CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
|
|
|
- Πρόχορος Σερπετζόγλου
- 8 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
2 TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii
3 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta exercitata de coloana de sange pe unitatea de suprafata a peretilor arteriali - masurare directa TENSIUNE ARTERIALA- fenomen parietal - tensiunea dezvoltata in peretii arteriali impotriva PS - masurare indirecta - PS scade- direct proportional cu rezistenta vasculara - GRADIENT DE PRESIUNE- diferentele de PS- determina forta ce mentine circulatia sangvina din zona cu presiune superioara inspre cea cu presiune inferioara
4 PA TA
5 GRADIENT DE PRESIUNE Presiunea: progresiv-pao(100 mmhg) PVC(0-3 mmhg) - în artere- pulsatila PAo: Psistolică=120 mmhg Pdiastolică=70-80 mmhg Pdiferenţială=40-50 mmhg Parteriole: scade progresiv 85mmHg-30/35 mmhg P arterială medie=100 mmhg
6 GRADIENT DE PRESIUNE în capilare: scade progresiv- Filtrare- Reabsorbţie P= de la 30 la 15 mmhg Fara pulsaţii vene: P progresiv : Venule P= 15 mmhg Venele: presiunea scade pana la val 0 Adr= -2 mmhg
7 2. Factorii de care depinde PA P=D X R DEBIT CIRCULATOR- 2/3 destinde arterele si creste PA REZISTENTA PERIFERICA- calibru vase mici, vascozitatea sangelui - rezistenta maxima- teritoriu abdominal si musculatura scheletica ELASTICITATEA VASELOR MARI curgerea intermitentacurgere pulsatila VOLUM SANGVIN
8 2. Factorii de care depinde PA REZISTENTA PERIFERICA rezistenţa opusă de pereţii vasculari circulaţiei sanguine - RAZA - VASCOZITATEA -LUNGIME
9 2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT) Legea Ohm: Flux= ΔP/R Ec. Poiseuille Flux= ΔPπr 4 /8ŋl RPT variază invers proporţional cu raza- (legea puterii a patra) mici modificări ale razei vasului- modificări ale RPT Ex: Dacă raza se dublează (2x)- R scade de 16
10 2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT) Factorii care determină RPT: - arterele mici (posedă musculatură netedă) (2/3 RPT), - arterele mari şi capilarele, - venele (cea mai mică RPT).
11 2. Factorii de care depinde PA Rezistenţa vasculară periferică ( RPT) Factorii care influenţează RPT: vasomotricitate: Vasoconstr- RPT (SNS, Catecolamine, TxA2, AgII) Vasodil- RPT (SNS-β2rec., SNP, Serotonina, Histamina elasticitatea: - elasticitatea (ateroscleroză) RPT - elasticitatea (tineri) RPT vascozitatea - creste(poliglobulie) RPT - scade (anemie) RPT.
12 Rezistenţa vasculară periferică ( RPT) Patologic: RPT- TA (HTA) postsarcina- Tintramurală Ventricul Stg.- consumul de O2 - compensator: inima răspunde prin creşterea grosimii miocardului - hipertrofia concentrică (noi sarcomereîn paralel) Tintramurală- MVO2; - în timp h - complianţa cardiaca- - riscul edemului pulmonar; - dezechilibru necesarul O2/ oferta O2 cardiopatie ischemică.
13 Fox I, Human Physiology, 2012
14 3. PARAMETRII TENSIUNII ARTERIALE MASURATI TA SISTOLICA - MAXIMA 120 mmhg - depinde de debitul cardiac si complianta arteriala (exprimă modificarea de volum corespunzătoare unei modificări de presiune) - se inregistreaza in sistola TA DIASTOLICA MINIMA 80 mmhg - depinde de rezistenta periferica - elasticitatea arterelor mari (elastice) - se inregistreza in diastola ventriculara
15 Silverthorn s Human Physiology, 2013
16 Silverthorn s Human Physiology, 2013
17 3. PARAMETRII TENSIUNII ARTERIALE CALCULATI TA DIFERENTIALA= Pulsul presiunii ΔTA= TA max-ta min - depinde de volumul sistolic, calibrul arterelor TA MEDIE= presiunea medie in timpul ciclului cardiac - presiunea la care sangele ar circula in flux constant - ΔTA/3+TA diastolica (100 mmhg)
18 Vander s Human Physiology, 13 th edition, 2014
19 Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
20 Fox I, Human Physiology, 2012
21 Silverthorn s Human Physiology, 2013
22 Silverthorn s Human Physiology, 2013
23 Martini F, Ober WC, Nath JN, Bartholomew EF, Petti K. Visual anatomy and physiology, 2011
24 4. REGLARE Pe termen scurt - NERVOS- reflexele de la baro si chemotreceptori - HORMONAL- - modifica rezistenta periferica si debitul cardiac Pe termen lung- modifica vol sangvin prin interventia rinichilor- HORMONAL ACTIUNE PARACRINA!!!! Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
25 Reglare pe termen scurt - calea NERVOASA- 1. ROL IMP!!! CENTRUL CARDIOVASCULAR 2. REFLEXE BARORECEPTOARE 3. REFLEXE CHEMORECEPTOARE
26 ROL IMP!!! CENTRUL CARDIOVASCULAR Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
27 Reflexele baroreceptoare - sunt de scurta durata - sunt mai sensibile la scaderi ale TA decat la cresteri ale acesteia - sunt sensibile mai degraba la modificari bruste decat graduale ale TA exemplu a importantei reflexelor baroreceptoare- modificarea pozitiei din clino- in ortostatism
28 Fox I, Human Physiology, 2012
29 TA frecventa potentialelor de actiune de la nivelul Baroreceptorilor din crosa aortica si sinusul carotidian Nv vag si glosofaringian Centrii vasomotori din trunchi Centrii cardioinhibitori Fox I, Human Physiology, 2012 Scadere a frecventei cardiace Hipotensiune arteriala vasodilatatie
30 Trecerea din clino In ortostatism Scaderea intoarcerii venoase TA rezistenta periferica debit cardiac volumului diastolic FINAL vasoconstrictie frecv cardiace volumului sistolic Trunchiul cerebral debitului cardiac Stimularea barorec TA Fox I, Human Physiology, 2012
31 Fox I, Human Physiology, 2012
32 chemoreceptori conc O2 conc CO2 TA<80mmHg Tahicardie Vasoconstrictie HTA
33 Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA- HORMONII- pe termen scurt- si pe termen lung Substante locale cu actiune PARACRINA!!!! Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
34 Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA- 1. SUPRARENALA- ADR SI NORADR- cresc DC si det vasoconstrictie Angiotensina II.- ELIBERARE DE RENINA- rinichi- cand PA scade renina- enzima angiotensina II vasoconstrictie si creste PA eliberare de Aldosteron si ADH- reglare pe termen lung a PA prin cresterea vol sangvin Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
35 Reglare pe termen scurt - calea HORMONALA- 3. PEPTID NATRIURETIC ATRIAL- NATRIUREZAreducerea vol sangvin si a PA - determina si vasodilatatie generalizata 4. ADH- hormon antidiuretic- vasopresina- actioneaza la nivel renal Nu are rol esentual in reglarea de scurta durata- DAR- in hemoragii severe- eliberarea ADH si restaureaza PA prin inducerea vasoconstrictiei intense Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
36 Reglare pe termen lung- mecanisme renale Modifica vol sangvin Mecanisme renale!!!!baroreceptorii- se adapteaza la epioadele prelungite/cronice de PA crescuta sau scazuta Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
37 Reglare pe termen lung- mecanisme renale VOL SG- determinant major al DC- (intoarcere venoasa vol diastolic final, vol bataie) Vol sg-pa Cresterea Vol sg- creste PA- stimularea R pentru a elimina apa Increases Reducerea vol sg- mecanisme renale- de crestere a vol sangvin si a PA Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
38 Reglare pe termen lung- mecanisme renale MECANISME RENALE DIRECTE Modifica vol sangvin independent de hormoni Daca vol sg/pa cresc- rata de filtrare glomerulara creste- creste diureza- scade vol sg si PA Daca vol sg/pa scad- conservarea apei in organism Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
39 Reglare pe termen lung- mecanisme renale MECANISME RENALE INDIRECTE renina-angiotensina-aldosteron- reducerea PA- determina eliberare de renina- (rinichi) angiotensinogen- angiotensina I- enzime de conversie- angiotensina II Angiotensina II: 1. stimuleaza productia de aldosteron- reabsorbtia de sodiu si stimuleaza direct reabsorbtia renala de sodiu 2. determina eliberarea de ADH- reabsorbtia renala de apa 3. induce senzatia de sete- activarea centrului hipotalamic al setei 4. este un vasocnstrictor puternic- creste PA prin cresterea rezistentei periferice Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
40 TA TA SI FLUXULUI SANGVIN RENAL RENINA- APARAT JUXTAGLOMERULAR ANGIOTENSINOGEN ANGIOTENSINA I ANGIOTENSINA II SETE ADH ALDOSTERON VASOCONSTRICTIE RETENTIE DE SARE SI APA
41 Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12 th edition, 2009
42 Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013
43 Fox I, Human Physiology, VALORI NORMALE
44 Cresteri ale TA VARIATII FIZIOLOGICE 1. Sex: - barbati: TA max mmhg; TA min mmhg; - femei: TA max mmhg; TA min mmhg; 2. Varsta- creste odata cu varsta - la pubertate= valorile adultului 3. Digestie 4. Ortostatism- presiunea diastolica este mai mare fata de pozitia sezanda
45 VARIATII FIZIOLOGICE 5. Efort fizic: in timp efort - creste PA sistolica (la 150 mmhg) - scade presiunea diastolica (80 la 60 mmhg) In conditii normale- PA revine la valori normale la 1-5 min dupa effort 6. emotii- adrenalina- creste forta de contractie si creste tonus vascular 7. frig
46 VARIATII FIZIOLOGICE Scaderea TA 1. Temperatura ridicata 2. Clinostatism - Ortostatism 3. Somn linistit cu mmhg- diminuarea centrilor vasomotori
47 VARIATII PATOLOGICE 1. Cresterea TA- HTA - cresterea rezistentei periferice 2. Scaderea TA- hipotensiune arteriala - TA max<100 mmhg
48 Fox I, Human Physiology, 2012
49 PULS ARTERIAL Sange propulsat in aorta- sistola- Unda de presiunese deplaseaza pana in zona arteriole- rar pana la nivelul capilarelor Unda de presiune- det o expansiune a peretilor arteriali- palpabil prin comprimare vas pe un substrat rigid!!!! Induratia pasagera a arterei produsa de unda de presiune= PULS ARTERIAL
50 PULS ARTERIAL EJECTIE RAPIDA- destinderea peretilor arteriali Doar O parte din vol sistolic poate fi transferat vaselor periferice- volumul suplimentar de sange din perioada de ejectie- mareste presiunea arteriala Restul ciclului cardiac- presiunea scade
51 PULS ARTERIAL Unda de presiune- valoare max si minima Diferenta= pulsul presiunii Amplitudinea puls arterial creste odata cu pulsul presiunii Pulsul presiunii- depinde de volum sistolic si de complianta/distensibilitatea totala a arterelor - cresterea V sistolic- (ef fizic) creste puls presiune - vol sistolic scade- soc- puls scade - vase sclerozate- presiunea si pulsul presiunii cresc Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
52 PULS ARTERIAL INREGISTRARE- sfigmografe - sfigmograma - unda anacrota- sistola V - unda catacrota- incizura (sfarsitul SV) inchiderea valvei aortice si refluarea sangelui spre V - unda dicrota- sangele care a izbit valva sigmioda destinde din nou peretele aortei!!! Vizibile pe graficele inregistrate pe vasele marisubclaviculara, umerala
53 Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
54 PULS ARTERIAL TRANSMITERE PERIFERIE- sfigmograma se modifica- 1. atenuarea si disparitia componentelor de inalta frecventa a pulsului- incizura nu se transmite dincolo de a femurala 2. Portiunea sistolica a undei pulsului- mai ampla la periferia aortei si in ramurile ei- rigiditate vase+ unda reflectata din zona de bifurcatie a vaselor 3. unda secundara- in portiunea diastolica a pulsului unda sistolica primara reflectata pentru a doua oara de la periferie
55 Guyton. Medical Physiology, 11 edition, 2006
56 PULS ARTERIAL MODIFICARI DE CONTRUR A UNDEI PULS - pronuntate la tineri - scad la varstnici VITEZA DE PROPAGARE PULS tineri in aorta- 5m/s femurala- 8 m/s artere mici- 15 m/s - este superioara vitezei de curgere sange - depinde de distensibilitatatea vaselor, grosimea peretilor vasculari si raza!!! Pereti rigizi si grosi, raza mica- viteza crescuta Vase mici- perete mai rigid vs aorta- viteza mare Ateroscleroza- viteza 8-10 m/s in aorta
57 PULS ARTERIAL Pulsul nu depaseste zona arteriolelor IN ANUMITE CONDITII- poate fi observat in zona capilare- daca DS creste si puls presiunii f mare (in insuficienta aortica) PULS CAPILAR- daca arterele mici si arteriolele sunt f dilatate
58 PULS ARTERIAL PULS ARTERIAL- SEMN DE ACTIVITATE CARDIACA LA DISTANTA FRECVENTA RITM AMPLITUDINE DURITATE CELERITATE (ASCUTIME- viteza de crestere a presiunii)
CURS 11 HEMODINAMICA
CURS 11 HEMODINAMICA Fox I, Human Physiology, 2012 Roluri!!!! ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune
UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
CURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
PRESIUNEA ARTERIALĂ.
PRESIUNEA ARTERIALĂ. X.1. ASPECTE TEORETICE X.1.1. Generalităţi. Definiţie şi unităţi de măsură. Circulaţia sângelui prin sistemul vascular este determinată de doi factori: diferenţa de presiune de la
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
de biomecanica fluidelor
Catedra de Biofizica Medicala, UMF Carol Davila Bucuresti, an universitar 2012-2013 NoŃiuni de biomecanica fluidelor Dr. Iftime Adrian Dr. Popescu Anca Cuprins Elemente de hidrodinamica Legile curgerii;
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE - fibra musculara netedă este o celulă alungită, cu o lungime de 100-500 microni - Tipuri: o Unitar prez gap juntions, automatism
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018 Performanta cardiaca (PC) reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor tisulare. Debitul cardiac (DC) este cantitatea
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Curs Fiziopatologie, Medicină Dentară 28.02.2014 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Cuprins: 1. Noţiuni introductive 2. Reglarea TA 3. Hipertensiunea arterială: definiţie, clasificare, HT esenţială, HT secundară,
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015 Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculiisi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru unic masurabil
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )
Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 ) In prima fisa publicata pe site-ul didactic.ro ( Miscarea armonica) am explicat parametrii ce definesc miscarea oscilatorie ( perioda, frecventa ) dar nu am
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
SIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Fiziologia aparatului cardio-vascular
LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la
Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie
Kap. 6. Produktionskosten-theorie Irina Ban Pearson Studium 2014 2014 Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Bibliografie: Cocioc, P. (coord.) (2015), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, cap. 7. Pindyck,
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Performanța cardiacă. Dr. Ioana Ștefănescu
Performanța cardiacă Dr. Ioana Ștefănescu PERFORMANȚA CARDIACĂ Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculi isi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie
FENOMENE DE TRANSPORT OSMOZA Dispozitiv experimental, definiţie 1877 WILHELM PFEFFER 1845-1920 DEFINIŢIE: TRANSPORTUL MOLECULELOR DE SOLVENT PRINTR-O MEMBRANĂ SEMIPERMEABILĂ DINTR-O SOLUŢIE MAI DILUATĂ
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1 Definiţie Este incapacitatea de a realiza schimburile eficiente de gaze respiratorii (O2 şi CO2) Insuficienţă de oxigenare: PaO2 Insuficienţă ventilatorie:
3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
CURS IV FLUIDE, MECANICA FLUIDELOR
CURS IV FLUIDE, MECANICA FLUIDELOR Statica fluidelor Planul cursului Presiunea, legea fundamentală ă a hidrostaticii Legea lui Pascal Legea lui Arhimede Dinamica fluidelor Curgere staţionară Legea lui
a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
TROMBOCITELE HEMOSTAZA
TROMBOCITELE HEMOSTAZA TROMBOCITE ¼ din diametrul unui limfocit, mai mici decat eritrocitele Fara culoare Celule anucleate- Fragmente citoplasmatice ale unor celule foarte largi (60 μm diametru)= MEGACARIOCITE
I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei
I. Forţa I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei Interacţionăm cu lumea în care trăim o lume în care toate corpurile acţionează cu forţe unele asupra altora! Întrebările indicate prin: * 1 punct
EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM
![EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM](/thumbs/56/37940069.jpg "EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] FIMM")
Alocare în medie 4 minute/subiect. Punctaj: 1/4 judecata, 1/4 formula finală, 1/4 rezultatul numeric, 1/4 aspectul. EXAMEN DE FIZICĂ 2012 [1h] IM 1. Un automobil cu dimensiunile H=1.5m, l=2m, L=4m, puterea
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE Adrian Roşca UMF Carol Davila Bucureşti PERFORMANŢA CARDIACĂ Performanța cardiacă Reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor
HEMODINAMICA II Presiunea venoasa
HEMODINAMICA II Presiunea venoasa Pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept), valoarea presiunii venoase (PV) scade progresiv.
Probele de efort 71. Dr. Dobreanu Dan
Probele de efort 71 PROBELE DE EFORT Dr. Dobreanu Dan Efortul fizic reprezintă o suprasolicitare funcţională care produce o modificare a homeostaziei organismului, în scopul acoperirii necesităţilor metabolice
PVC. D oor Panels. + accessories. &aluminium
PVC &aluminium D oor Panels + accessories 1 index panels dimensions accessories page page page page 4-11 12-46 48-50 51 2 Η εταιρία Dorland με έδρα τη Ρουμανία, από το 2002 ειδικεύεται στην έρευνα - εξέλιξη
Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Catedra de Fiziologie NC Paulescu, Disciplina Fiziologie II, UMF Carol Davila Bucuresti HEMODINAMICA II. Dr. Adrian Roşca, 2018
HEMODINAMICA II Dr. Adrian Roşca, 2018 Presiunea venoasă Pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept), valoarea presiunii
Reglarea circulatiei pulmonare
1 Reglarea circulatiei pulmonare Substante vasoconstrictoare eliberate in circulatie: angiotensina II care se si formeaza in circulatia pulmonara, endotelinele, serotonina (mai ales in teritoriul venos),
Regulator de presiune diferenţială (PN 16) AHP - montare pe retur, configurare reglabilă
Fişă tehnică Regulator de presiune diferenţială (PN 16) AHP - montare pe retur, configurare reglabilă Descriere DN 15-40 DN 50 DN 65-100 AHP este un regulator autonom de presiune diferenţială, destinat
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE
FIZICĂ Oscilatii mecanice ş.l. dr. Marius COSTACHE 3.1. OSCILAŢII. Noţiuni generale Oscilaţii mecanice Oscilaţia fenomenul fizic în decursul căruia o anumită mărime fizică prezintă o variaţie periodică
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia