lățimea ețiunii de oțel; t : groimea tălpii; t w : lățimea inimii. Temperaturile pe dieritele zone ale ețiunii de oțel unt: Temperatura tălpilor: 938 C; Temperatura inimii: 94 C, dar e onideră 938 C deoaree înălțimea ețiunii tranverale nu depășește 500 mm; Temperatura onetorilor (vezi din EN994--): 938 x 0,8 750 C. Calulul momentului înovoietor apabil al grinzilor neprotejate e ondue in onormitate u Anexa E din EN Valorile alulate unt date în Tabelul 6. 0

11 Tabel 6. Moment înovoietor apabil al grinzilor eundare neprotejate din zona B Parametru Valoare alulată Lățime eetivă plaă b e min ( 9000 / 4 ; 3000) 50 mm Arie ețiune de oțel A i A 8450 mm² i Fator de reduere al rezitenței oțelului y, θ 0,05 Fator de reduere al rezitenței onetorilor u, θ 0, 7 Groime plaă omprimată în ituația de inendiu h u A b i e y y, θ / / a h u , 77 mm Grad de onetare la temperatura de 0 C n 0, 5, 0 C Grad de onetare al grinzii în ituația de inendiu n, θ n,0 C u, θ M, ν y, θ ν 0, 5 0,7, 5 n, θ,09>,0 0,05,0 Dei, onetare totală la oreare Moment înov. pozitiv apabil M i, Rd Ai H + h hu y y, θ M i, Rd a , , ,0 5,3 Nm Unde: h : groime totală a plăii; M,i,a, M,i,v și M,v oeiienți parțiali de iguranță pentru proilul și onetorii de oțel la temperatură normală și în ituația de inendiu. Înărarea apabilă a plăii luând în oniderare ontribuția grinzilor e obține din următoarea relație, în are n ub ete numărul total de grinzi eundare neprotejate din zona de alul: q i, Rd, ub 8M L i, Rd + n L ub ( + 3) 8 5,3, 69 N/m² 9 Etapa 0: Înărarea apabilă totală a plăii în ituația de inendiu și veriiarea rezitenței la o a plăii Înărarea apabilă totală a plăii ete: q i, Rd q i, Rd, lab+ q i, Rd, ub 4,86+,69 6,55 N/m² Aportul grinzilor eundare u inima plina IPE400 la înărarea apabila a zonei B a planeului ompu in ituatia de inendiu, pentru 60 min. o ISO, ete de 5.8%. În omparație u înărarea apliată pe plaă în ituația de inendiu: q 5, 00 N/m² < q 6, 55 N/m² i, Sd i, Rd

12 Figura 6. Rezultate ale programului MACS+ otware Conluzie Cerința R60 pentru Zona B a planşeului ompu ete aigurată. Pentru zonele A i B, are onţin grinzi eundare interioare u inima plina IPE400 neprotejate, veriiarea rezitentei la o e realizează in mod imilar, tinand ont de dimeniunile zonelor de proietare (L l 9000 mm), dierite aţă de dimeniunile zonei B.

13 PROIECTAREA PLANȘEULUI ÎN ZONA E În Zona E, dimeniunile planșeului ompu și dehiderile grinzilor unt aeleași din Zona B. Dierența ață de Zona B ete a grinzile metalie u inimă plină au ot înlouite u grinzi metalie ajurate tip ACB IPE 300+IPE 300 (ețiunea tranverală din Figura 7). Figura 7. Sețiunea tranverală a grinzii ajurate tip ACB din Zona E Figura 8. Date de intrare în programul MACS+ Grinzile din Zona E Etapele - 8: Calul și valori identie u Zona B 3

14 Etapa 9: Înărarea apabilă a plăii luând în oniderare ontribuția grinzilor eundare de otel neprotejate Valorile atorilor de etiune pentru talpile i portiunile pline de inima ale grinzii ajurate unt prezentate în Tabelul 7. Tabel 7. Fatorul de ețiune al grinzii ompue oțel-beton neprotejate Zona ețiunii de oțel Talpa inerioară Inima inerioară Inima uperioară Talpa uperioară ( ) ( ) 0.5B + t + t + hw + B B 4 h 0.9 H + B + B tw + tw 0,699 A i Vi ( B + t ) B t hw + t h t w w A (m - i ) h (m - ) Vi w h w + tw 30 h t w w ( B + t ) B t Unde: H: înălțimea ețiunii de oțel; h w : înălțimea totală a inimii; B : lățimea tălpii inerioare; t : groimea tălpii inerioare; t w : groimea inimii inerioare; h w : înălțimea inimii inerioare; B : lățimea tălpii uperioare; t : groimea tălpii uperioare; t w : groimea inimii uperioare; h w : înălțimea inimii uperioare. Temperaturile pe dierite zone ale ețiunii de oțel unt: Temperatura tălpilor: 940 C; Temperatura inimii inerioare: 94 C, dar e onideră 940 C deoaree înălțimea ețiunii tranverale nu depășește 500 mm; Temperatura inimii uperioare: 94 C, dar e onideră 940 C deoaree înălțimea ețiunii tranverale nu depășește 500 mm; Temperatura onetorilor (vezi din EN994--): 940 x 0,8 75 C. In oneinta, ontribuția zonei inerioare a ețiunii (T inerior) e neglijează, deoaree temperatura zonei depășește 600 C. Calulul momentului înovoietor apabil al grinzilor eundare neprotejate e ondue în Tabelul 8. 4

15 Tabel 8. Momentul înovoietor apabil al grinzilor eundare din zona E Parametru Valoare alulată Lățime eetivă a plaă b e min { 9000 / 4 ; 3000} 50 mm Arie tălpă uperioară A Arie inimă uperioară A w A 605 mm² A 35 w mm² Fator de reduere al rezitenței oțelului y, θ 0, 05 Fator de reduere al rezitenței onetorilor u, θ 0, 7 Forță de întindere + T Ai y yθ a, / ( ) T , 05, 0 36,3 N Groime plaă + T 36,08 omprimată în hu h u 0,64 mm be / 50 5,0 ituația de inendiu Grad de onetare la temperatura de 0 C n 0, 5 Grad de onetare al grinzii în ituația de inendiu Poziția orței de întindere Poziția orței de ompreiune Moment înovoietor pozitiv apabil n M n,0 C u, θ M, ν, θ, y, θ ν y y T F A y T i i y y, θ + a, 0 C 0, 5 0,7, 5 n θ,3>, 0 0,05,0 Dei, onetare totală la oreare ( ) , 05 y T 3630, 0 409, 78 mm H + h h 40, ,64 550,8 mm i Rd T +, u ( y y ) F T y F ( ) M i, Rd 36,3 550, 8 409, 78 5,08 Nm Unde: h : groime totală a plăii; M,i,a, M,i,v și M,v oeiienți parțiali de iguranță pentru proilul și onetorii de oțel la temperatură normală și în ituația de inendiu. Înărarea apabilă a plăii luând în oniderare ontribuția grinzilor eundare neprotejate e obține din următoarea relație: q i, Rd, ub 8M L i, Rd + n L ub ( + 3) 8 5, 08 0,7 N/m² 9 Etapa 0: Înărarea apabilă totală a plăii în ituația de inendiu și veriiarea rezitenței la o a plăii Înărarea apabilă totală a plăii ete: q i, Rd q i, Rd, lab+ q i, Rd, ub , N/m² 5

16 Aportul grinzilor eundare ajurate la înărarea apabila a zonei E a planeului ompu, in ituatia de inendiu pentru 60 min. o ISO, ete de 3.4%, mai mi deât porul de rezitenta de 5.8% adu de grinzile u inima plina din zona B. Aeata era de aşteptat, având in vedere a grinzile ajurate lurează in ituaţia de inendiu doar u o porţiune a eţiunii tranverale (T-uperior). În omparație u înărarea apliată pe plaă în ituația de inendiu: q 5, 00 N/m² < q 5, 03 N/m² i, Sd i, Rd Conluzie Cerința R60 pentru Zona E a planşeului ompu ete aigurată. Pentru zonele D i F, are onţin grinzi eundare ajurate tip ANGELINA TM (item proprietar ArelorMittal), veriiarea rezitentei la o e realizeaza in mod imilar, tinand ont in alulul ontribuţiei grinzilor la înărarea apabilă de porţiunea uperioara a proilului (T-uperior), aşa um -a ăut in azul zonei E (etapa 9 de alul). Evident, in etapele -8 de alul, e va tine ont de dimeniunile zonei de proietare (L l 9000 mm), dierite aţă de dimeniunile zonelor B i E. 6

Curs 4. ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending)

Curs 4. ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending) Curs 4 ELEENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending) Calculul de rezistenta a barelor (grinzilor) cu inima plina () Solicitarea incovoiere plana (monoaxiala) z z incovoiere oblica

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

Analiza bivariata a datelor

Analiza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Bazele metodei de proiectare la foc a planşeelor compuse otel-beton

Bazele metodei de proiectare la foc a planşeelor compuse otel-beton Bazele metodei de proiectare la foc a planşeelor compuse otel-beton PROGRAMUL DE INCERCARI LA FOC CARDINGTON Structura compusa otel-beton P+7E Dimensiuni in plan: 21m x 45m H: 33 m Inaltime etaj: 4.2 m

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

Beton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3

Beton de egalizare. Beton de egalizare. a) b) <1/3 II.6.. Fundaţii ti taă de eton armat Fundaţiie ti taă de eton armat entru stâi şi ereţi de eton armat ot fi de formă rismatiă (Fig. II.4-a) sau formă de oeis (Fig. II.4-).

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014 Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndruar de roiectare 01 Caracteristicile ecanice entru ateriale etalice utilizate în construcţia organelor de aşini sunt rezentate în tabelele 1.1... 1.. Marca oţelului Tabelul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

TERMOCUPLURI TEHNICE

TERMOCUPLURI TEHNICE TERMOCUPLURI TEHNICE Termocuplurile (în comandă se poate folosi prescurtarea TC") sunt traductoare de temperatură care transformă variaţia de temperatură a mediului măsurat, în variaţie de tensiune termoelectromotoare

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor. TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Integrale generalizate (improprii)

Integrale generalizate (improprii) Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

P100-1/PROIECTAREA SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL 2 - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL Redactarea a I-a

P100-1/PROIECTAREA SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL 2 - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL Redactarea a I-a UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE P100-1/PROIECTAREA SEISMICĂ A CLĂDIRILOR. VOLUMUL - B. COMENTARII SI EXEMPLE DE CALCUL Redactarea

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

IPCT STRUCTURI SRL PROIECT NR. 16/2008

IPCT STRUCTURI SRL PROIECT NR. 16/2008 IPCT STRUCTURI SRL PROIECT NR. 16/2008 INDRUMATOR PENTRU UTILIZAREA PLANSEELOR CERAMICE DE TIP POROTHERM CU GRINZI PRECOMPRIMATE, BLOCURI CERAMICE SI SUPRABETONARE ARMATA, LA CLADIRI CU DIFERITE TIPURI

Διαβάστε περισσότερα

Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar

Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar Dr.ing. NAGY-GYÖRGY Tamás Conferențiar E-mail: tamas.nagy-gyorgy@upt.ro Tel: +40 256 403 935 Web: http://www.ct.upt.ro/users/tamasnagygyorgy/index.htm Birou: A219 Armături longitudinale Aria de armătură

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI 1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

EXEMPLE DE CALCUL. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali.

EXEMPLE DE CALCUL. Determinarea forţelor axiale de compresiune în pereţii structurali. EXEMPLE DE CALCUL EXEMPLUL 1 Calculul greutăţii zidăriei - Art. 3.1..4.(4). Alegerea coeficientului parţial γ M pentru pereţii structurali din zidărie EXEMPLUL pentru clădirea unei şcoli generale 8 clase

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

Structuri de Beton Armat și Precomprimat

Structuri de Beton Armat și Precomprimat Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2014 2015 Structuri de

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale Scopul lucrării: introducerea tipurilor de iltre de tensiune, a relaţiilor de proiectare şi a modului de determinare prin măsurători/simulări a principalilor parametri ai acestora. Cuprins I. Noţiuni introductive

Διαβάστε περισσότερα

CALCULUL DE REZISTENTA SI STABILITATE AL GRINZILOR CU INIMA PLINA

CALCULUL DE REZISTENTA SI STABILITATE AL GRINZILOR CU INIMA PLINA UCurs 0 CALCULUL DE REZISTENTA SI STABILITATE AL GRINZILOR CU INIMA PLINA Etapele calcului in proiectarea unei grinzi cu inima plina. Stailirea sistemului static si a deschiderilor de calcul (grinda simplu

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL 1. Scopul lucrării În această lucrare se studiază experimental amplificatorul instrumental programabil PGA202 produs de firma Texas Instruments. 2. Consideraţii

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector s MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector... 2 1.... 4 2. -MICROMASTER VECTOR... 5 3. -MIDIMASTER VECTOR... 16 4.... 24 5.... 28 6.... 32 7.... 54 8.... 56 9.... 61 Siemens plc 1998 G85139-H1751-U553B 1.

Διαβάστε περισσότερα