SCN- Sistemul Conturilor Nationale. macro in analize comparative- INFLATIA II. Tema 11 : Utilizarea indicatorilor

HTML
DOWNLOAD

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "SCN- Sistemul Conturilor Nationale. macro in analize comparative- INFLATIA II. Tema 11 : Utilizarea indicatorilor"

Μνημοσύνη Κουταλιανός
8 χρόνια πριν
Προβολές:

1 SCN- Sistemul Conturilor Nationale Tema : Utilizarea indicatorilor macro in analize arative- NFLATA.NDCELE ARMONZAT AL REŢURLOR 2.ndicii preturilor proprietatilor rezidentiale 3. Deflatorul B - D Suport de curs. CSE,an.( seria A) + Fin. relegerea nr. Bibliografie : Curs pp.38 5; NDCELE ARMONZAT AL REŢURLOR ndicele armonizat al preţurilor bunurilor de consum măsoară modificările survenite în nivelul preţurilor şi tarifelor pe teritoriul României, coeficienţii de ponderare fiind derivaţi din structura cheltuielilor realizate în acest scop de consumatorii români şi străini Se bazeaza pe conceptul NTERN al SCN Componentele principale ale indicelui armonizat al prețurilor de consum sunt: - prețurile bunurilor de consum (6,%) - prețurile serviciilor (38,9%) NDCELE ARMONZAT AL RETURLOR -ABC Ritmul de creştere a prețurilor reprezintă unul dintre criteriile de convergență al unui stat UE pregătit să adere la zona euro EUROSTAT dar şi institutele naționale de statistică din țările UE calculează si AC ntre calculul (BC) si (AC) nu exista diferente metodologice, cosul folosit in cazul indicelui armonizat (fara cateva diferente nesemnificative) este alcatuit din aceleasi marfuri si servicii. O mentiune : in cadrul indicelui armonizat, marfurile si serviciile sunt structurate in 2 grupe, spre deosebire de cele trei mari grupe ale BC. Din ambii indici (BC, respectiv AC ) scazandu-se se obtine rata inflatiei

2 reocupari in domeniul C articiparea la proiectul Eurostat referitor la indicele preturilor locuintelor ocupate de proprietari Analiza posibilitatii utilizarii unui sistem de ponderare bazat pe datele din Conturile Nationale si ABF 2.ndicii preturilor proprietatilor rezidentiale Metodologie Elaborarea metodologiei de calcul a început în anul 28 în baza unei colaborări între nstitutul Național de Statistică (NS), Banca Națională a României (BNR) şi Uniunea Națională a Notarilor ublici din România (UNNR). Obiectivul este de a măsura evoluția trimestrială a prețurilor proprietăților rezidențiale față de anul 29 (anul de începere al anchetei) şi nu de a calcula prețul mediu pe metru pătrat sau o valoare medie pe tranzacție în funcție de numărul de camere sau suprafața utilă. Variabila colectată prin ancheta prețurilor proprietăților rezidențiale face referire la valoarea declarată de părți în tranzacțiile autentificate de către notarii publici. Ținând cont de limitările existente în cazul vânzărilor proprietăților imobiliare, referitoare la modificările calitative care apar în timp, metoda folosită pentru estimare a indicilor este metoda hedonică. Metoda hedonică ia în considerare faptul că bunurile eterogene pot fi descrise printr-un set de caracteristici sau atribuțe Deşi nu există o piață pentru evaluarea acestor caracteristici (ele nu pot fi vândute separat),cererea şi oferta, în cazul propriețătilor, determină implicit contribuția marginală a acestor caracteristici la prețurile proprietăților ndicele este un indice agregat de tip Laspeyres, care presupune măsurarea evoluției prețurilor în perioada curentă față de o perioadă de bază (29) pentru : clădiri de tip apartament, clădiri individuale total proprietăți rezidențiale 2

3 entru calculul indicelui de preț pentru clădirile de tip apartament au fost luate în considerare: suprafața utilă conformă cu Legea nr. 4/96 privind locuințele expertizele privind valorile orientative de evaluare entru clădirile individuale au fost luate în considerare : suprafața utilă expertizele privind valorile orientative de evaluare suprafața terenului adiacent locuinței să nu fie mai mare de. metri pătrați entru construirea funcției de regresie caracteristicile luate în considerare au fost următoarele: a. localitatea în care se află locuința: i. capitală sau restul țării, în cazul apartamentelor; ii. mediu urban sau rural, în cazul clădirilor individuale. b. anul de construcție: au fost considerate 5 variabile fictive c. nivelul la care se află locuința: s-au considerat 4 variabile d. suprafața locuinței: a fost considerată valoarea logaritmului natural al suprafetei e. tipul locuinței: au fost create două variabile (decomandat sau nedecomandat); f. confortul locuinței: au fost create variabile g. sistemul de încălzire h. tipul de finisaj: au fost construie 3 variabile i. starea de întreținere a locuinței j. amplasarea locuinței: entru estimarea contribuțiilor marginale ale caracteristicior luate înconsiderare în descrierea prețurilor proprietăților rezidențiale în România a fost utilizată o funcție de regresie logaritmică: Formula de calcul :indicii de preț la nivel de locație suint de tip Laspeyres având ca factor cantitativ qi - numărul înregistrărilor pe fiecare caracteristică în anul de bază, iar ca factor calitativ - valorile (contribuțiile marginale) pe fiecare caracteristică rezultată în trimestrul curent βiτ, respectiv în anul de bază βi. Σ βiτ*qi R Σ βi*qi 3

4 Evoluţia preţurilor pentru clădiri de tip apartament, clădiri individuale şi total proprietăţi rezidenţiale ,4 2,52 99,64 98,99 98,9 97,82 98,32 97,44 97,29 3,6,8,99 95,95 95,66 94,57 94,42 94,2 93,56 9,72 9,4 Total Apartamente Case 88, Trim. 29 Trim. 29 Trim. 29 Trim. V Trim. 2 Trim Trim. 2 Observații metodologice datele privind indicii de pret sunt provizorii nu toate tranzacțiile sunt folosite în calcul se elimină din start vânzările la prețuri anormale, aberante ori prea mici, ori prea mari,nerelevante impozitele mari pe tranzacții stimulează declararea unor prețuri mai mici decât cele reale periodicitatea de calculare şi de diseminare a acestui indice față de necesitatea obținerii lui în timp util pentru cei interesați, cum ar fi : cumpărătorii şi vânzătorii de imobile, instituțiile bancare etc. 4

5 3. Deflatorul B - D D : AVANTAJ :are o sferă de cuprindere mai mare ca a C-ului, cuprinzând,mişcarea prețurilor în întreaga economie națională DEZAVANTAJ :dar este un indicator tardiv, având în vedere perioada de timp după care se determina mărimea B-ului,cât şi variantele succesive de calcul din punct de vedere al preciziei (provizorie, semidefinitivă şi respectiv definitivă) ndicatorii exprimați în prețuri curente, în prețurile perioadei de calcul, se mai numesc indicatori în expresie nominală, iar cei în prețuri arabile în expresie reală. entru calculul indicatorilor în prețuri arabile (deci în expresie reală), este necesar ca din mărimea indicatorilor valorici exprimați în prețuri curente (indicatori nominali) să se elimine influența modificării prețurilor În acest scop, se calculează indici de prețuri (p), care exprimă modificarea prețurilor bunurilor ce un agregatul respectiv Recalcularea în expresie arabila se poate efectua fie global, fie analitic. Astfel, pentru indicatorul rodus ntern Brut, recalcularea în expresie reală se poate efectua astfel: global, prin corectare cu indicele global de prețuri sau deflatorul B, D: B B D 5

6 Analitic -pe onente, prin raportarea fiecărui element al B în prețuri curente la indici de prețuri corespunzatori sferei de cuprindere a fiecărei onente. Aceste calcule se efectuează :A) pe ramuri ;B) pe elemente de structura ;c ) pe destinatii A) pe ramuri: VAB VAB VABind agr B + + L+ ind agr ind,agr,...,ar preţuri curente ramură. ind,agr,..., ar VAB ar ar valoarea adăugată brută din industrie, agricultură,, alte ramuri în indicii de preţuri aferenţi produselor şi serviciilor create în fiecare e elemente de structură (producţie brută şi consum intermediar) B B C C C B valoarea producţiei brute în preţuri curente; C valoarea consumului intermediar în preţuri curente; ici indicele de preţuri corespunzător produselor şi serviciilor producţia brută, respectiv în consumul intermediar. C) e destinaţii de utilizare finală a B C C COM pv FBC B C CL FBC C pv consumul privat în preţuri curente; C pb consumul public în preţuri curente; FBC formarea brută de capital în preţuri curente; EXN exportul net în preţuri curente; cr EXN EXN C,CL,FBC,EXN indicele de preţuri corespunzător bunurilor ce intră în onenţa fiecărui element de utilizare a B După calcularea lb printr-una dintre metodele prezentate, se poate trece la stabilirea dinamicii (evoluţiei) agregatului respectiv, prin calcularea indicelui produsului intern brut (B): B B B Se poate constatata ca acesta este un indice al volumului fizic al B, nefiind influenţat de modificarea preţurilor 6

7 Studiile privind evoluția economică, efectuate pe baza agregatelor de rezultate (în principal B), trebuie însoțite şi de analiza indicatorilor globali pe locuitor B BL respectiv dinamica acestui indicator: BL BB B : B, BL produsul intern brut pe locuitor numărul mediu al populației BL indicele produsului intern brut pe locuitor indicele numărului mediu al populației Studiile privind evoluția economică, efectuate pe baza agregatelor de rezultate (în principal B), trebuie însoțite şi de analiza indicatorilor globali pe locuitor B BL respectiv dinamica acestui indicator: BL BB B : B, BL produsul intern brut pe locuitor numărul mediu al populației BL indicele produsului intern brut pe locuitor indicele numărului mediu al populației rodusul intern brut pe locuitor (BL) evidențiază mai clar nivelul dezvoltării economice decât mărimea şi evoluția produsului intern brut total. Dinamica B pe locuitor este mult mai semnificativă, căci corelează dinamica B cu dinamica populației. Este o cerință, pentru dezvoltarea economică şi pentru creşterea nivelului de trai, ca dinamica B (măsurată prin indicele real B) să o devanseze pe cea a populației (): B > 7

8 TEMA De conspectat si letat notitele cu : ndicele preturilor produselor industriale Sursa : Manual SCN,pag

Σχετικά έγγραφα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele