Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar Specializarea Management Semestrul 2 Anul I

Transcript

1 Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Anul universitar Specializarea Management Semestrul 2 Anul I Statistică ADEVĂRAT/FALS Întrebări pentru examen 1. BPE rezuma sistematic platile unei tari cu restul lumii. 2. BPE este un document statistic in care sunt rezumate sistematic tranzactiile economice ale unei tari cu restul lumii. 3. Tranzactia este un flux economic care reflecta crearea unei valori economice. 4. Conventia ce sta la baza construirii BPE este aceea ca fiecare tranzactie care se inregistreaza este reprezentata printr-o intrare si o iesire, care au aceeasi valoare. 5. Conventia pe baza careia se constituie BPE este aceea ca fiecare tranzactie care se inregistreaza este, reprezentativa prin doua intrari, care au aceeasi valoare. 6. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este data de doua documente (BPE si PII) 7. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este data de Manualul balantei de plati. 8. În notiunea de rezident sunt cuprinse numai persoanele juridice care au interes economic in teritoriul economic al unei tari. 9. BPE se intocmeste bilateral pentru a arata relatiile unei tari cu restul lumii. 10. Balanta globala a unei tari uneori poate ramane dezechilibrata. 11. Balanta globala a unei tari nu poate ramane dezechilibrata. 12. BNR in calitate de autoritate monetara supravegheaza dezechilibrele partiale ale BPE. 13. Metoda mediilor mobile se foloseste pentru SCR ce au un aspect de regularitate ciclica. 14. Pentru a reflecta dezvoltarea medie a unui fenomen, trendul trebuie sa nu elimine oscilatiile sezoniere, accidentale, ciclice. 15. Oscilatiile sezoniere se repeta rar, in termene largi in jurul trendului. 16. Oscilatiile ciclice se repeta la termene mai scurte de un an in jurul componentei trend. 17. Variatiile reziduale se repeta la termene scurte, fiind abateri mici de la evolutia fenomenului. 18. În cadrul unei SCR de lungime mica, componentele ei sunt combinate aditiv, multiplicativ sau mixt. 19. Trendul sintetizeaza variatii sezoniere in orizontul SCR. 20. Contul,,0 al SCN se construieste dupa conceptul,,intern 21. Salariul mediu pe ramuri ale economiei nationale este o scala de raport? 22. Punctajul obtinut de zece concurenti la un test de cultura generala este o scala nominala? 23. Logaritmul mediei geometrice se calculeaza ca o medie aritmetica a logaritmilor valorilor individuale? 24. Erorile de reprezentativitate sunt specifice cercetarilor prin sondaj? 25. Rezultatele obtinute in sondaj pot fi extrapolate pentru colectivitatea generala. 26. Extrapolarea rezultatelor sondajului asupra intregii colectivitati au caracter probabilistic. 27. Reprezentativitatea esantionului este o conditie esentiala in sondajul statistic. 28. Marimea erorii de reprezentativitate se poate masura numai relativ. 29. Daca unitatile extrase nu sunt restituite colectivitatii generale, sondajul este repetat. 30. Atunci cand unitatea prelevata este restituita colectivitatii studiate, are sanse de a reintra in esantion, iar sondajul este nerepetat. 31. Varianta elementara de sondaj este sondajul tipic. 32. Sondajul aleator simplu este o varianta elementara de sondaj. 33. Sondajul stratificat este o solutie particulara a sondajului aleator simplu. 34. Sondajul aleator simplu urmareste variatia mai multor caracteristici de grupare. 35. Proprietatea unei variabile de a lua numai doua valori reprezinta o caracteristica alternativa. 36. Ponderea unitatilor ce poseda caracteristica in volumul esantionului reprezinta frecventa relativa sau media caracteristicii alternative. 37. Daca vrem sa obtinem o selectie tipica proportionala a esantioanelor vom tine seama de ponderea unitatilor pe grupe in colectivitatea totala. 1

2 38. Daca la formarea subesantioanelor se are in vedere gradul de omogenitate al grupelor masurat din abaterea standard, atunci obtinem o selectie tipica optima. 39. Prin repartizarea in mod egal a esantionului pe subesantioane obtinem o selectie tipica simpla. 40. Daca esantionul s-a format dintr-o colectivitate formata din unitati complexe, avem un sondaj de serii. 41. Ipoteza nula este acea ipoteza pe care cercetatorul doreste sa o discrediteze. 42. Criteriul de semnificatie este procesul de verificare a unei ipoteze statistice. 43. Eroarea de tip I se produce atunci cand respingem ipoteza nula, desi ea este adevarata. 44. Eroarea de tip II se produce daca acceptam o ipoteza nula adevarata. 45. Riscul vanzatorului este atunci cand comitem o eroare de tip I. 46. Zona de acceptare este un interval de incredere in care dupa un test se respinge ipoteza nula. 47. Zona de respingere este intervalul de incredere in care se respinge ipoteza nula. 48. Adoptam o decizie dupa ce comparam un test calculat cu o valoare tabelara. 49. Un test in care cunoastem legea de distributie este un test parametric. 50. Daca nu cunosc formele de distributie a populatiei utilizez un test neparametric. 51. Marca de calculator cea mai scumpa este inregistrata in statistica pe o scala de raport. 52. Cursul valutar zilnic oficial este urmarit in statistica pe o scala ordinala. 53. Într-o ancheta statistica se foloseste o scala de la 1 la 10 pentru a masura acordul/dezacordul subiectilor fata de un produs, atunci am folosit o scala de atitudine. 54. Cheltuielile cu reclama de sarbatori facute de cateva firme bucurestene le vom analiza ca variabile calitative. 55. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica. 56. Culorile de parchet cel mai bine vandute de un supermarket, sunt analizate pe o scala de interval. 57. Ne referim la conceptul de data statistica, atunci cand avem o marime numerica concreta a unitatii unei colectivitati statistice. 58. Indicele pretului bunurilor de consum a avut in ultimele luni ale anului 2006 o crestere continua, de aceea analiza statistica il ia ca variabila alternativa. 59. Forma concreta de manifestare a unitatii statistice la nivelul unei colectivitati este o variabila aleatoare. 60. Recensamantul este o metoda de observare partiala a colectivitatii statistice. 61. Recensamantul este o metoda de observare periodica a colectivitatii statistice. 62. Ancheta este o observare partiala numai daca se respecta conditia de reprezentativitate. 63. Daca valoarea unui cont in banca este zero inseamna ca il analizam pe o scala ordinala. 64. Numarul perechilor de adidasi vanduti in magazinul,,x" sunt considerate date statistice discrete. 65. Numarul studentilor promovati la examenul de statistica este o data statistica continua. 66. Pentru o colectivitate cu un numar mare de valori individuale distincte si o amplitudine mica se recomanda o grupare pe intervale. 67. Pentru o colectivitate cu un numar mare de unitati statistice si cu o amplitudine mare se recomanda folosirea formulei lui Shurges pentru a afla marimea intervalului de grupare. 68. Daca intre doua variabile independente exista un raport de inversa proportionalitate, acesta se sintetizeaza si-n cazul mediilor calculate. 69. Acea valoare care inlocuind termenii seriei ridicati la patrat nu modifica suma patratelor lor este o medie patratica. 70. Daca frecventa maxima a seriei de distributie este in centru seriei este corect sa calculam media patratica. 71. Atunci cand frecventa maxima este la primul interval, calculam tendinta centrala printr-o medie armonica. 72. Atunci cand frecventa maxima a distributiei este la ultimul interval, calculam tendinta centrala prin media patratica. 73. Intervalul modal este cel corespunzator frecventei maxime. 74. Pentru o serie simpla cu frecvente modul este valoarea caracteristicii corespunzatoare frecventei minime. 75. Intervalul median este corespunzator primei frecvente absolute cumulate mai mare decat ½(Σn i + 1). 76. Într-o serie simpla para, mediana este valoarea medie aritmetice a termenilor centrali in orice situatie. 2

3 77. Într-o serie simpla impara, ordonata mediana este valoarea centrala a seriei. 78. Cuartila Q 1 este o cuartila inferioara, dar este mai mare decat o patrime din termenii seriei. 79. Decila a cincea si cuartila a doua se considera a fi egale cu mediana. 80. Decilele impart seria in zece parti, deci se construiesc numai noua decile. 81. Calculul nivelului mediu ca medie geometrica are sens economic numai daca o valoare este negativa. 82. Logaritmarea mediei geometrice creste gradul de concentrare al frecventelor. 83. Prin logaritmarea mediei geometrice se obtine o medie aritmetica a logaritmarilor factorilor. 84. Media geometrica se obtine prin antilogaritmul din logaritmul mediei geometrice. 85. Antilogaritmul mediei geometrice este o valoare mai mica decat media aritmetica, calculata din valorile reale ale seriei. 86. Daca media este egala cu modul si mediana seria este simetrica. 87. Daca media este mai mica decat modul sau mediana, seria prezinta asimetrie pozitiva. 88. Daca modul sau mediana este mai mare decat media atunci seria prezinta asimetrie negativa. 89. Asimetria absoluta ne prezinta relatia dintre medie si mod. 90. Influenta indicatorilor de pozitie asupra asimetriei este masurata prin coeficientul Gini- Struck. 91. Folosind coeficientul lui Bowley pentru a masura densitatea de repartitie a frecventelor si gradul de asimetrie. 92. Distributia normala este cunoscuta sub numele de curba Gauss-Laplace. 93. Graficul utilizat pentru a reda forma asimetriei este diagrama de structura. 94. Într-o serie statistica coeficientul de asimetrie este de 0,2, atunci avem o puternica asimetrie negativa. 95. Într-o serie statistica masuram influenta factorilor intamplatori in variatia caracteristicii cu dispersia dintre grupe. 96. Actiunea hotaratoare a factorului de grupare asupra variabilei reprezentative este data de marimea coeficientului de determinatie. 97. Factorul de grupare actioneaza puternic asupra rezultatului daca se rspecta relatia R 2 > K Într-o serie statistica suma dispersiilor partiale formeaza dispersia totala a colectivitatii statistice. 99. Din raportul dintre media dispersiilor partiale si dispersia totala se formeaza coeficientul de nedeterminatie Suma celor doi coeficienti de determinatie si de nedeterminatie este egala cu unu Esantionul este considerat reprezentativ si daca nu reproduce structura colectivitatii, in baza unei probabilitati asumate de cercetator Stabilirea reprezentativitatii esantionului se face cu coeficientul de reprezentativitate Important este sondajul aleator simplu pentru ca celelalte tipuri de sondaje sunt doar solutii particulare ale acestui sondaj Sondajul se poate aplica asupra oricarui tip de colectivitate Caracteristica alternativa poate lua orice valori in intervalul [-1; 1] Selectia tipica simpla are in vedere numai numarul de straturi din populatia totala Selectia tipica optima tine seama si de variatia din interiorul fiecarei grupe ale colectivitatii studiate Selectia de serii se face in colectivitatile compuse din unitati complexe În calculul indicatorilor de selectie ai sondajului de serii se foloseste dispersia dintre grupe. ALEGERE 1. Indicatorul Formarea bruta a capitalului (FBC) este exprimat de relatia: a. investitiile nete de capital fix, plus c. formarea neta a capitalului fix, plus amortizarea; plus variatia stocurilor modificarea stocurilor; b. investitii brute de capital fix, plus profit, plus modificarea stocurilor; d. investitiile nete de capital fix, plus exportul net. 2. Soldul contului macroeconomic Crearea veniturilor este: a. Produsul intern net la preturile facturilor; c. Valoarea adaugata bruta; b. Valoarea adaugata neta la preturile pietei; d. Produsul national net la preturile facturilor. 3

4 3. Un agregat macroeconomic ce caracterizeaza nivelul de dezvoltare al economiei nationale este: a. IPC; d. PNN/locuitor; b. IPP; e. volumul productiei totale. c. PIB real; 4. Agregatele macroeconomice se pot calcula in preturile facturilor sau in preturile pietei (pp). Trecerea de la o categorie de preturi la alta se realizeaza prin relatia: a. pf = pp impozite indirecte; d. pf = pp subventiile; b. pf = pp impozite indirecte nete; e. pf = pp + subventiile. c. pf = pp + impozite indirecte; 5. Venitul brut disponibil (VBD) la nivelul economiei nationale se calculeaza: a. VN + A (amortizarea); c. VN + STCS + A; b. VN + STCS (soldul transferurilor curente d. PIB + VN + STCS. in raport cu strainatatea); 6. Soldul Balantei Comerciale se calculeaza: a. raport intre valoarea importului si valoarea d. suma a valorii exportului si cea a exportului; importului; b. diferenta intre cantitatea exportata si cea e. diferenta intre valoarea exportului si cea a importata; importului. c. diferenta intre valoarea importului si exportului; 7. Evolutia in timp a unei SCR nu este explicata de o serie: a. de timp; c. de distributie de frecventa; b. cronologica; d. dinamica. 8. Termenii unei SCR sunt independenti pentru ca: a. unitatea de masura a valorilor SCR este c. sunt valori succesive ale aceluiasi aceeasi; fenomen; b. datele provin din aceeasi sursa; d. se obtin prin aceleasi metodologii de calcul. 9. Indicii sunt inclusi in categoria: a. indicatorilor variatiei; d. indicatorilor asimetriei; b. marimilor relative; e. indicatorilor tendintei centrale. c. marimilor medii; 10. Indicele nu se obtine cand raportam: a. nivelurile inregistrate ale unui fenomen in c. nivelul realizat la cel planificat; momente diferite de timp; b. nivelurile unui fenomen in unitati diferite d. o parte a colectivitatii la total. de spatiu; 11. Indicii sintetici folosesc sisteme de pondere cand: a. valorile individuale nu sunt insumabile c. variabilele folosite sunt cantitative; direct; b. ponderile au caracter obligatoriu; d. variabilele folosite au caracter continuu. 12. Calculul indicilor sintetici, cand avem indicii individuali si valorile in perioada de baza, se face sub forma de: a. medie aritmetica; c. medie geometrica; b. medie armonica; d. raport a doua medii. 13. Din urmatoarele expresii recunoasteti factorul calitativ: a. productia marfa; c. preturile produselor fabricate b. numarul mijloacelor fixe; d. numarul muncitorilor. 4

5 14. Recunoasteti factorul cantitativ din urmatoarele expresii: a. rentabilitate; c. cifra de afaceri; b. productia de bunuri materiale; d. productivitatea muncii. 15. Nu este posibila insumarea termenilor SCR: a. de momente; c. de fluxuri; b. de intervale; d. exprimate in unitati fizice. 16. Trendul unei SCR se determina prin MSM atunci cand: a. indicii cu baza in lant sunt apropiati; c. graficul are un punct de minim; b. modificarile absolute cu baza in lant sunt d. graficul are un punct de maxim. aproximativ egale; 17. Contul sintetic de bunuri are ca sold: a. consumul intermediar; c. volumul investitiilor brute; b. nu are sold; d. productia totala de bunuri. 18. Probleme ce trebuie rezolvate la analiza unei SCR sunt: a) calcularea indicatorilor absoluti, relativi medii; b) extrapolarea; c) analiza sezonalitatii; d) determinarea trendului; e) indicii cu baza in lant. Alegeti combinatia corecta: a. (a, b, c, d); c. (a,e); b. (b, d, e); d. (a, b, d, e). 19. Pozitia unei tari in raport cu restul lumii este reflectata in urmatoarele documente: a) Balanta de plati externe; b) Fondul monetar international; c) Pozitia investitionala internationala; d) Balanta creantelor si angajamentelor externe; e) Manualul balantei de plati. Alegeti combinatia corecta: a. (a, c, e) c. (a, b, e) b. (a, c, d) d. (c, d, e) 20. Pozitia investitionala internationala (PII) cuprinde urmatoarele componente: 1. contul curent 2. administratia publica 3. balanta serviciilor 4. autoritatea monetara 5. sectorul bancar 6. sectorul nebancar 7. balanta veniturilor Alegeti varianta corecta: a. (1, 3, 5, 7); c. (1, 2, 6, 7); b. (2, 4, 5, 6); d. (4, 5, 6, 7). 21. Consumul de capital fix (A) se poate calcula ca diferenta intre: a) PIB si PIN; b) PNB si PNN; c) PIBpp si PPpf; d) FBCF si Investitia bruta; e) investitiile brute si nete. Alegeti combinatia corecta: 5

6 a. (a, b, e); c. (b, c, d); b. (a, b, c); d. (c, d, e). 22. Formarea bruta de capital (FBC) reprezinta: a) investitia neta + amortizarea; b) investitia neta + variatia stocurilor; c) investitia neta + variatia stocurilor + amortizarea; d) investitia bruta + amortizarea; e) investitia bruta + variatia stocurilor. Alegeti varianta corecta: a. (a, b, c, d, e); c. (c, d, e); b. (b, c, e); d. (c, e) 23. Formarea bruta de capital fix (FBCF) reprezinta: a) investitia neta + amortizarea; b) investitia neta + variatia stocurilor; c) investitia neta + variatia stocurilor + amortizarea; d) investitia bruta; e) investitia bruta + amortizarea. Alegeti varianta corecta: a. (a, b, c); c. (a, d); b. (d, e); d. (a, e). 24. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmatoarele metode mecanice: 1. metoda grafica; 2. metoda indicatorului de nivel; 3. metoda mediilor mobile; 4. metoda sporului mediu; 5. metoda indicatorului de volum; 6. metoda indicelui mediu. Alegeti varianta corecta a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6); b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5) c. (1, 3, 4, 6); 25. Diferenta dintre preturile pietei si preturile factorilor o reprezinta: a. impozitele indirecte nete c. impozitele pe produs b. amortizarea d. subventiile 26. PIB este in prezent de mld lei, avand o crestere de 800 mld lei fata de anul precedent. Daca rata inflatiei a fost de 40%, PIB real a crescut cu: a. 2% c. 80% b. 29% d. 40% 27. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt: 1. nivelul mediu; 2. media cronologica simpla; 3. modificarea absoluta medie; 4. ritmul mediu de dinamica; 5. indicele mediu de dinamica; 6. indicatorul mediu de volum. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6); b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4). 28. Trendul unui SCR se determina prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci cand: 6

7 1. modificarile absoluta cu baza in lant sunt aproximativ egale; 2.modificarile indicilor de dinamica cu baza mobila sunt aproximativ egali; 3.cronograma prezinta un punct de maxim; 4.sirul termenilor SCR prezinta in evolutie o progresie geometrica. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2); d. (3, 4); b. (2, 3); e. (1, 4). c. (2, 4); 29. Cunoscand rata inflatiei pe fiecare luna a unui an, putem calcula indicele mediu lunar al preturilor de consum ca: a. medie aritmetica a indicilor lunari ai c. medie geometrica a indicilor lunari ai preturilor de consum preturilor de consum b. suma a ratelor lunare ale inflatiei d. produs al indicilor lunari aui preturilor de consum 30. PIB a crescut cu 50% in valoare nominala si cu 5% in valoare reala. Rata inflatiei a fost: a. 45% c. 43% b. 143% d. 50% 31. Salariul mediu nominal a crescut de la 2,5 mil. lei la 3,75 mil. lei, iar rata inflatiei a fost de 50%. Atunci salariul real: a. a crescut cu 50%; c. a scazut cu 5% b. a scazut cu 50% d. a ramas constant 32. Trecerea de la conceptul intern la conceptul national in cadrul conturilor macroeconomice se face cu contul: a. contul 2 Crearea veniturilor; c. contul 1 Productie; b. contul 3 Repartitia veniturilor; d. in nici unul din conturile mentionate. 33. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt: 1. subiectul 4. indicatorii cuprinsi in tabel 2. predicatul 5. sursa datelor 3. macheta tabelului Alegeti una din combinatiile: a. (1, 2, 3, 5); c. (4, 5) b. (1, 2, 4); 34. Gruparea judetelor Romaniei dupa numarul total al angajatilor cu studii superioare din ultimii 10 ani este o: a. grupare teritoriala d. grupare dupa o caracteristica de tip calitativ b. grupare cronologica e. grupare combinata c. grupare dupa o caracteristica numerica 35. Presupunem o firma ce produce trei produse similare, doreste sa compare, prin intermediul reprezentarilor grafice, ponderea vanzarilor pe produse in totalul vanzarilor, in doi ani consecutivi. Reprezentarea grafica va fi: a. histograma frecventelor relative d. corelograma b. diagrama de structura e. diagrama prin suprafete c. cronograma 7

8 36. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este: a. varianta pozitiva cea mai mare d. varianta care minimizeaza dispersia b. varianta negativa, dar maxima in valoare e. varianta care inregistreaza cea mai mare absoluta abatere absoluta fata de medie. c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie 37. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit, in cazul culegerii datelor prin: a. recensamant d. rapoarte statistice b. sondaje statistice e. monografii statistice c. abchete statistice 38. Stabilirea precisa si clara a scopului unei observari statistice, totala sau partiala, nu prezinta importanta pentru: a. delimitarea obiectului de observare c. stabilirea scopului cercetarii statistice b. definirea unitatilor de observare d. stabilirea programului propriu-zis al observarii 39. Ancheta statistica: a. este o metoda de observare totala d. este o metoda de observare partiala, care se bazeaza pe obligativitatea completarii chestionarelor b. este o metoda de observare partiala, care e. mai este denumita si sondaj statistic numai intamplator indeplineste conditia de reprezentativitate c. este o metoda de observare partiala, care in mod obligatoriu trebuie sa indeplineasca conditia de reprezentativitate 40. Recensamantul ca metoda de observare statistica: a. nu presupune culegerea datelor de la toate c. se incadreaza in sfera intrebarilor cu unitatile populatiei statistice caracter permanent b. are exclusiv un caracter demografic d. se organizeaza cu o anumita periodicitate 41. Statistica se ocupa de acele fenomene: a. care se produc la o anumita unitate de observare d. care se produc intr-un numar mare de cazuri, prezinta in producerea lor anumite regularitati si care pot fi denumite fenomene de masa b. care se produc in mod identic e. care au la origine un singur factor de influenta c. exclusiv tehnice 42. Scala de interval: a. are toate caracteristicile scalelor ordinale si de raport b. are toate caracteristicile scalelor ordinale si in plus, distanta sau diferenta intre doua numere ale scalei, are semnificatie concreta c. prezinta multe din caracteristicile scalei ordinale d. mai este numita si scala de raport sau scala discreta 8

9 43. Care din observarile statistice au un caracter permanent: a. anchetele in gospodarii d. inregistrarile casatoriilor, natalitatii, mortalitatii etc. b. rapoartele statistice e. recensaminte statistice c. statisticile fiscale 44. O medie calculata dintr-un sir de valori individuale este reprezentativa daca: a. s-au utilizat fracventele absolute de d. sirul de valori este structurat pe intervale aparitie a valorilor individuale de grupare egale b. sirul de valori individuale este omogen e. s-a utilizat media aritmetica c. unul din coeficietii de asimetrie ia valori in intervalul [-1, 1] 45. Formula lui Sturges se poate aplica pentru determinarea: a. amplitudinii variatiei unei caracteristici c. numarul de grupe b. valorii maxime dintr-un set de date d. numarul de caracteristici 46. Daca in urma gruparii unui set de date pe intervale egale de variatie se obtin frecvente nule, atunci se recomanda: a. sa se regrupeze datele, dupa o alta caracteristica b. se utilizeaza distributia obtinuta netinand cont de frecventele nule c. se regrupeaza datele, marind numarul de intervale de variatie d. se regrupeaza datele marind dimensiunea intervalului 47. Ordinea in care sosesc alergatorii unui maraton, reprezinta o variabila statistica ale carei valori pot fi masurate pe o scala: a. nominala d. de interval b. proportionala e. cardinala c. ordinala 48. Salariul net pentru 50 de angajati ai unei firme se masoara pe o scala: a. ordinala c. de interval b. nominala d. de raport 49. Daca variabila inregistrata prezinta un numar mare de valori individuale distincte se recomanda: a. gruparea pe variante c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea combinata d. gruparea pe tipuri calitative 50. Daca variabila inregistrarilor prezinta un numar redus de variante se recomanda: a. gruparea combinata c. gruparea pe intervale de variatie b. gruparea pe variante d. gruparea pe intervale neegale de variatie 51. Daca se urmareste structura colectivitatii simultan dupa doua caracteristici, alegem: a. gruparea pe variante c. gruparea combinata b. gruparea simpla d. gruparea pe tipuri calitative 52. Determinarea trendului unei SCR se poate face cu urmatoarele metode mecanice: 1. metoda grafica; 9

10 2. metoda indicatorului de nivel; 3. metoda mediilor mobile; 4. metoda sporului mediu; 5. metoda indicatorului de volum; 6. metoda indicelui mediu. Alegeti varianta corecta a. (1, 2, 5, 6); d. (2, 4, 6); b. (3, 4); e. (1, 3, 4, 5) c. (1, 3, 4, 6); 53. Diferenta dintre preturile pietei si preturile factorilor o reprezinta: a. impozitele indirecte nete c. impozitele pe produs b. amortizarea d. subventiile 54. Consumul final cuprinde: a. consumul privat c. consumul statului b. consumul privat si consumul public d. consumul populatiei si variatia stocurilor 55. Excedentul net de exploatare cuprinde: a. dobanda si renta d. dobanda, renta si impizitul pe profit b. dobanda, renta si profitul brut e. renta, dobanda neta, dividente, impozit pe profit, profit brut c. dividende, impozit pe profit si profit nedistribuit 56. În ce indicatori macroeconomici sunt incluse consumurile intermediare: a. VN d. PNB b. PIB e. PGB c. PIN 57. PIB este in prezent de mld lei, avand o crestere de 800 mld lei fata de anul precedent. Daca rata inflatiei a fost de 40%, PIB real a crescut cu: a. 2% c. 80% b. 29% d. 40% 58. Într-o SCR suficient de mare se pot identifica mai multe componente: 1. variatii sezoniere; 2. variatii periodice; 3. oscilatii economice; 4. oscilatii periodice ciclice; 5. variatii accidentale; 6. variatii financiare. Alegeti varianta corecta: a. (1,2, 3, 4); c. (2, 3, 5, 6); b. (1, 2, 4, 5); d. (3, 4, 5, 6). 59. Dintre indicatorii absoluti ai SCR enumeram: 1. indicatorul de nivel; 2. modificarea absoluta; 3. indicatorii de structura; 4. ritmul sporului; 5. indicatorl de volum. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2, 5); c. (3, 4, 5); b. (2, 3, 5); d. (2, 3, 4). 60. Indicatorii relativi ai SCR sunt: 10

11 1. indicatorii de pozitie; 2. indicele de dinamica; 3. ritmul mediu de dinamica; 4. modificarea medie absoluta; 5. ritmul de modificare relativa absoluta a 1% din ritmul de crestere. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2, 3); c. (2, 3, 4); b. (2, 5, 6); d. (2, 4, 6) 61. Indicatorii medii ai SCR de intervale sunt: 1. nivelul mediu; 2. media cronologica simpla; 3. modificarea absoluta medie; 4. ritmul mediu de dinamica; 5. indicele mediu de dinamica; 6. indicatorul mediu de volum. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2, 5, 6); c. (2, 4, 5, 6); b. (1, 3, 4, 5); d. (1, 2, 3, 4). 62. Determinarea trendului SCR prin metoda mediilor mobile se realizeaza cand: a. fenomenul prezinta o evolutie aproximativ d. indici de dinamica cu baza mobila prezinta exponentiala; valori apropiate intre ele; b. fenomenul evolueaza sub forma unei e. nu se pot aplica metode analitice de progresii aritmetice; ajustare. c. variatia termenilor seriei prezinta evidente regularitati ciclice; 63. Componenta ciclica apare ca urmare a actiunii: a. factorilor sezonieri; d. factorilor ce determina fazele de contractie si relaxare a fenomenelor; b. factorilor aleatori; e. nu exista aceasta componenta. c. tendintelor economice; 64. Componenta sezoniera a unui SCR apare ca rezultat al actiunii: a. fluctuatiile legate de anotimp, sau de c. variatiilor repetate sistematic; trimestru, luna, saptamana; b. fluctuatiile ciclice; d. compomenta sezoniera nu exista. 65. Trendul unui SCR se determina prin MIM (metoda indicelui mediu) atunci cand: 1. modificarile absoluta cu baza in lant sunt aproximativ egale; 2.modificarile indicilor de dinamica cu baza mobila sunt aproximativ egali; 3.cronograma prezinta un punct de maxim; 4.sirul termenilor SCR prezinta in evolutie o progresie geometrica. Alegeti varianta corecta: a. (1, 2); d. (3, 4); b. (2, 3); e. (1, 4). c. (2, 4); 66. Valorile ajustate ale SCR pot fi fata de cele inregistrate: a. <; d. = ; b. >; e. <, = >. c. <, >; 67. Indicele mediu de dinamica se calculeaza ca: a. medie geometrica, indiferent de indicii de d. medie armonica a indicilor de dinamica cu dinamica cu baza mobila; baza mobila; b. medie geometrica, numai daca indicii de e. medie aritmetica a indicilor de dinamica dinamica cu baza fixa au valori apropiate; cu baza mobila; 11

12 c. medie geometrica, numai daca indicii de dinamica cu baza mobila au valori apropiate; 68. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de: 1.interpolare a termenilor unei SCR; 2. determinare a tendintei de evolutie a seriei SCR; 3. stabilirea unor termeni viitori situati in afara orizontului de analiza; 4. determinarea unui interval de incredere pe baza unui model de analiza; 5. prelungirea valorilor unei SCR dincolo de perioada de analiza pe baza unui model de analiza si introducerea variabilei timp. Alegeti varianta corecta: a. (1, 5); d. (3, 5); b. (2, 3); e. (1, 2). c. (3, 4); 69. Metoda restului nedescompus pentru a masura influentele izolate ale factorilor unui fenomen complex va lua in considerare: a. ponderile perioadei curente ale factorului d. ponderile perioadei de baza ale factorului calitativ; calitativ; b. ponderile perioadei de baza ale factorului e. ponderile perioadei curente ale factorului cantitativ; cantitativ; c. ponderile perioadei de baza indiferent de natura calitativa sau cantitativa a factorului izolat; 70. Cunoscand rata inflatiei pe fiecare luna a unui an, putem calcula indicele mediu lunar al preturilor de consum ca: a. medie aritmetica a indicilor lunari ai preturilor de consum c. medie geometrica a indicilor lunari ai preturilor de consum b. suma a ratelor lunare ale inflatiei d. produs al indicilor lunari aui preturilor de consum 71. Ce indicatori macroeconomici includ amortizarea: a. PIN d. nici unul b. PNB e. toti c. VN 72. Impozite nete nu pot fi incluse niciodata in: a. VN d. PIB b. PNB e. PIN c. PNN 73. În economia nationala, PIB se poate stabili conform relatiei: a. consum privat + consum guvernamental = c. consum privat + consumul statului + consum total + formarea bruta de capital investitiile nete de capital fix + fix + modificarea stocurilor = utilizarea modificarea stocurilor + exportul = finala a bunurilor si serviciilor; utilizarea bunurilor si serviciilor ce b. consumul privat + consum guvernamental + investitiile brute de capital fix + modificarea stocurilor + exportul net = utilizarea finala a bunurilor si serviciilor ce compun PIB; compun PIB; d. consumul statului + investitii brute de capital exportul de bunuri si servicii importul de bunuri si servicii utilizarea finala a bunurilor = = utilizarea bunurilor si serviciilor ce compun PIB. 74. Deflatorul Produsului Intern Brut este: a. indicele de preturi de tip Laspeyres; d. indicele de preturi de tip Paasche; b. indicele volumului fizic de tip Paasche; e. indicele valorii. c. indicele de preturi de tip Fischer; 12

13 75. Trecerea de la venitul national la venitul disponibil se realizeaza prin contul: a. contul de repartitie a veniturilor; d. contul de finantare; b. contul de modificare a patrimoniului; e. nu se realizeaza in cadrul unui anumit cont macroeconomic c. contul de redistribuire a veniturilor; 76. Contul macroeconomic VENITURI isi formeaza resursele din: a. amortizarea (A) si PIN pp ; d. PIB pp si impozitele indirecte; b. PIB pp si subventiile de exploatare (S V ); e. amortizarea (A), PIB pp si subventiile de exploatare (S V ). c. amortizarea (A) si impozitele indirecte pe produse se impozitele pe importuri; 77. Dintre conturile macroeconomice ale SCN, nu are sold: a. contul de repartitie a veniturilor; d. contul de creare a veniturilor; b. contul de productie; e. contul de modificare a patrimoniului. c. contul sintetic de bunuri; 78. Agregatele macroeconomice se calculeaza: a. in unitati fizice; c. exclusiv in preturile pietei; b. exclusiv in preturile facturilor; d. in preturile facturilor si in preturile pietei. 79. Elementele obligatorii ale unui tabel statistic sunt: 1. subiectul 4. indicatorii cuprinsi in tabel 2. predicatul 5. sursa datelor 3. macheta tabelului Alegeti una din combinatiile: a. a(1, 2, 3, 5); c. c(4, 5) b. b(1, 2, 4); RĂSPUNS NUMERIC 1. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 1. Se cunosc urmatoarele date: -mld. lei Indicatori Notatia Consumul privat CP Consumul guvernamental CG Formarea bruta de capital fix FBCF Modificarea stocurilor S Exportul E Import I Calculati: PIB prin metoda utilizarii finale pentru 2002 si Se cunosc urmatoarele date: Indicatori Notatia Valoare mld. lei 1. Valoarea bunurilor produse VP ind. pf in industrie pret factor 2. Consum intermediar in CI ind. pf industrie pret factor 3. Valoare adaugata bruta in VAB nind. pf

14 ramuri neindustriale pret factor 4. Impozite indirecte I ind Subventii S Armotizarea capitalului fix A 550 Calculati PIN (Produsul Intern Net) in preturile pietei si in preturile facturilor. 3. Consumul de apa potabila (litri/locuitor) intr-o localitate, a cunoscut urmatoarea evolutie: Anii Consumul Calculati sistemul de indicatori medii ce caracterizeaza seria SCR data:. Tastati raspunsul ca valoare numerica intreaga separate prin semnul / (se aproximeaza dupa regula generala). Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 4. Se cunosc urmatoarele date privind evolutia numarului de abonamente telefonice particulare in perioada : Anii Numar de abonamente telefonice Consideram ca fenomenul evolueaza linear, calculati valorile teoretice ( ŷ t ) de estimare a tendintei centrale a SCR analizata. Rezultatul va fi o valoare numerica intreaga (aproximatie normala la intreg). Valorile se separa prin semnul /. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 5. Pe baza unei SCR cu evolutie liniara in perioada , cu termeni consecutivi, ce poate fi exprimata prin functia: ŷ t = t, extrapolati valorile teoretice ŷ t pentru anii: 2004, 2005, Rezultatul va fi o valoare numerica intreaga (se aproximeaza la intreg dupa regula generala). Valorile se separa prin semnul /. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 6. De la un punct de desfacere a unei S.C. avem urmatoarele date: Produse Valoarea vanzarilor in Modificarii volumului fizic perioada de baza (mil. lei) q r 1/ 0 % - v 0 - P P Calculati modificarea absoluta totala a vanzarilor in perioada curenta fata de cea de baza, datorita modificarii volumului fizic ( ) v q / 0 1 (mil. lei): Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 7. Se cunosc urmatoarele date: Unitate Valoarea productiei (mil. lei) Modificarii a preturilor a v 0 v p 1 r 1/ 0 (%) A ,3 14

15 B ,8 Calculati dinamica modificarii relative pe seama modificarii volumului fizic al productiei, care a fost de v ( q ) I (%) =? 1 0 Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 8. Se cunosc urmatoarele date: PNB pp = 2000 u.m. Amortizarea (A) = 900 u.m. Venitul national (VN) = 1000 u.m. Subventii (S) = 400 u.m. Calculati marimea Impozitele indirecte nete ( ). Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 9. Se cunosc urmatoarele date: -mld. lei Indicatori Notatia Consumul privat CP Consumul guvernamental CG Formarea bruta de capital fix FBCF Modificarea stocurilor S Exportul E Import I Calculati: formarea bruta de capital (FBC) in 2002 si Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 10. Se cunosc urmatoarele date: -mld. lei Indicatori Notatia Consumul privat CP Consumul guvernamental CG Formarea bruta de capital fix FBCF Modificarea stocurilor S Exportul E Import I Calculati: exportul net (EN) in 2002, Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 11. Se cunosc urmatoarele date: Indicatori Notatia Valoare mld. lei 1. Valoarea bunurilor produse VP ind. pf in industrie pret factor 2. Consum intermediar in CI ind. pf industrie pret factor 3. Valoare adaugata bruta in ramuri neindustriale pret VAB nind. pf

16 factor 4. Impozite indirecte I ind Subventii S Armotizarea capitalului fix A 550 Calculati PIB (Produsul Intern Brut) in preturile pietei si in preturile facturilor. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 12. Se cunosc urmatoarele date: PNB pp = 1000 u.m. Amortizarea (A) = 300 u.m. Impozitele indirecte (I ind ) = 100 u.m. Subventii de exploatare (S) = 60 u.m. Venitul national (VN) este: Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 13. Se cunosc urmatoarele date: Produsul National Brut (PNB pp ) in preturile pietei = 1800 u.m. amortizarea capitalului fix (A) = 700 u.m. venitul national (VN) = 600 u.m. subventii de exploatare = 100 u.m. Calculati marimea Impozitelor indirecte nete care este de: Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 14. Se cunosc urmatoarele date despre resursele PIB pentru anul 2004 (miliarde lei): industrie: agricultura, silvicultura: constructii: servicii: ajustare pentru serviciile bancare: impozite si subventii pe produs: valoarea adaugata bruta: Se cere valoarea produsului intern brut (P.I.B.) pentru anul 2004, care va fi Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 15. O firma are in semestrul I, urmatoarele stocuri: Data Stoc Calculati stocul mediu al semestrului I al acestei serii de momente. Nota: Raspunsul este o valoare numerica intreaga rotunjita normal daca nu se specifica altceva. Pentru mai multe valori folositi separator semnul /. Nu folositi unitati de masura sau alte semne specifice. Respectati 16. Se dau urmatoarele date referitoare la repartitia salariatilor dupa vechimea in munca: Gruparea salariatilor dupa vechimea in munca Numarul salariatilor

17 peste 30 3 TOTAL Calculati: limitele intervalului al 7-lea (puneti limitele intervalului separate prin liniuta ); media distributiei de frecventa (media se trece cu o zecimala separata prin virgula de partea intreaga). 17. O banca studiaza clientii incerti din firme cu care lucreaza, studiu din care s-a realizat urmatoarea distributie statistica: Grupe de firme dupa Nr. firme nr. clientilor incerti Total 40 Determinati valoarea medie a clientilor incerti folosind o medie corespunzatoare. 18. În urma unei anchete statistice asupra productivitatii muncii pentru 50 de firme s-au obtinut urmatoarele date: Grupe de firme dupa Nr. firme productivitatea muncii Total 50 Determinati valoarea medie a productivitatii muncii celor 50 de firme printr-o medie adecvata. 19. Un studiu asupra vechimii salariatilor la o firma arata urmatoarea situatie a celor 15 salariati: 3, 5, 1, 7, 2, 3, 4, 9, 12, 7, 3, 2, 1, 15, 20. Efectuati o grupare simpla de 5 intervale de grupare cu variatie continua in functie de vechimea in munca si determinati vechimea medie printr-o metoda adecvata. Observatie : Limitele intervalului se separa prin liniuta fara spatii apoi se separa prin /. 20. Pentru distributia salariatilor unei firme dupa productia individuala obtinuta (mil. lei) determinati gradul de asimetrie al distributiei (Cas coeficientul lui Pearson): Grupe de salariati dupa Nr. salariati productia individuala sub

18 Total 32 Obs. Coeficientul se va trece cu doua zecimale (rotunjire la a doua zecimala). 21. Studiul asupra productivitatii (lei/min) pentru 5 firme se prezinta astfel: Firma Productivitatea Total 50 Determinati variatia seriei statistice folosind dispersia ó 2 si abaterea standard ó. 22. Studiul asupra productivitatii (lei/min) pentru 5 firme se prezinta astfel: Firma Productivitatea Total 50 Determinati gradul de omogenitate (v) al seriei. 23. S-a efectuat un sondaj aleatoriu de 10% din colectivitatea totala asupra a 100 oameni de afaceri. Ei au raspuns la intrebarea: Actualul sistem legislativ este in favoarea investitorului autohton?. Frecventa relativa a raspunsurilor afirmative a fost de 5,5%, iar rezultatele sondajului au fost garantate cu o probabilitate de 0,9973 (z = 3). Determinati intervalul de incredere in care se incadreaza frecventa raspunsurilor afirmative (pentru sondajul repetat si nerepetat) Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice cu o zecimala (separate de intreg prin virgula si rotunjite normal la prima zecimala) ce se vor separa cu semnul liniuta. 24. Cunoastem distributia productiei medii zilnice a salariatilor unei firme, care se grupeaza in 3 grupe tipice de vechime. Din fiecare grupa se selecteaza intamplator 10% pentru a forma un esantion de forma: Nr. Colectivitate selectie salariati Nr. Productia Dispersia salariati medie I II III Total Grupe de salariati dupa vechime 18

19 Determinati limitele intre care se va incadra productia medie, daca rezultatele vor fi garantate cu o probabilitate de 0,9545 (z = 2). Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice fara zecimale ce se vor separa cu semnul liniuta. 25. Daca avem urmatoarea distributie combinata pe grupe tipice dupa vechime a productiei medii a salariatilor unei firme ce formeaza un esantion de 10% aleatoriu: Grupe tipice dupa vechime Nr. salariati esantion Greutatea specifica a productiei in selectie I 60 0,06 II 160 0,045 III 80 0,025 Total Determinati procentul maxim al rebuturilor in esantion cu o probabilitate φ ( z ) = 0, 9545 (z = 2). Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice cu doua zecimale (separate de intreg prin virgula si rotunjite la a doua zecimala) Daca se cunoaste in cadrul unui sondaj: σ x = 185; = 1,58; z= 3 x iar distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel: Grupe tipice dupa vechime Nr. total de salariati, au colectivitati I 600 II III 800 Total Determinati volumul esantionului si-l repartizati pe subesantion proportional. 27. Daca se cunoaste in cadrul unui sondaj: 2 σ x = 185; = 1,58; z= 3 x iar distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel: Grupe tipice dupa vechime Nr. total de salariati, au colectivitati I 600 II III 800 Total Determinati volumul esantionului si-l repartizati pe subesantioane optim, daca stim ca abaterile standard pe cele 3 grupe tipice au fost (9, 16, 11). 28. Pentru o firma cu 150 salariati cunoastem urmatoarele date: 19

20 Grupe de salariati dupa vechime Nr. salariati Timpul mediu nelucrat (min) Abaterea standard pentru timpul nelucrat (min) , , ,6 Total Aratati in ce masura variatia timpului nelucrat se datoreaza deosebirilor privind vechimea in munca (R 2 ). 29. Aratati intensitatea legaturii liniare dintre cele doua variabile (r xy ): Cheltuielile de publicitate (mil. lei) Valoarea vanzarilor (mil. lei) Obs. Limitele intervalului de incredere se trec ca valori numerice cu doua zecimale (separate de intreg prin virgula si rotunjite la a doua zecimala). 30. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa in interval. Determinati: Limita inferioara a clasei a 3-a; Centrul de interval a clasei a 5-a; Marimea intervalului clasei a 4-a; Clasa cu frecventa absoluta cea mai mare. Obs. Limitele intervalului separate prin liniuta. 31. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Nota: Limita inferioara inclusa in interval. Determinati: Centrul intervalului pentru clasa a 3-a; Frecventa relativa (%) a primei clase; Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme TOTAL 40 20

21 Procentul (%) firmelor care au o CA > 80 mil. lei; Procentul (%) firmelor care au o CA < 120 mil. lei. 32. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa in interval. Determinati: Frecventele absolute cumulate descrescator; Centrul de interval (X i ) al clasei a IV-a ; Frecventele relative procentuale (%) a claselor a II-a si a V-a. 33. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 40 de firme se prezinta astfel: Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme TOTAL 40 Nota: Limita inferioara inclusa in interval. Determinati: Frecventele absolute cumulate crescator; Centrul de interval (X i ) al clasei a III-a ; Frecventele relative procentuale (%) a claselor a I-a si a IV-a. 34. Pentru seria statistica simpla data: 30, 8, 20, 17, 10, 25, 5, precizati: valoarea mediei aritmetice ( X ); valoarea medianei (Me); valoarea modala (Mo); Obs. Daca se poate calcula Mo treceti valoarea numerica, in caz contrar scrieti NU. 35. Calculati pentru o serie statistica simpla: 30, 8, 20, 100, 50, 17, 5; media aritmetica ( X ) si mediana (Me) precizand care dintre ele reprezinta corect seria (scrieti simbolul pentru medie, doar X, iar pentru mediana Me. 36. Distributia studentilor unei grupe dupa nota obtinuta la disciplina va fi: Nota Total Nr. studenti

22 Calculati valoarea celor trei quantile Q 1, Q 2, Q Distributia studentilor se prezinta astfel: Nota Total Nr studenti Calculati: valoarea modala (Mo); decilele (D 1, D 5, D 9 ) 38. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) Nr. de firme Total 50 Calculati: valoarea mediei aritmetice ( X ); valoarea medianei (Me); valoarea modala (Mo). 39. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) Nr. de firme Total 50 Calculati: cuartilele (Q 1, Q 2, Q 3 ); valoarea modala (Mo). 40. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 50 de firme: Capital social (mild. lei) Nr. de firme Total 50 Determinati: valoarea modala (Mo); decilele (D 1, D 5, D 9 ) 22

23 41. Se cunosc urmatoarele date despre vechimea a 30 salariati ai unei firme: 28, 13, 17, 24, 16, 5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12. Determinati: valoarea amplitudinii absolute (A); marimea intervalului de grupare (h); limitele intervalelor de grupare, daca gruparea se face pe 5 intervale egale. Obs. Limitele intervalului separate prin liniuta. 42. Se cunosc urmatoarele date despre vechimea a 30 salariati ai unei firme: 28, 13, 17, 24, 16, 5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12. Determinati: limitele intervalelor de grupare, daca gruparea se face pe 5 intervale egale, cu variatie continua; frecventele absolute corespunzatoare (n). Obs. Limitele intervalului separate prin liniuta. 43. Se cunosc urmatoarele date despre vechimea a 30 salariati ai unei firme: 28, 13, 17, 24, 16, 5,18, 17, 10, 12, 20, 6, 17, 1, 21, 9, 16, 19, 18, 4, 15, 7, 17, 3, 11, 8, 23, 19, 17, 12. Determinati: frecventele absolute, dupa ce veti grupa pe 5 intervale egale cu variatie continua; frecventele cumulate descendent; frecventele relative procentuale (%) ale claselor 2 si Distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel: Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariati Total 45 Determinati: valoarea vechimii medii ( X ); valoarea mediana a vechimii (Me); valoarea modala a vechimii (Mo). 45. Distributia salariatilor dupa vechime se prezinta astfel: Gruparea salariatilor dupa vechime Nr. salariati Total 45 Determinati: 23