GUVERNUL ROMÂNIEI HOTǍRÂRE

Transcript

1 GUVERNUL ROMÂNIEI HOTǍRÂRE pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase In temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre: Art.I. - Hotărârea Guvernului nr. 347 din 27 martie 2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României nr.236/7.iv.2003, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 932 din 10 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr.566/28.vi.2004, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 646 din 7 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr.616/15.vii. 2005, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Litera a) a articolului 2 va avea următorul cuprins: a) transportului substanţelor şi preparatelor chimice periculoase pe calea ferată, rutieră, aeriană, precum şi pe căile de navigaţie interioare şi maritime; 2. La articolul 3, după litera b) se introduce o noua litera, litera c) cu următorul cuprins: 1

2 c) articole de puericultura - toate produsele destinate sa faciliteze somnul, relaxarea, igiena si alimentatia copiilor, precum si suptul, de catre copii. 3. Alineatul (2) al articolului 10 va avea următorul cuprins: (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), termenele de intrare în vigoare a condiţiilor de restricţionare sunt: a) 1 ianuarie 2007, pentru poziţia 6 - Fibre de azbest, poziţia 28 Nichel, paragraful 28.1 lit.a) şi pozţia 47 - Ciment; b) 15 iunie 2007, pentru poziţia 47 - Toluen şi poziţia 49 - Triclorbenzen; c) 1 ianuarie 2010, pentru poziţia 50 - Hidrocarburi aromatice policiclice; d) 16 ianuarie 2007, pentru poziţia 51 - Ftalat de di(2-etilhexil), Ftalat de dibutil, Ftalat de butil şi benzil şi pentru poziţia 51a - Ftalat de di- izononil, Ftalat de di- izodecil, Ftalat de di-n-octil; e) 24 august 2007, pentru poziţiile de la punctele II-VI din anexa nr.2 substanţele, grupurile de substanţe şi preparate chimice periculoase, identificate prin asterix* ). 4. La anexa nr.1 pozitia 1, coloana B, paragraful al 3-lea va avea următorul cuprins: Prevederi specifice referitoare la etichetarea produselor care conţin PCB şi PCT Cu respectarea prevederilor altor reglementări legale privind etichetarea substanţelor şi preparatelor periculoase, etichetele echipamentelor şi instalaţiilor care conţin PCB şi PCT trebuie să includă instrucţiuni privind eliminarea PCB şi PCT, precum şi instrucţiuni privind întreţinerea şi utilizarea echipamentelor şi instalaţiilor care conţin PCB şi PCT. Aceste instrucţiuni trebuie să fie astfel poziţionate încât să permită citirea orizontală atunci când obiectul conţinând PCB şi PCT este instalat în poziţie normală. 2

3 Inscripţia trebuie să se evidenţieze clar de fundal şi să fie redactată în limba română. 5. La anexa nr.1 pozitia 7, coloana B, dupa al 2-lea paragraf se introduce un nou paragraf care va avea următorul cuprins: Aceste prevederi nu se aplică generatorilor de aerosoli cărora le sunt aplicabile prevederile art.7 alin.(2) din anexa Ordinului ministrului industriei şi resurselor nr.595/2002 pentru aprobarea Reglementărilor tehnice cu privire la recipiente pulverizatoare de aerosoli, RT 75/ La anexa nr.1 pozitia 16, coloana A va avea următorul cuprins: Aminodifenil Nr.CAS: Nr.EINECS: şi sărurile sale 7. La anexa nr.1 pozitia 20 Compuşi cu arsen, coloana B, paragraful (b) 20.2 se va inscrie ca La anexa nr.1 pozitia 21 Compuşi organo-stanici, coloana B, paragraful 21.2 lit.a) va avea următorul cuprins: a) carene ale tuturor ambarcaţiunilor, indiferent de lungimea acestora, utilizate pe cai de navigaţie în zone maritime, costiere, de estuar, ape interioare şi lacuri. 9. La anexa nr.1 pozitia 28 Nichel, coloana B, paragraful 28.2 va avea următorul cuprins: 28.2 Este interzisa introducerea pe piaţă a produselor menţionate la pct.28.1, dacă acestea nu sunt conforme cu cerinţele prevăzute la acest punct. 3

4 10. La anexa nr.1 pozitia 32, coloana B, paragraful 32.3 va avea următorul cuprins: 32.3 Este interzisa utilizarea lemnului tratat in conditiile prevazute la punctele şi : - în interiorul clădirilor, indiferent de destinatia acestora - în jucării, - pe terenuri de joacă, - în parcuri, grădini sau spaţii de recreere în aer liber şi amenajări pentru petrecerea timpului liber, acolo unde există riscul unui contact frecvent cu pielea, - în fabricarea mobilierului de grădină, cum sunt mesele pentru picnic, - pentru fabricarea, utilizarea şi pentru orice fel de re-tratare a: containerelor (recipientilor) utilizate pentru culturi; ambalajelor care pot veni în contact cu produse primare, intermediare sau produse finite destinate consumului uman şi/sau animal; altor materiale care pot contamina produsele menţionate mai sus. 11. Anexa nr.1 Substanţe, grupuri de substanţe şi preparate chimice periculoase restricţionate la introducerea pe piaţă şi utilizare, condiţii de restricţionare - se completează conform prevederilor anexei nr.1 la prezenta hotărâre. 12. Anexa nr.2 Lista substanţelor, grupurilor de substanţe şi preparatelor chimice periculoase, clasificate cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere - se modifică şi se completează în conformitate cu anexa nr.2 la prezenta hotărâre. II. Anexele nr.1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. 4

5 III. Hotărârea Guvernului nr.347 din 27 martie 2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României nr.236/7.iv.2003, modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 932 din 10 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr.566/28.vi.2004, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 646 din 7 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr.616/15.vii. 2005, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare. 5

6 Anexa nr.1 Anexa nr.1 la Hotararea Guvernului nr.347/2003 privind restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice periculoase se completeaza astfel: Substanţe, grupuri de substanţe si preparate chimice periculoase A 48. Toluen Nr.CAS: Triclorbenzen Nr.CAS: Condiţii de restricţionare B Este interzisă introducerea pe piaţă şi utilizarea ca substanţă sau constituient al preparatelor chimice, în concentraţii mai mari sau egale cu 0.1% de masă, în adezivi sau în vopseluri tip spray (pentru acoperiri prin pulverizare), destinate vânzării catre publicul larg. Este interzisă introducerea pe piaţă şi utilizarea ca substanţă sau constituient al preparatelor chimice, în concentraţii mai mari sau egale cu 0.1% de masă, pentru toate utilizările, cu următoarele excepţii: a) ca intermediar de sinteza sau b) ca solvent de proces utilizat în sisteme închise în care se desfăşoară reacţii de clorinare c) pentru fabricarea 1, 3, 5 trinitro 2, 4, 6 triaminobenzen (TATB) 6

7 50. Hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) 1.Benzo(a)piren (BaP) Nr.CAS: Benzo(e)piren (BeP) Nr.CAS: Benzo(a) antracen (BaA) Nr.CAS: Crisen (CHR) Nr.CAS: Benzo(b)fluoranten (BbFA) Nr. CAS: Benzo(j)fluoranten (BjFA) Nr. CAS: Benzo(k)fluoranten (BkFA) Nr. CAS: Dibenzo(a, h) antracen (DBAhA) Nr. CAS: Este interzisă introducerea pe piaţă şi utilizarea uleiurilor de diluţie pentru producerea anvelopelor sau ale parţilor de anvelope, dacă acestea conţin : a) mai mult de 1 mg/kg de BaP, sau b) mai mult de 10 mg/kg, ca sumă a tuturor hidrocarburilor aromatice policiclice prevăzute în coloana A. Aceste limite sunt considerate ca fiind respectate, dacă extractul de hidrocarburi aromatice policiclice (PCA), măsurat în conformitate cu standardul Institutului de Petrol IP 346:1998 Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice (PCA) în uleiurile de bază, neutilizate, şi în fracţiile petroliere fără astfaltene- Metoda indicelui de refracţie a extractului de dimetil sulfoxid (DMSO), este mai mic de 3% de masă, cu condiţia ca producătorul sau importatorul să controleze conformitatea cu valorile limită prevăzute la lit.a) şi b), ca şi corelarea cu valorile măsurate din extractul de PCA, la fiecare 6 luni sau după fiecare schimbare operaţională majoră, luându-se în considerare termenul cel mai apropiat 50.2 Este interzisă introducerea pe piaţă şi utilizarea anvelopelor şi suprafeţelor de rulare reşapate, fabricate după 1 ianuarie 2010, dacă acestea conţin uleiuri de diluţie care depăşesc valorile prevăzute la pct.50.1 lit.a) şi b). 7

8 Aceste limite sunt considerate ca fiind respectate, dacă compuşii cauciucului vulcanizat nu depăşesc valoarea de 0,35% unitaţi protoni Bay, măsuraţi si calculaţi prin metoda ISO (Cauciuc vulcanizat determinarea gradului de aromatizare a uleiurilor in compuşii cauciucului vulcanizat) Se exceptează de la prevederile pct.50.2 anvelopele reşapate, dacă suprafaţa de rulare nu conţine uleiuri de diluţie a caror compoziţie depăşeşte limitele prevăzute la pct Urmatorii ftalaţi (sau alte numere CAS si EINECS care acopera substanta): Ftalat de di(2-etilhexil) (DEHP) Nr.CAS: Nr.EINECS: Ftalat de dibutil (DBP) Nr.CAS: Nr.EINECS: Nu pot fi utilizaţi ca substanţe sau compuşi ai preparatelor, atunci când se află în concentraţie mai mare decât 0,1 % de masă de material plastifiat, în jucării şi articole de puericultura. Jucăriile şi articolele de puericultură care conţin ftalaţi într-o concentraţie mai mare decât limita prevăzută mai sus nu pot fi introduse pe piaţă. Ftalat de butil şi benzil 8

9 (BBP) Nr.CAS: Nr.EINECS: a) Urmatorii ftalaţi (sau alte numere CAS si EINECS care acopera substanta): Ftalat de di- izononil (DINP) Nr.CAS: si Nr.EINECS: si Nu pot fi utilizaţi ca substanţe sau compuşi ai preparatelor, atunci când se află în concentraţie mai mare decât 0,1 % de masă de material plastifiat, în jucării şi articole de puericultura care pot fi introduse în gura, de câtre copii. Ftalat de di- izodecil (DIDP) Nr.CAS: si Nr.EINECS: si Jucăriile şi articolele de puericultură care conţin ftalaţi într-o concentraţie mai mare decât limita prevăzută mai sus nu pot fi introduse pe piaţă. Ftalat de di-n-octil (DNOP) Nr.CAS: Nr.EINECS:

10 Anexa nr.2 Modificări şi completări aduse Listei substanţelor, grupurilor de substanţe şi preparatelor chimice periculoase clasificate cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere I. Nota din anexa nr. 2 va avea următorul cuprins: Explicaţii pentru titlurile coloanelor Substanţe: Numele este acelaşi ca cel utilizat, pentru substanţa, în anexa nr.2 a Hotărârii Guvernului nr.490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă nr.200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, cu modificările şi completările ulterioare. Oricând este posibil, substanţele periculoase sunt desemnate/denumite prin numărul lor EINECS (Inventarul European al Substanţelor Chimice Comerciale Existente - preluat prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr.227/2002 privind inventarul european al substanţelor existente puse pe piaţă IESCE) al ELINCS (Lista Europeană a Substanţelor Chimice Notificate - aprobată prin Ordinul ministrului industriei şi resurselor nr.608/2002 privind aprobarea Listei europene a substanţelor chimice notificate - ELINCS). Alte substanţe, nelistate în EINECS sau ELINCS sunt desemnate/denumite utilizând denumirea chimică recunoscută internaţional (de exemplu: ISO, IUPAC). Un nume suplimentar este inclus în unele cazuri. Numărul index: Numărul index reprezintă codul de identificare atribuit substanţei în anexa nr.2 a Hotărârii Guvernului nr.490/2002. Substanţele sunt listate în anexă conform cu acest număr. 10

11 Numărul EC: Pentru fiecare substanţă listată în Inventarul European al Substanţelor Chimice Comerciale Existente (EINECS) există un cod de identificare. Codul începe cu Pentru fiecare substanţă nouă notificată în conformitate cu legislaţia privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase a fost definit şi publicat un cod de identificare, în Lista Europeană a Substanţelor Chimice Notificate (ELINCS). Codul începe cu Numărul CAS: Numerele CAS (Chemical Abstract Service) au fost definite pentru substanţe pentru a facilita identificarea lor. Note: Textul complet al Notelor se regăseşte în Prefaţa anexei nr.2 a Hotărârii Guvernului nr.490/2002. Notele care trebuie luate în considerare pentru scopurile prezentei hotărâri sunt următoarele: Nota A: Denumirea substanţei chimice trebuie să fie înscrisă pe etichetă, cu una din denumirile prevăzute în anexa nr.2 la HG nr.490/2002 [a se vedea art.16 lit.a) din OUG nr.200/2000, precum şi art.5 alin.(1) lit.a) din HG nr.490/2002]. Uneori, în anexa nr.2 la HG nr.490/2002, se foloseşte o descriere generală de tipul "compuşi de..." sau "săruri de...". În acest caz, producătorul sau orice altă persoană care comercializează o astfel de substanţă chimică, este obligat să precizeze pe 11

12 etichetă numele exact, ţinând seama de prevederile din capitolul "Nomenclatură" din această prefaţă. De asemenea, legislaţia stipulează că simbolurile, indicaţiile de pericol, frazele R şi frazele S utilizate pentru fiecare substanţă, trebuie să fie cele prevăzute în anexa nr.2 la HG nr.490/2002 şi la art.16 lit.c), d) şi e) din OUG nr.200/2000, precum şi la art.5 alin.(1) lit.c), d) şi e) din HG nr.490/2002. Pentru substanţele chimice care aparţin unei grupe particulare de substanţe chimice, inclusă în anexa nr.2 la HG nr.490/2002, simbolurile, indicaţiile de pericol, frazele R şi frazele S, utilizate pentru fiecare substanţă chimică, trebuie să fie cele prevăzute în înregistrarea corespunzătoare a substanţei chimice în această anexă. Pentru substanţele chimice care în anexa nr.2 la HG nr.490/2002, aparţin mai multor înregistrări de grupe de substanţe chimice, simbolurile, indicaţiile de pericol, frazele R şi frazele S, utilizate pentru fiecare substanţă chimică, trebuie să fie cele prevăzute în înregistrările corespunzătoare din această anexă. În cazurile în care pentru acelaşi tip de pericol, sunt indicate două clasificări diferite în două înregistrări, se utilizează clasificarea corespunzătoare celui mai sever pericol. Nota D: Anumite substanţe chimice care sunt susceptibile să polimerizeze sau să se descompună spontan, sunt, în general, introduse pe piaţă, sub o formă stabilizată. De fapt, aceasta este şi forma sub care aceste substanţe chimice sunt prezentate în anexa nr.2 la HG nr.490/2002. Totuşi, uneori, astfel de substanţe sunt introduse pe piaţă într-o formă nestabilizată. În acest caz, producătorul sau orice altă persoană, care introduce pe piaţă o astfel de 12

13 substanţă, trebuie să specifice pe etichetă denumirea substanţei, urmată de cuvîntul "nestabilizată". Nota E: Substanţelor chimice care au efecte specifice asupra sănătăţii (a se vedea Capitolul 4 din anexa nr.1 la HG nr.490/2002) clasificate cancerigene, mutagene şi/sau toxice pentru reproducere, în categoriile 1 sau 2, li se aplică Nota E, dacă acestea sunt clasificate ca foarte toxice (T+), toxice (T) sau nocive (Xn). Pentru aceste substanţe chimice, frazele de risc R20, R21, R22, R23, R24, R25, R26, R27, R28, R39, R68 (nociv), R48 şi R65, cât şi toate combinaţiile acestor fraze de risc trebuie precedate de expresia "de asemenea". Nota H: Clasificarea şi conţinului etichetei, menţionate pentru această substanţă chimică se aplică numai proprietăţii sau proprietăţilor periculoase indicate prin fraza sau frazele de risc în combinaţie cu categoria sau categoriile de pericol menţionate. Cerinţele art.19 1 al Legii nr.324/2005 referitoare la producătorii, distribuitorii şi importatorii acestei substanţe se aplică tuturor celorlalte aspecte ale clasificării şi etichetării. Eticheta definitivă va trebui să respecte cerinţele prevăzute în secţiunea 7 din anexa nr.1 la HG nr.490/2002. Această notă se aplică anumitor substanţe chimice derivate din cărbune şi din petrol şi anumitor înregistrări de grupe de substanţe din anexa nr.2 la HG nr.490/2002. Nota J: 13

14 Clasificarea ca substanţă cancerigenă nu este necesar să se aplice, dacă se poate demonstra că substanţa chimică conţine mai puţin de 0,1% în greutate benzen (nr. EINECS ). Nota K Clasificarea ca substanţă cancerigenă ori mutagenă nu este necesar să se aplice, dacă se poate demonstra că substanţa chimică conţine mai puţin de 0,1% în greutate 1,3- butadienă (nr. EINECS ). Dacă substanţa chimică nu este clasificată cancerigenă ori mutagenă, trebuie să i se atribuie cel puţin frazele S(2-)9-16. Această notă se aplică numai anumitor substanţe complexe derivate din petrol, din anexa nr.2 la HG nr.490/2002. Nota L Clasificarea ca substanţă cancerigenă nu este necesar să se aplice, dacă se poate demonstra că substanţa chimică conţine mai puţin de 3% extract de dimetilsulfoxid (DMSO), măsurat conform metodei IP 346. Nota M Clasificarea ca substanţă cancerigenă nu este necesar să se aplice, dacă se poate demonstra că substanţa chimică conţine mai puţin de 0,005% în greutate benzo[a]piren (nr. EINECS ). Nota N 14

15 Clasificarea ca fiind cancerigenă nu este necesar să se aplice, dacă se cunoaşte istoricul complet al rafinării şi dacă se poate demonstra că substanţa chimică din care aceasta este produsă nu este cancerigenă. Nota P Clasificarea ca substanţă cancerigenă nu este necesar să se aplice, dacă se poate demonstra că substanţa chimică conţine mai puţin de 0,1% în greutate benzen nr. EINECS ). Nota S Pentru această substanţă chimică, în anumite cazuri, poate să nu fie necesară eticheta menţionată la art.16 din OUG nr.200/2000 şi art.5 din HG nr.490/2002 (a se vedea secţiunea 8 din anexa nr.1 la HG nr.490/2002). II. În Lista nr.1 - Substanţe, grupuri de substanţe şi preparate chimice periculoase clasificate cancerigene de categoria 1 se fac următoarele modificări şi completări: 1.Se adaugă urmatoarele substanţe, grupuri de substanţe şi preparate chimice periculoase: Substanţe Nr. index Nr. EINECS Nr. CAS Obs. * Arsenat de trietil * Gaze (din petrol), frunţi de la instalaţia de depropanare după cracare catalitică nafta, îmbogăţite în C 3, fără acizi; H, K 15

16 Gaz petrolier hidrocarburi obţinute din fracţionarea hidrocarburilor cracate catalitic şi tratate pentru îndepărtarea impurităţilor acide. Constă din hidrocarburi ce au un numar de atomi de carbon cuprins între C 2 C 4,, predominant C 3 ). * Gaze (din petrol), de la instalaţia de cracare catalitică; Gaz petrolier hidrocarburi produse de la distilarea produşilor de la procesele de cracare catalitică. Consta predominant din hidrocarburi alifatice ce au un număr de atomi de carbon cuprins predominant între C 1 C 6 ) * Gaze (din petrol), de la instalaţia de cracare catalitică, îmbogăţite în fracţia C 1-5 ; Gaz petrolier H, K H, K 16

17 hidrocarburi produse la distilarea produşilor de la procesele de cracare catalitică. Consta din hidrocarburi alifatice ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 1 C 6, predominant între C 1 C 5.) * Gaze (din petrol), frunţi de la instalaţia de stabilizare nafta polimerizată catalitic, îmbogăţită în fracţia C 2-4 ; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute de la stabilizarea prin fracţionare a naftei polimerizată catalitic. Consta din hidrocarburi alifatice ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 2 C 6, predominant între C 2 C 4.) * Gaze (din petrol), de la reformare catalitică, îmbogăţite în fracţia C 1-4 ; Gaz petrolier H, K H, K 17

18 hidrocarburi produse la distilarea produşilor din procesele de reformare catalitică. Consta din hidrocarburi ce au număr de atomi de carbon cuprins între C 1 C 6, predominant între C 1 C 4.) * Gaze (din petrol), cu conţinut C 3-5, olefinicparafinic, de la alchilare; Gaz petrolier hidrocarburi olefinice şi parafinice ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 3 -C 5 şi care sunt utilizate ca materie de alimentare a procesului de alchilare. Temperaturile ambientale în mod normal depăşesc temperatura critică a acestor combinaţii.) * Gaze (din petrol), îmbogăţite în C 4 ; Gaz petrolier H, K H, K 18

19 hidrocarburi produse la distilarea produşilor de la procesele de fracţionare catalitică. Constă din hidrocarburi alifatice ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 3 -C 5, predominant C 4.) * Gaze (din petrol), frunţi de la instalaţia de deetanare; Gaz petrolier hidrocarburi produse la distilarea fracţiilor gazoase şi a benzinei de la procesele de cracare catalitică. Constă, predominant, din etan şi etilenă.) * Gaze (din petrol), frunţi de la coloana de deizobutanizare; Gaz petrolier hidrocarburi produse la distilarea la presiune atmosferică a fluxului butanbutilenă. Constă, predominant, din hidrocarburi H, K X H, K 19

20 alifatice ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 3 -C 4.) * Gaze (din petrol), de la coloana de depropanizare uscată, bogate în propenă; Gaz petrolier. hidrocarburi produse la distilarea produşilor din fracţiunile gazoase şi benzinice de la procesele de cracare catalitică. Constă, predominant, din propilenă şi conţine cantităţi mici de etan şi propan.) * Gaze (din petrol), frunţi de la instalaţia de depropanizare; Gaz petrolier. hidrocarburi produse la distilarea produşilor din fracţiunile gazoase şi benzinice de la procesele de cracare catalitică. Constă din hidrocarburi ce au, predominant, un număr de H,K H, K 20

21 atomi de carbon cuprins între C 2 -C 4.) * Gaze (din petrol), frunţi de la instalaţia de recuperare a gazelor de la depropanizare; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute la fracţionarea amestecurilor fluxurilor de hidrocarburi. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 1 -C 4, predominant propan.) * Gaze (din petrol), de la unitatea de alimentare Girbatol; Gaz petrolier. hidrocarburi ce este utilizată ca produs de alimentare pentru unitatea Girbatol pentru a îndepărta hidrogenul sulfurat. Constă din hidrocarburi alifatice ce au, predominant, un număr de atomi de carbon cuprins între H, K H, K 21

22 C 2 -C 4.) * Gaze (din petrol), de la coloana de rectificare nafta, îmbogăţit în C 4, fără hidrogen sulfurat; Gaz petrolier * Gaz rezidual (din petrol), de la vârful coloanei de fracţionare a uleiului percolat de la cracarea catalitică şi a reziduurilor de la cracarea termică în vid; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la fracţionarea uleiului percolat de la cracarea catalitică şi a reziduurilor de la cracarea termică în vid. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 1 -C 6.) * Gaz rezidual (din petrol), din absorberul de stabilizare de la cracarea catalitică a naftei; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute de la H, K H, K H, K 22

23 stabilizarea naftei cracate catalitic. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 1 -C 6.) * Gaz rezidual (petrol), de la fracţionarea produsului de cracare catalitică şi de reformare catalitică cu hidrodesulfurizare; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute de la fracţionarea produşilor de la cracarea catalitică, reformarea catalitică şi procesele de hidrodesulfurizare tratate pentru îndepărtarea impurităţilor acide. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 1 -C 5.) * Gaz rezidual (petrol), de la coloana de rectificare - stabilizare a naftei reformate H, K H, K 23

24 catalitic; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la rectificarea-stabilizarea naftei reformate catalitic. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 1 -C 4.) * Gaz rezidual (petrol), de la instalaţia de gaz saturat cu alimentări diferite, îmbogăţit în C 4 ; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la fracţionarea - stabilizarea ţiţeiului de distilare primară, distilarea gazului rezidual şi ţiţeiul reformat catalitic în coloana de stabilizare a gazului rezidual. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 3 -C 6, predominant butan şi izobutan.) * Gaz rezidual (petrol), de la instalaţia de recuperare a gazului saturat, îmbogăţit în H, K X H, K 24

25 fracţia C 1-2 ; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la fracţionarea distilatului de gaz rezidual, distilarea primară a ţiţeiului, ţiţeiul reformat catalitic în coloana de stabilizare a gazului rezidual. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 1 -C 5, predominant metan şi etan.) * Gaz rezidual (petrol), de la cracarea termică în vid a reziduurilor; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la cracarea termică a reziduurilor de la distilarea în vid. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 1 -C 5.) * Hidrocarburi, îmbogăţite în C 3-4, distilat din petrol; Gaz petrolier. hidrocarburi produse la H, K H, K 25

26 distilarea şi condensarea petrolului brut. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 3 -C 5, predominant C 3 - C 4.) * Gaze (din petrol), întreaga gamă de la coloana de dehexanizare a naftei de la distilarea primară; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute la fracţionarea întregului domeniu al distilării primare a ţiţeiului. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 2 - C 6.) * Gaze (din petrol), de la coloana de depropanizare a produşilor de hidrocracare, îmbogăţiţî în hidrocarburi; Gaz petrolier hidrocarburi produse la H, K H, K 26

27 distilarea produşilor de la procesele de hidrocracare, Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 1 - C 4. Mai poate conţine cantităţi mici de hidrogen şi hidrogen sulfurat.) * Gaze (din petrol), de la distilarea primară uşoară a naftei fără stabilizare; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute la stabilizarea fracţiei uşoare de la distilarea primară a naftei. Constă din hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 2 - C 6.) * Reziduuri (din petrol), de la separatorul de alchilare, îmbogăţite în C 4 ; Gaz petrolier. (Un reziduu complex de la H, K H, K 27

28 distilarea fluxurilor de la diversele operaţii de rafinare. Constă din hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 4 -C 5, predominant butan, şi au puncte de fierbere aproximativ în domeniul 11,7 o C la 27,8 o C.) * Hidrocarburi, C 1-4, Gaz petrolier. hidrocarburi generate de la operaţiile de cracare termică şi absorbţie şi de la distilarea petrolului brut. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 1 C 4 şi au puncte de fierbere aproximativ în domeniul -164 o C la 0,5 o C.) * Hidrocarburi, C 1-4, desulfurate; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute la H, K H, K 28

29 supunerea hidrocarburilor gazoase la procesele de desulfurare, pentru conversia mercaptanilor sau pentru îndepărtarea impurităţilor acide. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 1 - C 4 şi au puncte de fierbere aproximativ în domeniul 164 o C la 0,5 o C.) * Hidrocarburi, C 1-3 ; Gaz petrolier. hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins între C 1 -C 3 şi au puncte de fierbere aproximativ în domeniul 164 o C la 42 o C.) * Hidrocarburi, C 1-4, fracţie debutanizată; Gaz petrolier * Gaze (din petrol), C 1-5, umede; Gaz petrolier hidrocarburi produse la distilarea petrolului brut H, K H, K X H, K 29

30 şi/sau cracarea motorinei de coloană. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 1 - C 5.) * Hidrocarburi, C 2-4 ; Gaz petrolier * Hidrocarburi, C 3 ; Gaz petrolier * Gaze (din petrol), de la instalaţia de alchilare; Gaz petrolier hidrocarburi produse la cracarea catalitică a motorinei. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant cuprins între C 3 - C 4.) * Gaze (din petrol), de la fracţionarea produsului de blaz de la depropanizare; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute de la H, K H, K H, K H, K 30

31 fracţionarea părţilor de la blazul coloanei de depropanizare. Constă, predominant, din butan, izobutan şi butadienă) * Gaze (din petrol), amestec de rafinărie; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute de la diferite procese. Constă din hidrogen, hidrogen sulfurat şi hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 5.) H, K * Gaze (din petrol), de la H, K cracare catalitică; Gaz petrolier hidrocarburi produse la distilarea produşilor de la procesele de cracare catalitică. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 3 -C 5.) * Gaze (din petrol), C 2-4, H, K 31

32 desulfurate; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute prin supunerea distilatului de ţiţei la procesul de desulfurare pentru conversia mercaptanilor sau pentru îndepărtarea impurităţilor acide. Constă, predominant, din hidrocarburi saturate şi nesaturate ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 2 -C 4 şi au puncte de fierbere aproximativ în domeniul 51 o C la 34 o C.) * Gaze (din petrol), la H, K instalaţia de fracţionare a ţiţeiului brut; Gaz petrolier. hidrocarburi produse la fracţionarea petrolului brut. Constă din hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 5.) * Gaze (din petrol), de la H, K 32

33 instalaţia de dehexanizare; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute la fracţionarea fluxurilor combinate de nafta. Constă din hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 5.) * Gaze (din petrol), de la instalaţia de stabilizare a rectificării benzinei de distilare primară uşoară; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute la fracţionarea fracţiei uşoare de la distilarea primară a benzinei. Constă din hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 5.) * Gaze (din petrol), de la striperul instalaţiei de desulfurizare unifinare nafta; H, K H, K 33

34 Gaz petrolier hidrocarburi produse la procesele de desulfurare unifinare şi stripate din produsul nafta. Constă din hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 4.) * Gaze (din petrol), de la reformarea catalitică a naftei de distilare primară; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la reformarea catalitică a naftei de distilare primară şi fracţionarea efluentului total. Constă din metan, etan şi propan.) * Gaze (din petrol), frunţile de la instalaţia de scindarecracare catalitică; Gaz petrolier. hidrocarburi produse la H, K H, K 34

35 fracţionarea şarjei din autoclavul de scindare la C 3 - C 4. Constă, predominant, din hidrocarburi C 3.) * Gaze (din petrol), de la instalaţia de stabilizare de la distilarea primară; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute de la fracţionarea lichidului de la prima coloană utilizată în procesul de distilare a ţiţeiului brut. Constă din hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 4.) * Gaze (din petrol), de la debutanizarea naftei cracată catalitic; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute de la fracţionarea naftei cracată catalitic. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins, H, K X H, K 35

36 predominant, între C 1 -C 4.) * Gaz rezidual (din petrol), de la stabilizatorul nafta şi distilatului cracate catalitic; Gaz petrolier hidrocarburi obţinute de la fracţionarea naftei şi distilatului cracate catalitic. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 4.) * Gaz rezidual (din petrol), de la absorberul instalaţiei de cracare termică a distilatului, motorinei şi benzinei nafta; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la separarea distilatelor de la cracarea termică, benzinei nafta şi motorinei. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 6.) H, K H, K 36

37 * Gaz rezidual (din petrol), de la stabilizatorul instalaţiei de fracţionare a hidrocarburilor de la instalaţia de cracare termică, cocsarea petrolului; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la H, K fracţionarea - stabilizarea hidrocarburilor cracate termic de la procesele de cocsare a petrolului. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 1 -C 6.) * Gaze (din petrol), de la H, K instalaţia de concentrare a butadienei de la cracarea usoară cu abur; Gaz petrolier. hidrocarburi produse la distilarea produşilor de la procesele de cracare termică. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant C 4.) * Gaze (din petrol), frunţile de H, K 37

38 la stabilizatorul instalaţiei de reformare catalitică de la distilarea primară a naftei; Gaz petrolier. hidrocarburi obţinute de la reformarea catalitică a naftei de distilare primară şi fracţionarea efluentului total. Constă din hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon cuprins, predominant, între C 2 -C 4.) * Hidrocarburi, C 4 ; Gaz petrolier. * Alcani, C 1-4, îmbogăţiţi în C 3 ; Gaz petrolier. * Gaze (din petrol), de la instalaţiile de cracare cu abur, îmbogăţite în C 3 ; Gaz petrolier. hidrocarburi produse la distilarea produşilor de la procesele de cracare cu abur. Constă, predominant din H, K H, K H, K 38

39 propilenă şi conţine puţin propan; au puncte de fierbere în domeniul -70 o C la 0 o C.) * Hidrocarburi, C 4, de la instalaţiile de cracare cu abur a distilatului; Gaz petrolier. hidrocarburi produse la distilarea produşilor de la procesele de cracare cu abur. Constă, predominant, din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon C4, predominant 1-butilenă şi 2-butilenă, conţinând de asemenea butan şi izobutan şi au puncte de fierbere în domeniul -12 o C la 5 o C.) * Gaze petroliere, lichefiate, desulfurate, fracţia C 4. hidrocarburi obţinute prin supunerea amestecului petrolier lichefiat la un proces de desulfurare, pentru oxidarea mercaptanilor sau pentru îndepărtarea H, K H, K, S 39

40 impurităţilor acide. Constă, predominant, din hidrocarburi C 4 saturate şi nesaturate.) * Rafinate (din petrol) fracţia C 4 de la cracarea cu abur a extractului cu acetat de amoniu şi cupru, fracţia C 3-5 şi C 3-5 nesaturată, fără butadienă; Gaz petrolier. * Gaze (din petrol), de la alimentarea sistemului amină; Gaz de rafinărie. (Gazul de alimentare la sistemul amină pentru îndepărtarea hidrogenului sulfurat. Constă în principal din hidrogen. Pot fi prezenţi, de asemenea, monoxidul de carbon şi dioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat şi hidrocarburile alifatice ce au un număr de atomi de carbon predominant în domeniul C 1 - C 5.) * Gaze (din petrol), de la unitatea de hidrodesulfurizare benzen; Gaz de rafinărie H, K H, K H, K 40

41 (Gaze reziduale produse în unitatea de benzen. Constă în principal din hidrogen. De asemenea, pot fi prezenţi monoxidul de carbon şi hidrocarburile ce au un număr de atomi ce carbon predominant în domeniul C 1 - C 6 inclusiv benzenul.) * Gaze (din petrol), de la unitatea de recirculare a benzenului, bogate în hidrogen; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute la reciclarea gazelor din unitatea de benzen. Constă în principal din hidrogen cu diferite cantităţi mici de monoxid de carbon şi hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 6.) * Gaze (din petrol), amestec petrolier, îmbogăţite în hidrogen-azot; Gaz de rafinărie H, K H, K 41

42 hidrocarburi obţinute prin distilarea amestecului petrolier. Constă în principal din hidrogen şi azot cu diferite cantităţi mici de monoxid de carbon, dioxid de carbon, şi hidrocarburi alifatice ce au un număr de atomi de carbon predominant în domeniul C 1 - C 5.) * Gaze (din petrol), frunţi de la striperul instalaţiei de reformare catalitică nafta; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute de la stabilizarea naftei reformată catalitic. Constă din hidrogen şi hidrocarburi saturate alifatice ce au un număr de atomi de carbon predominant în domeniul C 1 -C 4.) * Gaze (din petrol), recirculat de la reformarea catalitică a fracţiei C 6-8 ; Gaz de rafinărie. hidrocarburi produse la H, K H, K 42

43 distilarea produşilor din reformarea catalitică a compuşilor de alimentare C 6 - C 8 şi recirculaţi pentru conservarea hidrogenului. Constă în principal din hidrogen. Poate de asemenea conţine diferite cantităţi mici de monoxid de carbon, dioxid de carbon, azot şi hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon predominant în domeniul C 1 - C 6.) * Gaze (din petrol), de la H, K reformarea catalitică a fracţiei C 6-8 ; Gaz de rafinărie. hidrocarburi produse la distilarea produşilor de la reformarea catalitică a compuşilor de alimentare C 6 - C 8. Constă din hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 5 şi hidrogen) * Gaze (din petrol), recirculat H, K 43

44 de la reformarea catalitică a fracţiei C 6-8, bogate în hidrogen; Gaz de rafinărie. * Gaze (din petrol), flux returnat C 2 ; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute la extragerea hidrogenului din fluxul de gaz care constă în principal din hidrogen cu cantităţi mici de azot, monoxid de carbon, metan, etan şi etilenă. Conţine predominant hidrocarburi precum metanul, etanul şi etilena şi conţine cantităţi mici de hidrogen, azot şi monoxid de carbon.) * Gaze (din petrol), unitatea de concentrare a gazelor, acidulare uscată; Gaz de rafinărie. gaze uscate de la unitatea de concentrare a gazului. Constă din hidrogen, hidrogen sulfurat şi hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon H, K X H, K 44

45 predominant în domeniul C 1 - C 3.) * Gaze (din petrol), gaze de concentrare de la reabsorberul distilatului; Gaz de rafinărie. hidrocarburi produse la distilarea produşilor de la fluxurile combinate de gaz în reabsorberul de concentrare a gazului. Constă predominant din hidrogen, monoxid de carbon, dioxid de carbon, azot, hidrogen sulfurat şi hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 3.) * Gaze (din petrol), de la coloană de absorbţie a hidrogenului; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută la absorbţia hidrogenului din fluxul de îmbogăţire cu hidrogen. Constă din hidrogen, monoxid de carbon, azot şi metan cu cantităţi mici de hidrocarburi H, K H, K 45

46 C 2.) * Gaze (din petrol), bogate în hidrogen; Gaz de rafinărie (O combinaţie complexă separată prin răcire, ca gaz de la gazele de hidrocarburi. Constă în principal din hidrogen şi conţine diferite cantităţi mici de monoxid de carbon, azot, metan şi hidrocarburi C 2.) * Gaze (din petrol), recirculat de la instalaţia de hidrotratare a amestecului de produs petrolier, bogate în hidrogenazot; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută de la amestecul de produs petrolier hidrotratat şi recirculat. Constă în principal din hidrogen şi azot şi conţine diferite cantităţi mici de monoxid de carbon, dioxid de carbon şi hidrocarburi ce au predominant un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 5.) H, K H, K 46

47 * Gaze (din petrol), recirculat bogat în hidrogen; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută de la recircularea gazelor de reactor. Constă în principal din hidrogen şi conţine diferite cantităţi mici de monoxid de carbon, dioxid de carbon, azot, hidrogen sulfurat şi hidrocarburi alifatice saturate ce au un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 5.) * Gaze (din petrol), de la instalaţia de reformare compensare, bogate în hidrogen; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută de la reformări. Constă în principal din hidrogen şi conţine diferite cantităţi mici de monoxid de carbon şi hidrocarburi alifatice ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 5.) H, K H, K 47

48 * Gaze (petrol), de la instalaţia de hidrotratare reformare; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută de la procesele de hidrotratare reformare. Constă în principal din hidrogen, metan şi etan şi conţine diferite cantităţi mici de hidrogen sulfurat şi hidrocarburi alifatice ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 3 -C 5.) * Gaze (din petrol), de la instalaţia de hidrotratare reformare, bogate în hidrogen - metan; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută de la procesele de hidrotratare reformare. Constă în principal din hidrogen şi metan şi conţine diferite cantităţi mici de monoxid de carbon, dioxid de carbon, azot şi hidrocarburi alifatice ce au, predominant, H, K H, K 48

49 un număr de atomi de carbon în domeniul C 2 -C 5.) * Gaze (din petrol), de la instalaţia de hidrotratare reformare compensare, bogate în hidrogen; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută de la procesele de hidrotratare reformare. Constă în principal din hidrogen şi conţine diferite cantităţi mici de monoxid de carbon şi hidrocarburi alifatice ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 5.) * Gaze (din petrol), de la cracare termică distilare.; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă produsă prin distilarea produşilor de la procesele de cracare termică. Constă din hidrogen, hidrogen sulfurat, monoxid de carbon, dioxid de carbon şi hidrocarburi ce au, predominant, un număr de H, K H, K 49

50 atomi de carbon în domeniul C 1 -C 6.) * Gaz rezidual (din petrol), de la absorberul instalaţiei de rectificare cracare catalitică; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute de la rectificarea produşilor de la procesul de cracare catalitică. Constă din hidrogen şi hidrocarburi ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 3.) * Gaz rezidual (din petrol), de la separatorul de nafta reformată catalitic; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute de la reformarea catalitică a naftei distilată primar. Constă din hidrogen şi hidrocarburi ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 6.) X H, K H, K 50

51 * Gaz rezidual (din petrol), de H, K la stabilizatorul de nafta reformată catalitic; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute de la stabilizarea naftei reformată catalitic. Constă din hidrogen şi hidrocarburi ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 6.) * Gaz rezidual (din petrol), de la separatorul instalaţiei de H, K hidrotratare a distilatului cracat; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute la tratarea distilatelor cracate cu hidrogen în prezenţa unui catalizator. Constă din hidrogen şi hidrocarburi alifatice saturate ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 5.) * Gaz rezidual (din petrol), de H, K 51

52 la separatorul de nafta hidrodesulfurizată de la distilarea primară; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute de la hidrodesulfurizarea naftei de distilare primară. Constă din hidrogen şi hidrocarburi alifatice saturate ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 6.) * Gaze (din petrol), frunţi de la H, K stabilizatorul de nafta reformată catalitic de la distilarea primară; Gaz de rafinărie. hidrocarburi obţinute de la reformarea catalitică a naftei de la distilarea primară urmată de fracţionarea efluentului total. Constă din hidrogen, metan, etan şi propan.) * Gaze (din petrol), de la H, K 52

53 instalaţia de reformare expandare efluent expandat din camera de presiune înaltă; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă produsă la distilarea cu detentă la presiune ridicată a efluentului din reactorul de reformare. Constă în principal din hidrogen cu cantităţi diferite şi mici de metan, etan şi propan.) * Gaze (din petrol), de la instalaţia de reformare expandarea efluent expandat din camera de presiune joasă; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă produsă la distilarea cu detentă la presiune scăzută a efluentului din reactorul de reformare. Constă în principal din hidrogen şi conţine diferite cantităţi mici de metan, etan şi propan.) * Gaze (din petrol), de la evacuarea gazelor de la H, K H, K 53

54 instalaţiile de distilare din rafinăriile de petrol; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă separată la distilarea fluxului de gaz ce conţine hidrogen, monoxid de carbon, dioxid de carbon şi hidrocarburi ce au un număr de atomi de carbon în domeniul C 1-6 sau obţinută la cracarea etanului şi propanului. Constă din hidrocarburi ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 2, hidrogen, azot şi monoxid de carbon.) * Gaze (din petrol), frunţile de la instalatia de depentanizare ale unitaţii de hidrotratare a benzenului; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă produsă la tratarea componentelor de alimentare de la unitatea de benzen cu hidrogen în prezenţa unui catalizator urmată de H, K 54

55 depentanizare. Constă în principal din hidrogen, etan şi propan şi conţine diferite cantităţi mici de azot, monoxid de carbon, dioxid de carbon şi hidrocarburi ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C1-C6. Mai poate conţine urme de benzen.) * Gaze (din petrol), de la coloana de absorbţie secundară, frunţile de la instalaţia de fracţionare cracare catalitică în pat fluidizat; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă produsă la fracţionarea frunţilor de produşi de la procesul de cracare catalitică în unitatea de cracare catalitică în pat fluidizat. Constă din hidrogen, azot şi hidrocarburi ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 3.) H, K 55

56 * Produse din petrol, gaze de rafinărie; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă care constă în principal din hidrogen şi conţine diferite cantităţi mici de metan, etan şi propan.) * Gaze (din petrol), de la separatorul de joasă presiune de la hidrocracare; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută la separarea lichidvapori a efluentului din reactorul procesului de hidrocracare. Constă, predominant, din hidrogen şi hidrocarburi saturate ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 3.) * Gaze (din petrol), de rafinărie; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută din operaţii diferite de rafinare a petrolului. Constă din hidrogen şi X H, K H, K H, K 56

57 hidrocarburi ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 1 -C 3.) * Gaze (din petrol), produse de la instalaţia de platformare; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută de la reformarea chimică a hidrocarburilor naftenice la hidrocarburi aromatice. Constă din hidrogen şi hidrocarburi alifatice saturate ce au, predominant, un număr de atomi de carbon în domeniul C 2 -C 4.) * Gaze (din petrol), kerosen acid hidratat de la stabilizatorul instalaţiei de depentanizare; Gaz de rafinărie. (O combinaţie complexă obţinută de la depentanizarea stabilizarea kerosenului hidrotratat. Constă în principal din hidrogen, metan, H, K H, K 57