TROMBOCITELE HEMOSTAZA
|
|
|
- Αταλάντη Βουρδουμπάς
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 TROMBOCITELE HEMOSTAZA
2 TROMBOCITE ¼ din diametrul unui limfocit, mai mici decat eritrocitele Fara culoare Celule anucleate- Fragmente citoplasmatice ale unor celule foarte largi (60 μm diametru)= MEGACARIOCITE FROTIU- zona albastra exterior, zona ce contine granule de culoare violet citoplasma- mitocondrii, reticul endoplasmic neted, granule GRANULE-contin substante implicate in coagulare inclusiv serotonina, Calciu, enzime, ADP, factorul de crestere derivat din placute (platelet derived growth factor PDGF)
3 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
4 Fox SR. Human Physiology 2011
5 TROMBOCITE Participa la formarea dop plachetar Durata de viata aproximativ 10 zile Celule circulante, mobile,inactive (in etapa de neimplicare in hemostaza) datorita unor molecule precum oxid nitric, prostacilina secretate de catre celulele endoteliale
6 TROMBOCITE Trombocite- contin : - factori de coagulare - ADP,ATP - serotonina - calciu - enzime ce produc tromboxan A2 - factor stabilizator al fibrinei - lizozomi - mitocondrii - sistem membranar care capteaza si depoziteaza calciu - canale de eliberare a continutului granulelor - glicogen - PDGF platelet derived growth factor- hormon care determina proliferarea celulelor endoteliale, a fibrelor musculare netede vasculare, fibroblasti Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
7 Trombocite- roluri 1. mentinerea integritatii endoteliu vascular- creste fragilitatea vasculara atunci cand nr scade 2. concentrarea si transportul unor substante plasmatice- serotonina si a anumitor factori ai coagularii- CANALICULE intracelulare care comunica cu sangele 3. adera de suprafete rugoase- metamorfoza vascoasa- emitere de prelungiri, schimbarea formei, tumefiere 4. hemostaza 5. coagulare Retractia cheagului Pot fagocita complexe AA, contribuie la reactia inflamatorie
8 TROMBOCITE MEGACARIOCITE- din celula stem hematopoieticacelule mieloida- megacariocit MEGACARIOBLAST- (megacariocit de stadiu I)- MITOZE- MEGACARIOCIT MATUR (stadiu IV)- TROMBOPOIETINA (produsa in ficat)- regleaza cresterea si maturarea megacariocitelor in maduva Silverthorn s Human Physiology, 2013
9 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
10 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011, Silverthorn s Human Physiology, 2013
11 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
12 TROMBOCITE MEGACARIOCITE- trimit extensiile citoplasmatice prin peretele capilarelor din maduva hematoformatoare in torentul circulator Extensiile se rup- elibereaza fragmente de placute Membrana plasmatica impreuna cu fiecare fragment inconjoara citoplasma- formeaza TROMBOCITE cu diametru de 2 4 μm. Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
13 Trombocite- valori normale, variatii /μl 1/3- sechestrate in splina Scaderea sub /μl trombocitopenie Crestere peste /μl trombocitoza (trombocitemie) hemorgii, traumatisme, splenctomii, poliglobulia boala
14 Trombocite-variatii Variatii fiziologice- cresc (prin mobilizare din splina)- efort fizic, emotii Variatii patologice- cresteri- hemorgii, zilele urmatoare unei interventii chirurgicale majore, traumatisme, splenctomii, poliglobulia boala valori peste μl - risc de tromboze intravasculare -scaderi- deficit de producere- lezarea maduvei osoase (iradiere, medicamente, metastaze tumorale) - distrugere accelerata prin mecanism imun sau stari infectioase grave Scaderi sub / μl- hemoragii spontane
15 Hemostaza DEFINITIE Rapida, localizata, controlata Implicate-Substante derivate din placute, tesuturi lezate si plasma 3 etape: 1 spasm vascular (faza vasculara) 2 formarea dopului ( plachetar (faza plachetara) 3 coagularea (faza plasmatica) FINAL- Retractia cheagului
16 Hemostaza Fiziologica- VASE MICI- arteriole, capilare, venule - ARTERE MEDIU-LARG- organismul nu poate controla piederea de sange!!!! Hemostaza se deruleaza in vasele pevazute cu musculatura!!! Vase mari- unde predomina fibrele elasticevasoconstrictia nu are loc VENE- presiune mica- pierderea de sange este mai putin rapida rapid acumulare de sange in tesuturi- hematom Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
17 1. Faza vasculara SPASM VASCULAR VASOCONSTRICTIE (reduce flux sangvin) prin: - leziunea directa a muschiului neted vascular - substante chimice eliberate de celulele endoteliale si placute sangvine - reflexe initiate de receptori locali ai durerii Mecanismele sunt tot mai eficiente pe masura ce masa de tesut lezata este mai mare Eficienta este maxima- in vasele mici EFICIENTA- spasmul vascular- reduce pierderea de sange pentru minute
18 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
19 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
20 1. Faza vasculara Celulele endoteliale- expun MB torentului circulator 1. elibereaza factori chimici si hormoni locali endoteline- (1) stimuleaza contractia m neted si promoveaza spasmul vascular (2) stimuleaza diviziunea celulelor endoteliale, m neted si a fibroblastelor in vederea accelerarii procesului de reparatie 2. in conditiile vasoconstrictiei- membrana endoteliala- devine LIPICIOASA- capilare mici- celulele endoteliale opuse se lipesc si previn curgerea sangvina de-alungul vasului Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
21 2. Faza plachetara- formarea dopului plachetar CONDITII NORMALE- trombocitele nu adera unele de altele sau de vas ENDOTELIU- sta pe tesut conjuctiv cu fibre de colagen- si alte proteine care sunt capabile de activare a plachetelor 1. ENDOTELIU INTACT- separa sangele de fibrele de colagen si alti activatori plachetari 2. CELULELE ENDOTELIALE- secreta PROSTACICLINA (PGI 2 prostaglandina) si oxid nitric care actioneaza ca : (1) vasodilatori (2) inhiba agregarea plachetara
22 2. Faza plachetara- formarea dopului plachetar 3. MEMBRANA PLASMATICA- a celulelor endoteliale contine o enzima CD39, care are site-ul activ spre sange ENZIMA CD39 descompune in sange ADP in AMP si Pi!!!!! ADP este eliberat de placutele activate si promoveaza agregarea plachetara MECANISME DE PROTECTIE!!!!
23 Fox SR. Human Physiology 2011
24 2. Faza plachetara- formarea dopului plachetar 1. INJURIE VASCULARA- leziunea endoteliului- expunerea fibrelor de colagen- glicoproteinele din membrana plasmatica a placutelor se leaga de fibrele de colagen expuse SI DE FACTOR von Willebrand- proteina produsa de celulele endoteliale care se leaga de colagen si de trombocite ADERARE PLACHETARA
25 2. Faza plachetara- formarea dopului plachetar FACTOR von Willebrand- - proteina plasmatica secretata de celulele endoteliale si de trombocite- - se leaga de moleculele de colagen, de trombocite si isi modifica conformatia - formeaza un pod intre acestea si fibrele de colagen
26 2. Faza plachetara- formarea dopului plachetar 2. ADERARE PLACHETARA induce ELIBERAREA DE MESAGERI CHIMICI (degranulare T): Adenozin difosfat (ADP) Serotonina CARE: 3. Induc modificari de metabolism, forma si a proteinelor plachetare- ACTIVAREA TROMBOCITELOR (metamorfoza vascoasa)- si apoi 4. AGREGARE PLACHETARA- atrag multe T - feed-back pozitiv!!!!! ADP face trombocitele lipicioase- adera de placutele initial activate DOP PLACHETAR FORMAREA DOPULUI PLACHETAR
27 2. Faza plachetara- formarea dopului plachetar Aderarea determina sinteza plachetara de tromboxan A2 - familia eicosanoidelor din ac arachidonic din membrana plasmatica a trombocitelor Tromboxan A2 eliberat in fluidul extracelular - actioneaza local pentru a stimula agregarea plachetara si eliberarea continutului veziculelor
28 Fox SR. Human Physiology 2011
29 2. Faza plachetara- formarea dopului plachetar Fibrinogen- rol crucial in agregarea plachetara - formeaza poduri intre placutele agregate - receptorii pentru fibrinogen de la nivelul membranei plasmatice a plachetelor devin expusi si activati in timpul activarii trombocitare CONSOLIDAREA DOPULUI PLACHETAR Trombocite activate- intervin in activarea factorilor plasmatici ai coagularii- determinand conversia fibrinogenului in fibrina
30 2. Faza plachetara- formarea dopului plachetar CONTRACTIA Eficienta trombocitelor- este crescuta de CONTRACTIA filamente actina si miozina- sunt stimulate sa interactioneze in plachetele agregate Determina condensarea si consolidarea dopului plachetar
31 Fox SR. Human Physiology 2011
32 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
33 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
34 Silverthorn s Human Physiology, 2013
35 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
36 Silverthorn s Human Physiology, 2013
37 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
38 In timpul formarii dopului plachetar- contractia muschiului neted Vasoconstrictia- rezultat al activitatii plachetaremediate de tromboxan A 2 si alte substante continute in veziculele secretorii ale trombocitelor
39 2. Faza Plachetara- Formarea Dopului Plachetar Oprirea Extinderii Dopului Plachetar ZONELE ENDOTELIALE ADIACENTE- produc Prostacilina (prostaglandina I2- PGI2 )- inhibitor al agregarii plachetare CELULELE ENDOTELIALE ADIACENTE- oxid nitricvasodilator si inhibitor al aderarii plachetare, activare si agregare TROMBOCITE- produc tromboxan A2 si prostaglandine E2, F2 alfa- din acid arahidonic CELULE ENDOTELIALE NORMALE- PGI2 din acid arahidonic
40 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
41 Importanta clinica!!!! ENDOTELIU- produce PROSTACICLINA (PGI2)- TROMBOCITE- produc tromboxan A2- implicat in agregarea plachetara ENZIMA- CICLOOXIGENAZA- (COX)- este necesara pentru formarea de prostaglandine Izoenzime-COX-1 and COX-2- produse de celule diferite FORMAREA Tromboxan A2 de catre trombocite este catalizata de COX-1 FORMAREA- prostaciclina- de catre endoteliu intact este catalizata de COX-2. ASPIRINA- inhibia COX-1- reduce agregarea plachetara Trombocitele- nu pot regenera noi enzime- DECI INHIBAREA COX-1de catre ASPIRINA- are loc pe toata periada de viata a trombocitelor APIRINA- prelungeste timpul de sangerare DOZE MICI DE ASPIRINA- benefic la cei cu boala coronariana
42 3. COAGULARE - Sangele este transformat din lichid in gel (cheag) si ser - Transformarea fibrinogen solubil in fibrina insolubila - Retea de fibrina in care se regasesc elementele figurate
43 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
44 3. COAGULARE FACTORII COAGLARII- Calciu, enzime inactive sintetizate in ficat, diferite molecule asociate cu trombocitele sau eliberate de tesuturile lezate I-XIII Circula in sange in forma inactiva cu exceptia factorului tisular VITAMINA K- esentiala in sinteza a 4 dintre acesti factori!!!!! Activarea transforma factorii coagularii in ENZIME!!! ACTIVARE IN CASCADA reactii enzimatice in cascada EXCEPTII- fibrinogen si Calciu
45 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
46 Silverthorn s Human Physiology, 2013
47 3. COAGULARE faze TREI FAZE 1. calea intrinseca si extrinseca duc la formarea protrombinazei- apoi calea comuna 2. protrombinaza transforma protrombina in trombina 3. trombina transforma fibrinogenul solubil in fibrina insolubila
48 3. COAGULAREA- FAZA 1- CAI DE ACTIVARE A PROTROMBINEI CALE INTRINSECA SI EXTRINSECA- In laborator- doar calea intrinseca initiaza coagularea!!!! IMPORTANT- incarcatura negativa a membranelor in special a TROMBOCITELOR ce contin fosfatidilserina PF3 (factor plachetar 3).
49 3. COAGULAREA- FAZA 1- CAI DE ACTIVARE A PROTROMBINEI O serie de intermediari ai cailor pot fi activati doar in prezenta PF3. Factor comun al cailor- factor X factorul X activat- impreuna cu ionii de Calciu, PF3, si factor V= ACTIVATORUL PROTROMBINEI PROTROMBINAZA Faza cea mai lenta- FORMAREA PROTROMBINAZEI Odata cu activatorul protrombinei- FORMAREA RETELEI DE FIBRINA are loc in sec CALEA INTRINSECA SI CEA EXTRINSECA conlucreaza si sunt interconectate
50 3. COAGULAREA- FAZA 1- CAI DE ACTIVARE A PROTROMBINEI CALEA INTRINSECA- TRIGGER- suprafete incarcate negativ- fibre de colagen, placute sangvine, suprafete rugoase (placi de aterom) sau sticla in laborator LENT-are o serie de etape intermediare FORMAREA ACTIVATORULUI PROTROMBINEI= PROTROMBINAZA (Factor X, V, Ca, fosfolipide plachetare) Explorare- APTT- timpul de tromboplastina partial activata-
51 3. COAGULAREA- FAZA 1- CAI DE ACTIVARE A PROTROMBINEI CALEA EXTRINSECA TRIGGER- factor ce se ragaseste in tesuturi- sub endoteliu lezat FACTOR TISULAR (FT) SAU FACTOR III FT este un amestec de lipoproteine si fosfolipide FT se regaseste la suprafata unor celule precum fibroblaste si alte celule din peretele vasului in afara endoteliului!!!! NU ESTE PREZENT IN MOD NORMAL IN VASELE SANGVINE RAPID- deoarece by-paseaza o serie de etape ale caii intrinseci FORMAREA ACTIVATORULUI PROTROMBINEI PROTROMBINAZA (Factor X, V, Ca, fosfolipide plachetare) EXPLORARE- TIMP DE PROTROMBINA (TIMP QUICK) sec
52 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
53 Tortora G, Derrickson B.Principles of Anatomy and Physiology, 12 th edition, 2009
54 3. COAGULAREA- FAZA 2- CALEA COMUNA A TROMBINEI activatorul protrombinei= PROTROMBINAZA catalizeaza conversia PROTROMBINEI IN ENZIMA ACTIVA TROMBINA. Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
55 3. COAGULAREA- FAZA 3- CALEA COMUNA SPRE RETEAUA DE FIBRINA FORMAREA RETELEI DE FIBRINA- fixeaza celulele sangvine TROMBINA- catalizeaza transformarea FIBRINOGEN SOLUBIL IN FIBRINA INSOLUBILA Moleculele de fibrina POLIMERIZEAZA FIBRINA INSOLUBILA!!!! Fibrinogen nu este convertit in enzima- dar polimerizeaza FIBRINA- lichidul plasmatic devine asemanator unui gel si fixeaza elemente figurate
56 3. COAGULAREA- FAZA 3- CALEA COMUNA SPRE RETEAUA DE FIBRINA In prezenta Ca2+ TROMBINA- activeaza factorul XIII (factor de stabilizare a fibrinei)- stabilizarea retelei de fibrina FORMAREA COAGULULUI- 3-6 min dupa lezarea vasului
57 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
58 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
59 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
60 CAILE EXTRINSECA SI INTRINSECA EXTRINSECA- ROL ESENTIAL INTRINSECA- factor XII- rol mai redus ca importanta - TROMBINA- produsa mai ales pe care extrinseca DARcantitate prea redusa pentru a sustine coagularea- dar este trigger pentru feedback pozitiv al trombinei pe care intrinseca prin activarea factorilor V, VIII, XI si a placutelor. TROMBINA- TRIGGER PENTRU CALEA INTRINSECA INDEPENDENT DE FACTOR XII!!!! Trombina elimina necesarul pentru fact XII
61 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
62 Rolul K in coagulare Vitamina liposolubila Factorii II, VII, IX, X depind de K SURSE: Produsa de flora microbiana intestinala (intestin gros) Absorbtie intestinala in prezenta bilei (depinde de absorbtia lipidelor)!! Reducerea absorbtiei de lipide- (ex eliberare inadecvata de bila)- deficit de vitamina K- sangerari distrugerea florei microbiene prin trat prelungit cu antibiotice- deficit vit K
63 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
64 RETRACTIA CHEAGULUI Procesul de hemostaza este finalizat odata cu formarea retelei de fibrina in min- RETRACTIA CHEAGULUI- proces indus de placute- cu rol de a stabiliza coagului PLACUTE- contin proteine contractile (actina si miozina)- se contracta asemanator muschiului neted CONTRACTIA PLACUTE- elimina serul si apropie zonele lezate ale vasuluifavorizeaza procesul de vindecare - FACTOR DE CRESTERE DERIVAT DIN PLACUTE (PDGF) stimuleaza m neted si fibroblastele sa se divida si sa reconstruiasca peretele vascular - FIBROBLASTE- formazea un tesut conjuctiv in zona lezata - CELULELE ENDOTELIALE- stimulate de catre vascular endothelial growth factor (VEGF) se multiplica si reformeaza continuitatea vasculara
65 FIBRINOLIZA Indepartarea (liza) cheagului dupa vindecare DEGRADAREA ENZIMATICA A FIBRINEI DE CATRE- PLASMINA 1. ACTIVAREA FIBRINOLIZEI- Sub actiunea PLASMINOGEN- secretat in ficat- - incorporat in COAGUL- unde ramane inactiv pana la primirea semnalelor ACTIVAREA PLASMINOGEN- are loc sub actiunea: - ACTIVATORULUI TISULAR AL PLASMINOGENULUI (tpa) secretat de celulele endoteliale - factor XII activat - trombina - kalikreina PLASMINA- activitatea e limitata la coagul enzime circulante- distrug plasmina din plasma Incepe in 2 zile si continua lent pe durata a catorva zile pana la liza coagulului
66 FIBRINOLIZA ALTI ACTIVATORI AI PLASMINOGENului - Streptokinaza- enzima bacteriana Streptokinaza si TPA- injectare in circulatia coronariana- in caz de obstructie trombotica
67 FIBRINOLIZA PLASMINA- dizolva coagulul prin digerarea fibrelor de fibrina si inactivand substante precum fibrinogen, protrombina, si factorii V si XII.
68 FIBRINOLIZA 2. INHIBAREA FIBRINOLIZEI- - inhibitori ai activatorilor plasminogenului- PAIplasminogen activators inhibitors- secretati de endotelii vasculare, hepatocite, monocite, macrofage - inhibitori ai plasminei- α2-antiplasminasintetizata in ficat- previne liza precoce a dopului hemostatic
69 FACTORI CARE LIMITEAZA CRESTEREA COAGULULUI SAU FORMAREA ACESTUIA MECANISME CARE PREVIN EXTINDEREA CHEAGULUI (1) indepartarea rapida a factorilor de coagulare (2) inhibarea factorilor coagularii care sunt activati FACTORII COAGULARII- cheagul nu se formeaza daca viteza de curgere a sangelui este crescuta CHEAGUL- se opreste din crestere atunci cand intra in contact cu sangele care curge normale
70 FACTORI CARE LIMITEAZA CRESTEREA COAGULULUI SAU FORMAREA 3. BLOCAREA pasului final in care fibrinogenul este polimerizat la fibrina restrictionarea trombinei in coagul sau inactivarea ei daca scapa in circulatia generala PE MASURA FORMARII Coagul- intreaga trombina se leaga de reteaua de fibrina- rol protectiv DEOARECE: FIBRINA- ACTIONEAZA CA UN ANTICOAGULANTprevine extinderea cheagului si actiunea trombinei in alta parte
71 FACTORI INHIBITORI AI COAGULARII IN VIVO- - netezimea endotelului intact - prezenta in plasma a factorilor coagularii sub forma inactiva- - Antitrombina III (sintetizata in ficat)- inactiveaza trombina - sistemul proteinei C (proteina produsa in ficat)- inhiba activitatea factorilor coagularii caii intrinseci - Heparina- in granulele basofile si mastocite- - se gaseste pe suprafata celulelor endoteliale - inhiba trombina prin cresterea activitatii AT III - inhiba calea intrinseca - trombomodulina- modifica ctivitatea trombinei si activeaza unii inhibitori ai coagularii IN VITRO- heparina, substante care fixeaza calciul oxalat de amoniu, citrat de sodiu, EDTA PRACTICA MEDICALA- heparina, cumarinice- antagonisti ai vitaminei K
72 Fox SR. Human Physiology 2011
73 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
74 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
75 Silverthorn s Human Physiology, 2013
76 Silverthorn s Human Physiology, 2013
Hemostaza secundara-coagularea
Hemostaza secundara-coagularea Coagularea sangelui defineste trecerea sângelui din fluid în gel prin transformarea fibrinogenului solubil în fibrină insolubilă, proces catalizat de trombină. În coagularea
Extinderea trombozei este determinată de echilibrul între coagulare, anticoagulare şi mecanismele fibrinolitice.
HEMOSTAZA ŞI FIBRINOLIZA HEMOSTAZA ŞI FIBRINOLIZA - sunt două sisteme ce funcţionează împreună însă în competiţie antagonistă. Balanţa dintre ele asigură echilibrul permanent, corectând dereglările infime
COAGULAREA SANGUINĂ, RETRACŢIA CHEAGULUI ŞI LIZA SA
Magda Buraga COAGULAREA SANGUINĂ, RETRACŢIA CHEAGULUI ŞI LIZA SA HEMOSTAZA ŞI FIBRINOLIZA - sunt două sisteme ce funcţionează împreună însă în competiţie antagonistă. Balanţa dintre ele asigură echilibrul
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Dr. Magda Buraga sef de lucrari, catedra de Fiziologie II, departamentul de Stiinte Functionale ECHILIBRUL FLUIDO-COAGULANT
Dr. Magda Buraga sef de lucrari, catedra de Fiziologie II, departamentul de Stiinte Functionale ECHILIBRUL FLUIDO-COAGULANT HEMOSTAZA ŞI FIBRINOLIZA - sunt două sisteme ce funcţionează împreună însă în
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
HEMOSTAZA SI COAGULAREA SANGELUI
HEMOSTAZA SI COAGULAREA SANGELUI Etapele realizarii hemostazei fiziologice 1. Vasoconstrictia 2. Formarea dopului plachetar 3. Formarea unui tromb sanguin 4. Inglobarea trombului si oprirea procesului
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
MANAGEMENTUL COAGULARII SI TERAPIA CU DERIVATE DE SANGE. Prof. Dr. GrigoreTinica dr. Barbieru Mihaela
MANAGEMENTUL COAGULARII SI TERAPIA CU DERIVATE DE SANGE Prof. Dr. GrigoreTinica dr. Barbieru Mihaela 1 CUPRINS 1. Hemostaza fiziologica...3 1.1 Hemostaza primara...3 1.2 Hemostaza secundara ( coagularea
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
CURS 11 HEMODINAMICA
CURS 11 HEMODINAMICA Fox I, Human Physiology, 2012 Roluri!!!! ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
ROLUL SÂNGELUI ÎN ECHILIBRUL FLUIDO- COAGULANT. Dr. MAGDA BURAGA martie
ROLUL SÂNGELUI ÎN ECHILIBRUL FLUIDO- COAGULANT Dr. MAGDA BURAGA martie - 2016 HEMOSTAZA ŞI FIBRINOLIZA - sunt două sisteme ce funcţionează împreună însă în competiţie antagonistă. Când dereglările sunt
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Raspunsuri imune specifice
Raspunsuri imune specifice Raspunsuri imune nespecifice Bariere mecanice fagocitoza Celule NK interferoni Sistem complement inflamatie febra 1.Antigene Apararea (raspunsuri) imuna specifica 2. Celulele-
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
TEG 5000 trombelastograf computerizat
TEG 5000 trombelastograf computerizat Trombelastograf pentru analiza elasticitatii cheagului de sange, sensibil la toate interactiunile intre componentele celulare si plasmatice : factori de coagulare
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta
Hematopoieza LEUCOCITE Functia imunitara a organismului. Raspunsuri imune nespecifice
Hematopoieza LEUCOCITE Functia imunitara a organismului. Raspunsuri imune nespecifice Hematopoieza- Eritropoieza Maduva osoasa rosie- retea de tesut conjunctiv reticular- cuprinde celule vasculare imature,
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
ANALIZE FIZICO-CHIMICE MATRICE APA. Tip analiza Tip proba Metoda de analiza/document de referinta/acreditare
ph Conductivitate Turbiditate Cloruri Determinarea clorului liber si total Indice permanganat Suma Ca+Mg, apa de suprafata, apa, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de suprafata, apa grea, apa de
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Cursul 11: Inflamatia
Cursul 11: Inflamatia Procesul inflamator Inflamația acută Chemotaxis Molecule de adeziune Mediatorii inflamatiei Inflamația cronică Curs 11 - Imunologie - Prof. Dr. Ileana Constantinescu 1 PROCESUL INFLAMATOR
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
COMPENDIU DE CARDIOLOGIE CEZAR OCTAVIAN MOROSANU
1 2 COMPENDIUM DE CARDIOLOGIE UMANA 3 4 COMPENDIU DE CARDIOLOGIE UMANA Autor: Cezar Octavian Morosanu 5 Titlul in original : Compendium de Cardiologie Umana Copyright text si grafica wikipedia Copyright
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Daniela Filipescu. Hemostaza fiziologica
HEMOSTAZA NORMALA SI PATOLOGICA Daniela Filipescu 261 Hemostaza fiziologica Nu exista o definitie universal acceptata pentru hemostaza. Ea reprezinta controlul sangerarii fara consecinte trombotice patologice
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
I X A B e ic rm te e m te is S
Sisteme termice BAXI Modele: De ce? Deoarece reprezinta o solutie completa care usureaza realizarea instalatiei si ofera garantia utilizarii unor echipamente de top. Adaptabilitate la nevoile clientilor
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7
ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7 DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic
I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
CURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector)
1 SINAPSA Definiție = legătura prin contiguitate dintre două celule (doi neuroni, un neuron și un efector) Tipuri de sinapse - chimice mediatori chimici, unidirecţionale, latenţă (aprox. 0,5 msec), oboseală
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor
Cursul 10 Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare Hibridizarea orbitalilor Orbital atomic = regiunea din jurul nucleului în care poate fi localizat 1 e - izolat, aflat într-o anumită stare
Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Tema 5 (S N -REACŢII) REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ. ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON HIBRIDIZAT sp 3
Tema 5 REACŢII DE SUBSTITUŢIE NUCLEOFILĂ (S N -REACŢII) ŞI DE ELIMINARE (E - REACŢII) LA ATOMULDE CARBON IBRIDIZAT sp 3 1. Reacții de substituție nucleofilă (SN reacții) Reacţiile de substituţie nucleofilă
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care