Indicatorii de măsurare a rezultatelor la nivel macroeconomic

Transcript

1 Indicatorii de măsurare a rezultatelor la nivel macroeconomic al.isaic-maniu / Curs SCN Stud.CSIE.seriile C+D XI 2008

2 1.Terminologie, concepte, definiţii Indicatorii evidenţiază mărimea şi structura producţiei naţionale Asigură posibilitatea caracterizării evoluţiei în timp a economiei naţionale Efectuarea calculelor de eficienţă Sunt implicaţi în determinarea unei game de proporţii şi corelaţii macroeconomice fundamentale

3 (A) o însumare AGREGAREA (B) estimarea unei mărimi globale, ( C) un agregat derivă mai complex decat dintr-o simplă însumare Problema agregării este legată totodată şi de teoria indicilor ( vezi!!!) si alcatuirea ramurilor pure necesare tabelului I-O

4 Principalele agregate macroeconomice, conform cu SEC 95 1) Produsul Intern Brut PIB poate fi definit : a) PIB este egal cu suma valorilor adăugate brute la care se adaugă impozitele şi se scad subvenţiile pe produse; b) PIB este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri şi servicii; c) PIB este egal cu suma utilizărilor contului de exploatare al economiei totale. 2) Excedentul de exploatare al economiei totale 3) Venitul mixt al economiei totale 4) Venitul întreprinderilor din economie 5) Venitul naţional (la preţuri de piaţă) 6) Venitul naţional disponibil (VND) 7) Economia totală 8 ) Soldul operaţiilor curente cu exteriorul 9) Capacitatea (+)/necesarul (-) de finanţare a economiei

5 Calculul principalelor agregate de rezultate A. Produsul Intern Brut (PIB) Reprezintă expresia sintetică a rezultatelor activităţii economice produse în interiorul teritoriului economic într-o perioadă, indiferent de contribuţia pe care au adus-o subiecţii interni sau din străinătate a.metoda de producţie presupune agregarea valorii adăugate brute corespunzătoare ramurilor de activitate, evaluată la preţuri de bază, şi corectarea acesteia pentru a ajunge la preţuri de piaţă. PIB= ( ) VABj j + (IP+ TV) Sv unde: PIB produsul intern brut la preţuri de piaţă VABj valoarea adăugată brută la preţuri de bază ale ramurii j (j = 1, k,) IP impozitele pe produs inclusiv taxa pe valoarea adăugată; TV taxele vamale SP subvenţiile pe produs şi pentru export

6 Valoarea adăugată brută se calculează ca diferenţă între produsul global brut şi consumul intermediar : VABi = PGi CIi b. Metoda utilizării finale sau metoda cheltuielilor presupune însumarea : 1. consumului personal (privat) (CP) 2. consumului public (CPL) 3. investiţiilor brute (IB) sau formarea brută a capitalului (FCB) 4. exportului net (EXN). Deci: PIBpp = (CP + CPL )+ IB + (E- I) sau altfel structurat PIB = CF + FBCF + S + EXN unde: CF consumul final; FBCF formarea brută a capitalului fix; S variaţia de stoc;i importul;e exportul.

7 Consumul privat sau personal (CP). Se cuprind: cumpărările de pe piaţă de bunuri durabile şi de consum curent, cu excepţia imobilelor, uneltelor;cumpărările de servicii Nu se cuprind: cumpărările de terenuri;cumpărările de imobile cuprinse în formarea brută a capitalului; cumpărările gospodăriilor de unelte şi materiale Consumul public (statului) (CPL) exprimă cheltuielile instituţiilor guvernamentale ocazionate de cumpărarea de bunuri şi servicii Formarea brută a capitalului FBC - cuprinde formarea brută a capitalului fix (FBCF) şi variaţia stocurilor ( S): FBC = FBCF + S

8 Mărimea investiţiilor brute (IB), include:valoarea bunurilor durabile cumpărate de pe piaţă, valoare bunurilor materiale şi serviciilor încorporate în capitalul fix existent;valoarea bunurilor şi a serviciilor încorporate în terenuri Nu se includ în investiţiile capitale brute:îmbrăcămintea de lucru, piesele de schimb şi uneltele de mică valoare;bunurile durabile dobândite de gospodării pentru satisfacerea nevoilor casnice Variaţia stocurilor ( S) reprezintă diferenţa între intrările în stocuri şi ieşirile din stocuri în cursul perioadei considerate. Exportul net (EXN) reprezintă diferenţa dintre valoarea bunurilor şi serviciilor exportate E şi valoarea celor importate I.

9 c. Metoda veniturilor Constă în însumarea elementelor care exprimă compensarea factorilor de producţie concretizată în veniturile primite de proprietarii acestora (sub formă de salarii, dobânzi, rente, profituri), în alocaţiile pentru consumul de capital fix, amortismente şi în impozite PIB = R + EBE + IPRI SV unde:r remunerarea muncii; EBE excedentul brut de exploatare; IPRI impozitele legate de producţie şi de import; SV subvenţia de exploatare Subvenţiile de exploatare (SV) reprezintă, în SCN, sumele virate de guvern firmelor private şi corporaţiilor publice (societăţilor pe acţiuni), menite să completeze veniturile proprii,sa acopere cheltuielile PIB poate fi calculat la preţurile de piaţă (PP) şi la preţurile factorilor (Pf). Trecerea de la preţuri de piaţă la preţurile factorilor presupune scăderea impozitelor indirecte şi adăugarea subvenţiilor de exploatare

10 B. Produsul Naţional Brut (PNB) Produsul Naţional Brut (PNB) -reprezintă valoarea bunurilor produse de către factorii de producţie indiferent de nationalitatea agentilor economici Produsul Naţional Brut (PNB) este denumit şi : - Venit Naţional Brut, dacă este evaluat la preţurile factorilor, sau - Cheltuieli Naţionale Brute, dacă este evaluat la preţurile pieţei Se determină prin corectie a PIB cu soldul dintre valoarea adăugată brută a agenţilor naţionali în străinătate şi valoarea adăugată brută a agenţilor străini în interiorul ţarii (SVAB) PNBpp = PIBpp + SVABpp

11 C. Produsul Intern Net (PIN) Produsul Intern Net (PIN) este definit ca valoare netă totală de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale, produse de agenţii interni într-o perioadă determinată de timp. Produsul Intern Net se estimează pornind de la Produsul Intern Brut, din care se scad alocaţiile pentru consum de capital fix (ACCF): PINpp = PIBpp ACCF Respectiv: PlNpf = PINpp IIN

12 D. Produsul Naţional Net (PNN) Produsul Naţional Net (PNN)-Exprimă valoarea netă a bunurilor şi serviciilor finale, produse de agenţii economici naţionali într-o perioadă determinată de timp. PNNpf = PINpf + SVAES La preţul factorilor PNN devine venit naţional (VN) Produsul Naţional Net poate fi estimat şi pornind de la PNB şi PIB în felul următor: PNNpp = PNBpp ACCF PNNpp = PIBpp + SVABpp ACCF PNNpp = PIBpp IIN+ SVAES ACCF

13 E. Venitul Naţional (VN) Venitul Naţional (VN) Este un indicator fundamental care, - pe de o parte, pune în evidenţă veniturile încasate de proprietarii factorilor de producţie în schimbul resurselor furnizate unităţilor productive, care decurg din producţia de bunuri şi servicii în cadrul economiei, iar - pe de altă parte, reflectă utilizarea veniturilor din activitatea productivă pentru cumpărarea de bunuri,servicii şi pentru economisire

14 F. Venitul Personal (VP) VP = VN * Contribuţii pentru asigurări sociale (CAS) * Profiturile nedistribuite ale societăţilor (PNS) * Impozite pe veniturile societăţilor(ips) + * Transferuri de la guvern, de la firme (ajutoare,pensii, ajutoare, burse etc.) (TG) Dobânzi primite de la populaţie (nete, deci neimpozitate) ( Db)

15 G. Venitul Personal Disponibil al Gospodăriilor (VPD) Venitul Personal Disponibil al Gospodăriilor (VPD) Reprezintă agregatul care măsoară volumul veniturilor posibil de utilizat de către populaţie pentru satisfacerea diferitelor trebuinţe : VPD = VP IMP IMP impozitele platite de populatie

16 Conturilor naţionale trimestriale( CNT) Conturile naţionale trimestriale reprezintă un sistem de serii cronologice trimestriale integrate, tratate contabil Sursele de date utilizate pentru realizarea conturilor naţionale trimestriale sunt: 1. Datele statistice obţinute în urma unor cercetări; 2. Statisticile administrative (realizate de către administraţie) Este necesar ca datele: 1. Să cuprindă informaţii referitoare la indicatorul din CNT 2.Să acopere întreaga perioadă 3. Să fie coerente cu conceptele SCN 4. Să poată fi utilizate într-un model

17 Conturile naţionale trimestriale ca serii de timp Metode de extrapolare simplă Se porneşte de la ipoteza că indicatorul y şi agregatul z au aceeaşi dată de creştere: z = % t y % unde t % zt = z t zt zt 1 1 Relaţia de extrapolare este următoarea: z zt ( ) t 1 1+ % = 1+ ) y zt z ( y = + % t + 1 t i = 1 i

18 Este posibil ca nu întotdeauna să existe egalitate între cele două rate de creştere, aceasta datorându-se mai multor factori ca timpi diferiţi de reacţie de-a lungul unui ciclu economic, aprecierea diferită a unor fenomene în viitor, probleme de eşantionare. În această situaţie se introduce un factor de corecţie: ( 1+ %y ) t Vt t = + + z + 1 zt 1 Se mai poate folosi şi un model stochastic de forma ( ) z = z 1 + % y + ε unde este o variabilă aleatoare distribuită normal t + 1 t t+ 1 t εt de medie 0 şi dispersie σ 2.

19 Metode de dezagregare temporară Metode de alunecare ( glisare ) se bazează pe ipoteza conform căreia trendul trimestrial necunoscut poate fi descris printr-o funcţie de timp Metode de ajustare în două etape presupun disponibilitatea informaţiilor trimestriale 1. prima etapă fiind reprezentată de estimări preliminare care nu sunt consistente cu datele anuale 2. a doua etapă coreleaza estimările preliminare cu seriile anuale Metode de ajustare a seriilor de timp Metode optimale în situaţia în care se cunosc valorile anuale ale agregatului şi cele trimestriale ale indicatorului folosit pentru estimarea agregatului. Metode ale modelului dinamic extind metoda optimală încorporând elemente dinamice Metode multivariate ţin seama de dimensiunile multivariate ale conturilor naţionale

20 Conturile regionale ( CR ) Cadrul general Conturile regionale reprezintă o versiune, la nivel regional, a conturilor economiei naţionale si recurg la aceleaşi concepte metodologice Construirea conturilor regionale presupune: 1.delimitarea teritoriului economic al unei ţări 2 stabilirea tipurilor de unităţi instituţionale 3. respectarea principiului rezidenţial 4. alegerea metodelor de regionalizare Teritoriul regional-cuprinde: 1. regiunea-parte din teritoriul geografic al ţării 2. incintele zonelor libere, antrepozite şi uzine aflate sub control vamal (situate în aceste regiuni)

21 Teritoriul extraregional este constituit din : 1. spaţiul aerian, naţional, apele teritoriale şi platforma continentală 2.enclavele teritoriale 3. zăcămintele situate în apele internaţionale Acest nomenclator serveşte la: - colectarea, dezvoltarea şi armonizarea statisticilor regionale - analiza socio-economică a regiunilor - definirea politicilor regionale

22 Tipurile de unităţi instituţionale În SEC 95 se disting două tipuri de unităţi: Unitatea cu activitate economică locală (UAE locală) la nivelul căreia se analizează fluxurile ce intervin în procesele de producţie şi în utilizarea bunurilor şi serviciilor Unitatea instituţională, ce reprezintă unitatea de bază pentru analiza fluxurilor interesând în principal veniturile, capitalul, operaţiunile financiare şi patrimoniul Pentru elaborarea conturilor regionale se disting două tipuri de unităţi instituţionale: 1. Unitatea uniregională 2. Unitatea multiregională

23 Elementele sistemului conturilor regionale a) agregate regionale referitoare la activităţile productive, pe ramuri de activitate: (1) valoarea adăugată brută (2) remunerarea salariaţilor (3) populaţia ocupată (4) salariaţi (5) formarea brută de capital fix b) produsul intern brut regional (PIBR) c) conturile regionale ale gospodăriilor populaţiei

24 Metode de regionalizare : 1. Metoda ascendentă ( de jos în sus ) 2. Metoda descendentă ( de sus în jos ) 3. Metoda mixtă Conturile regionale ale sectorului instituţional Contul de alocare a veniturilor primare În resursele acestui cont sunt incluse: 1. Excedentul net de exploatare 2. Remunerarea salariaţilor 3. Veniturile din proprietate (primite). În utilizările contului sunt incluse: 1.Veniturile din proprietate (plătite).

25 Metodologia de elaborare a conturilor regionale în România A demarat în anul 1994, cu metodologie comuna a conturilor maco Este conform metodologiei SEC 95 şi manualului EUROSTAT Teritoriul economic al României cuprinde opt regiuni statistice şi teritoriul extraregional Teritoriul extraregional cuprinde: 1. Platforma continentală aflată în Marea Neagră 2. Enclave teritoriale ( ambasade,consulate ) Conturile regionale se realizează pentru două nivele administrative, corespunzătoare (Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS), NUTS 2 - reprezentând cele opt regiuni statistice şi NUTS 3 reprezentând cele 41 de judeţe plus municipiul Buc.)

26 Calculul produsului intern brut regional (PIBR) calculul PIB regional PIBR este evaluat la preţurile pieţei, pe baza relaţiei: PIBR = VABR + IP + TV SP unde: PIBR Produsul intern brut regional; VABR Valoarea adăugată brută regională; IP Impozitele pe produse, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; TV Drepturi asupra importurilor (taxe vamale); SP Subvenţiile pe produse. Suma PIBR la preţ de piaţă al diferitelor regiuni şi al teritoriului extraregional este egală cu PIB la preţ de piaţă al întregii economii naţionale. Principalele surse de date utilizate pentru estimarea PIBR sunt: -Ancheta structurală anuală; - Ancheta statistică în întreprinderi ( ASA ) - Valoarea producţiei agricole pe regiuni; -Suprafaţa fondului forestier şi producţia unităţilor silvice; - Activităţile privind utilitatea publică de interes local; - Balanţa forţei de muncă.