STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "STABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE"

Transcript

1 Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE Introducere Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale Stabilizatoare de tensiune integrate Stabilizatoare de tensiune integrate din prima generaţie Stabilizatoare de tensiune integrate din generaţia a doua Stabilizatoare de tensiune fixă...229

2 220 CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE Capitolul 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE 8.1 Introducere Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care menţin constantă tensiunea pe rezistenţa de sarcină (tensiunea stabilizată), în condiţiile variaţiei tensiunii de intrare (tensiunea nestabilizată), a curentului de sarcină şi a temperaturii. Conectat între redresor şi sarcină, stabilizatorul transformă sursa de tensiune nestabilizată într-o sursă de tensiune stabilizată. După principiul de funcţionare se pot deosebi două tipuri de stabilizatoare de tensiune: stabilizatoare liniare, stabilizatoare în comutaţie. Stabilizatoarele liniare se împart, după acelaşi principiu, în: stabilizatoare parametrice, stabilizatoare cu reacţie. Stabilizatoare parametrice. Funcţionarea lor se bazează pe capacitatea diodei Zener de a menţine tensiunea constantă la bornele sale într-un domeniu dat (numit domeniu de stabilizare). Performanţele de stabilizare a tensiunii de ieşire, asigurate de un astfel de stabilizator, sunt strict determinate de caracteristica tensiune-curent a diodei folosite, motiv pentru care se numesc stabilizatoare parametrice. Stabilizatoare cu reacţie. Funcţionarea lor se bazează pe utilizarea unei scheme de amplificator cu reacţie negativă. In acest caz tensiunea de ieşire se menţine constantă printr-un proces de reglare automată la care tensiunea de ieşire sau o fracţiune din ea se compară cu o tensiune de referinţă. Semnalul diferenţă, numit şi de eroare, este amplificat sau nu şi comandă elementul de reglare a tensiunii de ieşire pentru a restabili valoarea prescrisă. După existenţa sau nu a unui amplificator de eroare, stabilizatoarele cu reacţie pot fi: stabilizatoare cu reacţie, fără amplificator de eroare şi stabilizatoare cu reacţie, cu amplificator de eroare. După poziţia elementului de reglare a tensiunii de ieşire în raport cu rezistenţa de sarcină, stabilizatoarele cu reacţie se împart în: stabilizatoare serie, stabilizatoare paralel (derivaţie). Cele două metode de stabilizare a tensiunii, metoda serie si cea paralel, prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. Astfel: stabilizarea paralel prezintă avantajul unei construcţii mai simple iar în caz de scurtcircuit accidental la ieşire tranzistorul folosit ca element de reglare nu se distruge deoarece tensiunea la bornele sale este nulă ( CE 0). stabilizarea serie conduce la scheme mai complexe dar asigură un reglaj mai bun al tensiunii stabilizate şi randament mai mare, comparativ cu stabilizarea paralel. O scurtcircuitare accidentală a ieşirii la masă poate distruge tranzistorul regulator serie. Pentru evitarea efectelor unui scurtcircuit, stabilizatoarele de acest tip sunt prevăzute cu circuite speciale de protecţie care sunt fie limitatoare de curent (limitează intensitatea curentului prin sarcină la o valoare prereglată), fie circuite care deconectează alimentarea, îndată ce a fost depăşită o anumită intensitate a curentului prin sarcină. Tehnologia actuală oferă o multitudine de posibilităţi de realizare a unui stabilizator de tensiune cu reacţie. Astfel acestea pot fi fabricate atât cu componente discrete (diode,

3 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE 221 tranzistoare, amplificatoare operaţionale), cât şi în variantă integrată (cu circuite hibride sau monolitice specializate). Stabilizatoarele din prima categorie sunt denumite în prezentul curs stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale (AO), iar cele din categoria a doua stabilizatoare de tensiune integrate. 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale Stabilizatoarele de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale (AO) sunt stabilizatoare cu componente discrete la care ca amplificator de eroare se foloseşte un amplificator operaţional în configuraţie neinversoare (fig.8.1). Pe intrarea neinversoare se aplică tensiunea de referinţă, obţinută de exemplu de la un stabilizator parametric, iar pe intrarea inversoare se aplică o fracţiune din tensiunea stabilizată, obţinută de la un divizor al tensiunii de ieşire. AO având amplificarea în buclă deschisă foarte mare, lucrează astfel încât potenţialul bornei inversoare să fie mereu egal cu cel al bornei neinversoare. Orice abatere a tensiunii de ieşire care determină o dereglare a acestei egalităţi înseamnă apariţia unei tensiuni diferenţiale, de o anumită polaritate, în funcţie de sensul de variaţie a tensiunii de ieşire (creştere sau micşorare). Fig Schema de principiu a unui stabilizator cu reacţie şi amplificator de eroare realizat cu AO. De exemplu, o scădere a tensiunii de ieşire determină apariţia unei tensiuni diferenţiale pozitive, care înseamnă o creştere a curentului de ieşire al AO, faţă de situaţia anterioară modificării tensiunii de ieşire. In acest fel creşte şi intensitatea curentului de comandă în baza tranzistorului regulator. Ca urmare tensiunea colector-emitor a acestuia scade iar tensiunea de ieşire revine la valoarea prereglată. Deoarece tranzistorul serie este repetor pe emitor (repetor de tensiune), stabilizatorul din fig.8.1 se comportă ca un AO de putere (tranzistorul serie realizează o amplificare de curent), în configuraţie neinversoare (fig.8.2). Expresia tensiunii de ieşire este, conform relaţiei amplificării de la configuraţia neinversoare: R O ( 1+ ) (8.1) 3 Fig Circuitul echivalent de calcul a tensiunii stabilizate pentru circuitul din fig Fig Schema circuitului de protecţie prin limitare. In caz de suprasarcină sau de scurtcircuit accidental al ieşirii la masă, curentul prin tranzistorul serie T poate creşte mult şi se depăşeşte puterea maximă admisibilă pe care acesta o

4 222 CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE poate disipa. Pentru a preveni distrugerea tranzistorului T se folosesc circuite de protecţie care pot fi: circuite de protecţie prin limitarea curentului de suprasarcină (circuite de protecţie cu caracteristică rectangulară) şi circuite de protecţie prin micşorarea curentului de suprasarcină (circuite de protecţie prin întoarcerea caracteristicii) Circuitul de protecţie din fig.8.3 este un exemplu de circuit de protecţie prin limitarea curentului de suprasarcină. Funcţionarea lui este următoarea: în mod normal tranzistorul de protecţie T P este blocat. Când curentul de sarcină I S depăşeşte o anumită valoare, la care căderea de tensiune pe rezistenţa de protecţie R P devine egală cu tensiunea de deschidere a joncţiunii bază-emitor a tranzistorului T P, acesta intră în conducţie. Căderea de tensiune produsă de curentul de colector al tranzistorului de protecţie T P pe rezistenţa R B conduce la creşterea tensiunii pe tranzistorul de control T. Deoarece căderea de tensiune pe o joncţiune bază-emitor este aproximativ constantă, înseamnă că şi căderea de tensiune pe rezistenţa R P este constantă şi deci are loc o limitare a curentului de sarcină I S. Chiar dacă are loc o limiatre a curentului de sarcină, puterea disipată de tranzistorul regulator T poate fi excesiv de mare şi T se poate distruge. Situaţia cea mai defavorabilă este în caz de scurtcircuit la masă a ieşirii, când toată tensiunea de intrare cade pe tranzistor ( CE(T) I ). Dacă se presupune că tensiunea de deschidere a joncţiunii bază-emitor a lui T P este de 0,65 V şi se cunoaşte valoarea rezistenţei R P, curentul limită I Slim este dat de relaţia:, V I S lim 065 (8.2) RP Valoarea de curent calculată cu relaţia (8.2) este valabilă şi în caz de scurtcircuit la ieşire (I Slim I SC ). Caracteristica externă din fig.8.4, numită caracteristică de protecţie rectangulară, este proprie unui stabilizator de tensiune cu limitare de curent. Fig Caracteristica de protecţie rectangulară. Fig Caracteristica de protecţie prin întoarcere. De exemplu dacă R P are valoarea de 1Ω, rezultă I Slim I SC 0,65A. In caz de scurtcircuit puterea disipată de tranzistorul regulator este: Pd ( T) I ISC (8.3) deoarece O 0. De exemplu dacă I 30V şi I SC 1A, atunci în caz de scurtcircuit la ieşire, tranzistorul regulator trebuie să disipe 30W, ceea ce în cazul unui radiator subdimensionat sau dimensionat greşit doar pentru funcţionarea normală a stabilizatorului (când tensiunea colector-emitor a tranzistorului regulator este egală cu I - O < I ), poate duce la distrugerea tranzistorului serie prin ambalare termică. O protecţie mai eficientă este cea numită protecţie prin întoarcerea caracteristicii, deoarece în acest caz puterea disipată de tranzistorul regulator scade dacă apare un scurtcircuit la ieşire faţă de situaţia de funcţionare normală (fig.8.5).

5 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE 223 Circuitul de limitare forţează curentul de scurtcircuit I SC să aibă o valoare mai mică decât curentul limită I Smax care declanşează procesul de protecţie. In fig.8.6 se prezintă un circuit de protecţie prin întoarcerea caracteristicii, alcătuit din tranzistorul de protecţie T P, rezistorul de sesizare a curentului de suprasarcină, R P şi rezistoarele R 1 şi R 2. Fig Schema circuitului de protecţie prin întoarcerea caracteristicii. Dacă se neglijează curentul de bază al tranzistorului T P, tensiunea A se scrie: R R A B (8.4) 1+ 2 iar tensiunea B depinde de tensiunea de ieşire şi de căderea de tensiune pe rezistenţa de protecţie R P : B O + RPIS (8.5) Conform schemei din fig.8.6, tensiunea bază-emitor a tranzistorului T P este: BE A O (8.6) După înlocuirea relaţiilor (8.4) şi (8.5) în (8.6), se obţine: RR 2 P R R I R1 R R BE S O (8.7) Dacă în această relaţie se înlocuieşte BE cu 0,65V se obţine valoarea maximă a curentului de sarcină, I smax, la care se declanşează procesul de protecţie: R1+ R1 I V RR RR S max 0, 65 + O (8.8) 2 P 2 P In caz de scurtcircuit, tensiunea de ieşire este egală cu zero. Dacă în relaţia (8.8) se face înlocuirea O 0, se poate determina valoarea curentului de scurtcircuit: R1+ I SC 065, V (8.9) RR 2 P Comparând relaţiile (8.8) şi (8.9) se observă că I SC <I Smax. Exemplul 8.1. Se consideră stabilizatorul serie cu amplificator de eroare realizat cu AO din fig.8.1. Să se dimensioneze rezistenţele din circuit dacă I 20V, 5,1V şi O 12V. Se presupune că AO este ideal. Curentul prin dioda Zener este egal cu 5mA iar prin divizorul R 2, R 3 curge un curent de aproximativ 1mA. Se vor utiliza rezistoare cu toleranţa de 1%. Rezolvare: Considerând AO ideal, prin intrările sale curentul este nul şi astfel: I 20 5, 1 R1 298, kω 5mA 5mA Deoarece prin divizorul conectat în paralel cu ieşirea stabilizatorului circulă 1mA rezultă: O 12V + R3 12kΩ 1mA 1mA Pentru a determina valorile fiecărei rezistenţe din divizorul de la ieşire se ţine seama de faptul că în cazul AO ideal tensiunile individuale de pe cele două intrări sunt forţate să fie egale. Rezultă:

6 224 CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE O + R3 R3 de unde: 51, V R3 ( + R3) 12k 5, 1kΩ O 12V iar , 1 6, 9kΩ Conform Anexei 1 valorile standardizate de rezistenţe care satisfac cererea din enunţ sunt: R 3, 01kΩ; R 6, 98kΩ; R 5, 11kΩ Stabilizatoare de tensiune integrate Stabilizatoarele de tensiune integrate sunt de construcţie monolitică şi se încadrează în categoria stabilizatoarelor cu reacţie, cu element de reglare serie şi cu amplificator de eroare. În principiu, schema electrică nu diferă de schema stabilizatorului cu elemente discrete. Există totuşi o deosebire majoră care constă în utilizarea unor tehnici de circuit destul de complexe, pentru a se obţine performanţe ridicate Stabilizatoare de tensiune integrate din prima generaţie Primele tipuri de stabilizatoare monolitice, ca de exemplu µa723, LM 304 şi LM305 sunt incluse în generaţia întâi de stabilizatoare. Caracteristica lor comună constă în faptul că permit accesul utilizatorului la intrările şi ieşirile tuturor blocurilor funcţionale. Aceste stabilizatoare sunt livrate în capsule cu mai mult de trei terminale, furnizează un curent de sarcină mic (zeci de ma) şi permit utilizarea lor în mai multe variante: surse stabilizate de tensiune pozitivă sau negativă, cu nivel de tensiune programabil în limite mari; surse cu domeniu extins al curenţilor de sarcină; surse cu posibilitatea limitării curentului de sarcină; surse în comutaţie; generatoare de curent constant. În fig.8.7 se prezintă schema bloc şi configuraţia terminalelor pentru stabilizatorul monolitic βa723 (µa723). Se fabrică în două variante: βa723 simplu, fără nici un sufix şi βa723c, la care apare sufixul C. Deosebirea dintre cele două tipuri de circuite constă în valoarea maximă a tensiunii de intrare nestabilizate care se poate aplica la intrarea lor, I. Astfel: la βa723 I,max 40V la βa723c I,max 30V Aceste circuite se folosesc la realizarea unor stabilizatoare cu reacţie, cu element de reglare serie şi asigură o tensiune de ieşire reglabilă între: 2 şi 37V la βa723; 2 şi 27V la βa723c. Gama tensiunii de intrare este: la βa723 I 9,5 40V; la βa723c I 9,5 30V. Diferenţa de tensiune dintre intrare şi ieşire are valoarea: la βa723 o -I3 38V; la βa723c o - I 3 28V. Tensiunea de referinţă, disponibilă la pinul 6, are o toleranţă de aproximativ 5% şi este: 6,8 7,6V, tipic 7,15V

7 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE 225 Ambele tipuri de circuite asigură un curent maxim de sarcină egal cu 150mA (prin tranzistorul intern T 15 ). Pentru creşterea valorii curentului de sarcină se utilizează tranzistoare externe în conexiune Darlington. a) b) Fig Stabilizatorul monolitic βa723. a) Structura internă. b) Configuraţia pinilor. Observaţie: în catalog toate terminalele de tensiune sunt notate cu V (de la voltage - tensiune în limba engleză). Tranzistorul de protecţie (intern) T 16 poate fi conectat fie pentru a asigura o caracteristică de protecţie rectangulară, fie o caracteristică de limitare prin întoarcere. Terminalul CL (Current Limit) se numeşte terminal de limitare a curentului, iar terminalul CS (Current Sense), terminal de sesizare a curentului. Între borna COMP şi IN - se conectează un condensator cu valoarea cuprinsă între 100pF şi 5 20nF pentru a evita intrarea în oscilaţie a amplificatorului de eroare. Cu cât valoarea curentului de sarcină este mai mare trebuie să crească şi valoarea capacităţii de compensare. Sursa pentru tensiunea de referinţă a fost descrisă în Capitolul 3, paragraful Sursa produce o tensiune de referinţă cu valoarea tipică de 7,15V, care poate fi coborâtă până la 2V cu un divizor rezistiv conectat în exterior între borna şi masă. Curentul maxim admis din borna este de 15mA, tipic 1mA. Amplificatorul de eroare este de tipul unui etaj diferenţial care are o amplificare de 60dB şi permite aplicarea la intrarea sa a unei tensiuni diferenţiale de maximum 5V. Conform datelor de catalog [8, p75] cu ajutorul acestui stabilizator monolitic se poate realiza una din următoarele configuraţii: stabilizator de tensiune scăzută ( o 2...7V); stabilizator de tensiune mare [ o (37)V]; stabilizator de tensiune pozitivă cu tranzistor extern pnp; stabilizator de tensiune pozitivă cu tranzistor extern npn; stabilizator de tensiune negativă; stabilizator de tensiune în regim flotant; stabilizator de tensiune în regim de comutaţie; stabilizator de tensiune comandat; stabilizator de tensiune paralel. În fig.8.8 se prezintă conexiunile cu ajutorul cărora se obţine fie o tensiune de maxim 7V (fig.8.8,a) fie mai mare de 7V (fig.8.8,b). Aceste circuite pot debita un curent maxim I Omax 150mA. Limitarea acestui curent se realizeză cu ajutorul rezistenţei de protecţie la scurtcircuit, R SC. Această rezistenţă nu protejează stabilizatorul, ci limitează doar curentul, realizând o caracteristică rectangulară. Valoarea acestei rezistenţe pentru curentul maxim de 150mA, considerând căderea de tensiune pe o joncţiune de 0,65V este: BE16 065, V RSC 433, Ω I 150mA Omax

8 226 CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE Rezistenţele R 1 şi R 2 ale divizorului de tensiune se calculează în funcţie de tensiunea de referinţă şi de tensiunea stabilizată de la ieşirea circuitului,, considerând amplificatorul de eroare ca un amplificator operaţional ideal (situaţie în care potenţialul intrării inversoare este egal cu cel al intrării neinversoare). Cu aceste observaţii, pentru circuitul din fig.8.8,a, unde tensiunea stabilizată are valori cuprinse între 2 şi 7V, se scrie: (8.10) R1+ Pentru circuitul din fig.8.8,b, unde tensiunea stabilizată are valori cuprinse între 7 şi 27 (37)V, este valabilă relaţia: R1+ (8.11) Pentru ca intrările AO - amplificator de eroare să vadă rezistenţe egale spre masă, rezultă pentru R 3 valoarea: RR 1 2 R3 R1 (8.12) R1+ şi nu este critică, stabilizatorul lucrând şi fără acest rezistor. a) b) Fig Stabilizator de tensiune cu circuitul integrat βa723. a) pentru. b) pentru. Exemplul 8.2. Să se dimensioneze rezistenţele unui stabilizator realizat cu CI βa723 care trebuie să furnizeze o tensiune de 5V. Se va presupune că prin rezistoare circulă un curent de aproximativ 1mA şi că tensiunea de referinţă este egală cu 7,15V. Se vor utiliza rezistoare cu toleranţa de 1%. Rezolvare: Tensiunea de ieşire fiind mai mică decât cea de referinţă, rezultă că schema stabilizatorului este cea din fig.8.8,a. Dacă prin R 1 şi R 2 circulă un curent de 1mA, înseamnă că: R1+ 715, kω 1mA Aplicând relaţia (8.10) se obţine: 5V ( R1+ ) 715, kω 5kΩ 715, V iar R1 215, kω Conform Anexei 1 valorile standardizate de rezistenţe care satisfac cererea din enunţ sunt: R1 499, kω R 215, kω 2

9 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE 227 Exemplul 8.3. a) Să se dimensioneze rezistenţele unui stabilizator realizat cu CI βa723 care trebuie să furnizeze o tensiune de 15V. Se va presupune că prin rezistoare circulă un curent de aproximativ 1mA şi că tensiunea de referinţă este egală cu 7,15V. Se vor utiliza rezistoare cu toleranţa de 1%. b) Presupunând că circuitul trebuie să debiteze un curent de 100mA, să se determine valoarea rezistenţei R SC şi puterea disipată de aceasta. Se presupune căderea de tensiune pe o joncţiune egală cu 0,65V. Rezolvare: a) Tensiunea de ieşire fiind mai mare decât cea de referinţă, rezultă că schema stabilizatorului este cea din fig.8.8,b. Dacă prin R 1 şi R 2 circulă un curent de 1mA, înseamnă că: 15V R1+ 15kΩ 1mA 1mA Aplicând relaţia (8.11) se obţine: 715, V ( R1+ ) 15kΩ 7, 15kΩ 15V iar R1 15 7, 15 7, 85kΩ Conform Anexei 1 valorile standardizate de rezistenţe care satisfac cererea din enunţ sunt: R1 787, kω 715, kω b) Dacă I Omax 100mA şi BE16 0,65V se obţine: BE16 065, V RSC 65, Ω IOmax 100mA Puterea disipată de R SC este: 2 2 Pd RSC IOmax 6501,, 65mW Se poate utiliza rezistor cu putere disipată de 0,25W. Pentru creşterea curentului maxim de sarcină, se conectează la ieşire unul sau mai multe tranzistoare de putere, în conexiune Darlington. În fig.8.9 se prezintă un stabilizator realizat cu CI βa723, cu tranzistor extern T E şi tensiune de ieşire mai mare decât cea de referinţă. Fig Stabilizator de tensiune realizat cu βa723 şi gamă mărită pentru curentul de ieşire Stabilizatoare de tensiune integrate din generaţia a doua Stabilizatoarele de tensiune din generaţia a doua, comparativ cu cele din prima generaţie, oferă performanţe electrice superioare. Stabilizatoarele din generaţia a doua sunt CI de putere putând debita puteri de W şi sunt livrate în capsule cu trei terminale ca şi tranzistoarele de putere (TO-3 sau TO-5). Se pot monta pe radiatoare. Aceste stabilizatoare oferă următoarele avantaje: schemele de protecţie sunt integrate;

10 228 CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE reţeaua de compensare în frecvenţă este integrată pe cip; în schemele aplicative necesită puţine componente; furnizează la ieşire curenţi de ordinul amperilor. Tipurile reprezentative sunt: pentru tensiuni pozitive: LM338 (TO-3, 5A), LM350 (TO-3, 3A) şi LM317 (TO-3, 1,5A); pentru tensiuni negative: LM337. În fig.8.10 se prezintă un stabilizator de tensiune pozitivă, de tip flotant, realizat cu CI LM317. Tensiunea stabilizată este reglabilă între 1,2 şi 37V, curentul maxim de sarcină fiind de 1,5A (la varianta românească, ROB317, curentul maxim de sarcină este de 0,5A). Circuitul poate fi considerat ca fiind constituit dintr-o diodă Zener de 1,2V, polarizată cu un curent constant I AJ 50µA, conectată la intrarea neinversoare a unui AO cu o amplificare de 80dB, care comandă tranzistorul regulator T. Fig Schema bloc a stabilizatorului integrat LM317. Mărimea tensiunii de ieşire se poate ajusta cu ajutorul rezistoarelor exterioare R A şi R B, conform relaţiei: RB ( 1 + ) + RI B AJ (8.13) RA unde 1,2V şi I AJ 50µA. Important: pentru funcţionarea normală a stabilizatorului este nevoie de o sarcină care să asigure un curent de cel puţin 10mA. Ca urmare R A şi R B trebuie să satisfacă condiţia: IOmin 10 ma (8.14) RA + RB Exemplul 8.4. Să se dimensioneze rezistenţele pentru un stabilizator realizat cu LM317 care trebuie să debiteze o tensiune de 15V. Rezolvare: Din relaţia (8.14) se găseşte că rezistoarele R A şi R B trebuie să îndeplinească condiţia: 15V RA + RB 1500Ω 10mA 10mA Neglijând căderea de tensiune R B I AJ în relaţia (8.13), se pot determina valorile rezistenţelor R A şi R B : 12, V RA ( RA + RB) 1500Ω 120Ω 15V R B Ω Valoarea reală a tensiunii de ieşire este, conform relaţiei (8.13): 1500Ω 6, real 12, V Ω A 15, 069V 120Ω

11 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE 229 Eroarea relativă introdusă prin neglijarea termenului R B I AJ este, real 15, ε 100[%] 100 0, 46% 15 Valoarea erorii fiind mică, calculele se pot face fără să se ţină seama de influenţa termenului R B I AJ Stabilizatoare de tensiune fixă Stabilizatoarele de tensiune fixă s-au proiectat în ideea unei stabilizări locale a tensiunii de alimentare pe modulelel cu circuite integrate. Aceste stabilizatoare prezintă avantajul simplităţii maxime de utilizare deoarece nu necesită componente externe. De asemenea sunt avantajoase din punct de vedere al raportului cost-performanţă. Capsulele sunt prevăzute doar cu trei terminale, existând posibilitatea montării lor pe radiator. Stabilizatoarele de tensiune fixă au următoarele caracteristici generale: tensiunea de ieşire, fixată intern, se garantează cu o precizie de 5%; limita curentului maxim de ieşire, fixată intern prin circuitul de protecţie la suprasarcină, este, în general, independent de temperatură; stabilizatoarele conţin un circuit de menţinere a funcţionării tranzistorului serie în aria de siguranţă; circuitul de protecţie intern asigură imunitate la scurtcircuitarea ieşirii la masă pe o durată nedefinită. Nivelul de performanţă a stabilizatoarelor de tensiune fixă este inferior celor de uz general din generaţia a doua. Tipurile reprezentative de stabilizatoare de tensiune fixă sunt: a) stabilizatoare de tensiune pozitivă: LM323 (TO3-3A) şi LM309 (TO3-1,5A), cu tensiunea de ieşire de 5V; seria µa78xx (TO3-1,5A, TO202-0,5A), cu tensiunile de ieşire de: 5, 6, 8, 10, 12, 15, 18 şi 24V. Grupul XX se înlocuieşte cu 05, 06,..., 24; b) stabilizatoare de tensiune negativă: LM345 (TO3-3A) cu tensiunea de ieşire egală cu -5V; seria µa79xx (TO3-1,5A, TO202-0,5A), cu tensiunile de ieşire de: -5, -6, -8, -9, -12, -15 şi -24V. Grupul XX se înlocuieşte cu 05, 06,..., 24. În fig.8.11 se prezintă modul de conectare în circuit a unui stabilizator de tensiune fixă, pozitivă. Fig Ilustrarea modului de conectare a unui stabilizator de tensiune fixă pozitivă. Se remarcă legarea tuturor conexiunilor de masă într-un singur nod (la terminalul M al circuitului integrat). În acest fel se evită apariţia unor curenţi prin bucla de masă (curenţi între puncte de masă diferite). Când stabilizatorul integrat se plasează la o distanţă mai mare de 5cm faţă de filtrul redresorului (fenomen ce se întâlneşte frecvent), trebuie să se conecteze la intrare condensatorul C I. Cuplarea le ieşire a condensatorului C O, necesar la stabilizatoarele de tensiune negativă din motive de compensare în frecvenţă, reduce impedanţa de ieşire la frecvenţe mari, unde amplificarea în buclă deschisă a amplificatorului de eroare începe să scadă.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.

3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN

4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN 4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE

STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE Presupunem ca se doreste obtinerea unui stabilizator cu urmatoarele performante Tensiunea de iesire reglabila in intervalul: 15 0 V; Sarcina la iesire 3Ω;

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă

Capitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă 104 apitolul 9 tabilizatoare de tensiune continuă 9.1 lasificarea stabilizatoarelor de tensiune continuă Pentru o funcţionare corectă a aparaturii electronice şi pentru asigurarea preciziei funcţionării

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

2.3. Tranzistorul bipolar

2.3. Tranzistorul bipolar 2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU

AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU Cuprins CAPITOLUL 4 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL REAL - EFECTE DE CURENT CONTINUU...38 4. Introducere...38 4.2 Modelul la foarte joasă frecvenţă al amplficatorului operaţional...38 4.3 Amplificatorul neinversor.

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL

7 AMPLIFICATORUL OPERAŢIONAL S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale 7 AMPLIFICATOUL OPEAŢIONAL 7. Electronica amplificatorului operaţional 7.. Amplificatorul diferenţial Amplificatorul operaţional (AO) este un circuit

Διαβάστε περισσότερα

. TEMPOIZATOUL LM.. GENEALITĂŢI ircuitul de temporizare LM este un circuit integrat utilizat în foarte multe aplicaţii. În fig... sunt prezentate schema internă şi capsulele integratului LM. ()V+ LM Masă

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE

LIMITĂRI STATICE ALE AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE LMTĂ STATCE ALE AMPLFCATOAELO OPEAłNALE 5 La un AO ideal dacă valoarea de curent continuu a tensiunii de intrare este zero atunci şi la ieşire valoarea de c.c. a tensiunii este tot zero. Această limitare

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE 2.1. GENERALITĂȚI PRIVIND AMPLIFICATOARELE OPERAȚIONALE 2.1.1 DEFINIȚIE. Amplificatoarele operaţionale sunt amplificatoare electronice de curent continuu, care

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985

W-metru. R unde: I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 1985 W-metru I.C.Boghitoiu, Electronica peste tot, Editura Albatros, 95 n amplificator de audiofrecventa de putere poate fi considerat drept un generator de energie electrica, deoarece la bornele sale de iesire,

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII

AMPLIFICATOARE DE MĂSURARE. APLICAŢII CAPITOLL 4 AMPLIFICATOAE DE MĂSAE. APLICAŢII 4.. Noţiuni fundamentale n amplificator este privit ca un cuadripol. Dacă mărimea de ieşire este de A ori mărimea de intrare, unde A este o constantă numită

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni

Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator Circuite ntegrate Analogice Lucrarea 3. ETAJE DE EŞRE. Prezentare generală Etajele de ieşire pentru circuite integrate analogice trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:. să

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE 3.1 STRUCTURA INTERNĂ DE PRINCIPIU A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Amplificatorul operaţional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

F I Ş Ă D E L U C R U 5

F I Ş Ă D E L U C R U 5 F I Ş Ă D E L U C R U 5 UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:STABILIZATOARE DE TENSIUNE TEMA: STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU TRANZISTOARE BIPOLARE.. STABILIZATOR DE TENSIUNE SERIE A. Prezentarea montajului 8V Uce - V 3.647

Διαβάστε περισσότερα

Circuite cu diode în conducţie permanentă

Circuite cu diode în conducţie permanentă Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME DE ELECTRICITATE

PROBLEME DE ELECTRICITATE PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile

Διαβάστε περισσότερα

Schema bloc ale unui stabilizator liniar de tensiune cu element de reglare serie, cu bucla de reactie.

Schema bloc ale unui stabilizator liniar de tensiune cu element de reglare serie, cu bucla de reactie. TABLZATOAE istemul electronic care menţine invariante în timp caracteristicile semnalelor de ieşire în condiţii de variaţie, în domenii specificate, a mărimilor de intrare poartă numele de stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436

Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 436 Laborator: Electronică Industrială Lucrarea nr:... Studiul unui variator static de tensiune alternativa echipat cu un triac, care este, comandat cu un circuit integrat PA 4. Funcţionarea variatorului de

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar

Lucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATORUL OPERAłIONAL IDEAL

AMPLIFICATORUL OPERAłIONAL IDEAL 2 AMPLIFICATORUL OPERAłIONAL IDEAL 2.1 NoŃiuni generale DefiniŃie. Amplificatorul operańional (AO) este un amplificator electronic de curent continuu, cu câştig mare, realizat sub formă de circuit integrat

Διαβάστε περισσότερα

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare

Διαβάστε περισσότερα

Laborator: Electronică Industrială Electronică de Putere. Convertoare sincrone de curent continuu

Laborator: Electronică Industrială Electronică de Putere. Convertoare sincrone de curent continuu Convertoare sincrone de curent continuu 1. Introducere Un pas important în dezvoltare convertoarelor de curent continuu o reprezintă creşterea randamentului acestora. O metodă de creştere a randamentului

Διαβάστε περισσότερα

GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare -

GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE. - exemplu de proiectare - GENERATOR DE IMPULSURI DREPTUNGHIULARE - exemplu de proiectare - Presupunem ca se doreste obtinerea unui oscilator cu urmatoarele date de proiectare: Frecventa de oscilatie reglabila in intervalul 2 5

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V

SURSĂ DE ALIMENTARE STEP-UP V EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0112... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 3 3. Lista de componente 4 4. Amplasare componente 4 5. Tutorial Surse

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate

Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Laborator 1 Diode semiconductoare şi redresoare monofazate Se vor studia dioda redresoare şi redresorul monofazat cu şi fără filtru C. Pentru diodă se va determina experimental dependenţa curent-tensiune

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea

Διαβάστε περισσότερα

Introducere. Tipuri de comparatoare.

Introducere. Tipuri de comparatoare. FLORIN MIHAI TUFESCU DISPOZITIVE ŞI CIRCUITE ELECTRONICE (II) 2. Circuite analogice de comutaţie. Circuitele cu funcţionare în regim de comutaţie au două stări stabile între care suferă o trecere rapidă

Διαβάστε περισσότερα

3 TRANZISTORUL BIPOLAR

3 TRANZISTORUL BIPOLAR S.D.Anghel - azele electronicii analogice şi digitale 3 TRANZSTORUL POLAR William Shockley fizician american, laureat al premiului Nobel în 1956 împreună cu J. ardeen şi W.H rattain. Au pus la punct tehnologia

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM SURSA DE TENSIUNE 12V 10A EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM SURSA DE TENSIUNE 12V 10A EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0042... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2-4 2. Schema 3 3. Panou comenzi 5 4 Tutorial Surse de alimentare

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme Capitolul Diode semiconductoare 3. În fig. 3 este preentat un filtru utiliat după un redresor bialternanţă. La bornele condensatorului

Διαβάστε περισσότερα

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE

PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE 3 PARAMETRII AMPLIFICATOARELOR OPERAłIONALE 3.1 Structura internă de principiu a amplificatoarelor operańionale Amplificatorul operańional (AO) real, prezentând limitări, diferă de cel ideal. Pentru a

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA 2 CONVERTOR NUMERIC - ANALOGIC

LUCRAREA 2 CONVERTOR NUMERIC - ANALOGIC LUCAEA 2 CONETO NUMEIC - ANALOGIC. Generalităţi Convertorul numeric - analogic (CNA) este circuitul electronic care transformă o mărime de intrare numerică într-o mărime de ieşire analogică. Deoarece,

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE Extras din culegerea de probleme versiunea 0. Capitolul OEĂŢ GEELE LE COMOEELO SVE În cadrul acestui paragraf se abordează o parte din parametrii componentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu 1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM TDA7294 POWER AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM TDA7294 POWER AMPLIFIER EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia HI--FI I Sono & Lightt EP 0221... Cuprins Prezentare Proiect Fişa de Asamblare 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. Lista de componente 3 4. PCB 3 5. Tutorial TDA7294 4-6

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes

Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real

Διαβάστε περισσότερα

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP) Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

ARHITECTURA, FUNCŢIONAREA ŞI APLICAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555

ARHITECTURA, FUNCŢIONAREA ŞI APLICAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555 ARHITETURA, FUNŢIONAREA ŞI APLIAŢII ALE TEMPORIZATORULUI 555 1. Arhitectura temporizatorului 555 Temporizatorul 555 a fost folosit prima oară în 1971 de Signetics orporation şi a fost primul temporizator

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE

CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV GHEORGHE PANĂ CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE ÎNDRUMAR DE PROIECTARE 999 Gheorghe Pană CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE Îndrumar de proiectare Tehnoredactare: Gheorghe Pană Universitatea

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM CIRCUIT DE AVERTIZARE DESCĂRCARE ACUMULATOR EP 0006... Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Home Automation EP 0006... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 2 3. PCB 2 4. Lista de componente 2 5. Tutorial Dioda Zenner 3-8

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE

REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări

Διαβάστε περισσότερα

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice

Îndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice Îndrumar de laborator ircuite ntegrate Analogice Lucrarea SURSE E URENT Prezentare generală: Sursele de curent cu tranzistoare sunt utilizate atât ca elemente de polarizare cât şi ca sarcini active pentru

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode Cuprins I. Noţiuni teoretice: sursa de tensiune continuă, redresoare de tensiune, stabilizatoare de tensiune II. Modul de lucru: Realizarea practică a unui redresor de tensiune monoalternanţă. Realizarea

Διαβάστε περισσότερα

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (

( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: ( Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0

Διαβάστε περισσότερα

EPSICOM PC POWER SUPPLY ADAPTOR ADAPTOR LA SURSA PC-ULUI EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale

EPSICOM PC POWER SUPPLY ADAPTOR ADAPTOR LA SURSA PC-ULUI EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0062... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. PCB 3 4 Lista de componente 3 5 Tutorial Surse de alimentare 4-6

Διαβάστε περισσότερα

Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR

Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA Pag. 8.1 Cap. 8. IMPEDANŢELE SI ZGOMOTUL AMPLIFICATOARELOR 8.1. Impedanţa de intrare Orice dispozitiv electric care cere un semnal pentru a

Διαβάστε περισσότερα

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE

UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE COLEGIUL UCECOM SPIRU HARET BUCURESTI UTILIZAREA CIRCUITELOR BASCULANTE IN NUMARATOARE ELECTRONICE Elev : Popa Maria Clasa :a-xi-a A Indrumator:prof.Chirescu Emil APLICATII PRACTICE CE POT FI REALIZATE

Διαβάστε περισσότερα