Lucrarea nr. 2: Determinarea legii de repartiţie
|
|
- Νικάτωρ Χρηστόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Lucrarea nr. 2: Determinarea legii de repartiţie Tiberiu Laurian, Radu Florin Mirică Scopul lucrării Determinarea parametrilor repartiţiei normale şi a repartiţiei de tip Weibull corespunzătoare şirului de rezultate date şi aplicarea testului Kolmogorov Smirnov în vederea verificării concordanţei dintre repartiţiile teoretice (normală şi Weibull) si cea empirică dedusă din rezultatele experimentale. 2 Punerea problemei S-au observat un număr de 30 autovehicule pe durata a km. Să se determine parametrii funcţiilor de repartiţie Weibull şi să se testeze concordanţa repartiţiilor teoretice cu cea empirică utilizând testul Kolmogorov Smirnov. Datele, exprimate în km parcurşi, sunt: x = Rezolvare Rezolvarea problemei se va face cu ajutorul calculatorului, utilizând mediul de programare Octave. În acest scop se vor parcurge următorii paşi: 1. Introducerea datelor de intrare 2. Determinarea parametrilor repartiţiei normale 1
2 3 REZOLVARE 2 3. Determinarea parametrilor repartiţiei Weibull (a) utilizând metoda celor mai mici pătrate (b) utilizând metoda verosimilităţii maxime 4. Stabilirea domeniilor de încredere ale parametrilor legilor de repartiţie (a) pentru repartiţia normală (b) pentru repartiţia Weibull 5. Verificarea concordanţei dintre repartiţiile teoretice şi rezultatele experimentale (a) pentru repartiţia normală (b) pentru repartiţia Weibull în varianta de la pct (c) pentru repartiţia Weibull în varianta de la pct Verificarea grafică cu ajutorul reţelelor de probabilitate 7. Concluzii 3.1 Introducerea datelor de intrare Datele de intrare, specificate în şirul x, se vor scrie într-un fişier ASCII pe o coloană, acesta salvându-se cu numele x.dat. Importarea datelor din fişier se va face cu şirul de comenzi: fopen, fscanf şi fclose. 3.2 Determinarea parametrilor repartiţiei normale (Gauss-Laplace) Se calculează media aritmetică şi abaterea medie pătratică necorectată şi corectată: n x = 1 n (x i x) 2 n x i ; σ = ; s = σ n n n 1.
3 3 REZOLVARE Determinarea parametrilor repartiţiei Weibull Se vor determina parametrii repartiţiei Weibull biparametrice (γ = 0) utilizând două metode: metoda celor mai mici pătrate şi metoda verosimilităţii maxime. Se definesc următoarele variabile auxiliare: r = n (nr. de defectări) şi şirul de numere naturale i = 1... n, necesare definirii estimatorului repartiţiei empirice: Metoda celor mai mici pătrate F i = i 0.5. n Se vor defini cei doi parametri ai repartiţiei Weibull utilizând următoarele formule: ( r ( ) ) ( r ( ) ) r r ln ln 1 1 F i ln(x i γ) ln ln 1 1 F i ln(x i γ) β 1 (x) = ( r r r ) 2 ln(x i γ) 2 ln(x i γ) ( r ( ) ) ( ) r ln ln 1 1 F i ln(x i γ) 2 ( r ( ) ) r ln ln 1 1 F i ln(x i γ) ln(x i γ) η 1 (x) = exp 1 ( r r r ) 2 β 1 (x) ln(x i γ) 2 ln(x i γ) Metoda verosimilităţii maxime Se definesc două funcţii de variabile β şi η şi, punând condiţia egalităţii cu zero, se determină cele două necunoscute β şi η prin metode numerice. n x β 2 i ln(x i ) n x β 2 i n + x β 2 i n n ln(x i ) 1 = 0 n β 2 η β 2 2 = 0
4 3 REZOLVARE Stabilirea domeniilor de încredere ale parametrilor legilor de repartiţie Pentru stabilirea domeniilor de încredere, se va defini nivelul de semnificaţie α =10% sau 5% Cazul repartiţiei normale Se definesc limitele minimă şi maximă pentru cei doi parametri ai repartiţiei normale (media aritmetică şi abaterea medie pătratică). x min = x σ ( α ) t n 2, n 1 ; x max = x + σ ( α ) t n 2, n 1 (1) n 1 σ min = σ χ ( 2 1 α, n 1); 2 n 1 σ max = σ χ ( (2) 2 α, n 1) 2 Se verifică apoi dacă valorile parametrilor (calculate la pct. 3.3) se încadrează în limitele de mai sus. Funcţiile t(α, n) şi χ 2 (α, n) reprezintă testele de stabilire a limitelor de încredere, t Student, respectiv hi pătrat, pentru nivelul de semnificaţie α şi numărul de grade de libertate n Cazul repartiţiei Weibull Se definesc limitele minimă şi maximă între care trebuie să se încadreze valoarea lui η. 2 n (x i ) β 2 n (x i ) β η min = χ ( 2 1 α, 2n); η max = χ ( (3) 2 2 α, 2n) 2 Limitele de mai sus se vor defini atât pentru parametrii calculaţi la pct , cât şi pentru cei calculati la pct Se verifică apoi dacă η se încadreaza între limitele domeniului de încredere (pentru ambele cazuri). 3.5 Verificarea concordanţei dintre repartiţiile teoretice şi rezultatele experimentale Se va aplica testul Kolmogorov Smirnov pentru verificarea concordanţei dintre repartiţiile teoretice şi cea empirică dată de rezultatele experimentale.
5 3 REZOLVARE Pentru repartiţia normală Se vor defini: o funcţie care determină un şir de valori distribuite conform unei repartiţii normale (F n (x)); diferenţa maximă dintre şirul dat de F n şi vectorul rezultatelor experimentale (dn n ); parametrul λ n ; funcţia Kolmogorov (K(λ)); nivelul de semnificaţie α n. ( ) y x F n (x) = Φ = 1 [ ( )] x x 1 + erf σ 2 σ 2 unde K(λ n ) = erf(x) = 1 π x x d n = F n (x) F e t2 dt dn n = max ( d n1, d nn ) λ n = dn n n) 10 k= 10 ( 1) k exp( 2k 2 λ 2 n) α n = 1 K(λ n ) Între repartiţia teoretică şi cea empirică există concordanţă dacă se verifică inegalitatea α n α Pentru repartiţia Weibull cazul parametrilor de la pct Se vor redefini relaţiile de la pct utilizând alte notaţii. Redefinirea funcţiei Kolmogorov nu este necesară. [ ( ) ] β1 x F w1 (y) = 1 exp d w1 = F w1 (x) F η 1 dn w1 = max ( d w11, d w1n ) K(λ w1 ) = λ w1 = dn w1 n 10 k= 10 ( 1) k exp( 2k 2 λ 2 w1) α w1 = 1 K(λ w1 )
6 4 CONCLUZII Pentru repartiţia Weibull cazul parametrilor de la pct Se va proceda similar punctului anterior. [ ( ) ] β2 x F w2 (y) = 1 exp d w2 = F w2 (x) F η 2 dn w2 = max ( d w21, d w2n ) K(λ w2 ) = λ w2 = dn w2 n 10 k= 10 ( 1) k exp( 2k 2 λ 2 w2) α w2 = 1 K(λ w2 ) 3.6 Verificarea grafică cu ajutorul reţelelor de probabilitate Se definesc două şiruri ce vor da variaţiile de probabilitate pentru repartiţia normală şi pentru cea empirică şi se vor reprezenta grafic cele doua funcţii. Φ 1 (F ) = 2 erf 1 (2F 1), F (0, 1). x 0 = x x σ Se procedează similar pentru cele două repartiţii Weibull. y = ln 4 Concluzii ( ln 1 1 F ) ; w 1 = β 1 ln x η 1 ; w 2 = β 2 ln x η 2. Se vor scrie câteva comentarii referitoare la respectarea domeniilor de încredere, verificarea concordanţei repartiţiilor teoretice cu cea empirică (comparaţie α n, α w1, α w2 ), precum şi la reprezentările grafice (suprapunerea sau nu a curbelor). Lucrarea se încheie cu un raport, în care se vor scrie textul problemei, datele de intrare şi rezultatele obţinute.
7 5 LISTING MATLAB/OCTAVE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI 7 5 Listing MATLAB/Octave pentru rezolvarea problemei FSM Lucrare l a b o r a t o r 2 c l e a r a l l ; g l o b a l x n ; 1. I n t r o d u c e r e a d a t e l o r de i n t r a r e fname_in = " x. d a t " ; fname_out = " r e z u l t a t e. t x t " f i d 1 = fopen ( fname_in, " r " ) ; x = f s c a n f ( f i d 1, "%f ", I n f ) ; f c l o s e ( f i d 1 ) ; x = s o r t ( x ) ; 2. Determinarea p a r a m e t r i l o r r e p a r t i t i e i normale ( Gauss Laplace ) xm = mean ( x, " a " ) ; sigma = s t d ( x, 1 ) ; s = s t d ( x, 0 ) ; 3. Determinarea p a r a m e t r i l o r r e p a r t i t i e i W e i b u l l n = l e n g t h ( x ) ; r = n ; i = ( 1 : 1 : n ) ; F = ( i 0. 5 ) / n ; gama = 0 ; Metoda c e l o r mai m i c i p a t r a t e B1 = sum ( l o g ( l o g ( 1. / ( 1 F ) ) ). l o g ( x gama ) ) ; B2 = sum ( l o g ( l o g ( 1. / ( 1 F ) ) ) ) ; B3 = sum ( l o g ( x gama ) ) ; B4 = sum ( l o g ( x gama ). ^ 2 ) ; beta = ( r. B1 B2. B3 ). / ( r. B4 B3. ^ 2 ) ; E1 = B2 ; E2 = B4 ; E3 = B1 ; E4 = B3 ; E5 = B3 ; e t a = exp ( (E1. E2 E3. E4 ) / ( r. E2 E5. ^ 2 ) 1. / beta ) ; metoda v e r o s i m i l i t a t i i maxime o p t i o n s = o p t i m s e t ( MaxFunEvals,2400, MaxIter,1600, TolFun,1 e 15, TolX,1 e 15); [w, f v a l, i n f o ] = f s o l v e [ 0. 5 ; ], o p t i o n s ) ; b e t a _ 2 = w ( 1 ) ; e t a _ 2 = w ( 2 ) ; h1 = f i g u r e ( 1 ) ;
8 5 LISTING MATLAB/OCTAVE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI 8 p l o t ( x, normpdf ( x, xm, sigma ), r, LineWidth, 4 ) ; hold on ; x l a b e l ( " Nr. k i l o m e t r i p a r c u r s i " ) ; y l a b e l ( " D e n s i t a t e a de r e p a r t i t i e " ) ; p l o t ( x, wblpdf ( x, e t a, beta ), b, LineWidth, 4 ) ; p l o t ( x, wblpdf ( x, eta_2, b e t a _ 2 ), g, LineWidth, 4 ) ; legend ( " D i s t r. Normala ", " D i s t r. Weibull met. c e l o r mai mici p a t r a t e ", " D i s t r. Weibull met. v e r o s i m i l i t a t i i maxime " ) ; H = 4. 5 ; W = 6 ; p r i n t ( h1, dpng, c o l o r, dens_prob. png ) ; 4. S t a b i l i r e a d o m e n i i l o r de i n c r e d e r e a l e p a r a m e t r i l o r l e g i l o r de r e p a r t i t i e a l f a = 0. 1 ; n i v e l de s e m n i f i c a t i e m_min = xm abs ( sigma / s q r t ( n ) t i n v ( a l f a / 2, n 1)); m_max = xm + abs ( sigma / s q r t ( n ) t i n v ( a l f a / 2, n 1)); sigma_min = sigma s q r t ( ( n 1)/ c h i 2 i n v (1 a l f a / 2, n 1)); sigma_max = sigma s q r t ( ( n 1)/ c h i 2 i n v ( a l f a / 2, n 1)); eta_min = 2 sum ( x. ^ beta ). / c h i 2 i n v (1 a l f a / 2, 2 n ) ; eta_max = 2 sum ( x. ^ beta ). / c h i 2 i n v ( a l f a / 2, 2 n ) ; 5. T e s t u l de c o n c o r d a n t a Kolmogorov Smirnov Determinarea a c u r a t e t e i a p r o x i m a r i i v a l o r i l o r e x p e r i m e n t a l e cu l e g i l e t e o r e t i c e de r e p a r t i t i e Fn = normcdf ( x, xm, sigma ) ; d i s t r i b u t i a cumulata de p r o b a b i l i t a t e Fw1 = wblcdf ( x, e t a, beta ) ; Fw2 = wblcdf ( x, eta_2, b e t a _ 2 ) ; dn = max( abs ( Fn F ) ) ; dw1 = max( abs ( Fw1 F ) ) ; dw2 = max( abs ( Fw2 F ) ) ; lambda_n = dn s q r t ( n ) ; lambda_w1 = dw1 s q r t ( n ) ; lambda_w2 = dw2 s q r t ( n ) ; k = 10:10; Kn = sum ( ( 1 ). ^ k. exp( k. ^ lambda_n. ^ 2 ) ) ; Kw1 = sum ( ( 1 ). ^ k. exp( k. ^ lambda_w1. ^ 2 ) ) ; Kw2 = sum ( ( 1 ). ^ k. exp( k. ^ lambda_w2. ^ 2 ) ) ; a l f a _ n = 1 Kn ; alfa_ w1 = 1 Kw1 ; alfa_ w2 = 1 Kw2 ; h1 = f i g u r e ( 1 ) ; p l o t ( x, F,. r, LineWidth, 4 ) ; hold on ; p l o t ( x, Fn, b, LineWidth, 4 ) ; p l o t ( x, Fw1, g, LineWidth, 4 ) ; p l o t ( x, Fw2, m, LineWidth, 4 ) ; x l a b e l ( " Nr. k i l o m e t r i p a r c u r s i " ) ; y l a b e l ( "F" ) ; t i t l e ( " P r o b a b i l i t a t e a c u m u l a t a " ) ; legend ( " R e p a r t i t i a e m p i r i c a ", " Rep. Gauss ", " Rep. Weibull v. 1 ", " Rep. Weibull v. 2 " ) ;
9 5 LISTING MATLAB/OCTAVE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI 9 p r i n t ( h1, dpng, c o l o r, Normala_cumulata. png ) ; 6. R e a l i z a r e a r e t e l e i de p r o b a b i l i t a t e de t i p Gauss c u a n t i l a = norminv ( F, 0, 1 ) ; x0 = ( x xm ). / sigma ; prob = l o g ( l o g ( 1. / ( 1 F ) ) ) ; curbaw1 = beta l o g ( x. / e t a ) ; curbaw2 = b e t a _ 2 l o g ( x. / e t a _ 2 ) ; h1 = f i g u r e ( 1 ) ; p l o t ( x, c u a n t i l a,. r, LineWidth, 4 ) ; hold on ; p l o t ( x, x0, b, LineWidth, 4 ) ; x l a b e l ( " Nr. k i l o m e t r i p a r c u r s i " ) ; y l a b e l ( " C u a n t i l a " ) ; legend ( " C u a n t i l a ", " Curba de p r o b a b i l i t a t e normala " ) ; p r i n t ( h1, dpng, c o l o r, Kolmogorov_n. png ) ; h1= f i g u r e ( 1 ) ; p l o t ( l o g ( x ), prob,. r, LineWidth, 4 ) ; hold on ; p l o t ( l o g ( x ), curbaw1, b, LineWidth, 4 ) ; p l o t ( l o g ( x ), curbaw2, g, LineWidth, 4 ) ; x l a b e l ( " l n ( x ) " ) ; y l a b e l ( " Prob " ) ; legend ( " Prob. r e p. e m p i r i c e ", " Curba de p r o b a b i l i t a t e v a r. 1 ", " Curba de p r o b a b i l i t a t e v a r. 2 " ) ; p r i n t ( h1, dpng, c o l o r, Kolmogorov_w. png ) ; h1= f i g u r e ( 1 ) ; [ q s ] = q q p l o t ( x0 ) ; [ qn sn ] = q q p l o t ( c u a n t i l a ) ; p l o t ( q, s, ". r ", qn, sn, " b ", LineWidth, 4 ) ; x l a b e l ( " C u a n t i l e l e d i s t r. normale " ) ; y l a b e l ( " C u a n t i l e l e d a t e l o r " ) ; p r i n t ( h1, dpng, c o l o r, q q p l o t _ n. png ) ; h1= f i g u r e ( 1 ) ; [ qw1 sw1 ] = q q p l o t ( curbaw1 ) ; [ qw2 sw2 ] = q q p l o t ( curbaw2 ) ;
10 5 LISTING MATLAB/OCTAVE PENTRU REZOLVAREA PROBLEMEI 10 [ qp sp ] = q q p l o t ( prob ) ; p l o t ( qp, sp, ". r ", qw1, sw1, " b ", qw2, sw2, " g ", LineWidth, 4 ) ; x l a b e l ( " C u a n t i l e l e d i s t r. Weibull " ) ; y l a b e l ( " C u a n t i l e l e d a t e l o r " ) ; p r i n t ( h1, dpng, c o l o r, qqplot_w. png ) ; S a l v a r e r e z u l t a t e f o u t = fopen ( fname_out, "w" ) ; f p r i n t f ( f o u t, "DETERMINAREA LEGII DE REPARTITIE \ n \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " 1. P a r a m e t r i i r e p a r t i t i e i normale ( Gauss L a p l a c e ) \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Media a r i t m e t i c a = %10.2 f \ n ",xm ) ; f p r i n t f ( f o u t, " A b a t e r e a medie p a t r a t i c a = %10.2 f \ n ", sigma ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Ab. med. p a t r. c o r e c t a t a = %10.2 f \ n ", s ) ; f p r i n t f ( f o u t, " \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " 2. P a r a m e t r i i r e p a r t i t i e i Weibull \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Metoda c e l o r mai mici p a t r a t e \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Beta = %10.2 f \ n ", beta ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Eta = %10.2 f \ n ", e t a ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Metoda v e r o s i m i l i t a t i i maxime \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Beta = %10.2 f \ n ", b e t a _ 2 ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Eta = %10.2 f \ n ", e t a _ 2 ) ; f p r i n t f ( f o u t, " \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " 3. S t a b i l i r e a d o m e n i i l o r de i n c r e d e r e \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " a l e p a r a m e t r i l o r l e g i l o r de r e p a r t i t i e \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " \n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Lim med a r i t ( min / max)= %10.2 f %10.2 f \ n ", m_min, m_max ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Lim ab med p a t = %10.2 f %10.2 f \ n ", sigma_min, sigma_max ) ; f p r i n t f ( f o u t, " Lim param s c a r a = %10.2 f %10.2 f \ n ", eta_min, eta_max ) ; f p r i n t f ( f o u t, " \n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " 4. V e r i f i c a r e a c o n c o r d a n t e i d i n t r e r e p a r t i t i i l e t e o r e t i c e \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " s i c e l e e m p i r i c e, u t i l i z a n d t e s t u l Kolmogorov Smirnov \ n \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " N i v e l u l de s e m n i f i c a t i e p e n t r u : \ n " ) ; f p r i n t f ( f o u t, " r e p a r t i t i a normala = %10.2 f \ n ", a l f a _ n ) ; f p r i n t f ( f o u t, " r e p a r t i t i a Weibull v a r. 1 = %10.2 f \ n ", alfa_w1 ) ; f p r i n t f ( f o u t, " r e p a r t i t i a Weibull v a r. 2 = %10.2 f \ n ", alfa_w2 ) ; f c l o s e ( f o u t ) ; Subrutina func f u n c t i o n y = func (w) g l o b a l x n ; y = z e r o s ( 2, 1 ) ; y ( 1 ) = sum ( x. ^w( 1 ). l o g ( x ) ). / sum ( x. ^w( 1 ) ) + sum( l o g ( x ) ). / n 1. / w ( 1 ) ; y ( 2 ) = sum ( x. ^w ( 1 ) ). / n w ( 2 ). ^ w ( 1 ) ; endfunction
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
7 Distribuţia normală
7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
DistributiiContinue de Probabilitate Distributia Normala
8.03.011 STATISTICA -distributia normala -distributii de esantionare lectia 7 30 martie 011 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studenti/index.asp?item=fisiere&id=88 DistributiiContinue
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa
Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa Scoruri standard cunoaştere evaluare, măsurare evaluare comparare (Gh. Zapan) comparare raportare la un sistem de referință Povestea Scufiței Roşii... 70
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare Titulari curs: Florin Pop, George-Pantelimon Popescu Responsabil Laborator: Mădălina-Andreea
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.
Progresii aritmetice si geometrice Progresia aritmetica. Definitia 1. Sirul numeric (a n ) n N se numeste progresie aritmetica, daca exista un numar real d, numit ratia progresia, astfel incat a n+1 a
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
ANALIZA DATELOR EXPERIMENTALE
INGINERIA TRAFICULUI 1-1 Lucrarea IT-1 ANALIZA DATELOR EXPERIMENTALE - Testul Kolmogorov-Smirnov - Un eperiment (fenomen) a cărui realizare diferă semnificativ atunci când este repetat în aceleaşi condiţii
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Ecuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Recapitulare - Tipuri de date
Recapitulare - Tipuri de date Date numerice vârsta, greutatea, talia, hemoglobina, tensiunea arterială, calcemia, glicemia, colesterolul, transaminazele etc. valori continue sau discrete numere întregi
Subiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
Laborator biofizică. Noţiuni introductive
Laborator biofizică Noţiuni introductive Mărimi fizice Mărimile fizice caracterizează proprietăţile fizice ale materiei (de exemplu: masa, densitatea), starea materiei (vâscozitatea, fluiditatea), mişcarea
Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva
Verificarea ipotezelor statistice 1 de I.Văduva Notaţii si noţiuni preliminare Variabila aleatoare: X,Y,U,V,etc., descrisă de funcţie de repartiţie. Variabila aleatoare este asaociată unei populaţii statistice;
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
9 Testarea ipotezelor statistice
9 Testarea ipotezelor statistice Un test statistic constă în obţinerea unei deducţii bazată pe o selecţie din populaţie prin testarea unei anumite ipoteze (rezultată din experienţa anterioară, din observaţii,
Principiul Inductiei Matematice.
Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori
Lucrarea 3 : Studiul efectului Hall la semiconductori 1 Consideraţii teoretice În această lucrare vom studia efectul Hall intr-o plăcuţă semiconductoare de formă paralelipipedică, precum cea din Figura
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme
SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. Probleme. Să se precizeze dacă funcţiile de mai jos sunt absolut integrabile pe R şi, în caz afirmativ să se calculeze { transformata Fourier., t a. σ(t), t < ; b. f(t) σ(t)
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice
Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN,
Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)
Lucrarea 6 Zgomotul în imagini BREVIAR TEORETIC Zgomotul este un semnal aleator, care afectează informaţia utilă conţinută într-o imagine. El poate apare de-alungul unui lanţ de transmisiune, sau prin
CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
ADOLF HAIMOVICI, 206 Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii. Se consideră predicatul binar p(x, y) : 4x + 3y = 206, x, y N și mulțimea A = {(x, y) N N 4x+3y = 206}. a) Determinați
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
I. Noţiuni introductive
Metode Numerice Curs 1 I. Noţiuni introductive Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate astfel încât să fie rezolvate numai prin operaţii aritmetice. Prin trecerea
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a
CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 998 Clasa a V-a. La gara Timișoara se eliberează trei bilete de tren: unul pentru Arad, altul pentru Deva și al treilea pentru Reșița. Cel pentru Deva
Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex