Cap.2. Aplicaţie: Analiza circuitelor electrice liniare (c.c. şi c.a.) Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina. Notes. Notes
|
|
- Παναγιώτα Αλιβιζάτος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Cap.2. Aplicaţie: Analiza circuitelor electrice liniare (c.c. şi c.a.) Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice, Facultatea de Inginerie Electrică, /45 Cuprins 1 Modelare Simulare 2 Analiza circuitelor rezistive liniare în c.c. 3 Analiza circuitelor liniare în c.a. 2/45
2 Modelare Simulare Circuitele electrice sunt modele ale realităţii Circuitele electrice modele ale realităţii; conţin elemente ideale, obţinute prin idealizarea elementelor reale; reprezintă o mulţime de elemente ideale conectate între ele pe la borne (terminale). 3/45 Modelare Simulare Circuitele electrice sunt alcătuite din elemente ideale Elementele ideale de circuit electric sunt caracterizate de mărimi electrice definite la borne (curenţi, tensiuni sau potenţiale); se definesc funcţional, printr-o relaţie caracteristică (constitutivă) între mărimile definite la borne. Modelarea nu este obiectul teoriei circuitelor, ea presupune analiza câmpului electromagnetic. C = ε 0A s 4/45
3 Exemple de elemente ideale Modelare Simulare Cele mai frecvent folosite: liniare dipolare: R, L, C, conductorul şi izolatorul perfect; parametrice: K (comutatorul); neliniare rezistive : SIT, SIC, DP; liniare multipolare: SICU, SUCI, SUCU, SICI, AOP, M; neliniare multipolare: AOPn. 5/45 Exemple de elemente ideale Modelare Simulare γu ρi u i αu βi + u i 6/45
4 Modelare Simulare Modelarea componentelor din circuitele reale 7/45 Modelare Simulare Determinarea răspunsului sub acţiunea unei excitaţii Simulare = simulare numerică (cu ajutorul calculatorului) Simularea determinarea mărimilor de interes (tensiuni, curenţi) din circuit; determinarea răspunsului sub acţiunea unui semnal de excitaţie cunoscut. 8/45
5 Modelare Simulare Determinarea răspunsului sub acţiunea unei excitaţii O simulare făcută cu succes presupune buna formulare a circuitului (soluţia să existe şi să fie unică); este echivalentă cu buna formulare a problemei matematice asociate; conceperea sau alegerea unui algoritm numeric robust pentru rezolvare. 9/45 Algoritmul de rezolvare Modelare Simulare Algoritmul potrivit pentru rezolvare depinde de caracteristicile elementelor de circuit (liniare/neliniare, rezistive/reactive); tipul mărimilor din circuit (constante - c.c., sinusoidale - c.a., periodice, oarecare). 10/45
6 Modelare Simulare Tipuri de circuite / probleme matematice Tip de circuit 1 Circuite rezistive liniare/neliniare în c.c.) 2 Circuite liniare în regim sinusoidal (c.a.); 3 Circuite liniare/neliniare în regim tranzitoriu; 4 Circuite liniare/neliniare în regim periodic; 5 Oscilatoare (frecvenţe de rezonantă.) Problema matematică 1 Sisteme de ec. algebrice liniare/neliniare, în IR; 2 Sisteme de ec. algebrice liniare, în complex. 3 Sisteme ODE, lin./nelin. cu condiţii iniţiale. 4 Superpoziţie de c.a./ode cu condiţii de periodicitate. 5 Calcul de valori proprii (analiza modală). 11/45 Scopul acestui curs Modelare Simulare Întelegerea: modului în care se dezvoltă instrumentele software pentru analiza circuitelor electrice; importanţei bunei formulări a problemei (circuitului) ce trebuie rezolvată; modului în care se generează automat sistemele de rezolvat; faptului că fundamentul simulării numerice a circuitelor electrice îl constituie disciplina Metode numerice Algoritmi. 12/45
7 Problema fundamentală Conţin: rezistoare (R), surse ideale de tensiune (SIT) şi curent (SIC), surse comandate liniar (SUCU, SUCI, SICU, SUCI). Problema fundamentală a analizei acestor circuite Se dau: Se cer: topologia circuitului (schemă/tabel de descriere (netlist)/matrice de incidenţă sau apartenenţă); valorile parametrilor (rezistenţele, valorile surselor). curenţii şi tensiunile din fiecare latură; puteri. 13/45 Condiţii de bună formulare Teoreme Topologice: Pentru ca circuitul să fie bine formulat este necesar să existe un arbore normal; Dacă circuitul nu are surse comandate şi toate rezistoarele sunt strict pozitive, atunci este necesar şi suficient să existe un arbore normal. Algebrice: Pentru ca circuitul să fie bine formulat este necesar şi suficient ca matricea sistemului de ecuaţii algebrice liniare, asamblat printr-o metodă sistematică să fie nesingulară. Q1: Ce este un arbore normal? 14/45
8 Metode de rezolvare sistematice metoda ecuaţiilor Kirchhoff :( metoda potenţialelor nodurilor :) (dacă nu sunt surse comandate matricea coeficienţilor este simetrică şi diagonal dominantă) metoda curenţilor ciclici : (dacă nu sunt surse comandate matricea este simetrică, necesită definirea unui sistem de bucle independente convenabil ales) = metoda potenţialelor nodurilor ("tehnica nodală") 15/45 Tratarea SRT e Laturi standard: (ni ) i (nf ) Se dau: topologia: N, L, (ni, nf, = 1,..., L); toate rezistenţele, = 1,...,L, presupuse nenule, toate t.e.m. e, = 1,...,L Se cer: u = 1,...,L i = 1,...,L puterea consumată şi puterea generată în circuit. u 16/45
9 Ecuaţii e (ni ) i (nf ) u Kirchhoff clasic: A i = 0, n = 1,...,N 1, (1) (n) A u = 0, b = 1,..., L N + 1, (2) [b] u = i e, = 1,...,L, (3) 2L ecuaţii cu 2L necunoscute 17/45 Necunoscute e (ni ) i (nf ) u Schimbare de variabilă - necunoscutele sunt: v, = 1,...,N, v N = 0 (prin convenţie) Kirchhoff II: A u = 0, b = 1,..., L N + 1, (4) [b] u = v ni v nf, = 1,...,L. (5) 18/45
10 Notaţii Kirchhoff I: u = [ u 1 u 2... u L ] T IR L 1 i = [ i 1 i 2... i L ] T IR L 1 v = [ v 1 v 2... v N 1 ] T IR N 1 1 e = [ e 1 e 2... e L ] T IR L 1 R = diag([ R 1 R 2... R L ]) IR L L (6) Ai = 0, (7) A = (a ij ) i=1,n 1;j=1,L este matricea incidenţelor laturi-noduri - matrice topologică, (N 1) L 0 dacă nodul i nu aparţine laturii j; a ij = +1 dacă nodul i este nod iniţial pentru latura j; 1 dacă nodul i este nod final pentru latura j. 19/45 Ecuaţii scrise compact Kirchhoff I (KCL): Ai = 0, (8) Kirchhoff II (KVL): u = A T v, (9) Joubert (relaţii constitutive): u = Ri e. (10) Dacă R este inversabilă ( 0, = 1, L) i = R 1 (u+e). (11) AR 1 A T v = AR 1 e. (12) G n v = j n. (13) 20/45
11 Sistem de ecuaţii G n v = j n. (14) G n conductanţe nodale; j n injecţii de curent în noduri. G nii = (i) G n = AR 1 A T IR (N 1) (N 1) (15) 1, G nij = (i); (j) 1 pentru i j. j n = AR 1 e IR (N 1) 1 (16) j n = A e m R m m () 21/45 Proprietăţile matricei G n G n : simetrică, diagonal dominantă şi pozitiv definită dacă rezistenţele sunt pozitive A IR n n este pozitiv definită dacă ea este simetrică şi dacă x T Ax > 0 pentru orice vector real, nenul x IR n 1. R 1 = diag([ 1/R 1 1/R /R L ]). (17) Simetria: G T n = ( AR 1 A T) T = (A T) T ( R 1) T (A) T = AR 1 A T = G n Pozitiv definire: Fie x vector coloană arbitrar, nenul. x T G n x = x T AR 1 A T x = y T R 1 y = L =1 y 2 > 0, unde y = A T x are componentele y, = 1,...,L. 22/45
12 Etapele algoritmului etapa de preprocesare în care se descrie problema şi se asamblează sistemul de ecuaţii de rezolvat; etapa de rezolvare în care se apelează o procedură propriu-zisă de rezolvare a sistemului de ecuaţii rezultat ("solver"); etapa de postprocesare în care se calculează alte mărimi de interes. 23/45 Structuri de date e (ni ) i (nf ) u ; declaratii date - varianta A întreg N întreg L tablouîntreg ni[l] tablouîntreg nf[l] tablou real R[L] tablou real e[l] ; număr de noduri ; număr de laturi ; noduri iniţiale ale laturilor ; noduri finale ale laturilor ; rezistenţe ; tensiuni electromotoare În vederea obţinerii unui algoritm simplu, vom presupune că: sensul de referinţă al curentului unei laturi este identic cu cel al t.e.m de pe latură; toate laturile sunt orientate cf. regulii de la receptoare. 24/45
13 Structuri de date e (ni ) i (nf ) u Se recomandă agregarea datelor: ; declaraţii date - varianta B înregistrare circuit întreg N ; număr de noduri întreg L ; număr de laturi tablou întreg ni[l] ; noduri iniţiale ale laturilor tablou întreg nf[l] ; noduri finale ale laturilor tablou real R[L] ; rezistenţe tablou real e[l] ; tensiuni electromotoare 25/45 Matrice rare G n şi j n sunt foarte rare. Exemplu: dacă pp. 4 laturi care concură la un nod, atunci densitatea matricei d = 5n/n 2 = 5/n, (pentru n 1000 d = 0.5 %). Pentru simplitate: ; declaraţii variabile utile tablou real Gn[N, N] ; stocată rar tablou real jn[n] ; stocat rar tablou real v[n] ; vectorul potenţialelor 26/45
14 Citire date e (ni ) i (nf ) u funcţie citire_date_b () ; declaraţii... citeşte circuit.n, circuit.l pentru = 1,circuit.L citeşte circuit.ni, circuit.nf citeşte circuit., circuit.e întoarce circuit 27/45 Asamblarea sistemului de ecuaţii Orientată pe laturi: e (ni ) i (nf ) u ni nf ni +1/ 1/ nf 1/ +1/ ni nf e / +e / Contribuţia unei laturi la matricea conductanţelor nodale (stânga) şi la vectorul injecţiilor de curent (dreapta). 28/45
15 Preprocesare e (ni ) i (nf ) u procedură nodalre_v1 (circuit, Gn, t) ; asamblează sistemul de ecuaţii pentru un circuit ; cu laturi de tip R,E folosind tehnica nodală ; parametri de intrare: ; circuit - structură de date ce descrie circuitul ; parametri de ieşire: ; Gn - matricea conductanţelor nodale şi ; jn - vectorul injecţiilor de curent ; declaraţii... L = circuit.l ; pentru simplificarea scrierii algoritmului N = circuit.n ni = circuit.ni nf = circuit.nf R = circuit.r e = circuit.e 29/45 Preprocesare e (ni ) i (nf ) u procedură nodalre_v1 (circuit, Gn, jn)... Gn = 0 jn = 0 ; asamblează sistem pentru = 1, L ; parcurge laturi i = ni ; nodul iniţial al laturii j = nf ; nodul final al laturii Gn ii = Gn ii + 1/ Gn jj = Gn jj + 1/ Gn ij = Gn ij 1/ Gn ji = Gn ji 1/ jn i = jn i e / jn j = jn j + e / retur 30/45
16 Preprocesare Observaţii: am folosit pseudocod simplificat pentru a scrie anularea componentelor Atenţie! varianta pentru i = 1,N pentru j = 1,N Gn ij = 0 scrisă pentru "instrucţiunea" Gn = 0 va umple complet matricea Gn. pentru a evita repetarea unor calcule, se pot memora valorile 1/ şi e /. 31/45 Preprocesare - varianta a II-a e (ni ) i (nf ) u procedură nodalre_v2 (circuit, Gn, jn)... ; anulează componentele: A = 0 ; matricei incidenţe laturi noduri G = 0 ; matricei diagonale R 1 ; asamblează sistem pentru = 1, L ; parcurge laturi i = ni ; nodul iniţial al laturii j = nf ; nodul final al laturii A i = 1 A j = +1 G = 1/ Gn = A G A T ; apel proceduri speciale pentru matrice rare jn = A G e retur 32/45
17 Rezolvare Sistemul asamblat are dimensiunea N N, nodul de referintă nefiind tratat special. Sistemul de rezolvat trebuie să aibă dimensiunea N 1. După rezolvare trebuie adaugată o componentă în plus vectorului potenţialelor: v N = 0. Exemplu: Gauss (N 1,G,t,v) v N = 0 Q2: Cum implementaţi această idee în Matlab/Octave? 33/45 Rezolvare Metode posibile de rezolvare: directe (Gauss, factorizare) - nu introduc erori de trunchiere, dar matricele se umple în cursul algoritmului; iterative (Jacobi, Gauss-Seidel, SOR) - matricele îşi păstrează gradul de raritate, dar apar erori de trunchiere şi eventuale probleme de convergenţă; semiiterative (gradienţi conjugaţi, GMRES, etc) - avantajoase dacă matricea sistemului este simetrică şi pozitiv definită (dacă nu există surse comandate). 34/45
18 Postprocesare e (ni ) i (nf ) u procedură postprocesare_circuitre (circuit, v)... Pc = 0 ; puterea consumată Pg = 0 ; puterea generată pentru = 1, L ; parcurge laturi u = v ni v nf ; tensiunea laturii c = (u + e )/ ; curentul prin latură scrie "Latura" "are tensiunea" u "şi curentul" c Pc = Pc + c 2 ; adaugă contribuţia laturii la Pc Pg = Pg + e c ; adaugă contribuţia laturii la Pg scrie Pc, Pg retur Q3: Cum implementaţi postprocesarea în Matlab/Octave folosind operaţii cu matrice? 35/45 Conţin: rezistoare liniare (R); bobine liniare (L); bobine liniare cuplate (M); condensatoare liniare (C); surse ideale de tensiune (SIT); surse ideale de curent (SIC); surse comandate liniar (SUCU, SUCI, SICU, SUCI). SIT sau SIC au variaţii de forma: y(t) = Y 2 sin(ωt +ϕ). (18) unde ω are aceeaşi valoare pentru toate mărimile. 36/45
19 Problema fundamentală a analizei circuitelor de c.a. Se dau: Se cer: topologia circuitului (schemă/tabel de descriere (netlist)/matrice de incidenţă sau apartenenţă); valorile parametrilor (rezistenţele, bobinele, cuplajele, condensatoarele, valorile surselor: frecvenţă, valorile efective, fazele iniţiale). curenţii şi tensiunile din fiecare latură (valori efective, faze iniţiale); puteri (active, reactive, aparente, defazaje). 37/45 Metoda de analiză se bazează pe reprezentarea în complex. y(t) = Y 2 sin(ωt +ϕ) Y = Y e jϕ. (19) Ideea: ecuaţiile similare: TK1 TK2 Circuitul de c.c. (A) (n) i = 0 (A) [b] u = 0 Circuitul de c.a. (A) (n) I = 0 (A) [b] U = 0 SRT u = i e U = Z I E SRC i = G u + j I = Y U + J SUCI e = r m i m E = z m I m SICU j = g m u m J = y U m m SUCU e = α m u m E = α m U m SICI j = β m i m J = β I m m 38/45
20 Reprezentarea în complex a elementelor ideale Rezistor (R) Bobină (L) Condensator (C) Impedanţa complexă Z R jωl 1/(jωC) Admitanţa complexă: Y 1/R 1/(jωL) jωc Defazajul: ϕ 0 π/2 π/2 Impedanţa: Z R ωl 1/(ωC) Admitanţa: Y 1/R 1/(ωL) ωc Rezistenţă de c.a.: R R 0 0 Reactanţa: X 0 ωl 1/(ωC) Conductanţa de c.a.: G 1/R 0 0 Susceptanţa: B 0 1/(ωL) ωc 39/45 Algoritm Similar cu cel din c.c.: în loc de rezistenţe se lucrează cu impedanţe complexe; parametrii surselor sunt tot valori constante, dar complexe, obţinute din reprezentarea în complex a variaţiilor care se dau. Diferenţe faţă de algoritmul din c.c.: în etapa de preprocesare: citirea datelor de descriere şi reprezentarea lor în complex; în etapa de asamblare, apar în plus bobinele cuplate, care contribuie la sistem cu următoarele ştampile: 40/45
21 Algoritm Cuplaje [ ni j nf j ni nf ] A m j ni j B m nf j ni Z m e m j n nf j j[ ] jωljj jωl j jωl j jωl Nu contribuie [ ij i ] 41/45 În multe aplicaţii practice interesează reprezentarea caracteristicilor de frecvenţă: comportarea semnalelor de ieşire pentru un interval al frecvenţelor semnalelor. Variante de implementare: 1 Se lucrează simbolic, cu parametrul ω şi se obţin expresii simbolice ale mărimilor de ieşire care apoi se evaluează numeric; 2 Se lucrează numeric, pentru frecvenţe din intervalul de interes se rezolvă mai multe probleme de c.a. 42/45
22 Lectura obligatorie pentru această săptămână Cap.5 din [1], Mihai Rebican, Daniel Ioan - Metode numerice in ingineria electrica - Indrumar de laborator pentru studentii facultatii de Inginerie electrica, Editura Printech, 2013, disponibil la Notă: dacă folosiţi Matlab, nu aveţi voie la acest curs să folosiţi operaţii cu vectori şi matrice decât pentru validarea rezultatelor, nu pentru implementarea procedurilor. De exemplu, într-o primă variantă puteţi folosi mldivide (bacslash) pentru rezolvarea sistemului de ecuaţii asamblat, pentru a verifica programul, dar în final înlocuiţi-o cu una din procedurile de rezolvare pe care le-aţi implementat voi. 43/45 Simulatoare de circuit Free and Open Source NgSpice (are si varianta online), GnuCap, CircuitLogix, LTSpice, MultiSim, TopSpice, MacSpice, Xyce (open source, SPICE-compatible, high-performance analog circuit simulator) Licensed/Paid Circuit simulation software Spectre (Cadence), PSpice, MultiSim, SiMetrix, TINA Vedeţi şi /45
23 Tema pentru bonus 1 Scrieţi un program pentru analiza circuitelor de curent alternativ pentru circuite care conţin rezistoare, bobine necuplate, condensatoare şi surse independente de tensiune. 2 Alegeţi pentru testarea codului un exemplu simplu (de exemplu, dar nu obligatoriu, un filtru pasiv adică fără A.O., din lista Structura de date pentru circuitul de test ales va fi instanţiată într-o funcţie (nu se vor cere date de la tastatură). 3 Verificaţi soluţia comparând-o cu o soluţie de referinţă care poate fi: analitică sau obţinută cu un instrument de tipul calculator online 4 Verificaţi soluţia comparând-o cu un simulator de circuit de tipul spice - vă recomandăm: ngspice varianta online disponibilă la sau LTSpice Scrieţi un raport care să rezolve punctele de mai sus. Este obligatoriu ca raportul să aibă: o pagină de titlu, un cuprins generat automat, o lista de referinţe. Daţi o structură coerentă raportului. Fişierele care rezolvă tema se vor organiza într-un folder numit NumePrenume_grupa. În acest folder vor exista următoarele subfoldere care vor conţine fişiere relevante: raport, surse, spice. Folderul se arhivează (zip) şi se încarcă pe moodle. Termenul de predare a acestei temei va fi anunţat pe moodle. 45/45
Cap.2. Aplicaţie: Analiza circuitelor electrice liniare (c.c. şi c.a.)
Cap.2. Aplicaţie: Analiza circuitelor electrice liniare (c.c. şi c.a.) Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice,
Διαβάστε περισσότεραAlgoritmi numerici pentru analiza circuitelor electrice liniare (c.c. şi c.a.)
Algoritmi numerici pentru analiza circuitelor electrice liniare (c.c. şi c.a.) Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică, Departamentul de Electrotehnică Suport
Διαβάστε περισσότεραAlgoritmi numerici pentru analiza circuitelor electrice rezistive neliniare
numerici pentru analiza circuitelor electrice rezistive neliniare Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică, Departamentul de Electrotehnică Suport didactic
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραSisteme liniare - metode directe
Sisteme liniare - metode directe Radu T. Trîmbiţaş 27 martie 2016 1 Eliminare gaussiană Să considerăm sistemul liniar cu n ecuaţii şi n necunoscute Ax = b, (1) unde A K n n, b K n 1 sunt date, iar x K
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCap.2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II)
Cap.2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II) Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică, Departamentul de Electrotehnică Suport didactic
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare Titulari curs: Florin Pop, George-Pantelimon Popescu Responsabil Laborator: Mădălina-Andreea
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραTeme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice
Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN,
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραRezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice,
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραCap2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode iterative
Cap2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode iterative Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică, Departamentul de Electrotehnică Suport didactic pentru
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα1.11 Rezolvarea circuitelor de curent continuu Metoda teoremelor lui Kirkhhoff
Curs mine. ezolvarea circuitelor de curent continuu Metoda teoremelor lui Kirhhoff Se numeşte circuit electric, un ansamblu de surse de tensiune electromotoare şi receptoare, cu legătură conductoare între
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1 TEOREMELE LUI KIRCHHOFF
INTRODCERE Circuitele sunt prezente in foarte multe domenii tehnice: in sistemul electroenergetic, in calculatoare, in sistemele de telecomunicatii, in aparatura audio sau TV etc. n circuit fizic este
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραConcurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραLaborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραEcuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα2. GRAFURI ŞI MATRICE DE INCIDENŢĂ
. GRAFURI ŞI MATRICE DE INCIDENŢĂ.. Grafurile circuitelor electrice Graful unui circuit electric este reprezentarea geometrică a configuraţiei acestuia, obţinută prin asocierea câte unui punct (numit nod
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare
Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare 1 Metode iterative clasice Metodele iterative sunt intens folosite, in special pentru rezolvarea de probleme mari, cum sunt cele de discretizare
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραLaborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραConf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~
Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότερα2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Διαβάστε περισσότεραInterpolarea funcţiilor.
Interpolarea funcţiilor.. Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice, 2017-2018 1/52 Cuprins Introducere 1 Introducere
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραDispozitive Electronice şi Electronică Analogică Suport curs 01 Notiuni introductive
1. Reprezentarea sistemelor electronice sub formă de schemă bloc În figura de mai jos, se prezintă schema de principiu a unui circuit (sistem) electronic. sursă de energie electrică intrare alimentare
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραSpatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραGeometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Διαβάστε περισσότεραIntegrarea numerică. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică
Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice, 017-018 1/35 Cuprins Introducere 1 Introducere Importanţa evaluării
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότεραProiectarea Algoritmilor 2. Scheme de algoritmi Divide & Impera
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiectarea Algoritmilor 2. Scheme de algoritmi Divide & Impera Cuprins Scheme de algoritmi Divide et impera Exemplificare
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα