(86/280/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 100 şi 235,

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "(86/280/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 100 şi 235,"

Transcript

1 31986L0280 DIRECTIVA CONSILIULUI din 12 iunie 1986 privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuările de anumite substanţe periculoase incluse în Lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE (86/280/CEE) CONSILIUL COMUNITĂŢILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 100 şi 235, având în vedere Directiva Consiliului 76/464/CEE din 4 mai 1976 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii 1, în special art. 6, având în vedere propunerea Comisiei 2, având în vedere avizul Parlamentului European 3, având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social 4, întrucât, pentru a proteja mediul acvatic al Comunităţii împotriva poluării cu anumite substanţe periculoase, art. 3 din Directiva 76/476CEE introduce un sistem de autorizare prealabilă prin care se stabilesc standardele de emisie pentru evacuările de substanţe incluse în Lista I din anexa la respectiva directivă; întrucât art. 6 din directiva menţionată anterior prevede stabilirea de valori limită pentru asemenea standarde de emisie şi obiective de calitate pentru mediul acvatic afectat de evacuările de asemenea substanţe; întrucât statele membre trebuie să aplice valorile limită, cu excepţia cazurilor în care pot folosi obiective de calitate; întrucât substanţele periculoase prevăzute de prezenta directivă au fost alese în principal pe baza criteriilor adoptate prin Directiva 76/464/CEE; întrucât, deoarece poluarea provocată de evacuarea acestor substanţe în mediul acvatic este provocată de un număr mare de industrii, trebuie stabilite valori limită speciale pentru evacuări în funcţie de tipul de industrie şi trebuie stabilite obiective de calitate pentru mediul acvatic în care sunt evacuate aceste substanţe; întrucât scopul valorilor limită şi al obiectivelor de calitate este de a elimina poluarea diferitelor părţi ale mediului acvatic care ar putea fi afectate de evacuările de astfel de substanţe; 1 JO L 129, , p JO C 70, , p JO C 120, JO C 188, , p. 19.

2 întrucât asemenea valori limită şi obiective de calitate trebuie stabilite în acest scop şi nu în vederea instituirii unor reguli care să ţină de domeniul protecţiei consumatorului sau de comercializarea produselor din mediul acvatic; întrucât, pentru a li se permite statelor membre să demonstreze faptul că obiectivele de calitate sunt îndeplinite, trebuie să se prevadă raportarea către Comisie a fiecărui obiectiv de calitate selectat şi pus în practică; întrucât statele membre trebuie să se asigure de faptul că măsurile adoptate în temeiul prezentei directive nu au ca efect intensificarea poluării solului sau a aerului; întrucât, în plus, pentru punerea eficientă în practică a prezentei directive, trebuie stabilite prevederi asupra monitorizării de către statele membre a mediului acvatic afectat de evacuările de substanţe respective; întrucât autoritatea care trebuie să efectueze această monitorizare nu este prevăzută de Directiva 76/464/CEE; întrucât, deoarece autoritatea de acţiune nu a fost prevăzută în Tratat, trebuie invocat art. 235; întrucât, în cazul unor surse semnificative de poluare cu aceste substanţe, altele decât sursele care intră sub incidenţa valorilor limită comunitare sau a standardelor naţionale de emisie, trebuie create programe specifice pentru eliminarea poluării; întrucât competenţele necesare în acest scop nu au fost prevăzute în Directiva 76/464/CEE; întrucât, deoarece competenţele specifice nu au fost prevăzute în Tratatul CEE, trebuie invocat art. 235; întrucât apele subterane pot fi excluse din domeniul de aplicare a prezentei directive, deoarece sunt reglementate de Directiva 80/68/CEE 1 ; întrucât, în scopul punerii eficiente în practică a prezentei directive, Comisia trebuie să înainteze Consiliului, la fiecare cinci ani, o evaluare comparativă a punerii acesteia în aplicare de către statele membre; întrucât prezenta directivă va trebui modificată şi completată, pe baza unor propuneri din partea Comisiei, conform evoluţiei cunoştinţelor ştiinţifice legate în principal de toxicitatea, persistenţa şi acumularea substanţelor prevăzute în organisme vii şi în sedimente, sau în eventualitatea unui progres al celor mai bune mijloace tehnice disponibile; întrucât este necesar, în acest scop, să se prevadă completarea prezentei directive în privinţa măsurilor referitoare la alte substanţe periculoase şi modificarea şi completarea conţinutului anexelor, ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: 1. Prezenta directivă: Articolul 1 - stabileşte, în temeiul art. 6 alin. (1) din Directiva 76/464/CEE, valorile limită pentru standardele de emisie pentru substanţele prevăzute la art. 2 lit. (a) la evacuările din instalaţii industriale, conform definiţiei de la art. 2 lit. (e) din prezenta directivă, - stabileşte, în temeiul art. 6 alin. (2) din Directiva 76/464/CEE, obiectivele de calitate pentru substanţele prevăzute la art. 2 lit. (a) din prezenta directivă pentru mediul acvatic, 1 JO L 20, , p. 43.

3 - stabileşte, în temeiul art. 6 alin. (4) din Directiva 76/464/CEE, termenele în la care trebuie respectate condiţiile prevăzute în autorizaţiile acordate de către autorităţile competente ale statelor membre în privinţa evacuărilor existente, - stabileşte, în temeiul art. 12 alin. (1) din Directiva 76/464/CEE, metodele de măsurare de referinţă care permit determinarea conţinutului de substanţe prevăzute la art. 2 lit. (a) din prezenta directivă în evacuări şi în mediul acvatic, - stabileşte, în temeiul art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE, o procedură de monitorizare, - solicită statelor membre să coopereze în cazul unor evacuări care afectează apele mai multor state membre, - solicită statelor membre să elaboreze programe pentru evitarea sau eliminarea poluării care rezultă din sursele prevăzute la art. 5, - stabileşte, în anexa I, un set de dispoziţii generale aplicabile tuturor substanţelor prevăzute la art. 2 lit. (a) şi legate, în special, de valorile limită pentru standardele de emisie (rubrica A), de obiectivele de calitate (rubrica B) şi de metodele de măsurare de referinţă (rubrica C), - stabileşte, în anexa II, un set de dispoziţii generale care detaliază şi completează respectivele rubrici în privinţa unor substanţe individuale. 2. Prezenta directivă se aplică apelor menţionate la art. 1 din Directiva 76/464/CEE, cu excepţia apelor subterane. În sensul prezentei directive: Articolul 2 (a) substanţe reprezintă: acele substanţe periculoase, aparţinând familiilor şi grupelor de substanţe figurând pe Lista I din anexa la Directiva 76/464/CEE, precizate în anexa II la prezenta directivă; (b) valori limită reprezintă: valorile precizate în anexa II, rubrica A, în privinţa substanţelor menţionate la lit. (a); (c) obiective de calitate reprezintă: cerinţele precizate în anexa II, rubrica B, în privinţa substanţelor menţionate la lit. (a); (d) manipularea substanţelor reprezintă: orice proces industrial care presupune producerea, procesarea sau utilizarea substanţelor menţionate la lit. (a) sau orice alte procese industriale în cadrul cărora prezenţa acestor substanţe este inerentă: (e) instalaţie industrială reprezintă:

4 o instalaţie în care sunt manipulate substanţele menţionate la lit. (a) sau orice alte substanţe care le conţin; (f) instalaţie existentă reprezintă: o instalaţie industrială care este operaţională la 12 luni după data notificării prezentei directive sau, dacă este cazul, la 12 luni de la data notificării oricărei directive prin care aceasta este modificată şi completată şi care se referă la asemenea instalaţii; (g) instalaţie nouă reprezintă: - o instalaţie industrială care devine operaţională după mai mult de 12 luni de la data notificării prezentei directive sau, dacă este cazul, la 12 luni de la data notificării oricărei directive prin care aceasta este modificată şi completată şi care se referă la asemenea instalaţii, - o instalaţie industrială existentă a cărei capacitate de manipulare a substanţelor este considerabil mărită după mai mult de 12 luni de la data notificării prezentei directive sau, dacă este cazul, la 12 luni de la data notificării oricărei directive prin care aceasta este modificată şi completată şi care se referă la asemenea instalaţii. Articolul 3 1. Valorile limită, termenele în care acestea trebuie respectate şi procedurile de monitorizare a evacuărilor sunt prevăzute în anexe, la rubrica A. 2. Valorile limită se aplică în mod normal în punctul unde apele reziduale care conţin substanţele menţionate la art. 2 lit. (a) părăsesc instalaţia industrială. Dacă se consideră că în cazul anumitor substanţe este necesar să se prevadă alte puncte în care să se aplice valorile limită, aceste puncte sunt menţionate în anexa II. Dacă apele reziduale care conţin aceste substanţe sunt tratate în afara instalaţiei industriale, într-o uzină de tratare destinată evacuării acestora, statul membru poate permite ca valorile limită să se aplice în punctul în care apele reziduale părăsesc uzina de tratare. 3. Autorizaţiile menţionate la art. 3 din Directiva 76/464/CEE trebuie să conţină dispoziţii la fel de stricte ca şi cele stabilite la rubrica A din anexele la prezenta directivă, cu excepţia cazurilor în care un stat membru respectă prevederile art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE pe baza rubricii B din anexele la prezenta directivă. Autorizaţiile se revizuiesc cel puţin o dată la fiecare patru ani. 4. Fără a se aduce atingere obligaţiilor care decurg din alin. (1), (2) şi (3) şi din Directiva 76/464/CEE, statele membre pot acorda autorizaţii pentru instalaţii noi numai dacă acele instalaţii aplică standarde care corespund celor mai bune mijloace tehnice disponibile atunci când acest lucru este necesar pentru eliminarea poluării conform art. 2 din directiva menţionată sau pentru prevenirea denaturării concurenţei.

5 Indiferent de metoda adoptată, în cazurile în care, din motive tehnice, măsurările anticipate nu corespund celor mai bune mijloace tehnice disponibile, statul membru furnizează Comisiei, anterior oricărei autorizări, dovezi în sprijinul acestor motive. Comisia transmite imediat dovezile respective celorlalte state membre şi trimite tuturor statelor membre un raport, cât mai repede posibil, prezentându-şi avizul asupra derogării menţionate la al doilea paragraf. Dacă este necesar, înaintează în acelaşi timp şi propuneri adecvate Consiliului. 5. Metoda analitică de referinţă care va fi folosită pentru determinarea prezenţei substanţelor menţionate la art. 2 lit. (a) este descrisă la rubrica C din anexa II. Se pot folosi şi alte metode, cu condiţia ca limitele de detectare, precizia şi acurateţea acestor metode să fie cel puţin la fel de bune ca şi cele prevăzute la rubrica C din anexa II. 6. Statele membre urmăresc să se asigure de faptul că măsurile adoptate în temeiul prezentei directive nu au ca efect intensificarea poluării cu aceste substanţe a altor medii, în special a solului sau a aerului. Articolul 4 Statele membre sunt responsabile pentru monitorizarea mediului acvatic afectat de evacuările din instalaţii industriale şi din alte surse de evacuări considerabile. În cazul evacuărilor care afectează apele mai multor state membre, statele membre respective cooperează pentru a-şi armoniza procedurile de monitorizare. Articolul 5 1. Pentru substanţele menţionate separat în anexa II, statele membre elaborează programe speciale pentru evitarea sau eliminarea poluării din surse semnificative de asemenea substanţe (inclusiv surse multiple şi difuze) altele decât sursele de evacuări supuse reglementărilor comunitare în materie de valori limită sau standardelor naţionale de emisie. 2. Programele trebuie să cuprindă cele mai adecvate măsuri şi tehnici de înlocuire, reţinere şi/sau reciclare a substanţelor menţionate la alin. (1). 3. Programele specifice trebuie puse în practică la nu mai târziu de cinci ani de la data notificării directivei privind în mod expres substanţele în cauză. Articolul 6 1. Comisia realizează o evaluare comparativă a punerii în aplicare a prezentei directive de către statele membre, pe baza informaţiilor solicitate de Comisie de la statele membre, în temeiul art. 13 din Directiva 76/464/CEE, în fiecare caz în parte. Informaţiile respective trebuie să cuprindă în special: - detalii asupra autorizaţiilor prin care sunt prevăzute standarde de emisie pentru evacuările de substanţe, - inventarul substanţelor evacuate în apele menţionate la art. 1 alin. (2),

6 - respectarea fie a valorilor limită, fie a obiectivelor de calitate prevăzute la rubricile A şi B din anexa II, - rezultatele monitorizării, menţionate la art. 4, a zonei din mediul acvatic afectată de evacuări, - programele de eliminare specifice menţionate la art Comisia înaintează Consiliului evaluarea comparativă menţionată la alin. (1) la fiecare cinci ani, prima dată după patru ani de la notificarea prezentei directive. 3. În cazul în care se face o descoperire ştiinţifică legată în principal de toxicitatea, persistenţa şi acumularea substanţelor menţionate la art. 2 lit. (a) în organisme vii şi sedimente, sau în eventualitatea unui progres al celor mai bune mijloace tehnice disponibile, Comisia trebuie să înainteze Consiliului propuneri adecvate pentru a face valorile limită şi obiectivele de calitate mai stricte, dacă este cazul, sau pentru a stabili noi valori limită şi obiective de calitate suplimentare. Articolul 7 1. Statele membre pun în aplicare măsurile necesare, în conformitate cu prezenta directivă, până la 1 ianuarie Statele membre informează imediat Comisia în această privinţă. 2. Statele membre aduc la cunoştinţa Comisiei, imediat după adoptare, textele dispoziţiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă. Articolul 8 Prezenta directivă se adresează statelor membre. Adoptată la Luxemburg, 12 iunie ANEXA I DISPOZIŢII GENERALE Pentru Consiliu Preşedintele P. WINSEMIUS Anexa este împărţită în trei rubrici prin care sunt stabilite dispoziţiile generale aplicabile tuturor substanţelor respective: - A: valorile limită pentru standardele de emisie, - B: obiectivele de calitate, - C: metodele de măsurare de referinţă. Dispoziţiile generale sunt amplificate şi completate în anexa II printr-o serie de dispoziţii specifice aplicabile substanţelor individuale.

7 RUBRICA A Valorile limită, termenele până la care acestea trebuie respectate şi procedurile de monitorizare a evacuărilor 1. Valorile limită şi termenele până când acestea trebuie respectate sunt prevăzute în anexa II, rubrica A, pentru diferitele tipuri de instalaţii industriale. 2. Cantităţile de substanţe evacuate sunt exprimate în cantitate de substanţe produse, prelucrate sau utilizate de instalaţia industrială în aceeaşi perioadă sau, conform art. 6 alin. (1) din Directiva 76/464/CEE, printr-un alt parametru specific activităţii respective. 3. Valorile limită pentru instalaţii industriale care evacuează substanţele menţionate la art. 2 lit. (a) şi care nu apar la rubrica A din anexa II vor fi stabilite, dacă este necesar, de către Consiliu, într-o etapă ulterioară. Până atunci, statele membre vor stabili, în mod independent, conform Directivei 76/464/CEE, standarde de emisie pentru evacuările de astfel de substanţe. Aceste standarde trebuie să ia în considerare cele mai bune mijloace tehnice disponibile şi nu trebuie să fie mai puţin stricte decât valorile limită comparabile cele mai apropiate prevăzute la rubrica A din anexa II. Acest paragraf se aplică şi în cazurile în care o instalaţie industrială desfăşoară activităţi diferite de cele prevăzute la rubrica A din anexa II şi este posibil ca aceasta să reprezinte o sursă de evacuări de substanţe menţionate la art. 2 lit. (a). 4. Valorile limită exprimate în concentraţii care, în principiu, nu trebuie depăşite, sunt prevăzute în anexa II, rubrica A, în funcţie de instalaţiile industriale. Valorile limită exprimate în concentraţii maxime nu pot în nici un caz, atunci când nu constituie singurele valori aplicabile, să fie mai mari decât valorile limită exprimate ca greutate împărţite la cerinţele de apă pe elementul caracteristic al activităţii poluante. Cu toate acestea, deoarece concentraţia acestor substanţe în efluenţi depinde de volumul de apă respectiv, care diferă pentru diferite procese şi instalaţii, în toate cazurile trebuie respectate valorile limită exprimate în greutate a substanţelor evacuate, în funcţie de parametrii caracteristici ai activităţii prevăzute la rubrica A din anexa II. 5. Trebuie instituită o procedură de monitorizare care să verifice dacă substanţele menţionate la art. 2 lit. (a) sunt conforme cu standardele de emisie. Respectiva procedură trebuie să asigure prelevarea şi măsurarea debitului evacuării şi a cantităţii de substanţe manipulate sau, dacă este cazul, măsurarea parametrilor caracteristici ai activităţii poluante, menţionaţi în anexa II, rubrica A. În special în cazurile în care cantitatea de substanţe manipulate este imposibil de determinat, procedura de monitorizare se poate baza pe cantitatea de substanţe care ar putea fi folosite, având în vedere capacitatea de producţie pentru care s-a acordat autorizarea. 6. Se recoltează o probă reprezentativă din evacuare pe parcursul a 24 de ore. Cantitatea de substanţe evacuate pe parcursul unei luni se calculează pe baza cantităţilor de substanţe evacuate zilnic. Cu toate acestea, în anexa II sunt prevăzute praguri cantitative pentru evacuarea de anumite substanţe, praguri sub care statele membre pot aplica o procedură de monitorizare simplificată.

8 7. Prelevarea şi măsurarea debitului, prevăzute la alin. (5), se efectuează în mod normal în punctele în care se aplică valorile limită prevăzute la art. 3 alin. (2). Cu toate acestea, dacă este necesar să se asigure conformarea acestor măsurări cu cerinţele de la rubrica C din anexe, fiecare stat membru poate permite ca prelevarea şi măsurarea debitului să se efectueze în alt punct decât cel în care se aplică valorile limită, cu condiţia ca: - să fie luate în considerare în respectivele măsurări toate apele evacuate din instalaţie care ar fi putut să fie poluate cu substanţele respective, - să se arate prin controalele regulate că măsurările sunt în întregime reprezentative pentru cantităţile evacuate în punctele de aplicare a valorilor limită sau că sunt întotdeauna mai mari. RUBRICA B Obiective de calitate, termenele în care trebuie atinse acestea şi procedura pentru respectarea lor 1. În cazul statelor membre care optează pentru excepţia menţionată la art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE, standardele de emisie pe care aceste state membre trebuie să le stabilească şi să le aplice, în temeiul art. 5 din respectiva directivă, sunt stabilite astfel încât obiectivele de calitate corespunzătoare sau obiectivele care decurg din cele stabilite în temeiul alin. (2) şi (3) de mai jos să fie sau să urmeze a fi îndeplinite în zona afectată de evacuările de substanţe menţionate la art. 2 lit. (a). Autoritatea competentă stabileşte zona afectată în fiecare caz şi selectează dintre obiectivele de calitate stabilite în temeiul alin. (2) şi (3) acel sau acele obiective pe care le consideră corespunzătoare, având în vedere modul în care se intenţionează să se folosească zona afectată, ţinându-se cont şi de faptul că scopul prezentei directive este acela de a elimina poluarea. 2. Obiectivele de calitate şi termenele în care trebuie atinse acestea pentru a elimina poluarea, conform definiţiei din Directiva 76/464/CEE şi în temeiul art. 2 din respectiva directivă, sunt stabilite la rubrica B din anexa II. 3. Cu excepţia cazurilor în care există alte precizări la rubrica B din anexa II, toate concentraţiile menţionate ca obiective de calitate reprezintă media aritmetică a rezultatelor obţinute pe parcursul unui an. 4. În cazurile în care, pentru apele dintr-o zonă, se aplică mai mult de un obiectiv de calitate, calitatea apei trebuie să îndeplinească fiecare dintre respectivele obiective. 5. Pentru fiecare autorizaţie acordată în temeiul prezentei directive, autoritatea competentă stabileşte regulile detaliate, procedurile de monitorizare şi termenul în care trebuie atins obiectivul de calitate sau obiectivele de calitate respective. 6. Conform art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE, statele membre raportează la Comisie, pentru fiecare obiectiv de calitate selectat şi aplicat, următoarele informaţii: - punctele de evacuare şi mijloacele de dispersie, - zona în care este aplicat obiectivul de calitate,

9 - amplasamentul punctelor de prelevare, - frecvenţa de prelevare, - metodele de prelevare şi de măsurare, - rezultatele obţinute. 7. Probele trebuie recoltate dintr-un punct care să fie suficient de aproape de punctul de evacuare, astfel încât să fie reprezentativ pentru calitatea mediului acvatic în zona afectată de evacuări, iar frecvenţa prelevării trebuie să fie suficientă pentru a indica orice modificări ale mediului acvatic, având în vedere în special variaţiile naturale ale regimului hidrologic. RUBRICA C Metoda de măsurare de referinţă şi limita de detecţie 1. În contextul prezentei directive se aplică definiţia din Directiva Consiliului 79/869/CEE din 9 octombrie 1979 privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a apelor de suprafaţă destinate obţinerii de apă potabilă în statele membre Metodele de măsurare de referinţă care trebuie folosite pentru stabilirea concentraţiilor substanţelor respective şi limita de detecţie pentru mediul respectiv sunt prevăzute la rubrica C din anexa II. 3. Limita de detecţie, acurateţea şi precizia metodei pentru fiecare substanţă sunt precizate la rubrica C din anexa II. 4. Măsurările debitului efluenţilor trebuie realizate cu o acurateţe de ± 20%. 1. Pentru tetraclorura de carbon 2. Pentru DDT 3. Pentru pentaclorofenol ANEXA II DISPOZIŢII SPECIALE Numerotarea substanţelor din lista cuprinsă în prezenta anexă corespunde listei celor 129 de substanţe din comunicarea transmisă de către Comisie Consiliului la 22 iunie În cazul în care în viitor se vor include în prezenta anexă şi alte substanţe care nu figurează pe lista mai sus menţionată, acestea vor fi numerotate în ordinea cronologică a includerii pe listă, începând cu numărul 130. I. Dispoziţii speciale cu privire la tetraclorura de carbon (nr. 13) 3 1 JO L 271, , p JO C 176, , p Art. 5 se aplică în special utilizării de tetraclorură de carbon în spălătoriile industriale.

10 Tipul instalaţiei industriale 2, 3 1. Producere de tetraclorură de carbon prin perclorurare Nr. CAS Rubrica A (13): Valori limită pentru standardele de emisie Tipul valorii Valori limită exprimate ca 4 medii greutate concentraţie Lunar a) proces care implică spălare: 40 g CCl 4 per tonă din totalul capacităţii de producţie de CCl 4 şi percloretilenă 1,5 mg/l De respectat începând cu b) proces care nu implică spălare: 2,5 g/tonă 1,5 mg/l Zilnic a) proces care implică spălare: 80 g/tonă 3 mg/l 2. Producere de clormetani prin clorurarea metanului (inclusiv generarea electrolitică de clor la înaltă presiune) şi din metanol 3. Producere de substanţe CFC 5 Lunar Zilnic Lunar Zilnic b) proces care nu implică spălare: 5 g/tonă 10 g CCl 4 per tonă de capacitate totală de producţie de clormetani 20 g/tonă mg/l 1,5 mg/l 3 mg/l Număr CAS (Chemical Abstract Service). 2 Dintre instalaţiile industriale menţionate la rubrica A, punctul 3 din anexa I, se face referire în special la instalaţiile care utilizează tetraclorura de carbon ca solvent. 3 Dacă evacuările anuale nu depăşesc 30 kg pe an, se poate introduce o procedură de monitorizare simplificată. 4 Având în vedere volatilitatea tetraclorurii de carbon şi pentru a se asigura respectarea prevederilor art. 3 alin. (6), în cazul proceselor care implică agitarea în aer liber a efluenţilor care conţin tetraclorură de carbon, statele membre solicită conformarea la valorile limită din amonte de instalaţia respectivă; statele membre asigură luarea în calcul a tuturor apelor care ar putea fi poluate. 5 În prezent, nu se pot adopta valori limită pentru acest sector. Consiliul adoptă asemenea valori limită la o dată ulterioară, la propunerea Comisiei.

11 Rubrica B (13): Obiective de calitate 1 Mediul Obiectivul de calitate Unitatea de măsură Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele estuariene Ape teritoriale 12 μg/l CCl De respectat începând cu Rubrica C (13): Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de măsurare de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei tetraclorurii de carbon în efluenţi şi în apă este gaz-cromatografia. Dacă nivelurile concentraţiei sunt mai mici de 0,5 mg/l, trebuie să se utilizeze un detector sensibil, limita de detecţie 2 fiind în acest caz de 0,1 μg/l. Pentru niveluri de concentraţie de peste 0,5 mg/l, se acceptă o limită de determinare de 0,1 mg/l. 2. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie care reprezintă de două ori mai mare decât valoarea limitei de determinare. II. Dispoziţii speciale pentru DDT (nr. 46) 3, 4 Nr. CAS STAGNARE: Concentraţia de DDT în mediul acvatic, sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti nu trebuie să crească în mod semnificativ în timp. 1 Fără a se aduce atingere prevederilor art. 6 alin. (3) din Directiva 76/464/CEE, în cazurile în care nu există nici o dovadă care să indice existenţa unor probleme în îndeplinirea şi menţinerea permanentă a obiectivului de calitate stabilit mai sus, se poate introduce o procedură de monitorizare simplificată. 2 Limita de detecţie în grame a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ într-o probă, pe baza unei metode de lucru dată, care poate fi diferită de zero. 3 Suma izomerilor 1,1,1-tricloro-2,2 bis (p-clorofenil) etan; 1,1,1-tricloro-2 (o-clorofenil)-2- (p-clorofenil) etan; 1,1,1-dicloro-2,2 bis (p-clorofenil) etilen; şi 1,1,1-dicloro-2,2 bis (p-clorofenil) etan 4 Art. 5 se aplică DDT-ului dacă se identifică alte surse decât cele menţionate în prezenta anexă. 5 Număr CAS (Chemical Abstract Service).

12 Rubrica A (46): Valori limită pentru standardele de emisie 1, 2 Tipul instalaţiei industriale 3, 4 Producere de DDT, inclusiv producerea acestor substanţe în acelaşi loc Tipul valorii medii Valoare limită exprimată ca g/tonă de substanţe produse, manipulate sau utilizate mg/l de apă evacuată De respectat începând cu Lunar 8 0, Zilnic 16 1, Lunar 4 0, Zilnic 8 0, Rubrica B (46): Obiective de calitate Mediul Obiectivul de calitate Unitatea de măsură Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele estuariene Ape teritoriale 10 pentru izomerul para-para-ddt 25 pentru DDT total μg/l De respectat începând cu Rubrica C (46):Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de măsurare de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei DDTului în efluenţi şi în mediul acvatic este gaz-cromatografia cu detector cu captură de electroni după extragere cu un solvent adecvat. Limita de detecţie 5 pentru DDT total este de aproximativ 4 μg/l pentru mediul acvatic şi de 1 μg/l pentru efluenţi, în funcţie de numărul de substanţe străine prezente în probă. 2. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea DDT-ului în sedimente şi în organisme este gaz-cromatografia cu detector cu captură de electroni după pregătirea adecvată a probelor. Limita de determinare este de 1 μg/kg. 3. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie care reprezintă de două ori mai mare decât valoarea limitei de determinare. II. Dispoziţii speciale pentru pentaclorofenol (nr. 102) 6, 1 1 În privinţa instalaţiilor noi, cele mai bune mijloace tehnice disponibile trebuie să facă deja posibilă prevederea de standarde de emisie pentru DDT mai mici de 1 g/tonă de substanţe produse. 2 Pe baza experienţei dobândite din punerea în aplicare a prezentei directive, Comisia înaintează Consiliului, în temeiul art. 6 alin. (3) din prezenta directivă, în timp util, propuneri destinate fixării unor valori limită mai stricte care să intre în vigoare până în anul Dintre instalaţiile industriale menţionate la rubrica A punctul 3 din anexa I, se face referire în special la instalaţiile care produc DDT în alt loc decât amplasamentul de producţie şi la industria producătoare de dicofol. 4 Dacă evacuările anuale nu depăşesc 1 kg pe an, se poate introduce o procedură de monitorizare simplificată. 5 Limita de determinare în grame a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ într-o probă, pe baza unei metode de lucru dată, care poate fi diferită de zero. 6 Compusul chimic 2,3,4,5,6-pentacloro-1-hidroxibenzen şi sărurile acestuia.

13 Nr. CAS STAGNARE: Concentraţia de pentaclorofenol în sedimente şi/sau moluşte şi/sau crustacee şi/sau peşti nu trebuie să crească în mod semnificativ în timp. Rubrica A (102): Valori limită pentru standardele de emisie Tipul instalaţiei industriale 3, 4 Producere de pentaclorofenat de sodiu prin hidroliza hexaclorbenzenului Tipul valorii medii Valoare limită exprimată ca g/tonă de substanţe produse/capacitate de utilizare mg/l de apă evacuată De respectat începând cu Lunar Zilnic Rubrica B (102): Obiective de calitate Mediul Obiectivul de calitate Unitatea de măsură De respectat începând cu Ape continentale Ape de estuar Ape maritime teritoriale, altele decât apele estuariene Ape teritoriale 2 μg/l Rubrica C (102):Metoda de măsurare de referinţă 1. Metoda de măsurare de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea prezenţei pentaclorofenolului în efluenţi şi în mediul acvatic este cromatografia de lichide la presiune înaltă sau gaz-cromatografia cu detector cu captură de electroni după extragere cu un solvent adecvat. Limita de detecţie 5 pentru DDT total este de 2 μg/l pentru efluenţi şi de 0,1 μg/l pentru mediul acvatic. 2. Metoda de referinţă care trebuie folosită pentru determinarea pentaclorofenolului în sedimente şi în organisme este cromatografia de lichide la presiune înaltă sau gazcromatografia cu detector cu captură de electroni după pregătirea adecvată a probelor. Limita de determinare este de 1 μg/kg. 1 Art. 5 se aplică pentaclorofenolului şi în special utilizării acestuia în tratarea lemnului. 2 Număr CAS (Chemical Abstract Service). 3 Dintre instalaţiile industriale menţionate la rubrica A punctul 3 din anexa I, se face referire în special la instalaţiile care produc pentaclorofenat de sodiu prin saponificare şi la cele care produc pentaclorofenol prin clorurare. 4 Dacă evacuările anuale nu depăşesc 3 kg pe an, se poate introduce o procedură de monitorizare simplificată. 5 Limita de determinare în x grame a unei substanţe date este cea mai mică cantitate care poate fi determinată cantitativ într-o probă, pe baza unei metode de lucru dată, care poate fi diferită de zero.

14 3. Acurateţea şi precizia metodei trebuie să fie de ± 50% la o concentraţie care reprezintă de două ori mai mare decât valoarea limitei de determinare.

(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s,

(88/347/CEE) având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, în special art. 130s, 31988L0347 DIRECTIVA CONSILIULUI din 16 iunie 1988 de modificare a anexei II la Directiva 86/280/CEE privind valorile limită şi obiectivele de calitate pentru evacuarea anumitor substanţe periculoase cuprinse

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

SERIA ACQUIS COMUNITAR

SERIA ACQUIS COMUNITAR SERIA ACQUIS COMUNITAR nr. 10 PROTECŢIA MEDIULUI Calitatea apei acte de bază ediţia a II-a revăzută şi adăugită INSTITUTUL EUROPEAN DIN ROMÂNIA Direcţia Coordonare Traduceri decembrie 2004 Coordonator

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

(JO L 85, , p. 40)

(JO L 85, , p. 40) 1987L0217 RO 05.06.2003 003.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA CONSILIULUI din 19 martie 1987

Διαβάστε περισσότερα

(JO L 135, , p. 40)

(JO L 135, , p. 40) 1991L0271 RO 11.12.2008 003.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA CONSILIULUI din 21 mai 1991

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

(Acte legislative) DIRECTIVE

(Acte legislative) DIRECTIVE 24.8.2013 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 226/1 I (Acte legislative) DIRECTIVE DIRECTIVA 2013/39/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 12 august 2013 de modificare a Directivelor 2000/60/CE

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

(JO L 330, , p. 32)

(JO L 330, , p. 32) 1998L0083 RO 07.08.2009 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 98/83/CE A CONSILIULUI din 3

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Lege nr. 278 din 24/10/2013

Lege nr. 278 din 24/10/2013 Lege nr. 278 din 24/10/2013 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din 01/11/2013 Intrare in vigoare: 04/11/2013 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale Parlamentul României adoptă prezenta

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. 2010L0075 RO 06.01.2011 000.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 2010/75/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare

ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

(JO L 157, , p. 24)

(JO L 157, , p. 24) 2006L0042 RO 15.12.2009 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 2006/42/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI L 52/12 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 24.2.2012 DECIZII DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE A COMISIEI din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor referitoare la planurile naționale de tranziție menționate

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

SIGURANŢE CILINDRICE

SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

(JO L 138, , p. 20)

(JO L 138, , p. 20) 1999L0036 RO 27.06.2002 002.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 1999/36/CE A CONSILIULUI din

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4 FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT Se numeşte reţea de transport un graf în care fiecărui arc îi este asociat capacitatea arcului şi în care eistă un singur punct de intrare şi un singur punct de ieşire.

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

(JO L 109, , p. 29)

(JO L 109, , p. 29) 2000L0013 RO 20.01.2009 006.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 2000/13/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

B REGULAMENTUL (CE) NR. 48/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 31 martie 2004 privind detergenții. (JO L 104, , p.

B REGULAMENTUL (CE) NR. 48/2004 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 31 martie 2004 privind detergenții. (JO L 104, , p. 2004R0648 RO 19.04.2012 006.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B REGULAMENTUL (CE) NR. 48/2004 AL PARLAMENTULUI

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

ORDIN Nr. 199 din 24 august 2006

ORDIN Nr. 199 din 24 august 2006 ORDIN Nr. 199 din 24 august 2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a

Διαβάστε περισσότερα

Adaptarea statiilor de epurare din industria chimica la tehnologiile de proces. Proiect Sectorial al Ministerului Economiei si Comertului

Adaptarea statiilor de epurare din industria chimica la tehnologiile de proces. Proiect Sectorial al Ministerului Economiei si Comertului Adaptarea statiilor de epurare din industria chimica la tehnologiile de proces Proiect Sectorial al Ministerului Economiei si Comertului 2 CUPRINS Adaptarea proceselor industriei chimice la cerintele legislatiei

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire

Διαβάστε περισσότερα

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. 2004L0042 RO 10.12.2010 003.001 1 Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său. B DIRECTIVA 2004/42/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 286 din 15 aprilie 2016

EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 286 din 15 aprilie 2016 HOTĂRÂRE Nr. 245/2016 din 6 aprilie 2016 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

(Acte legislative) REGULAMENTE

(Acte legislative) REGULAMENTE 14.11.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 316/1 I (Acte legislative) REGULAMENTE REGULAMENTUL (UE) NR. 1024/2012 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 25 octombrie 2012 privind cooperarea

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 161/1. (Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie)

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 161/1. (Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie) 22.6.2007 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 161/1 I (Acte adoptate în temeiul Tratatelor CE/Euratom a căror publicare este obligatorie) REGULAMENTE REGULAMENTUL (CE) NR. 700/2007 AL CONSILIULUI din

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα