Proprietăţi magnetice ale corpului solid
|
|
- Καϊάφας Γαλάνη
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 FIZICA CORPULUI SOLID Proprietăţi magnetice ale corpului solid Magnetismul este inseparabil de mecanica cuantică, deoarece un sistem strict clasic în echilibru termic nu poate prezenta un moment magnetic, chiar şi în prezenţa unui câmp magnetic. (teorema Bohr van Leeuwen) Ch. Kittel
2 Aplicaţii ale materialelor magnetice
3 Introducere unele materiale conţin momente magnetice de dipol permanente, sau aceste momente sunt induse când este aplicat un câmp magnetic B J nucleu r electron v momentul magnetic de dipol este generat de mişcarea electronilor în jurul nucleelor şi de mişcarea intrinsecă (spin): Când se aplică un câmp magnetic B, J precesează în jurul lui B la un unghi θ iar componenta lui J de-a lungul lui B este dată de mħ, unde m este numărul cuantic magnetic care poate lua (2J+1) valori, de la - J la +J.
4 momentul magnetic de dipol μ : μ = ( gµ )J B unde g este factorul Landé : g = S( S + 1) L( L + 1) 2J ( J + 1) L este momentul magnetic orbital, şi µ B magnetonul Bohr: µ B = e / 2m = 9, e 24 J/T Pentru cele mai multe materiale paramagnetice g 2,0. Magnetizarea este suma momentelor magnetice din unitatea de volum:
5 Relaţia dintre inducţia magnetică B şi magnetizare M : B = μ 0 (H+M) μ 0 este permeabilitatea magnetică a vidului: μ 0 = 4π 10-7 H/m In SI, B se măsoară în Tesla (T) iar H şi M în A/m. O unitate de măsură utilă pentru magnetizare este magnetonul Bohr. În unele materiale : M = χ H χ este susceptibilitatea magnetică (în SI este adimensională) dacă : χ > 0 materialul este paramagnetic χ < 0 materialul este diamagnetic
6 Într-un diamagnet perfect, cum sunt materialele supraconductoare B = 0 şi χ = -1 (numai în SI) pentru diamagneţii care nu sunt supraconductori, în general, χ ~ (pentru vacuum χ = 0) toate materialele au un răspuns diamagnetic, dar în magneţii permanenţi şi în paramagneţi este mascat de momentele magnetice permanente sau induse, care au tendinţa de a se alinia paralel cu câmpul aplicat pentru a minimiza energia potenţială În paramagneţii tipici χ ~ 10-4 Care sunt factorii responsabili pentru proprietăţile magnetice ale solidelor? Spinul electronului S momentul magnetic de spin momentul cinetic orbital L momentul magnetic orbital răspunsul conform regulii lui Lenz diamagnetism efectele cuantice colective feromagnetismul
7 Diamagnetismul susceptibilitate magnetică negativă magnetizarea se opune câmpului extern energia potenţială este mai mică când corpul se mişcă într-un loc unde câmpul este mai redus. un diamagnet se opune ambilor poli ai unui magnet liniile de câmp sunt expulzate Diamagnetismul este cauzat de către curenţii induşi de câmpul magnetic extern. Conform regulii lui Lenz, aceşti curenţi generează un câmp care se opune câmpului extern.
8 J B nucleu S r electron v
9 În prezenţa unui câmp magnetic extern B, mişcarea electronilor are o componentă suplimentară constând într-o precesie a electronilor în jurul câmpului magnetic, cu o viteză unghiulară ω, numită precesie Larmor: În absenţa câmpului magnetic: ˆ H 0 = i 2 p i 2m +V i S este spinul întregului atom În prezenţa câmpului magnetic: ˆ H = i cu momentul cinetic orbital [ p i + ea(r i )] 2 +V i + gµ B B S 2m L = r i p i i potenţialul vector îl putem lua sub forma: H ˆ = H ˆ 0 + µ B (L+ gs) B+ e2 (B r i ) 2 8m e i
10 H ˆ = H ˆ 0 + µ B (L+ gs) B+ e2 (B r i ) 2 = B 2 (x i 2 + y i 2 ) i 8m e (B r i ) 2 termenul al doilea este contribuţia paramagnetică generată de momentul cinetic orbital şi cel de spin. E 0 = e2 B 2 µ = N V 8m e E B 0 0 (x 2 + y 2 ) 0 i = e2 B 2 i 12m e i = N V 2 e B 6m e i 0 r şi susceptibilitatea magnetică molară: i 2 0 i 0 r 2 i 0 χ = N a V m µ 0 e 2 6m e i 0 r 2 i 0
11 Considerăm că este vorba de atomi cu un strat complet ocupat. Spinii sunt toţi împerechiaţi şi electronii au o distribuţie sferică în jurul atomului. Momentul cinetic total este zero. χ = N a V m µ 0 e 2 6m e i 0 r 2 i 0 dacă atomul conţine Z electroni în stratul saturat: 2 µ e 0 2 χ = n Z 0 r 0 i i 6m e n numărul de atomi din unitatea de volum În suma asupra elementelor de matrice : electronii din straturile exterioare sunt de cea mai mare importanţă, întrucât distanţa lor medie faţă de nucleu este cea mai mare. Dacă numărul de electroni de pe straturile exterioare este Z a vom considera, în loc de <r 2 > pătratul razei atomice sau ionice, r a. 2 0 χ = n µ e 6m e Z a r a 2
12 Susceptibilitatea diamagnetică molară (în unităţi CGS) a atomilor şi ionilor ca funcţie de Z a r a χ = n µ e 6m e Z a r a 2 Toţi atomi şi ionii (exceptând H + ), au răspuns diamagnetic diferit de zero la un câmp magnetic extern. proprietate universală a materiei acest răspuns de cele mai multe ori este destul de mic şi deseori este mascat de răspunsul paramagentic al atomilor şi ionilor care au un moment magnetic net (de la electronii ne-împerechiaţi, de pe straturile incomplete). Susceptibilităţile diamagnetice sunt aproape independente de temperatură. Singurele variaţii apar din uşoarele modificări care însoţesc dilatarea termică
13 Exemplu: să estimăm susceptibilitatea argonului solid. Argonul are numărul atomic 18; şi la 4 K concentraţia lui este de 2.66 x atomi/m 3. Raza atomică medie este de 0.62 Å. µ 0nZe χ = 6m = ( 4π 10 T m/a)( m )( 18) ( C) ( m) 31 6( kg) = r Să calculăm şi magnetizarea argonului solid într-un câmp magentic de 2.0 T. 0 ( )( 2. 0 T) B = = = A/m T m/a M χ µ π
14 Aspecte generale: M T = (a) constant χ (b) M = constant χ H T
15 Materiale diamagnetice Structurile care au straturile electronice complet ocupate nu prezintă un moment magnetic (care să mascheze diamagnetismul) Gazele rare monoatomice: He, Ne, Ar, Kr,... Gazele poliatomice: H 2, N 2,... Unele solide ionice: NaCl, KCl... Unele solide covalente C, Si, Ge,... Supraconductorii (prin efectul Meisner)
16 În teoria prezentată pe scurt am făcut referire doar la comportarea electronilor legaţi, din atomi. Pentru calculul diamagnetismului electronilor liberi, trebuie să rezolvăm ecuaţia lui Schrödinger pentru electronii liberi în câmp magnetic, şi apoi din nivelurile energetice, putem calcula energia liberă în câmp magnetic, şi de aici susceptibilitatea. Această chestiune, însă e destul de sofisticată din punct de vedere matematic şi nu aduce multe noi aspecte fizice, şi pentru care aproximaţia electronilor liberi este doar un punct de plecare. De reţinut este faptul că diamagnetismul electronilor liberi este un efect cuantic. Într-un gaz de electroni clasic, susceptibilitatea diamagnetică este zero (întrucât energia liberă nu depinde de câmpul magnetic).
17
18 Paramagnetism Paramagnetism: susceptibilitatea magnetică este pozitivă, magnetizarea este paralelă cu câmpul extern aplicat, energia potenţială se reduce când corpul se mişcă spre un câmp mai intens. Un paramagnet este atras de către ambele capete ale unui magnet permanent. Paramagnetismul este cauzat de alinierea cu câmpul magnetic a unor dipoli magnetici existenţi în materialul paramagnetic. în prezenţa unui câmp magnetic
19 B Paramagnetismul ionilor liberi B = 0 B 0 De exemplu sărurile pământurilor rare şi a metalelor de tranziţie, cum ar fi GdCl 3 şi FeF 2. Ionii magnetici sunt suficient de departe astfel încât orbitalii asociaţi cu straturile electronice parţial ocupate să nu se suprapună. Astfel că fiecare ion magnetic are un moment magnetic localizat.
20 Presupunem ca un ion are momentul cinetic orbital total L, momentul cinetic de spin S şi momentul cinetic total J = L + S. μ = ( gµ )J B
21 următoarele patru slide-uri descriu reţeta de determinare a mărimilor J, L şi S şi pot fi trecute cu vederea, dacă metodologia e cunoscută Pentru ionii pământurilor rare şi ai metalelor de tranziţie (exceptând Eu şi Sm) stările excitate sunt bine separate de starea fundamentală, şi în consecinţă sunt neocupate. Astfel că, suntem interesaţi de starea fundamentală. Regulile lui Hund ne permit să determinăm J, L, şi S Regula 1: Fiecare electron contribuie la spinul total cu +1/2 până când prima jumătate a orbitalului este umplută. În continuare, contribuţia este de -1/2. Spinul total trebuie să aibă valoarea maximă satisfăcând principiul lui Pauli. Frederick Hund
22 În ceea ce îl priveşte pe L: Fiecare electron al păturii d poate contribui cu 2, 1, 0, +1, ori +2 la L. Fiecare electron al păturii f poate contribui cu 3, 2, 1, 0, +1, +2, ori +3 la L. Regula 2: L va avea cea mai mare valoare posibilă, în concordanţă cu Regula 1. Regula 3: dacă orbitalul este mai puţin de jumătate umplut dacă orbitalul este mai mult de jumătate umplut dacă orbitalul este pe jumătate umplut
23 exemple 2S+1 L J Starea Starea şi şi
24 Stratul jumătate umplut Starea şi
25 Considerăm un solid în care toţi ionii magnetici sunt identici, având aceeaşi valoare J (corespunzătoare stării fundamentale). Fiecare valoare a lui J z este la fel de probabilă, aşa că valoarea dipolului magnetic este zero Când este aplicat un câmp magnetic în direcţia z, stările cu valori diferite ale lui J z vor avea energii diferite şi diferite probabilităţi de ocupare. Componeta z a momentului este dată de: J µ z = µ = µ z g B g BMJ J=1/2 J=2 H Există 2J+1 valori permise ale numărului cuantic magnetic M J : J, J-1,, -(J-1), -J. şi energia: E = µ zb = + gµ B MJB
26 Probabilităţile diferite de ocupare a nivelurilor energetice vor face ca valoarea medie a momentului de dipol să fie: + J µ BMBkT J / B gµ BMe J z = M = J + J gµ MBkT / = B J B B J µ µ β µ where unde M J = J e B J B ( 2J + 1) g J ( g JB/ k T) 2J + 1 x 1 x βj( x) = coth coth 2J J J J şi x = gμ B JB/k B T M Ngμ B Jβ J (gμ B JB/k B T)
27 Măsurători ale magnetizării per ion paramagnetic pentru diferite săruri conţinând ionii indicaţi în figură, ca funcţie de câmpul magnetic pentru diferite temperaturi. Pentru o sare dată, magnetizarea este o funcţie de raportul H a /T. Curbele continue reprezintă funcţiile Brillouin pentru ionii consideraţi. după W.E. Henry, Phys. Rev. 88, 559 (1952) Când J =, găsim cazul clasic, când funcţia Brillouin se reduce la funcţia Langevin: M M o 1 = coth( x) x când J =1/2 momentul magnetic constă din un singur spin per atom: M M o = tanh ( x) x <<1 x = gμ B JB/k B T 2 2 μ B M Ngμ H x = Ng J B = k T x 2 B N μ k 2 B B T
28 x = gμ B JB/k B T M Ngμ B Jβ J (gμ B JB/k B T) pentru x << 1 introducem : numărul efectiv de magnetoni Bohr: Susceptibilitatea magnetică χ = M/H p = g J J ( ) +1 legea lui Curie constanta Curie
29 din Kittel
30 Aspecte generale: B > B a = χb χ( B + µ M ) B B ) A + μ0m = ( 1+ χ BA M A 0 = = µ 1+ χ) µ (1 + χ) 0 0 χb = µ A = χh H = M = A ( µ 0 µ 0 0 B B M 1/χ 1 χ = T C χ 1/C H C μ ef p T
31 Numărul efectiv de magnetoni Bohr a ionilor metalelor de tranziţie 3d (vezi Kittel). Ionul 2S+1 L J g p(calc) g J J ( = + ( J 1) p(calc ) = g S S S + 1) p ef (exp.) Ti 3+, V 4+ 3d 1 2 D 3/2 4/5 1,55 1,73 1,8 Ti 2+, V 3+ 3d 2 3 F 2 2/3 1,63 2,83 2,8 V 2+, Cr 3+, Mn 4+ 3d 3 4 F 3/2 2/5 0,77 3,87 3,8 Cr 2+, Mn 3+ 3d 4 5 D 0-0 4,90 4,9 Mn 2+, Fe 3+ 3d 5 5 S 5/2 2 5,92 5,92 5,9 Fe 2+, Co 3+ 3d 6 5 D 4 3/2 6,70 4,90 5,4 Co 2+, Ni 3+ 3d 7 4 F 9/2 4/3 6,64 3,87 4,8 Ni 2+ 3d 8 3 F 4 5/4 5,59 2,83 3,2 Cu 2+ 3d 9 2 D 5/2 6/5 3,55 1,73 1,9 Cu +, Zn 2+ 3d 10 2 S îngheţarea momentului cinetic orbital
32 Comportarea magnetică a ionilor metalelor pământurilor rare µ ef µ g J ( B ) = J( J +1) Kittel
33 Teoria paramagnetismului care conduce la legea lui Curie, are la bază presupunerea că momentele magentice individuale ale ionilor nu interacţionează intre ele, ci se supun doar câmpului magnetic aplicat şi agitaţiei termice. Totuşi, multe materiale paramagnetice răspund mai bine legii ceva mai generale: χ = T C θ legea Curie-Weiss considerând interacţiunea dintre momentele magnetice elementare. Weiss a sugerat că această interacţiune poate fi exprimată în termenii unui câmp fictiv intern câmpul molecular H M, în plus faţă de H. Câmpul total care acţionază în material este: H + H M = H + λm M M C χ ' = = = ( T C λ) M = C H H H + λm T tot M C χ = = = H T Cγ legea Curie-Weis C T θ unde θ (=Cλ) este o măsură a tăriei interacţiei.
34 Curbe teoretice 1 χ = T θ C = 1 C T θ C legea Curie legea Curie-Weiss Paramagnetic θ Intersecţiile cu axa temperaturilor oferă informaţii despre θ θ (FeSO 4 ) < 0, θ (MnCl 2 ) > 0 θ > 0 Arată că acest câmp molecular ajută câmpul aplicat să alinieze momentele elementare cu H, şi deci are tendinţa de a creşte χ. θ < 0 Arată că acest câmp molecular se opune câmpului aplicat să alinieze momentele elementare cu H, şi deci are tendinţa de a descreşte χ. 34
35 În metale Legea Curie (sau Curie-Weiss) este valabilă numai pentru materiale nemetalice. In metale χ este foarte mică şi independentă de temperatură, ca urmare a comportării gazului Fermi a electronilor de conducţie. Fiecare electron tinde să se alinieze cu H, independent de ceilalţi. Fiecare electron are µ = ± µ B. Pauli a arătat că doar electronii de lângă E F (±k B T) îşi pot schimba orientarea f(ε,t) distribuţia Fermi-Dirac T 0 ε F k B T T=0 ε F ε H=0 H 0 W. Pauli Premiul Nobel
36 densităţile de stări pentru electronii liberi (cu spinul sus şi jos ), arătându-se despicarea benzilor de energie într-un câmp magnetic B. Despicarea e arătată aici mult exagerată. E B n = g( E E = µ B F ) B E = 2µ B B M 2 ( n n ) g( E ) µ B = B µ = F B Paramagentismul Pauli al electronilor de conducţie este un efect slab în comparaţie cu paramagnetismul în izolatori (în izolatori electronii de valenţă, de la fiecare ion contribuie, în metale doar electronii din imediata vecinătate a nivelului Fermi). Electronii de conducţie dau şi un răspuns diamagnetic la aplicarea unui câmp magnetic: χ Landau χ Pauli mai exact: 1 = 3 χ Landau diamagnetismul Landau 2 1 m = * χ 3 m Pauli M µ 0M χp = = H B 3N g( EF ) = = 2EF M µ 0M χp = = H B = µ 0 µ 2 B 3N 2kBTF 3µ 0µ = 2E g 2 B F ( E ) N este independentă de temperatură ordinul de mărime a lui χ P similar cu cel al diamagnetismului ionilor cu straturi electronice complet ocupate ţinând cont de ambele contribuţii: χ = µ µ 0 B 2 g 2 ( E ) 1 F F 1 m * 3 m
37 χ Pauli χ Landau χ dia câteva exemple de levitaţie diamagnetică:
38 Ordinea magnetică Momentele magnetice îşi au originea, la scară atomică, în mişcarea orbitală şi de spin a electronilor. Aceste efecte sunt şi ele influenţate de configuraţia electronică particulară a elementelor. μ = ( gµ ) J B g = electronii în materiale au două proprietăţi cu care contribuie: spinul şi mişcarea orbitală În materiale, efectele magnetice majore sunt generate mai curând de spinii electronilor decât de momentele lor orbitale. Momentele magnetice orbitale au şi ele o contribuţie, dar când există spini necompensaţi într-o moleculă, contribuţia orbitală este neglijabilă. 3 2 S( S + 1) L( L + 1) + 2J ( J + 1)
39 Un material paramagnetic are o structură magnetică dezordonată care fluctuează în timp. Medierea în timp nu rezultă într-o magnetizare permanentă. B B = 0 B 0
40 feromagnetic antiferomagnetic ferimagnetic
41 Magnetizarea spontană elemente T joase T Camerei Metale de tranziţie FM: Fe, Ni, Co (Tcam) FM: Fe, Ni, Co T înalte paramagnetic Pământuri rare FM: Gd, Tb (sub TCam) şi toate celelalte la T foarte joase AFM, exceptând Gd paramagnetic
42 Feromagnetismul Feromagnetismul poate fi văzut ca un caz special de paramagnetism în care momentele magnetice de spin interacţionează (adică sunt cuplate). Spinii necompensaţi în atomii individuali ai unui material feromagnetic se pot cupla fie direct (schimb direct) sau printr-un anion intermediar de obicei oxigen- (super-schimb şi dublu schimb ). In cristalele unui material feromagnetic, acest fapt dă naştere unui moment magnetic net, datorită cuplajului, după o direcţie preferenţială (nu uităm că acest cuplaj are o natură pur cuantică şi nu apare datorită forţelor magnetice care se manifestă între atomii învecinaţi). Întocmai ca şi paramagneţii feromagneţii au susceptibilităţi magnetice mari şi pozitive. Spre deosebire de paramagneţi, când câmpul aplicat este înlăturat, ei păstrează o componentă a magnetizării pe direcţia câmpului aplicatsunt magnetizaţi permanent (prezintă histerezis). Susceptibilitatea lor magnetică nu urmează legea lui Curie.
43 interacţia dipol-dipol U D = m1 m 3 r Estimăm m ~ Wb m şi r ~ 1 Ǻ, U D ~10-23 J (prea mic, ~1.3 K) nu putem explica ordinea magnetică la temperaturi de ordinul K 2 N S Chikazumi, Cap. 1 Physics of Ferromagnetism Originea ordonării momentelor magnetice electronice provine din interacţiunea coulombiană dintre electroni, care constrânsă de principiului lui Pauli, conduce la o stare ordonată a spinilor. Interacţiunea care dictează ordonarea momentelor magnetice a fost denumită interacţiune de schimb, iar energia corespunzătoare este energia de schimb.
44 Dependenţa de tempeatură a feromagnetismului Intrucât feromagnetismul rezultă din interacţiunea momentelor magnetice în materiale, există o energie de schimb care este asociată cu cuplarea momentelor de spin. La temperaturi joase această energie de schimb este mult mai mare decât energia de agitaţie termică (k B T). Dacă energia de agitaţie termică depăşeşte energia de cuplare a momenteler (energia de schimb), cuplajul se rupe, ordinea este distrusă, şi materilul se comportă ca un paramagnet. Temperatura corespunzătoare acestei energii termice este o caracteristică de material şi se numeşte temperatura Curie (sau în cazul materialelor antiferomagnetice, temperatura Neél).
45 χ paramagnet feromagnet T C Temperatura Curie
46 M T 1 T 2 M 1/χ T 1 <T 2 <T c <T 3 T 3 C χ = T θ H T c θ T
47 Energia de schimb şi temperatura Curie Plecăm de la un paramagnet care conţine N ioni cu spinul S. Presupunem că există o interacţiune a fiecăruia cu un câmp magnetic local creat de ceilalţi ioni, B E câmpul de schimb (sau câmpul Weiss). Aproximaţia câmpului molecular: B E = λ M B E λ este o constantă independentă de temperatură B= 0 B Câmpul de schimb este de ordinul a 1000 T. În general sunt prezente domenii magnetice în material, şi în care dipolii magnetic sunt aliniaţi după direcţii particulare. Valoarea magnetizării se referă la aceste domenii.
48 Dacă un câmp magnetic B A este aplicat va apare o magnetizare finită, care va crea la rândul ei un câmp de schimb finit. χ Magnetizarea, atunci, va fi: M = ( BA + BE ) µ Pentru un paramagnet avem legea lui the Curie : χ =C /T, aşa că: 0 χ = M B = T C Cλ = T C A T Curie legea Curie Weis susceptibilitatea are o singularitate la T = C λ. La această temperatură există o magnetizare spontană, deoarece dacă χ este infinit, putem avea o magnetizare finită pentru B A = 0.
49 Temperatura Curie a fierului este cam de 700 C. Această temperatură este atinsă cam la 20 km sub suprafaţa Pământului, în timp ce limita exterioară a miezului (cam la 2900 km), temperatura ajunge la circa 2000 C. Mult peste temperatura Curie a fierului. Cu toate că miezul Pământului constă mai ales din fier, acesta este paramagnetic şi nu de aici rezultă câmpul magnetic terestru. exemple de temperaturi Curie (Kittel):
50 Constanta Curie: sau λ = T C Curie = µ 0 3k T B 2 Ng S( S Curie + 1) µ 2 B Pentru Fe, T Curie este cam 1000 K, g în jur de 2, S este 1, astfel că λ e cam Magnetizarea la saturaţie pentru fier este cam de 1700 de Gauss. Aşa că B E = (5000) (1700) ~10 milioane Gauss = 1000 T, un câmp mult mai puternic decât cel datorat celorlalţi ioni din cristal (cam 0,1 T pentru vecinii cei mai apropiaţi). Astfel că B E nu este chiar un câmp magnetic, dar acţionează ca şi cum ar fi.
51 Câmpul de schimb este o aproximaţie mult mai corectă pentru interacţia de schimb din mecanica cuantică Dacă ionii i şi j au spinii S i şi S j, energia de interacţie conţine un termen de forma: U = 2J S S i j unde J se numeşte integrala de schimb şi este legată de suprapunerea distribuţiilor de sarcină a celor doi ioni. Acestă problemă este dezvoltată pe larg în mecanica cuantică în ceea ce se numeşte modelul Heisenberg.
52 2 e = 4 πε r 18 U C ~ (10 5 K!) Chikazumi, Physics of Ferromagnetism J Repulsia Coulombiană foarte mare Repulsia Coulombiană mai redusă reducerea cu doar 1%, din caiza princ. Pauli înseamnă o variaţie care corespunde la ΔU C ~1400 K poate explica mărimea câmpului molecular Principiul lui Pauli nu permite ca electronii cu acelaşi spin să fie prea aproape unul de celălalt. Principiul lui Pauli permite ca doi electroni cu spini opuşi să se afle în acelaţi loc (orbital).. Rezultatul acestui fapt este că energia electrostatică a sistemului depinde de orientare relativă a spinilor: diferenţa dintre energii ne dă energia de schimb.
53 Se poate arăta că (vezi Kittel): Constanta câmpului molecular: λ = µ 0 zj Ng E 2 µ 2 B legătura între λ şi J E legătura dintre J E şi T C T C = zj S( S 3k E + B 1)
54 exemplu: Estimăm integrala de schimb pentru fier, utilizând temperatura Curie a fierului. T C = 1043 K. concentraţia de atomi de fier este 8, atomi/m 3 şi fiecare atom de fier are 12 vecini cei mai apropiaţi. g = 2 şi S = 1 λ = Nµ 0 3kBT 2 g S(S Curie + 1) µ 2 B = ( 4π 10 )( 8, 5 10 /m )( 2 )( 1) ( 9, J/T) = ( 1, J/K) ( 1043 K) 2 J E = = Nµ 0 g z 2 µ ( 28 3)( 7 )( /m )( 24, π 9, J/T) = 1, B 21 λ J = 11, ev 2 ( 5088)
55 Dependenţa de temperatură a magnetizării la saturaţie aproximaţia câmpului molecular (mean field): B local = B A +B E unde B E = λ M dacă procedăm ca la paramagnetism doar că introducem B B local, găsim ignorând B A unde găsim magnetizarea spontană datorită interacţiunii de schimb
56 notăm: magnetizarea maximă, când toate momentele magnetice sunt paralele Mai putem scrie pt că Avem soluţii ale acestei ecuaţii (avem magnetizare spontană) doar la temperaturi T < T C M s ( T ) Pentru x < < 1 dezvoltăm în serie funcţia Brillouin M s ( 0) 1 T > T c T = T c T < T c P 2 J + 1 J + 12J + 2J β J ( x) x 2 3J 3J 30J + 1 x derivata în zero ne dă temperatura Curie x
57 Dependenţa de temperatură a magnetizarii la saturaţie pentru nichel, pentru S =1/2. Curba cu linie continuă a fost obţinută pe baza teoriei câmpului molecular a lui Weiss. Kittel
58 Temperatura Curie
59 Energia de schimb în pământuri rare Suprapunerea benzilor este redusă în cazul atomilor cu electroni f, ceea ce conduce la un câmp de schimb slab. La temperaturi joase, schimbul apare între electronii f şi electronii aproape liberi (s) şi poate conduce la instalarea feromagnetismului în astfel de materiale. Apare schimbul indirect: Dacă electronii f din jurul unui atom sunt cu spinul jos, atunci o interacţiune de schimb va coborâ energiile electronilor liberi din apropiere care au spinul sus. Aceşti electroni liberi, apoi, se mişcă spre alţi atomi unde schimbul face ca să fie redusă energiile electronilor f cu spinul jos - apărând astfel un cuplaj feromagnetic între electronii f. electronii f interacţionează prin intermediul electronilor de conducţie
60 J r Schimbul indirect cuplează momentele magnetice pe distanţe destul de mari. Este interacţiunea de schimb dominantă în metalele în care este o slabă (sau nu există deloc) acoperire a orbitalilor electronici vecini. Momentele magnetice ale electronilor f interacţionează prin intermediul electronilor de conducţie s. Acest tip de interacţiune de schimb a fost, pentru prima dată, propusă de Ruderman şi Kittel şi apoi extinsă de Kasuya şi Yosida pentru fi utilizată în ceea ce se numeşte astazi interacţiunea RKKY.
61 Interacţiunea RKKY oscilează de la valori pozitive la valori negative, în fucţie de distanţa dintre ioni, şi arată ca reprezentarea a unei oscilaţii amortizate. In funcţie de distanţa care separă ionii magnetici, cuplajul lor poate fi feromagnetic sau antiferomagnetic. Un ion magnetic induce o polarizare a spinilor electronilor de conducţie din vevinătatea lui. Această polarizare de spin a electronilor de conducţie (itineranţi) este simţită de ceilalţi ioni magnetici, conducând la un cuplaj indirect.
62 Modelul de bandă al feromagnetismului (feromagnetismul itinerant) În cazul unor metale s-a observat că numărul de magnetoni Bohr nu este întreg. exemplu: pentru Fe, M = 2,2 μ B /f.u Modelul câmpului molecular: toţi spinii simt acelaşi câmp de schimb λm produs de toţi ceilalţi vecini, acest câmp de schimb poate magnetiza gazul de electroni în mod spontan ca în cazul paramagnetismului Pauli, dacă λ şi χ P sunt destul de mari. densitatea de stări a electronilor cu spinul sus şi respectiv jos în prezenţa câmpului de schimb λm avem mai mulţi electroni cu spinul sus
63 electronii s: au densităţi de stări mici + mobilităţi mari electronii d: au densităţi de stări mari+ mobilităţi mici Transportul este dominat de electronii s care sunt împrăştiaţi în benzile d Benzile d sunt despicate de câmpul de schimb Spin sus E Spin jos Benzi d Banda s
64 Polarizarea Banda 4s Band 3d cu spini jos, minoritari Banda 3d cu spini sus, majoritari despicarea de schimb şi momentul magnetic
65 metale alcaline: Ca, Cs... metale nobile Cu, Ag... metale non-feromagnetice V, Zr... metale de tranziţie feromagnetice Fe, Ni, Co
66 densităţile de stări pentru Co şi Cu la T = 0 K. [D.A. Papaconstantopoulos, Handbook of the Band Structure of Elemental Solids (Plenum Press, 1986)]
67 banda de valenţă în starea feromagnetică pt. Ni. Banda spin-sus este deplasată spre energii de legătura mai mici faţă de banda spin-jos, din cauza energiei de schimb [D.A. Papaconstantopoulos, Handbook of the Band Structure of Elemental Solids (Plenum Press, 1986)]
68 Metalele de tranziţie care prezintă feromagnetism de bandă J. M. D. Coey, Magnetism and Magnetic Materials, Trinity College, Dublin, 2010
69 Domenii magnetice dimensiuni tipice : nm B= 0 B În materialele feromagnetice se formează (din considerente energetice) domenii magnetice în care dipolii magnetic sunt aliniaţi dupa direcţii particulare. sugerat de P. Weiss 1907 pereţi între domenii (Bloch)
70 material în câmp magnetic intens fără câmp magnetic extern mişcarea pereţilor dintre domenii, indusă de un câmp magnetic
71 din Kittel
72 Când un material feromagnetic este magnetizat după o direcţie, magnetizarea lui nu se va relaxa la zero când câmpul magnetic va fi înlăturat. Poate fi adus la zero prin aplicarea unui câmp în sens contrar. Această comportare este determinată de existenţa domeniilor magentice. Odată ce aceste domenii sunt reorientate, va fi necesară o anumită energie pentru a le aduce la orientarea iniţială. Aceasta rezultă în fenomenul de histereză magnetică. magnetizarea la saturaţie Magnetizarea, M magnetizarea remanentă câmpul rcoercitiv Câmpul magnetic aplicat, B memorii magnetice
73 Antiferomagnetism şi ferimagnetism Ionii magnetici din materialele antiferomagnetice şi ferimagnetice sunt aranjaţi în două subreţele, astfel încât spinii fiecărei subreţele să fie aliniaţi între ei paralel, dar spinii din subreţelele diferite să fie orientaţi după direcţii opuse (antiparalel). Celula elementară şi structura magnetică a compusului intermetalic, ferimagnetic GdCo 5. Momentele magnetice ale Gd (cu albastru) sunt orientate antiparalel cu cele de Co (cu verde)
74 În ferimagneţi, momentele magnetice ale subreţelelor A şi B nu sunt egale ceea ce conduce la un moment magnetic net. Ferimagnetismul este deci foarte asemănător cu feromagnetismul. Păstrează toate aspectele feromagnetismului: magnetizare spontană, temperatură Curie, histerezis şi remanenţă. Totuşi ordinea magnetică diferă în cele două tipuri de materiale.
75 ex. 1. Ferite cubice: MO Fe 2 O 3 : M = Mn, Ni, Fe, Co, Mg, etc. 2. Ferite hexagonale: MO 6Fe 2 O 3 (= BaFe 12 O 19 ) unde M = Ba, Sr 3. Granate: 3M 2 O 3 5Fe 2 O 3 (M = Y sau RE) 4. Aliaje şi compuşi: Mn 2 Sb, Mn 3 Ga, Mn 3 Ge 2, Mn 3 In, FeGe 2, FeSe, Cr 3 As 2, CrPt 3, RECo 5 (RE: Gd, Tb, Dy, Ho, Eu, sau Tm)
76 Magnetita (Ferita de Fe) FeO Fe 2 O 3 două reţele: Poziţii tetraedrale: ionul de Fe este înconjurat de patru ioni de oxigen Poziţii octaedrale: ionul de Fe este înconjurat de şase ioni de oxigen
77 M = M µ χ = B 0 A M Aplicat + M = B = ( C + C ) ( C + C ) A A µ 0 B 2 2 ( T T ) T 2λC B 2 2 ( T T ) T 2λC Curie Curie A C B A C B B Aplicat la temperaturi înalte putem rescrie o lege de tip Curie-Weis: C χ = T + θ C = C A + C B Temperatura ( 0 C) inversul susceptibilităţii funcţie de tempratură pentru magnetită FeO Fe 2 O 3 Kittel
78 Magnetizarea, M Temperatura, T
79 Antiferomagnetism momentele magnetice se alinează după direcţii opuse (antiparalel) se compensează perfect Alinierea antiparalelă a momentelor magentice de spin pentru oxidul de mangan (MnO ) antiferomagentic la temperaturi joase. Peste temperatura Néel aceste materiale devin paramagnetice MnO
80 Intensitatea (neutroni/min) celula elementară magnetică celula elementară chimică unghiul de difracţie (grade) structura magnetică a MnO. Ionii de Mn sunt într-o reţea cub cu feţe centrate. Ionii de O 2- nu sunt figuraţi Kittel
81 M = µ χ = µ B 0 0 ( T + T ) M Aplicat C Neel C = T + θ B Aplicat Kittel
82 Câteva materiale antiferomagnetice cu temperaturile caracteristice Compusul TN (K) -Θ (K) MnO MnF FeO NiO 523 ~2000 CoO
83 Dependenţa de temperatură a susceptibilităţii molare pentru MnF 2. Curba centrală a fost obţinută pentru o probă policristalină în starea AFM, iar celelalte două pentru un monocristal (cu câmpul aplicat paralel şi respectiv perpendicular pe direcţia magnetizării) vezi Kittel pentru detalii [H. Bizette and B. Tai, Compt. Rend., 238 (1954) p ]
84 Clasificarea materialelor magnetice
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
- reprezinta termenul câmpului cristalin - este termenul interacţiunii spin-otrbita
CALCULAREA FACTORULUI LANDÉ (g) PENTRU Fe Diana Almaşi * Universitatea din Oradea, Facultatea de Ştiinţe ABSTRACT Lucrarea de faţă îşi propune să calculeze valoarea factorului g pentru Fe,determinarea
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale
Investește în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg
Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg Obiectivele lucrarii analiza spectrului in vizibil emis de atomii de hidrogen si determinarea lungimii de unda a liniilor serie Balmer; determinarea constantei
Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.
Cursul 8 3.5.4. Electronegativitatea Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling. Cantitativ, ea se exprimă prin coeficienţii de electronegativitate
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Cursul 7. Conducția electrică în izolațiile solide; mecanisme de conducție in volum
Cursul 7 Conducția electrică în izolațiile solide; mecanisme de conducție in volum 1 Conducţia limitată de sarcina spaţială (cursul 6) Conducţia prin salt ( hopping ) Acest mecanism de conducţie în volumul
z a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Capitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
Matrice. Determinanti. Sisteme liniare
Matrice 1 Matrice Adunarea matricelor Înmulţirea cu scalar. Produsul 2 Proprietăţi ale determinanţilor Rangul unei matrice 3 neomogene omogene Metoda lui Gauss (Metoda eliminării) Notiunea de matrice Matrice
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Lucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ. Măsurarea mărimilor fizice. Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
PARTEA I BIOFIZICA MOLECULARĂ 2 CURSUL 1 Sisteme de unităţiţ de măsură. Atomi şi molecule. UNITĂŢI Ţ DE MĂSURĂ Măsurarea mărimilor fizice Exprimare în unităţile de măsură potrivite (mărimi adimensionale)
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 ) In prima fisa publicata pe site-ul didactic.ro ( Miscarea armonica) am explicat parametrii ce definesc miscarea oscilatorie ( perioda, frecventa ) dar nu am
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Lucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite