DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ. Cadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Aneta Pop

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ. Cadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Aneta Pop"

Transcript

1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, , BUCUREŞTI, ROMÂNIA DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ Cadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Aneta Pop TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE BIBLIOGRAFIE 1. Metabolismul prezentare generală 2. Metabolismul glucidelor 3. Metabolismul lipidelor 4. Metabolismul proteinelor 5. Corelații metabolice 1. Aneta Pop, Mihai Șerban Elemente de biochimie veterinară, Editura Printech, 1999, pag și CHESTIONAR 1. Transferul energiei de la reacțiile catabolice către procesele consumatoare de energie se realizează prin intermediul: a) ATP; b) NADH(H + ); c) FADH 2 ; d) GTP; e) transferul energiei se realizează prin intermediul tuturor compușilor menționați anterior. 2. Ciclul acizilor tricarboxilici (ciclul acidului citric sau ciclul Krebs) are ca scop: a) oxidarea coenzimei NADH(H + ) la NAD + ; b) transferul hidrogenului din acetilcoenzima A pe coenzimele NAD + și FAD c) oxidarea coenzimei FADH 2 ; d) eliminarea atomilor de carbon din radicalul acetil sub formă de CO 2 ; e) răspunsurile b și d sunt corecte. 1

2 3. Pentru a putea fi absorbiți, compușii oligo- și poliglucidici din hrană sunt digerați sub acțiunea unor enzime numite: a) amilaze; b) glucidaze; c) lipaze; d) peptidaze; e) oricare dintre enzimele menționate, deoarece toate sunt hidrolaze. 4. Amidonul din hrană este hidrolizat complet până la maltoză la nivelul: a) cavității bucale, sub acțiunea enzimei α-amilaza pancreatică; b) cavității bucale, sub acțiunea enzimei α-amilaza salivară; c) intestinului subțire, sub acțiunea enzimei α-amilaza pancreatică; d) intestinului subțire, sub acțiunea ambelor izoenzime ale α-amilazei, salivară și pancreatică; e) intestinului gros, sub acțiunea enzimelor hidrolitice produse de bacteriile intestinale. 5. Despre lactoză este corectă afirmația: a) este hidrolizată la nivelul cavității bucale sub acțiunea enzimei lactaza; b) este transformată în acid lactic prin fermentație anaerobă la nivelul intestinului subțire ; c) este hidrolizată în monoglucidele α-glucoza și β -fructoza sub acțiunea lactazei produsă de mucoasa intestinală; d) este hidrolizată în două molecule de α-glucoză sub acțiunea enzimei lactaza din sucul pancreatic; e) este hidrolizată în α-glucoză și β-galactoză sub acțiunea lactazei produsă de mucoasa intestinală. 6. Despre glicogenoliză este corectă afirmația: a) este procesul hidroliză prin care se eliberează glucoza stocată în glicogen; b) este procesul prin care glucoza din amidon și din glicogen este eliberată sub formă de glucozo-1-fosfat; c) prima enzimă care intervine în acest proces este glucozo-6-fosfataza, care eliberează câte un radical de glucoză de la capetele nereducătoare ale lanțurilor poliglucidice; d) este un proces de fosforoliză prin care sunt eliberate molecule de glucoză fosforilată, sub acțiunea enzimei fosforilaza a; e) este cel mai important proces prin care celulele nervoase obțin glucoză din gli cogen. 7. Alegeți afirmația corectă: a) anabolismul glucozei până la dioxid de carbon și apă cu scopul obținerii de energie sub formă de ATP se numește glicoliză; b) degradarea completă a glucozei are loc în citoplasmă; c) produsul final al degradării glucozei în celulele care nu au mitocondrii este acidul lactic; d) degradarea citoplasmatică a glucozei conduce la formarea de 2 moli ATP / mol glucoză; e) în celulele care au mitocodrii și sunt aprovizionate cu O 2 suficient, degradarea citoplasmatică a glucozei se oprește la acid lactic. 8. Prin parcurgerea etapelor citoplasmatice ale glicolizei, 2 moli gliceraldehid-3-fosfat conduc la obținerea a: a) 1 mol ATP; b) 2 moli ATP; 2

3 c) 3 moli ATP; d) 4 moli ATP; e) 8 moli ATP. 9. Enzima gliceraldehid-3-fosfatdehidrogenaza catalizează: a) o reacție care implică participarea coenzimei NAD + /NADH(H + ); b) reacția de transformare a acidului 1,3-difosfogliceric în gliceraldehid-3-fosfat; c) reacția de transformare a gliceraldehid-3-fosfatului în acid 1,3-difosfogliceric; d) o reacție care face parte din degradarea citoplasmatică a glucozei; e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte. 10. Enzima lactatdehidrogenaza catalizează: a) reacția mitocondrială prin care acidul piruvic este convertit în acid lactic ; b) reacția mitocondrială prin care acidul lactic este convertit în acid piruvic; c) reacția prin care glicoliza este aprovizionată cu coenzima NADH(H + ); d) reacția de reoxidare rapidă a coenzimei NADH(H + ) astfel ca enzima gliceraldehid-3- fosfatdehidrogenaza să poată continua glicoliza în celulele fără mitocondrii și în celelalte celulele eucariote până când aprovizionarea cu O 2 permite transferul acidului piruvic în mitocondrie; e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte. 11. Despre degradarea glucozei până la acid lactic este corectă afirmația: a) se mai numește și glicoliză anaerobă deoarece are loc fără participarea oxigenului; b) enzimele implicate în etapele acestui proces sunt localizate în citoplasmă; c) se desfășoară cu intensitate mare în primele faze de efort în mușchiul scheletic; d) atunci când în celulă se acumulează cantități mari de acid lactic se produce scăderea ph-ului ceea ce conduce la inhibarea enzimelor implicate în glicoliză; e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte. 12. Care dintre următorii compuși este implicat în transferul H de pe coenzimele reduse rezultate din degradarea citoplasmatică a glucozei în mitocondrii: a) acidul piruvic; b) acidul lactic; c) glicerol-3-fosfatul; d) lactatdehidrogenaza; e) acidul fosfoenolpiruvic. 13. Compusul 2-deoxiglucoza este: a) substrat pentru enzima hexokinaza, în urma acțiunii căreia se formează un ester care nu este substrat pentru următoarea enzimă din glicoliză, procesul fiind astfel blocat; b) izomer al glucozei; c) intermediar al glicolizei; d) precursor pentru gluconeogeneză; e) activator al glicolizei. 14. Care dintre următoarele afirmații este corectă: a) arseniții și arseniații inhibă glicoliza; 3

4 b) arseniții și arseniații activează glicoliza, deci determină o creștere a concentrației de ATP în celule; c) arseniții și arseniații înlocuiesc radicalii fosforici în formarea ATP, determinând un colaps energetic al celulelor; d) arseniții și arseniații se folosesc ca anticoagulanți; e) arseniții și arseniații nu sunt toxici pentru organismul animal. 15. Se dă reacția: A + NAD + + CoA-SH CH 3 CO- S-CoA + B + CO 2 Compusul A din reacția de mai sus este: a) acidul lactic; b) acidul piruvic; c) glicerolul; d) acidul 3- fosfogliceric; e) atât acidul piruvic cât și acidul lactic. 16. Compusul B din reacția de la exercițiul 15 poate fi: a) nicotinamid dinucleotid redus; b) nicotinamid dinucleotid oxidat; c) flavinadenin dinucleotid redus; d) flavinadenin dinucleotid oxidat; e) nicotinamid dinucleotid fosfat redus. 17. Enzima care catalizează reacția de la exercițiul 15 este: a) lactatdehidrogenaza; b) piruvatdehidrogenaza; c) gliceraldehid 3-fosfat dehidrogenaza; d) fosfogliceratkinaza; e) enolaza. 18. Acetil-CoA nu este precursor pentru biosinteza: a) acidului β-hidroxibutiric; b) colesterolului; c) acidului stearic; d) acidului fosfoenolpiruvic; e) este precursor pentru biosinteza tuturor compuşilor menţionaţi. 19. Despre şuntul pentozofosfaţilor este corectă afirmaţia: a) conduce la formarea unei cantităţi mari de NADP + ; b) conduce la formarea de NADPH(H + ); c) are ca produs şi riboza; d) este sursă de ATP ; e) este o cale alternativă de utilizare a galactozei. 20. Despre glicoliză este corect să spunem că: a) este o cale metabolică ce conduce la obţinerea a 38 moli ATP dintr-un mol glucoză; b) este o succesiune de reacţii catabolice care se desfăşoară în citosol; c) în eritrocite are ca produs final acidul piruvic; 4

5 d) are nevoie de prezenţa coenzimei FADH 2 ; e) niciunul dintre răspunsurile anterioare nu este corect. 21. Procesul prin care acidul lactic este metabolizat se numește: a) glicoliză; b) gluconeogeneză; c) glicogenoliză; d) glicogenogeneză; e) șuntul pentozofosfaților. 22.Despre ciclul Cori este corectă afirmația: a) asigură metabolizarea acidului lactic rezultat din glicoliză; b) contribuie la prevenirea acidozei lactice; c) asigură reutilizarea acidului lactic; d) realizează transportul acidului lactic la ficat; e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte. 23.Deoarece coenzima redusă NADH(H + ) rezultată în citosol din glicoliză nu poate patrunde in mitocondrii, se asigură doar transferul hidrogenului către membrana mitocondrială internă. Care dintre următorii compuși este implicat în acest transfer: a) glicerol-3-fosfatul; b) gliceraldehid-3-fosfat-dehidrogenaza mitocondrială; c) glicersldehid-3-fosfat-dehidrogenaza citoplasmatică; d) dihidroxiacetonfosfatul; e) toti compușii mentionați sunt implicați, asigurând transferul de hidrogen către coenzima FAD. 24.Rezultă coenzima redusă NADH 2 din reacția catalizată de: a) hidroxiacil gras CoA-dehidrogenaza; b) glicogensintaza; c) acilgras- CoA- dehidrogenaza; d) β-cetoacilcoatiolaza; e) piruvatkinaza. 25.Sub acțiunea lipazelor citoplasmatice, triacilglicerolii sunt hidrolizați cu eliberare de glicerol și acizi grași. Destinația glicerolului rezultat poate fi următoarea: a) se transformă în aldehida glicerică, parcurgând etapele glicolizei; b) la nivel hepatic, intră în gluconeogeneza; c) este utilizat pentru biosinteza altor gliceride; d) este utilizat pentru biosinteza altor lipide complexe; e) în funcție de necesităț ile celulei, respectiv ale organismului, glicerolul poate fi utilizat prin oricare dintre caile metabolice menționate. 26.Carnitina este un compus care facilitează transferul: a) acidului piruvic în mitocondrii; b) acizilor grași cu catena scurtă în mitocondrii; c) acizilor grași cu catenă lungă în mitocondrii; d) acil gras-coa în mitocondrii; 5

6 e) acizilor grași cu catenă medie în mitocondrii. 27.Numărul de coenzime reduse NADH(H + ) rezultate din parcurgerea celor 4 reacții ale β -oxidării de către 1 mol de acid butiric (C 4 ) este: a) 1 coenzimă redusă NADH(H + ); b) 2 coenzime reduse NADH(H + ); c) 3 coenzime reduse NADH(H + ); d) 4 coenzime reduse NADH(H + ); e) 0 coenzime reduse NADH(H + ). 28. Numărul de coenzime reduse FADH 2 rezultate din β-oxidarea a 2 moli de acid butiric (C 4 ) este: a) 1 coenzima redusă FADH 2 ; b) 2 coenzime reduse FADH 2 ; c) 3 coenzime reduse FADH 2 ; d) 4 coenzime reduse FADH 2 ; e) 0 coenzime reduse FADH Numărul de moli de acetil-coa rezultați din β-oxidarea a 3 moli de acid butiric (C 4 ) este: a) 1 mol; b) 2 moli; c) 4 moli; d) 6 moli; e) 8 moli. 30. Bilanțul energetic (sub formă de ATP) rezultat din degradarea completă a 2 moli de acid butirc ( C 4 ) este: a) 56 moli ATP; b) 28 moli ATP; c) 58 moli ATP; d) 33 moli ATP; e) 64 moli ATP. 31. Propionil-CoA nu poate rezulta din: a) β-oxidarea acidului pentanoic: b) degradarea unor aminoacizi precum valina, izoleucina, metionina, treonina; c) degradarea catenei laterale a colesterolului; d) β-oxidarea acidului palmitic (C 16 ); e) β-oxidarea acidului heptanoic (C 7 ). 32. Are loc producerea excesiva de acetil-coa în următoarele situații: a) în stări de denutriție prelungită, cand rezerva de glicogen s-a consumat; b) la diabetici, care nu pot utiliza eficient glucoza; c) dupa efort fizic prelungit, corelat și cu un aport scăzut de glucoză; d) atunci cand celulele adipoase pun în circulație cantități mari de acizi grași liberi, care, prin β-oxidare produc o cantitate de acetilcoa care depășește capacitatea de utilizare de către ciclul acizilor tricarboxilici ( KREBS); e) exes de acetilcoa rezultă în oricare din situațiile prezentate anterior. 6

7 33. Procesul prin care excesul de acetilcoa este transformat acid acetilacetic, acid β-hidroxibutiric și acetonă se numește: a) cetogeneză și are loc în citosolul tuturor celulelor; b) cetogeneză și are loc în citosolul hepatocitelor; c) cetogeneză și are loc în mitocondriile tuturor celulelor; d) cetogeneză și are loc în mitocondriile hepatocitelor; e) cetonemie și determină starea de acidoză metabolică. 34. Despre acidul β-hidroxibutiric este incorectă afirmația: a) reprezintă o formă de metabolizare a excesului de acetilcoa; b) poate fi utilizat de către unele celule (inclusiv cele nervoase) ca substrat energetic, putand fi convertit în acetil-coa; c) poate rezulta din β-oxidarea acizilor grași cu număr par de atomi de carbon; d) prin oxidare/dehidrogenare conduce la acid lactic; e) este precursor pentru biosinteza citoplasmatica a butirilcoa. 35. Despre malonilcoa este corectă afirmația; a) este intermediar în biosinteza citolplasmatică a acizilor grași; b) este intermediar al ciclului acizilor tricarboxilici (Krebs); c) este intermediar pentru biosinteza glucozei; d) este produsul final al degradării acidului butanoic; e) face parte din grupul corpilor cetonici. 36. Calea elongației de biosinteza a acizilor grasi este localizată în: a) membrana mitocondrială externă; b) citoplasmă; c) peroxizomi; d) matrix mitocondrial; e) reticulul endoplasmic. 37. Căile metabolice de biosinteză a acizilor grași, deși sunt localizate în compartimente subcelulare distincte, atât calea malonilcoa cât și calea eleongației, parcurg o succesiune asemănătoare de reacții, acilare, reducere, deshidratare, reducere. Care este coenzima utilizată în ambele căi metabolice: a) NAD + ; b) NADH(H + ); c) NADP + ; d) NADPH(H + ); e) FADH Pentru biosinteza gliceridelor se utilizează: a) glicerol-3-fosfat sau α-gliceofosfat; b) acizi grași activați sub formă de acil gras-coa; c) enzima aciltransferaza; d) enzima fosfataza; e) toți compușii mentionați sunt necesari. 39. Coenzima NADPH(H + ) este necesară funcționării următoarelor dehidrogenaze: 7

8 a) β-cetoacil-acp reductaza; b) malatdehidrogenaza; c) β-hidroxibutirat dehidrogenaza; d) lactatdehidrogenaza; e) aciltransferaza. 40. Care este particularitatea comună enzimelor α-glicerokinaza, hexokinaza, piruvatcarboxilaza: a) fac parte din aceeași cale metabolică, glicoliza; b) catalizează reacții care decurg cu consum de ATP; c) fac parte din clasa de enzime numită Hidrolaze ; d) catalizează reacții care fac parte din ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs); e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte. 41.Care dintre urmatoarele enzime este implicată în digestia proteinelor la nivel gastric: a) pepsina; b) tripsina; c) enteropeptidaza; d) tripsinogenul; e) carboxipeptidaza. 42. Transformarea pepsinogenului, precursorul inactiv al pepsinei, în enzima activă, are loc sub acțiunea: a) tripsinei; b) enteropeptidazelor; c) acidului clorhidric; d) chimotripsinei e) sucului intestinal. 43. Care dintre următoarele enzime hidrolitice este biosintetizată sub formă de precursor inactiv, numit proenzimă sau zimogen: a) α-amilaza; b) elastaza; c) lipaza; d) glucokinaza; e) acilgras sintetaza. 44. După ce au fost supuse hidrolizei sub acțiunea proteazelor din stomac, intestin și celulele mucoasei intestinale, proteinele sunt absorbite sub formă de: a) peptone; b) aminoacizi; c) polipeptide mari; d) proteoze; e) proteinele se absorb sub toate aceste forme. 45. Despre hidroliza intracelulară a proteinelor proprii este corectă afirmația: a) este un proces extrem de specializat, localizat în lizozomi și proteazomi; b) este necesară pentru înlocuirea proteinelor uzate; c) este necesară pentru înlocuirea proteinelor care nu au fost sintetizate adecvat, fie din punctul de vedere al structurii primare ( înlocuirea unuia sau mai multor aminoacizi) sau structurilor secundare, terțiare și/sau cuaternare; 8

9 d) are un rol important în controlul evoluției ciclice a celulelor, inclusiv pentru inițierea apoptozei; e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte. 46. Marcarea proteinelor care urmeaza a fi degradate la nivelul proteazomilor se face prin legarea de: a) carnitină; b) creatinină; c) ubicvitină; d) ATP; e) radical fosfat. 47. Prin deaminarea oxidativă a aminoacidului alanina (CH 3 -CH(NH 2 )-COOH) rezultă: a) acidul α-hidroxipropionic (CH 3 -CH(OH)-COOH), alături de amoniac; b) acidul propionic (CH 3 -CH 2 -COOH), alături de amoniac; c) acidul piruvic (CH 3 -CO-COOH), alături de amoniac; d) propilamina (CH 3 -CH2-CH2-NH 2 ), alături de CO 2 ; e) răspunsurile corecte sunt a, b si c. 48. Despre aminele biogene este incorectă afirmația: a) rezultă din aminoacizi sub acțiunea enzimelor numite aminoacildecarboxilaze; b) sunt compuși cu acțiuni biologice specifice; c) pot fi utilizate ca precursori în gluconeogeneza; d) atunci când provin din decarboxilarea aminoacizilor cu mai multe grupări amino se numesc poliamine; e) aminele biogene rezultate din lisina sau arginina au rol în reglarea biosintezei acizilor nucleici. 49. Glutamatpiruvat transaminaza (GPT) numită și Alaninaminotransferaza (ALT) și Glutamatoxalilacetat transaminaza (GOT) denumită și Aspartataminotransferaza (AST) sunt enzime din clasa transaminaze, utilizate și în diagnosticul clinic. Coenzima acestor enzime este: a) nicotinamid dinucleotidfosfat oxidat; b) nicotinamid dinucleotid redus; c) piridoxalfosfat; d) flavinadenindinucleotid redus; e) coenzima A. 50. Transaminarea este un proces complex de degradare și biosinteză a aminoacizilor, care face conexiunea dntre metabolismul proteinelor și ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs), glicoliza, ciclul ureogenetic. Cuplul de compuși obligatoriu prezent în orice transaminare este: a) alanină/acid piruvic; b) acid oxalilacetic/acid aspartic; c) acid glutamic/acid oxalilacetic; d) acid glutamic/ acid α-cetoglutaric; e) acid aspartic/ acid glutamic. 51.Care dintre următorii compuși nu face parte din ciclul ureogenetic: a) ornitina; b) glicina; 9

10 c) citrulina; d) arginina; e) argininosuccinatul. 52. Ciclul ureogenetic are loc în: a) eritrocite; b) celulele țesutului adipos; c) fibrele musculare striate; d) hepatocite; e) miocard. 53. Carbamoilfosfatul rezultă din condensarea amoniacului cu anionul bicarbonat care reprezintă forma de vehiculare a CO 2. Despre acest compus este corectă afirmația: a) se formează cu eliberare de ATP; b) enzima care catalizează reacția de formare a acestui compus se numește carbamoilfosfatsintetaza; c) realizează o corelație cu gluconeogeneza, întrucât se formează în citosolul hepatocitelor; d) realizează o corelație cu ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs), întrucât în reacția de formare a acestui compus se utilizează coenzime oxidate rezultate din ciclu; e) toate raspunsurile anterioare sunt corecte. 54. Forma de eliminare a amoniacului la păsări este: a) urea; b) acidul uric; c) atât acidul uric cât și urea; d) urea, eliminată prin salivă; e) aminoacizii. 55. Care dintre următoarele procese metabolice nu are nevoie, pentru a fi inițiat, de consum de ATP: a) ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs); b) glicoliza; c) ciclul ureogenetic; d) proteoliza intracelulara; e) glicogenogeneza. 56. Se dă schema: (1) Acid 2-fosfoenolpiruvic + A B + ATP (2) + ATP + HCO 3 - Compusul B din schema de mai sus este: a) acidul piruvic; b) acidul lactic; c) acidul oxalilacetic; C 10

11 d) acidul fumaric; e) acetilcoa. 57. Compusul C din schema de mai sus este: a) acidul piruvic; b) acidul lactic; c) acidul oxalilacetic; d) acidul fumaric; e) acetilcoa. 58. Enzima care catalizează transformarea lui A în C este: a) piruvatkinaza; b) piruvatcarboxilaza; c) piruvatdehidrogenaza; d) fumaraza; e) fosfoglicerokinaza. 59. Despre reacția (1) de la itemul 56 este corectă afirmația: a) face parte din ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs); b) este o reacție citoplasmatică; c) contribuie la biosinteza glicerolului; d) nu face parte din glicoliză; e) este o reacție anaplerotică. 60. Despre reacția (2) de la itemul 56 este corectă afirmaț ia: face parte din ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs); a) este o reactie exergonică; b) contribuie la biosinteza glicerolului; c) nu decurge cu consum de energie; d) este o reactie anaplerotică; e) răspunsurile a și b" sunt corecte. 61. Mutațiile punctiforme afectează : a) una dintre bazele azotate ale unui codon, rezultând un codon modificat, ceea ce determină inserarea altui aminoacid în catena polipeptidică; b) numărul codonilor, prin pierderea unuia sau mai multora, ceea ce determină biosinteza unei proteine cu structură primară diferită; c) numărul codonilor prin apariția unuia sau mai multor codoni suplimentari, care determină apariția uneia sau a unor secvențe suplimentare de aminoacizi; d) conformația tridimensională a catenelor polipeptidice; e) răspunsurile a și d sunt corecte. 62. Intoxicația animalelor cu compuși organofosforici se datorează: a) acțiunii acestor compuși asupra acetilcolinei, pe care o descompun; b) acțiunii inhibitoare a acestor compuși asupra enzimei acetilcolinesteraza, ceea ce determină acumularea de acetilcolină; c) acțiunii denaturante a acestor compuși asupra proteinelor; d) acțiunii acestor compuși asupra glicolizei; 11

12 e) acțiunii acestor compuși asupra metabolismului lipidic. 63. Glicogenozele sunt boli metabolice cu determinare genetică. Gena căreia dintre următoarele enzime poate suferi mutații care sa conducă la apariția acestor afecț iuni: a) glucozo-1-fosfataza; b) fosforilaza; c) galactozo-1-fosfat-transferaza; d) enzima de deramificare; e) raspunsurile a, b și d sunt corecte. 64. Corelații metabolice între glucide și lipide nu se pot stabili prin intermediul: a) coenzimelor FAD si NAD + ; b) coenzimei NADPH(H + ); c) coenzimei A; d) acetilcoenzimei A e) glicocolului. 65.Alegeți răspunsul corect privitor la gluconeogeneză: a) este un proces localizat în hepatocite prin care se biosintetizează glucoză din acetilcoa; b) este un proces localizat în hepatocite prin care glucoza se transformă în uree; c) este un proces localizat în hepatocite prin care se biosintetizează glucoză din precursori neglucidici (acid lactic, glicerol, aminoacizi glucoformatori); d) este procesul de formare a glucozei din glicogen; e) răspunsurile c și d sunt corecte. 66. Care dintre următorii compuși sunt localizați în membrana mitocondrială internă: a) coenzima Q; b) citocromul c 1 ; c) FMN-proteina; d) citocromul a+a 3 ; e) toți compușii menționați. 67. Calea metabolică în care este implicat sau sunt implicate compușii aleși la itemul anterior se numește: a) lanțul transportor de electroni; b) fosforilare oxidativă; c) ciclul acizilor tricarboxilici; d) β-oxidare; e) toate căile metabolice menționate sunt localizate în membana mitocondrială internă. 68. Care dintre următoarele stări fiziologice poate conduce la intensificarea ureogenezei care are ca rezultat creșterea uremiei: a) dietă bogată în proteine; b) dietă bogată în glucide; c) înfometarea; d) dietă bogată în lipide; e) răspunsurile a și c sunt corecte. 12

13 69. Ubichinona sau coenzima Q este: a) enzimă implicată în transferul radicalilor izoprenil; b) un component proteic al lanțului respirator; c) singurul component neproteic al lanțului transportor de electroni; d) enzimă cu grupare prostetică de tip hem; e) răspunsurile b și d sunt corecte. 70. Tiramina provine din aminoacidul tirozina în urma unui proces de: a) transaminare; b) decarboxilare; c) deaminare hidrolitică; d) deaminare oxidativă; e) hidroliză. 71. Despre ornitină este corectă afirmația: a) este un aminoacid diaminomonocarboxilic implicat în β-oxidare; b) este un aminoacid diaminomonocarboxilic implicat în ureogeneză; c) este un aminoacid monoaminodicarboxilic implicat în ureogeneză; d) este un aminoacid monoaminodicarboxilic implicat în glicoliză; e) răspunsurile b și c sunt corecte. 72. Hexokinaza este: a) enzima care catalizează prima reacție din glicoliză; b) enzima care catalizează formarea glucozo-1-fosfatului; c) enzima care catalizează izomerizarea glucozo-6-fosfatului la fructozo-6-fosfat; d) enzimă din clasa hidrolaze; e) o enzimă din clasa oxidoreductaze. 73. Fructozo-6-fosfatul este: a) un ester fosforic al fructozei; b) un intermediar în glicoliză; c) un intermediar în calea pentozofosfaților; d) un intermediar în metabolizarea zaharozei; e) toate răspunsurile anterioare sunt corecte. 74. Prin degradarea completă a 2 moli de acid piruvic rezultă: a) 15 moli ATP; b) 30 moli ATP; c) 2 moli ATP; d) 2 moli GTP; e) 24 moli ATP. 75. Acidul glutamic este transformat, printr-o reacție de transaminare, în acid α -cetoglutaric, care poate intra în ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs). Numărul de coenzime NADH(H + ) care rezultă din 3 moli de acid α-cetoglutaric care parcurg această cale metabolică este: a) 9 moli; b) 12 moli; c) 6 moli; 13

14 d) 2 moli; e) 3 moli. 76. Acidul oxalilacetic (oxaloacetatul) prin cuplare cu acetilcoa formea ză primul intermediar al ciclului acizilor tricarboxilici (Krebs). Acesta se numește: a) acid citric (citrat); b) acid izocitric (izocitrat); c) acid L-malic (malat); d) acetilcoa; e) acid succinic. 77. Acidul oxalilacetic se formează din reacția: a) acidului aspartic cu acidul piruvic, sub acțiunea enzimei piruvat transaminaza; b) acidului aspartic cu acidul α-cetoglutaric, sub acțiunea enzimei aspartataminotransferaza; c) acidului piruvic cu anionul bicarbonat, cu consum de ATP, sub acțiunea enzimei piruvatcarboxilaza; d) acidului piruvic cu coenzima A, sub acțiunea enzimei piruvatdehidrogenaza; e) răspunsurile b și c sunt corecte. 78. Glicogenina este: a) proteină implicată în glicogenoliză; b) proteină implicată în glicogenogeneză; c) proteină implicată în gluconeogeneză; d) proteină implicată în glicoliză; e) un compus macroergic. 79. Este un proces endergonic: a) glicoliza; b) gluconeogeneza; c) ureogeneza; d) ciclul acizilor tricarboxilici (Krebs) e) atât ureogeneza cât și gluconeogeneza sunt procese endergonice. 80. Alegeți afirmația corectă: a) acizii grași cu mai puțin de 12 atomi de carbon în moleculă sunt absorbiți ca atare prin mucoasa intestinală; b) toși acizii grași rezultați la nivel intestinal din acțiunea lipazei pancreatice sunt transferați în celulele mucoasei intestinale unde sunt re-esterificați cu glicerolul pentru a forma noi gliceride care vor fi apoi integrate în complexele lipoproteice plasmatice; c) colesterolul nu este absorbit la nivel intestinal; d) degradarea acizilor grași rezultați din hidroliza citoplasmatică a gliceridelor are loc, ca și glicoliza, în citoplasmă; e) afirmațiile a și d sunt corecte. 81. Prin degradarea completă a 2 moli de acid stearic, (C 18 ) rezultă: a) 148 moli ATP; b) 108 moli ATP; c) 147 moli ATP; 14

15 d) 294 moli ATP; e) 296 moli ATP. 82. Din β-oxidarea a 3 moli acid palmitic (C 16 ) rezultă: a) 7 moli NADH(H + ); b) 21 moli FADH 2 ; c) 131 moli ATP; d) 393 moli ATP e) răspunsurile b și d sunt corecte; 83. Se dă reacția: R-COOH + ATP + X Y + AMP + PPi Alegeți afirmația incorectă despre această reacție: a) este o reacție citosolică; b) compusul X este acetilcoa; c) compusl Y este acilgras CoA; d) enzima implicată se numește acilgras-coa sintetaza; e) compusul X este CoA-SH. 84. Translocaza este: a) enzimă implicată în transferul acizilor grași activați prin membrana mitocondrială internă; b) enzimă care participă la etapele non-oxidative ale șuntului pentozofosfaților; c) enzimă a glicolizei; d) enzimă a ciclului Krebs; e) enzimă a ciclului ureogenetic. 85. Transcetolaza și transaldolaza sunt: a) enzime implicate în glicoliză; b) enzime implicate în β-oxidare; c) enzime ale ciclului acizilor tricarboxilici; d) enzime care funcționează cuplat în șuntul pentozofosfaților; e) niciun răspuns nu este corect. 86. Despre calea pentozofosfaților este incorectă afirmația: a) conduce la formarea unei cantităţi mari de NADP + ; b) conduce la formarea de NADPH(H + ); c) are ca produs şi ribozo-5-fosfatul; d) nu este sursă de ATP ; e) este o cale alternativă de utilizare a glucozei. 87. Acetil-CoA este precursor pentru biosinteza: a) acidului piruvic; b) ornitinei; c) acidului stearic; d) ureei; e) glucozei. 15

16 88. Cea mai mare cantitate de energie sub formă de ATP se obține din: a) degradarea citoplasmatică a 2 moli glucoză (C 6 ); b) degradarea completă a 2 moli glucoză (C 6 ); c) degradarea completă a 2 moli acid caproic (C 6 ); d) degradarea completă a unui mol de acid lauric (C 12 ); e) fiind vorba de eliberarea, în urma degradării complete,a unui număr egal de moli de CO 2 în toate cazurile se obține aceeași cantitate de energie. 89. Care dintre următorii metaboliți intermediari nu poate fi transformat în aminoacizi: a) acidul piruvic; b) acidul oxalilacetic; c) acidul α-cetoglutaric; d) acidul butiric; e) toți pot fi transformați în aminoacizi. 90. Despre aldolază este incorectă afirmația: a) este o enzimă care face parte din glicoliză; b) este o enzimă citoplasmatică; c) este o hidrolază; d) este o liază; e) are ca substrat fructozo-1,6-difosfatul. 91. Reacția de mai jos este catalizată de o enzimă care are drept coenzimă piridoxalfosfatul, un derivat al vitaminei B 6 : A + B C + D Afirmația corectă despre această reacție este: a) dacă A este acidul glutamic iar B este acidul piruvic, atunci C este acidul α- cetoglutaric iar D este alanina; b) dacă A este acidul glutamic iar B este acidul oxalilacetic, atunci C este acidul α-cetoglutariric iar D este acidul aspartic; c) dacă răspunsul a este corect, atunci enzima se numește glutamat-piruvat transaminaza (GPT) sau alaninaminotransferaza (ALT); d) dacă răspunsul b este corect, atunci enzima se numește glutamat-oxalilacetat transaminaza (GOT) sau aspartataminotransferaza (AST); e) toate afirmațiile anterioare sunt corecte. 92. Despre acidul acetilacetic este incorectă afirmația: a) poate proveni din 3-hidroxi-3-metilglutaril-CoA; b) poate proveni din β-oxidarea acidului butiric (C 4 ); c) poate rezulta din β-oxidarea acidului stearic (C 18 ); d) este precursor pentru biosinteza alaninei; e) se descompune spontan în acetonă și apă. 93. Despre compusul HOOC - CH 2 CH 2 CO S CoA este incorectă afiramția: a) se numește succinil-coa; b) rezultă din deaminarea acidului aspartic; c) este un intermediar al ciclului acizilor tricarboxilici; d) realizează conexiunea propionil-coa cu ciclul acizilor tricarboxilici; 16

17 e) prin transformarea în acid succinic eliberează energie stocată sub formă de GTP. 94. Fosforilarea oxidativă este localizată în: a) matrixul mitochondrial; b) membrana mitocondrială externă; c) membrana mitocondrială internă; d) citoplasmă; e) peroxizomi. 95. Enoil-CoA hidrataza este o enzimă implicată în: a) β-oxidarea acizilor grași cu număr par de atomi de C la nivelul mitocondriilor; b) β-oxidarea acizilor grași cu catena lungă la nivelul peroxizomilor; c) β-oxidarea acizilor grași cu număr impar de atomi de C ; d) reacția de transformare a acidului 2-fosfogliceric în acid 2-fosfoenolpiruvic; e) răspunsurile a, b și c sunt corecte. 96. Nu face parte din clasa izomeraze: a) enzima care catalizează transformarea ribozo-5-fosfatului în ribulozo-5-fosfat; b) enzima care catalizează transformarea glucozo-6-fosfatului în fructozo-6-fosfat; c) enzima care catalizează transformarea gliceraldehid-3-fosfatului în acid 1,3-difosfogliceric; d) enzima care catalizează transformarea gliceraldehid-3-fosfatului în dihidroxiacetonfosfat; e) enzima care catalizează transformarea acidului 3-fosfogliceric în acid 2-fosfogliceric. 97. Care dintre următorii compuși nu este intermediar al ciclului acizilor tricarboxilici (Krebs): a) acetil-coa; b) izocitratul; c) fumaratul; d) malatul; e) toți compușii menționați sunt intermediari ai ciclului Krebs. 98. Acidul pantotenic sau vitamina B 5 intră în structura: a) proteinei purtătoare de grupări acil acyl carrier protein (ACP); b) acidului glutamic; c) glicogeninei; d) coenzimei A e) răspunsurile a și d sunt corecte. 99. Despre acidul piruvic este incorectă afirmația: a) prin decarboxilare se transformă în acid oxalilacetic, reacție anaplerotică de aprovizionare a ciclului acizilor tricaboxilici (Krebs) cu intermediari; b) sub acțiunea complexului piruvatdehidrogenazei se transformă în acetil-coa; c) se poate transforma în aminoacidul alanina; d) poate intra în gluconeogeneză; e) se poate transforma în acid lactic Care dintre următorii compuși nu este compus macroergic: a) ATP; b) GTP; 17

18 c) UTP; d) GPT; e) toți sunt compuși macroergici. Prof.univ.dr. Aneta Pop 18

DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ. Cadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Aneta Pop

DEPARTAMENT: ŞTIINŢE PRECLINICE DISCIPLINĂ: BIOCHIMIE ȘI BIOLOGIE MOLECULARĂ. Cadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Aneta Pop UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA www.fmvb.ro, e-mail: info@fmvb.ro

Διαβάστε περισσότερα

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali. Acizi carboxilici heterofuncționali. 1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor

Διαβάστε περισσότερα

Universitatea Bacău Facultatea de INGINERIE

Universitatea Bacău Facultatea de INGINERIE Universitatea Bacău Facultatea de INGINERIE Studentă Andrei Mara Andreea IPA 103 Caracterul divergent al anabolismului bacterian şi utilizarea intermediarilor căilor metabolice centrale pentru asigurarea

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica B Catabolismul lipidelor endogene 1 In adipocite, lipaza hormon sensibila la catecolamine, glucagon, ACTH (camp) ATP E-OH

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Biochimie Curs 9. Glicogen. UDP-glucoza UTP G 1. P = Glucozo-1-fosfat P = Glucozo-6-fosfat ATP. Glucoza G 6

Biochimie Curs 9. Glicogen. UDP-glucoza UTP G 1. P = Glucozo-1-fosfat P = Glucozo-6-fosfat ATP. Glucoza G 6 Biochimie Curs 9 Gluconeogeneza Acest proces reprezintă calea metabolică principală de biosinteză a monozaharidelor şi polizaharidelor atât în plante cât şi în animale. Formarea hidraţilor de carbon din

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. TEST 4.1.2. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3

Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3 Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI. Biochimie metabolica

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI. Biochimie metabolica UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica 12/10/13 1 12/10/13 2 Piruvatul format in glicoliza patrunde in mitocondrie (transportor) si sufera decarboxillare oxidativa

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ-

Capitolul 4-COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ- Capitolul 4 COMPUŞI ORGANICI CU ACŢIUNE BIOLOGICĂ 4.1.ZAHARIDE.PROTEINE. Exerciţii şi probleme E.P.4.1. 1. Glucoza se oxidează cu reactivul Tollens [Ag(NH 3 ) 2 ]OH conform ecuaţiei reacţiei chimice. Această

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3: GLUCONEOGENEZA CALEA ACIDULUI GLUCURONIC (GLUCURONICĂ) CALEA PENTOZO-FOSFAT

Curs 3: GLUCONEOGENEZA CALEA ACIDULUI GLUCURONIC (GLUCURONICĂ) CALEA PENTOZO-FOSFAT Curs 3: GLUCONEOGENEZA CALEA ACIDULUI GLUCURONIC (GLUCURONICĂ) CALEA PENTOZO-FOSFAT GLUCONEOGENEZA 1. Definiţie, localizare, generalităţi 2. Precursori (substraturi) ai gluconeogenezei 3. Etape şi reacţii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2: GLUCIDE - aspecte generale GLICOLIZA Ciclul acidului LACTIC ( ciclul CORI) Căi alternative ale PIRUVATULUI

Curs 2: GLUCIDE - aspecte generale GLICOLIZA Ciclul acidului LACTIC ( ciclul CORI) Căi alternative ale PIRUVATULUI Curs 2: GLUCIDE - aspecte generale GLICLIZA Ciclul acidului LACTIC ( ciclul CRI) Căi alternative ale PIRUVATULUI GLUCIDE - aspecte generale 1. Definiţie, roluri 2. Clasificare, structură, proprietăţi,

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE. Biochimie metabolica UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI CICLUL 1. LICENTA IN BIOCHIMIE Biochimie metabolica Catabolismul principalelor tipuri de biomolecule (proteine, polizaharide si lipide) parcurge in celulele aerobe 4 faze 3

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Digestión de los lípidos

Digestión de los lípidos Digestión de los lípidos El 90% de los lípidos de la dieta está conformado por triacilglicéridos. El 10% restante está compuesto por fosfolípidos, colesterol, ésteres de colesterol y ácidos grasos libres

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR

AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR AMINOACIZI STRUCTURĂ, CLASIFICARE, PROPRIETĂȚI. STRUCTURA PRIMARĂ A PROTEINELOR Elena Rîvneac Dr.în biologie, conf.univ. Catedra Biochimie și Biochimie Clinică Aminoacizii au o importanță deosebită pentru

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia fibrei miocardice

Fiziologia fibrei miocardice Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

2. Purificarea enzimei

2. Purificarea enzimei ph-ul optim https://biochemianzunited.wordpress.com/ https://www2.estrellamountain.edu/faculty/ farabee/biobk/biobookenzym.html 2.5.1. Factori care guvernează activitatea catalitică ph-ul optim http://cbc.chem.arizona.edu/classes/bioc462/462

Διαβάστε περισσότερα

COMPUŞI ORGANICI CARE CONŢIN FUNCŢIA CARBOXIL ALĂTURI DE ALTE GRUPE FUNCŢIONALE

COMPUŞI ORGANICI CARE CONŢIN FUNCŢIA CARBOXIL ALĂTURI DE ALTE GRUPE FUNCŢIONALE MPUŞI GANII AE NŢIN FUNŢIA ABXIL ALĂTUI DE ALTE GUPE FUNŢINALE Prezenţa în compuşii organici a altor grupe funcţionale X, -, =, -, alături de grupa - conduce la compuşi cu funcţiune mixtă (acizi halogenati,

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ

TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE TÂRGU MUREŞ TESTE DE CHIMIE ORGANICĂ Pentru admiterea la Facultatea de Farmacie Specializarea ASISTENŢĂ DE FARMACIE 2013 Având în vedere că la elaborarea şi multiplicarea

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere

Διαβάστε περισσότερα

Curs 5. Metabolismul glicogenului Metabolismul fructozei și manozei Metabolismul galactozei

Curs 5. Metabolismul glicogenului Metabolismul fructozei și manozei Metabolismul galactozei Curs 5 Metabolismul glicogenului Metabolismul fructozei și manozei Metabolismul galactozei Metabolismul glicogenului Generalităţi, definiţie, localizare Glicogenogeneza Glicogenoliza Reglarea metabolismului

Διαβάστε περισσότερα

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b. Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

Vitaminele liposolubile Vitamina K Termenul de vitamina K se referă la o clasă de compuşi a căror activitate este similară. Vitamina K1 (filochinona)

Vitaminele liposolubile Vitamina K Termenul de vitamina K se referă la o clasă de compuşi a căror activitate este similară. Vitamina K1 (filochinona) Vitaminele liposolubile Vitamina K Termenul de vitamina K se referă la o clasă de compuşi a căror activitate este similară. Vitamina K1 (filochinona) este forma majoră a vitaminei din plante. Vitamina

Διαβάστε περισσότερα

Testele (întrebările) oferă 3 (trei) răspunsuri diferite din care se alege un singur răspuns corect.

Testele (întrebările) oferă 3 (trei) răspunsuri diferite din care se alege un singur răspuns corect. Testele (întrebările) oferă 3 (trei) răspunsuri diferite din care se alege un singur răspuns corect. 1) Compușii care fac parte din clasa alchenelor sunt: a) Etan și propan; b) Acetilenă și benzen; c)

Διαβάστε περισσότερα

CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ INDICAȚII METODICE FACULTATEA FARMACIE, ANUL III Pag. 1 / 9. Indicaţia metodică nr. 1

CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ INDICAȚII METODICE FACULTATEA FARMACIE, ANUL III Pag. 1 / 9. Indicaţia metodică nr. 1 CATEDRA BIOCHIMIE ŞI BIOCHIMIE CLINICĂ INDICAȚII METODICE Pag. 1 / 9 Indicaţia metodică nr. 1 Analizată şi aprobată la şedinţa catedrei Din 25.01.2018, proces verbal nr. 11 Şeful catedrei de biochimie

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR MASTER: BIOTEHNOLOGIA RESURSELOR NATURALE TESTE GRILA

FACULTATEA DE ŞTIINŢA ŞI INGINERIA ALIMENTELOR MASTER: BIOTEHNOLOGIA RESURSELOR NATURALE  TESTE GRILA TESTE GRILA PROGRAM STUDII MASTER: BIOTEHNOLOGIA RESURSELOR NATURALE 1 DISCIPLINA: MICROBIOLOGIE Selectati raspunsurile corecte din variantele de raspuns: 1. Imbunatatirea performantelor microorganismelor

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii

Διαβάστε περισσότερα

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare

Διαβάστε περισσότερα

Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 2

Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 2 Biochimie descriptivă / Biochimie și toxicologie - Curs 2 Aminoacizii Aminoacizii sunt compuși biochimici cu masă moleculară mică și importanţă deosebită pentru organismul uman. Aceştia sunt elemente structurale

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Reactia de amfoterizare a aluminiului Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi Lect. dr. Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Algebră, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC http://math.etti.tuiasi.ro/maticiuc/ CURS XI XII SINTEZĂ 1 Algebra vectorială

Διαβάστε περισσότερα