STUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU
|
|
- Νεοπτόλημος Δραγούμης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 STUDIUL REGULATOARELOR PNEUMATICE DE TABLOU - 1 -
2 8.1 OBIECTUL LUCRARII Studiul principiilor constructive si functionale ale regulatoarelor pneumatice tip F-AB si F-BB, fabricate la IEPAM Bârlad. Se vor executa operatii de punere în functiune, acordare si etalonare a regulatoarelor. 8.2 CONSIDERATII TEORETICE Regulatorele pneumatice de tip F-AB si F-BB sunt aparate tipizate care lucreaza cu semnal unificat de presiune (0,2 1 bar). Ele pot realiza legi de reglare P, PI, PD sau PID, indicând în acelasi timp marimile importante prezente în sistemul de reglare. Diferenta dintre regulatoarele F-AB si F-BB consta în modul de indicare a marimilor caracteristice. La F-AB este indicata abaterea si marimea prescrisa. La F-BB lipseste elementul de masura a abaterii, fiind prezent un element de masura pentru marimea reglata. Pe aceasta baza, cele doua variante de regulatoare pot fi studiate în mod unitar, având aceleasi blocuri constructive, exceptând indicarea. Din punct de vedere constructiv vom împarti regulatorul în : subansamblu regulator (partea principala) si elemente auxiliare. La subansamblul regulator vom întâlni : comparatorul (cu burdufuri în cruce ), preamplificarorul duzaclapeta, amplificatorul de putere, rezistente variabile si capacitati (grupuri RC) necesare obtinerii actiunilor integrale si derivative. În grupul elementelor auxiliare avem : elemente de masura si indicare, generatorul marimii prescrise, comutator automat/manual, comutator intern/extern, elemente de semnalizare, reductor pentru comanda manuala Subansamblul regulator a) Grupul comparator-preamplificator : (vezi figura 8.1) Comparatorul este format din patru burdufuri dispuse în cruce, opuse doua câte doua, care primesc semnalele pneumatice ale marimii prescrise, marimii masurate si semnale de reactie pozitiva si negativa. Figura 8.1 Grupul comparator preamplificator - 2 -
3 Preamplificatorul este de tip duza-paleta (vezi lucrarea 2). Fortele exercitate de cele patru burdufuri, mai precis rezultanta lor, actioneaza pe axul central al sistemului, pe care este fixata duza. Deoarece toate cele patru forte actioneaza într-un singur punct, bratul de actionare fiind acelasi pentru toate, echilibrul nu se realizeaza între momente, ci direct între fortele respective (principiul balantei de forte ). Actiunea rezultanta se traduce printr-o înclinare a axului central (3) fata de planul membranei metalice (4) de sustinere a acestuia (vezi figura 8.2,a). Datorita acestei înclinari, bratul port-paleta, care este fixat pe capatul axului, se deplaseaza si el, astfel ca se modifica distanta duza-paleta si presiunea înainte de duza (presiunea la iesirea din preamplificator). a) b) Figura 8.2 Detaliu functional al comparatorului - preamplificator Exista o proportionalitate între diferenta dintre fortele create de marimea prescrisa respectiv cea masurata si marimea de iesire din preamplificator, de forma : p = k i p e unde k este coeficientul de amplificare. Valoarea lui k poate fi modificata prin pozitia sistemului duza-paleta fata de directia de actionare a celor doua forte opuse create de marimea prescrisa, rspectiv cea reglata (vezi figura 8.2,b). În figura 8.2,b se observa ca o diferenta între marimile prescrisa, respectiv masurata determina forta : F = F F M u y - 3 -
4 Aceasta forta duce la cresterea presiunii modulate de preamplificator (1), prin micsorarea distantei duza-paleta si în final la cresterea fortei create de burduful reactiei negative, prin intermediul presiunii de iesire. Va rezulta o forta : F = F F R Urmarind în continuare figura 8.2,b se observa ca cele doua forte se descompun fiecare în doua componente (normala, respectiv paralela bratului (2)). Componentele paralele bratului (2) (pasive) sunt anulate de reactiunea acestuia, iar cele normale vor crea cupluri ce determina înclinarea axului (3). La echilibrul sistemului : FM sin α d = FR cosα d FR = tgα = k FM Componenta F R cosα, este aceea care aduce sistemul la echilibru, în urma actiunii fortei F M sinα. Conform expresiei de mai sus, coeficientul de amplificare, k, poate lua teoretic orice valoare între 0 si. b) Amplificatorul de putere : (vezi figura 8.3) Pentru a fi obtinuta sensibilitatea necesara, în practica, deplasarea paletei fata de duza este de ordinul zecimilor de milimetru, ceea ce face ca variatia presiunii de iesire din preamplificator sa fie de ordinul 0,04 bar. Deoarece marimea de iesire din regulator trebuie sa fie variabila în domeniul unificat 0,2 1 bar, este necesara introducerea amplificatorului de putere (figura 8.3). rn rp Figura 8.3 Amplificatorul de putere Amplificatorul de putere mai are si rolul de a stabiliza semnalul de iesire, în cazul unor variatii ale presiunii de alimentare în limita a 10% din valoarea nominala. În acest scop, presiunea de alimentare este introdusa simultan în camerele H si F ale amplificatorului, separate de camera G, în legatura cu atmosfera. Membranele de separatie B si C au suprafete efective diferite, astfel încât rezulta doua forte diferite la presiuni egale, cu o rezultanta actionând pe directia resortului J
5 Semnalul de iesire din preamplificator intra în camera D, despartita de camera E prin membrana A. Camera E comunica cu atmosfera. Prin dimensionarea corespunzatoare a suprafetelor efective ale membranelor B si C, se poate face în asa fel, încât semnalul de iesire sa depinda numai de rezultanta fortelor create pe cele doua fete ale membranei A, de presiunea atmosferica si semnalul de intrare în amplificator. Amplificarea realizata de acest tip de amplificator este aproximativ 20, asa cum rezulta din relatia : pe A = = = 20 p i Figura 8.4 Caracteristici functionale În figura 8.4 sunt prezentate diagramele de functionare pentru un amplificator fara compensarea variatiei presiunii de alimentare (curba 2) si cea a amplificatorului cu compensare (curba 1) Realizarea legilor de reglare Legea P Semnalul de la iesirea amplificatorului de putere este introdus în burduful de reactie negativa, în timp ce burduful reactiei pozitive este înlocuit cu un resort calibrat la 0,6 bar. Legea PI Semnalul de iesire din amplificatorul de putere, dupa ce este introdus în burduful reactiei negative, mai este introdus si în burduful reactiei pozitive, prin intermediul unui circuit serie RC. Grupul RC realizeaza un efect de întârziere a semnalului de reactie pozitiva. Prin efecul actiunii integrale, amplificarea este variabila în timp pentru o anumita abatere, de la valoarea data de actiunea P, pâna la maximum admis de amplificator. Aceasta operatie, datorita efectului reactiei pozitive, este echivalenta cu integrarea în timp a valorii abaterii. Viteza de variatie a amplificarii (constanta de timp integrala) este reglabila prin intermediul grupului RC, înseriat în calea reactiei
6 Figura 8.5 Legea P Figura 8.6 Legea PI Legea PID Actiunea derivativa se realizeaza la regulatoarele IEPAM Bârlad actionându-se asupra semnalului marimii reglate, în acest mod actiunea derivativa este independenta de actiunea integrala si actioneaza numai pentru variatii ale marimii reglate. Asa cum se vede din figura 8.8, actiunea derivativa se realizeaza prin introducerea pe calea marimii reglate a unui amplificator si în paralel un grup RC. Functionarea acestui amplificator consta în realizarea unei relatii de proportionalitate (liniara) între semnalul de iesire (p 2 ) si viteza de variatie a lui p 1 (dp 1 /dt), adica el realizeaza o operatie de derivare. Figura 8.7 Legea PID Figura 8.8 Amplificator Amplificatorul este constituit din doua membrane M 1 si M 2, de arii efective A 1 si A 2 si un grup modulator duza-paleta (N-F). Membranele - 6 -
7 delimiteaza trei camere : C 1 (de intrare), C 2 (de reactie primara) si C 3 (de reactie secundara). Camera C 2 este alimentata printr-un capilar de la o sursa de aer instrumental la presiunea de 1,4 bar, având pierderea variabila în atmosfera prin duza (N). În functie de pozitia paletei (F) se poate obtine în C 2 o presiune variabila în intervalul 0 1,4 bar. Semnalul modulat p 2 actioneaza asupra membranei M 2 cu o forta p 2 A 2, care se opune fortei p 1 A 1, creata de semnalul de intrare p 1, care actioneaza asupra membranei M 1. Rezultanta acestor doua forte determina paleta sa-si modifice pozitia fata de duza. Dupa întârzierea datorata grupului RC, semanlul p 2 ajunge în camera de reactie secundara C 3, unde actioneaza asupra membranelor M 1 si M 2 cu fortele p 2 A 1 si p 2 A 2. Dupa o perioada tranzitorie, asupra membranei cu suprafata A 2 se exercita pe ambele fete aceeasi presiune, iar fortei de intrare, data de semnalul p 1, i se opune o forta egala, data de semnalul p 2. Astfel, conditia de echilibru a sistemului este : p A = p Generatorul marimii prescrise A1 Din grupul de elemente auxiliare îtâlnite în constructia regulatoarelor F- AB si F-BB, se studiaza în cadrul acestei lucrari numai generatorul marimii prescrise, prezentat în figura 8.9. Celelalte elemente auxiliare s-au studiat în cadrul altor lucrari. Figura 8.9 Generatorul marimii prescrise Generatorul marimii prescrise lucreaza pe principiul echilibrului momentelor create de semnalul de intrare, respectiv de reactie. Forta exercitata de resortul de prescriere (3) pe bratul (A) creaza un moment care tinde sa apropie paleta de duza. Ca urmare, creste presiunea introdusa în burduful de reactie (6). Forta exercitata de burduful de reactie pe bratul (B) creaza un moment de sens contrar primului, Echilibrul se obtine la egalitatea celor doua momente. Generatorul marimii prescrise permite reglajul punctului de zero, prin varierea momentului dat de forta arcului de zero (4) si reglajul de domeniu, cu - 7 -
8 ajutorul surubului micrometric (7), care deplaseaza burduful (6) într-o parte sau alta a punctului de pivotare initial Functionarea regulatoarelor F-AB si F-BB Schema bloc a regulatorului F-AB este prezentata în figura 8.10, iar regualtorul F-BB, în figura Semnalul de prescriere ajunge de la generatorul marimii prescrise (1) la una din intrarile laterale ale comutatorului I/E. La cealalta intrare a comutatorului ajunge semnalul de prescriere generat din exterior. Semnalul de prescriere, selectat I sau E, iese prin partea centrala a comutatorului, de unde este trimis la elementul de indicare (7), la elementul de masura a abaterii (2) si prin intemediul placutei Direct/Invers, ajunge la burduful corespunzator al comparatorului. Semnalul marimii reglate, dupa intrarea în regulator, este transmis la elementul de masura a abaterii (2) si la amplificatorul derivativ (9), prin intermediul placutei Inclus/Exclus. Dupa iesirea din amplificatorul derivativ, semnalul marimii reglate ajunge prin intermediul placutei Direct/Invers, în burduful corespunzator al comparatorului (4). Din schema, se observa ca exista posibilitatea, prin intermediul placutei Inclus/Exclus, sa se intercaleze, sau nu, grupul RC si amplificatorul derivativ pe traseul marimii reglate, între intrarea în aparat si grupul comparator. Placuta Direct/Invers are rolul de a inversa intrarile în cele doua burdufuri opuse ale comparatorului, corespunzatoare marimilor prescrisa si reglata. Semnalul de comanda, furnizat de reductorul pentru comanda manuala (6) ajunge la una din intrarile laterale ale comutatorului A/M, precum si la cele doua ramuri ale indicatorului de echilibru (5). Semnalul modulat de la preamplificatorul ajutaj-paleta, care este proportional cu diferenta dintre marimea prescrisa si cea reglata, este introdus în amplificatorul de putere (3). Semnalul de comanda, de la iesirea amplificatorului, este trimis în burduful de reactie negativa din comparator, la cele doua ramuri ale indicatorului de echilibru (5) si la comutatorul A/M. Semnalul de comanda, selectat cu ajutorul comutatorului A/M, este transmis de la partea centrala a comutatorului la indicatorul (8),la iesirea regulatorului, iar prin intermediul grupului RC la burduful de reactie pozitiva a comparatorului. Presiunea de alimentare se transmite la reductorul pentru comanda manuala (6), la amplificatorul de putere (3), la generatorul pentru marimea prescrisa (1), la indicatorul de abatere (2) si la amplificatorul actiunii derivative. Pentru regulatorul F-BB, schema bloc este prezentata în figura Nu exista deosebiri functionale fata de regulatorul F-AB, ci numai în modul în care se face indicarea marimilor caracteristice, lucru care a fost deja specificat la începutul lucrarii
9 Figura 8.10 Regulator F-AB - 9 -
10 Figura 8.11 Regulator F-BB
11 8.3 MERSUL LUCRARII În cadrul lucrarii se studiaza un regulator F-AB de tip PI, fara semnalizari si un regulator F-BB de tip PID, fara semnalizari Se identifica toate partile constructive pentru cele doua regulatoare, precum si rolul lor functional Se executa operatia de punere în functiune. Pentru aceasta se identifica mai întâi legaturile pneumatice cu racord F-LA 100, respectând semnificatia bornelor din figura 8.12, unde s-au notat : 1 marimea reglata; 2 marimea prescrisa externa; 3 alimentare cu aer instrumental; 4 marimea integrala externa; 5 iesirea (comanda). Figura 8.12 Borne de conectare Punerea în functiune si determinarile cerute în lucrare se excuta cu montajul din figura S-au notat : R 1, R 2, R 3 filtre reductoare FR 100; M 1, M 2, M 3, M 4 manometre 0 2 bar; GSP generator de semnale pneumatice; EE element de executie pneumatic cu membrana; A aparat indicator sau înregistrator. Figura 8.13 Montaj experimental
12 - Se controleaza si se regleaza presiunea de alimentare la valoarea de 1,4 bar; - Se trece comutatorul A/M pe pozitia M; - Se regleaza semnalul de comanda (rozeta din partea dreapta a cadrului frontal) astfel ca elementul de executie sa fie adus într-o pozitie mediana; Se executa operatia de acordare a regulatorului F-AB. - Se fixeaza BP la valoarea 500%; - Se regleaza manual marimea de comanda pâna ce marimea reglata ajunge la valoarea celei prescrise; - Se deschide complet rezistenta integrala (T i minim); - Dupa cca. un minut se închide complet rezistenta integrala (T i maxim); - Se trece comutatorul A/M în pozitia Automat (A); - Se descreste valoarea BP pâna ce se obtine o oscilatie continua cu amplitudine constanta pe înregistrator (înregistratorul de pe marimea reglata); - Se masoara timpul necesar efectuarii unei oscilatii complete si se fixeaza T i la aceata valoare; - Se creste încet valoarea BP pâna ce se obtine o oscilatie amortizata suficient pentru asigurarea unei reglari stabile. Trebuie avuta grija la comutarea A/M (sau I/E). Comutarea trebuie sa fie precedata de echilibrarea celor doua marimi (bilele indicatorului de echilibru trebuie sa fie amândoua jos) Se alege semnalul de referinta extern sau intern. Referinta interna (comutatorul I/E fixat pe I) se fixeaza la 0,6 bar din rozeta din partea stânga de pe cadrul frontal. Pentru referinta externa, semnalul se obtine cu reductorul R 3 montat în circuitul exterior (vezi figura 8.13). Nota : Acele indicatoare de pe cadrul frontal au culoarea : - rosu : pentru abatere sau marimea reglata; - negru : pentru marimea prescrisa; - galben : pentru marimea de comanda Se trece comutatorul A/M pe pozitia M si se verifica functionarea regulatorului pentru comanda manuala (butonul din partea dreapta a cadrului frontal). De asemenea se verifica rolul placutei Direct/Invers. Pentru sensul direct, marimea de comanda creste odata cu cresterea marimii reglate Se determina caracteristicile statice ale regulatorului P (T i -maxim ; T d - minim) pentru BP : 50%; 100%; 200%; 500% Se verifica raspunsurile regulatorului la semnale treapta aplicate la intrare pentru BP 100% si valorile treptei 0,1 kgf/cm 2. Constanta de timp integrala se ia : 1, 2 si 5 minute
13 8.3.8 Se vizualizeaza comportarea dinamica (x c =p c =0,2 1 bar) la un înregistrator pneumatic pentru diverse intrari (treapta, rampa, etc) Se vor trage concluzii privind functionarea regulatoarelor de panou si performatele lor. Bibliografie : [1] Gh. Lazea Echipamente de automatizare pneumatice si hidraulice îndumator de laborator; Lito IPCN [2] Gh. Lazea Echipamente de automatizare pneumatice si hidraulice note de curs; Lito IPCN [3] L. Bivolaru Montarea instalatiilor de automatizare, vol. 3 si 4; Ed. T. Bucuresti [4] W. Deppest, K. Stall Initiere în pneumo-automatica; E.T. Bucuresti
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραI.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată.
I.7 Regulatoare în sisteme de reglare automată. Acestea sunt aparatele care prelucrează informaţia a, despre abaterea valorii mărimii interesate (măsurată direct din proces), faţă de valoarea aceleaşi
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραProiectarea sistemelor de control automat
Paula Raica Departmentul de Automatică Str. Dorobantilor 7-73, sala C2, tel: 264-4267 Str. Baritiu 26-28, sala C4, tel: 264-22368 email: Paula.Raica@aut.utcluj.ro http://rocon.utcluj.ro/ts Universitatea
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL ELEMENTELOR DE EXECUŢIE PNEUMATICE CU MEMBRANĂ
STUDIUL ELEMENTELOR DE EXECUŢIE PNEUMATICE CU MEMBRANĂ - 1 - .1 OBIECTUL LUCRĂRII Se studiază principiul constructiv şi funcţional al eleentelor de execuţie pneuatice cu ebrană şi de aseenea se urăreşte
Διαβάστε περισσότεραLaborator 5 INTERFEROMETRE
Laborator 5 INTERFEROMETRE Scopul lucrarii În lucrarea de fańă sunt prezentate unele aspecte legate de interferometrie. Se prezinta functionarea unui modulator optic ce lucreaza pe baza interferentei dintre
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραRegulator de reducere a presiunii AVA (PN 25)
Fişă tehnică Regulator de reducere a presiunii AVA (PN 25) Descriere Acest regulator este pentru reducere de presiune cu acţionare automată, destinat în principal utilizării în sisteme de termoficare.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1
CURS 5 REDUCEREA SISTEMELOR DE FORŢE (CONTINUARE) CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)...... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 5.1. Teorema lui Varignon pentru sisteme
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols
LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols. Scopul lucrării În practica industrială apar frecvent probleme privind sinteza compensatoarelor în cazul unor instalaţii relativ simple, caracterizabile
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραCUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1
CURS 3 SISTEME DE FORŢE (continuare) CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 3.1. Momentul forţei în raport cu un punct...2 Test de autoevaluare
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραDeterminarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune
I.Circuitul sumator Circuitul sumator are structura din figura de mai jos. Circuitul are n intrări, la care se aplică n tensiuni de intrare şi o singură ieşire, la care este furnizată tensiunea de ieşire.
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότερα