Conf.Dr.Ing.Mariana Cristina STAN Univ. Spiru Haret Bucuresti,

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Conf.Dr.Ing.Mariana Cristina STAN Univ. Spiru Haret Bucuresti,"

Θέτις Ρέντης
5 χρόνια πριν
Προβολές:

1 DETERMINRE NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE VENTILTORELE INSTLŢIEI DE RĂCIRE ERULUI ŞI SOLUŢII TEHNICE DE PRINCIPIU PENTRU REDUCERE NIVELULUI DE ZGOMOT Conf.Dr.Ing.Mariana Cristina STN Univ. Spiru Haret Bucuresti, Lector Drd. Fiz.Luminiţa NGHEL Univ. Tehnică de Construcţii Bucureşti, Prezenta lucrare are ca scop elaborarea de soluţii tehnice de principiu, care să ducă la diminuarea zgomotului şi încadrarea acestuia în limitele admisibile a nivelului de zgomot, produs de ventilatoarele instalaţiei de răcire (chiller) amplasate pe peretele unei clădiri (sediul unei firme) şi care refulează spre curtea interioară formată de sediul firmei şi două imobile vecine (dintre care una clădire de locuit, iar cealaltă clădire social-culturală. Pe peretele sediului firmei şi amplasate spre curtea interioară formata de sediul firmei şi două imobile vecine (dintre care una clădire de locuit, iar cealaltă clădire social-culturală), funcţionează un grup de opt ventilatoare, aşezate pe două rânduri suprapuse, la o distanţă de 3,5 m faţă de sol, fiecare rând de patru ventilatoare având dimensiunile 4660 x 630 x 1135 mm. Programul de funcţionare al instalaţiei de răcire este permanent (24 h din 24 h). Măsurările au fost efectuate în curtea interioară, la faţadele celor trei clădiri, precum şi în interiorul locuinţei, conform standardului STS 6161/3 custica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metode de determinare. Schema punctelor de măsurare este prezentată în figura 1. Fig. 1 SCHEM PUNCTELOR DE MSURRE soc. loc. Pache Protopopescu nr. 25 Locuinta str. Traian nr (49) 70.3(48) (24) 32(23) 59(48.5) 58(47) 3 58(49) 59(48) Biserica

2 În tabelul 1 sunt prezentate valorile obţinute cu bateria de ventilatoare în funcţiune, valorile zgomotului de fond (valorile sunt notate în paranteze) şi punctele de măsură. Tabelul 1 Rezultatele măsurărilor efectuate Nr.crt Situaţia de măsurare Faţada posterioară a sediului firmei ( la 2 m de grupul de ventilatoare) Nivel de zgomot echivalent, în db(), în punctele de măsurare Faţada imobilelor învecinate (la 3 m de faţada clădirii) Clădire de locuit Clădire socialculturală Interiorul clădirii de locuit 1 În funcţiune 8 ventilatoare 2 Zgomot de fond 72 70, În urma determinărilor experimentale efectuate, au rezultat valori ale nivelului de zgomot la funcţionarea celor 8 ventilatoare (situaţia cea mai defavorabilă din punct de vedere acustic), cuprinse între 72 db() şi 70,3 db() la 2 m de faţada clădirii (poziţia 1) pe care sunt amplasate ventilatoarele (valoarea admisibilă fiind 65 db() ), de 58 şi 59 db() la faţadele clădirilor învecinate (poziţiile 2 si 3) (valoarea admisibilă fiind 50 db()), iar în interiorul clădirii de locuit (poziţia 4) nivelul de zgomot era cu 8 db() mai mare decât valoarea zgomotului de fond (valoarea admisă fiind de 5 db() faţă de valoarea nivelului zgomotului de fond). Limitele admisibile fiind depăşite, trebuie elaborate soluţii tehnice de principiu, în vederea diminuării nivelului de zgomot, astfel încât acesta să fie în conformitate cu cerinţele normativelor în vigoare. Pentru elaborarea soluţiilor tehnice de principiu, trebuie să se calculeze mai întâi nivelul de zgomot datorat numai instalaţiei, ţinând cont de faptul că nivelul măsurat la funcţionarea instalaţiei se compune din nivelul propriu-zis al instalaţiei, suprapus peste nivelul zgomotului de fond. Nivelul propriu-zis al sursei (bateria de ventilatoare) se calculeză cu relaţia : L S =L T -ΔL [db()] (1) în care: L T nivelul de zgomot măsurat cu instalaţia în funcţiune care cuprinde şi zgomotul de fond [db()] L S -nivelul de zgomot datorat numai instalaţiei [db()] ΔL-termen de corectie [db()] Valorile corecţiilor ΔL, calculate teoretic în funcţie de diferenţa de nivel (L T -L F ) sunt prezentate în tabelul 2:

3 Tabelul 2 Valorile corecţiilor ΔL L T -L F [db()] ΔL- [db()] > În tabelul 3 sunt prezentate valorile nivelurilor de zgomot totale (L T ), de fond (L F ) diferenţa L T -L F în funcţie de care se calculează corecţia ΔL şi nivelul de zgomot datorat doar sursei L S. Tabelul 3 Măsurări diurne /nocturne Punctul de măsură L T [db()] L F [db()] L T -L F [db()] ΔL [db()] L S =L T -ΔL [db()] Faţada posterioară a clădirii pe care sunt amplasate ventilatoarele Faţada clădirii de locuit Faţada clădirii socialculturale Interiorul clădirii de locuit 72 70, , , , , Conform prevederilor STS 10009, nivelul zgomotului total la faţadele clădirilor de locuit trebuie să fie de 50 db(). Plecând de la aceasta valoare, se calculează cu relaţia 1 şi tabelul 1, valoarea nivelului de zgomot pe care ar trebui să o aibă o sursă (bateria de ventilatoare) pentru ca împreună cu zgomotul de fond să dea nivelul total de 50 db(). L f =49 db() -în cazul măsurărilor diurne L T =50 db() (valoarea admisibilă) L =L T -ΔL =44 db() L f =47 db() -în cazul măsurarilor nocturne L T =50 db() (valoarea admisibilă) L =L T -ΔL =48 db()

4 În urma acestor calcule, rezultă că valoarea nivelului de zgomot pentru sursă, la faţada posterioară a clădirii pe care sunt amplasate ventilatoarele, trebuie să fie redusă de la 58, db() la 44 db(). Protecţia împotriva zgomotului constituie un program complex, a cărui eficienţă este maximă atunci când se acţionează pe întreg traseul. SURS DE ZGOMOT RECEPTOR DE ZGOMOT CĂI DE PROPGRE Propunerile de soluţii de principiu pentru fiecare din cele trei situaţii sunt : L SURSĂ : modificarea poziţtiei bateriei de ventilatoare atenuatoare lamelare tubulare PE CLE DE PROPGRE : ecrane carcase L RECEPTOR: îmbunătăţirea capacitătii de izolare fonică a elementelor de construcţii ale faţadelor (de exemplu prin montarea uno geamuri fono-termo-izolatoare de tip termopan) vând în vedere faptul că în situaţia dată este necesară o reducere de db(), în cele ce urmează se prezintă soluţii de combinare a măsurilor din diferite situaţii. Se propun următoarele soluţii: I. TRTRE FONOBSORBNTĂ PERETELUI DIN SPTELE BTERIEI DE VENTILTORE se poate realiza prin acoperirea peretelui cu plăci din vată minerală cu densitate de min 80 kg/m 3, caserate cu împâslitură din fibră de sticlă şi protejate mecanic cu tabla perforată sau tabla expandată. II. MODIFICRE POZIŢIEI BTERIEI DE VENTILTORE + ECRN. ceasta se poate realiza prin:. Modificarea poziţiei bateriei de ventilatoare, prin dispunerea lor pe două coloane verticale, a câte patru ventilatoare fiecare, cu refularea orientată spre stradă + un ecran fonoizolant şi fonoabsorbant pe două laturi spre clădirea social-culturală şi spre clădirea de locuit. B. Modificarea poziţiei bateriei de ventilatoare pe două coloane verticale, a câte patru ventilatoare fiecare, cu refularea în jos +un ecran fonoizolator şi fonoabsorbant pe cele trei laturi (spre stradă, spre clădirea de locuit şi spre clădirea social-culturală).

5 Ecranul, în ambele cazuri, se poate executa din panouri sandwich cu urmîtoarea structură: tablă plină de 1,50 mm; vată minerală de 50 mm; împâslitură din fibre de sticlă; tablă perforată (sau tablă expandată SITEX) de 1mm. În nexa 1 sunt prezentate schematic soluţiile propuse. III..MODIFICRE POZIŢIEI BTERIEI DE VENTILTORE +TENUTORE LMELRE Modificarea poziţiei bateriei de ventilatoare, prin dispunerea lor pe două coloane orizontale alăturate, a câte patru ventilatoare fiecare, cu refularea orientată spre stradă + atenuatoare tubulare lamelare individuale, pe fiecare ventilator în parte. B Modificarea poziţiei bateriei de ventilatoare pe două coloane verticale, a câte patru ventilatoare fiecare, cu refularea în jos + atenuatoare tubulare lamelare individuale, pe fiecare ventilator în parte. tenuatoarele lamelare, în ambele cazuri, trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: Mărirea secţiunii transversale cu cca 50 % faţă de secţiunea ventiltorului, pentru a se asigura volumul de aer necesar; Lungimea atenuatorului de cel puţin 1,0 m; Pereţii tubului să fie realizaţi din tablă cu grosimea de cel puţin 1mm, placaţi pe interior cu vată minerală cu ρ 80 kg/m 3 şi grosime de 5 cm, caserată cu împâslitură din fibre de sticlă. Calculul complet al atenuatoarelor lamelare se face conform prevederilor capitolului 4 din Normativul privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în clădiri,indicativ C În nexa 2 sunt prezentate schematic soluţiile propuse. IV CRCSRE BTERIEI DE VENTILTORE se poate face fără modificarea poziţiei ventilatoarelor, cu o carcasă având peretele plin pe partea locuinţei, cu zona liberă spre stradă (numai consolele metalice) şi cu combinaţie de perete plin şi zonă cu lamele, spre clădirea social-culturală. Materialele din care se execută peretele plin pot fi : panouri prefabricate din tablă plină de 1,5 mm; vată minerală de 50 mm; sau tablă perforată 1 mm; împâslitură din fibre de sticlă; tablă perforată (sau tablă expandată SITEX ) de 1mm. Lamelele se pot executa din: plăci pline din plexiglass, cu grosime de 1,5 cm; plăci MCROLON (policabonat) pline sau multicamerale cu indice de izolare R W 20 db(). În nexa 3 sunt prezentate schematic soluţiile propuse.

6 V.IZOLRE CUSTICĂ L RECEPTOR Izolarea acustică la receptor constă în îmbunătăţirea capacităţii de izolare fonică a elementelor de construcţii ale faţadei clădirii de locuit, prin montarea unor geamuri fonotermo-izolatoare de tip termopan, cu foi de geam cu grosimi diferite, de exemplu , având un indice de izolare fonică R W 32 db(). Fiecare din soluţiile de principiu prezentate poate asigura reducerea de zgomot necesară, de minimum 20 db(). Bibliografie 1.STN, urelian custica mediului înconjurător 2.STS 6161/3 custica în construcţii. Determinarea nivelului de zgomot în localităţile urbane. Metode de determinare. 3.C Normativul privind proiectarea şi executarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice în cladiri NEX 1

7 Solutia II Fig. 3 SOLUTI II det. det. tabla 1.5 mm tabla perforata 1 mm Solutia II B Fig. 4 SOLUTI II B - la m e le vata m inerala atenuator lamelar individual det det. tabla 1 mm Fig 2 Prezentarea ă grafică a soluţiilor II, IIB NEX 2

8 Solutia III Fig. 6 SOLUTI III - det. det. tabla 1.5 mm tabla perforata 1 mm Solutia III B Fig. 7 SOLUTI III B atenuator lamelar individual det. det. tabla 1 mm Fig 3 Prezentarea schematică, grafică a soluţiilor III, IIIB NEX 3

9 Solutia Fig. 9 IV CRCS perete plin PLN lamele det. det. CLDIRE tabla 1.5 mm tabla perforata 1 mm Fig 4 Prezentarea schematică, grafică a soluţiei IV

Σχετικά έγγραφα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,