MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:
|
|
- Ξένη Αντωνόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: SIMPATOMIMETICELE Şerban Bubenek 79 I. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV): elemente de anatomie şi fiziologie SNV acţionează pe cale nervoasă şi umorală în scopul: a. modulării funcţiilor organice la nivel: cardiac (frecvenţă, forţă de contracţie), vascular (diametrul vaselor), musculatura netedă (bronşică,gastro-intestinală, vezica urinară, pupilară: producând relaxare sau contracţie) b. modulării unor funcţii secretorii exocrine (glande salivare, lacrimale, nazale) c. modulării activităţii metabolice (glicogenoliza, lipoliza) SNV este controlat de către centrii nervoşi din măduva spinării, trunchiul cerebral şi hipotalamus, aflaţi la rândul lor sub control central (cu precădere în cortexul limbic). I.A. Sistemul nervos vegetativ simpatic (SNVS) SNVS îşi are originea în neuroni situaţi în măduva spinării între nivelele T1 L2. Axonii acestor neuroni (fibre preganglionare) părăsesc măduva spinării pe calea rădăcinilor anterioare şi fac sinapsă cu neuronii din lanţurile ganglionare simpatice paravertebrale dar şi în alţi ganglioni (celiac, mezenterc, hipogastric). Din staţia ganglionară pleacă alţi axoni (fibrele postganglionare) fie ca nervi simpatici (care inervează viscerele) fie ca nervi spinali (care inervează musculatura netedă din reţeaua vasculară periferică şi glandele sudoripare). Congres SRATI 2010
2 80 În ceea ce priveşte nervii simpatici care inervează musculatura netedă vasculară: fibrele care inervează rinichiul, intestinul, splina şi pielea sunt vasoconstrictoare, iar cele care inervează vasele cerebrale, coronare şi de vasele de la nivelul musculaturii scheletice sunt predominent vasodilatatoare: astfel stimularea simpatică, produce vasoconstricţie dar şi redistribuţie. Din punct de vedere farmacologic, toate fibrele preganglionare simpatice sunt colinergice (au ca neurotransmiţătoer: acetilcolina- ACH care acţionează pe receptorii de tip nicotinic). Toate fibrele simpatice postganglionare sunt adrenergice (au ca neurotransmiţător noradrenalina NoAD, adrenalina AD este prezenta în cantităţi minimale) cu exccepţia fibrelor postganglionare care inervează glandele sudoripare, muşchii piloerectori şi unele vase sanguine (acestea sunt colinergice). La nivelul medulosuprarenalei, stimularea fibrelor preganglionare produce elibererea în circulaţie de catecolamine: % AD iar NAD în cantităţi foarte mici. În organism, sinteza celor trei catecolamine naturale (AD,NAD si dopamina) începe de la fenilalanina. După eliberarea la nivelul terminaţiilor nervoase presinaptice, NAD urmează 3 căi: - 80 % re-captare (re-uptake) în terminaţia nervoasă - trecere în circulaţie - metabolizare Recaptarea în terminaţiile nervoase presinaptice (uptake1) este o sursa importantă de NAD, care se adaugă sintezei, se face prin transport activ şi implică 2 sisteme: - sistemul responsabil de preluarea în citoplasmă - sistemul responsabil de transportul din citoplasmă în veziculele de depozitare Sistemele de transport activ necesită prezenta Mg++ si ATP şi sunt accelerate de Li+ şi blocate de antidepresivele triciclice şi cocaină. La nivelul musculaturii netede mai există şi un al doilea tip de recaptare: re-captarea postsinaptică (uptake 2) care ar fi decisiv pentru sfarsitul acţiunii AD, eliberată din MSR. Catecolaminele eliberate de către MSR şi terminatiile nervoase, trec în circulaţie unde sunt metabolizate rapid în ficat, rinichi, intestin cu ajutorul a două enzime MAO (monoaminoxidaza) şi COMT (catecolamintransferaza) iar metaboliţii lor (acidul vanil-mandelic, metanefrina, normetanefrina) sunt eliminaţi prin urină. Subiecte şi lectori pentru cursurile EDA
3 Catecolaminele acţionează prin intermediul receptorilor adrenergici-ra (tip α cu subtipurile α1 şi α2, tip β cu subtipurile β1 şi β2, dopmaminergici cu subtipurile DA1 şi DA2) de la nivelul diverselor ţesuturi iar efectele stimulării lor sunt evidenţiate în tabelul 1. Exista şi un receptor β3, 3 subtipuri de α1 si α2 şi alte 5 subtipuri DA: nu cunoaştem rolul lor. Tabelul 1. ORGAN CORD ARTERE Receptor şi Efect organic β1, β2, DA1: FC, forţă contracţie, automatism, cronotropism, excitabilitate α.1 creştere: forţă contracţie β1: vasodilataţie coronariană β2: vasodilataţie în musculatura sheletică α1 şi α2: vasoconstricţie (coronariană, pulmonară, renală,splahne, piele, musc. scheletică) 81 VENE Plămân Stomac-intestin Rinichi Ficat Vezica urinară Uter Pancreas Ochi Trombocit Adipocite DA1 şi β2: vasodilataţie renală şi splahnică α1 şi α2: vasoconstricţie β2: vasodilataţie β2: bronhodilataţie şi inhibiţia secreţiilor α1: bronhoconstricţie α1, α2, β2: scăderea motilităţii α1, α2,: contracţia sfincterelor, inhibiţia secreţiior β: stimularea secreţiei de renină β2, α: glicogenoliză β2: gluconeogeneză α: contracţia sfincterului β2: relaxarea detrusorului α1: contracţie uterină β2: relaxare uterină β2: creşterea secreţiei de insulină α1, α2: scăderea secreţiei de insulină α1: Midriază + relaxarea musc. ciliare α2:iniţiere agregare trombocitară β 3: lipoliză Congres SRATI 2010
4 Faţă de concepţia clasică care a categorisit receptorii în α şi β în funcţie de efectele adrenalinei, concepţia modernă împarte receptorii adrenergici în funcţie de efectele periferice ale fiecărui agonist al receptorilor adrenergici. Astfel, AD şi NAD sunt echipotente pe β1, dar receptorii β2 sunt mai sensibili la AD decât la NAD. Receptorii α1 sunt responsabili de cele mai multe efecte periferice ale NAD deşi atât AD cât şi NAD sunt agonişti pe ambele tipuri de receptori α. 82 Receptorii α: α1 sunt postsinaptici iar cei α2 predominent presinaptici (α2 răspund la AD circulantă, inhiba activitatea nervoasa SNVS iar stimularea centrala α2 deprima descărcarea SNVS şi produce: scăderea DC, FC, RVS, contractilităţii, returului venos). Există şi receptorii α2 postsinaptici care sunt prezenţi în SNC (produc hiperpolarizare) dar şi la nivel trombocitar (provoacă agregare plachetară). Receptorii β: - receptorii β1 sunt postsinaptici (raspund la NAD) - receptorii β2 sunt presinaptici (răspund la catecolaminele circulante şi astfel modulează activitatea SNVS prin creşterea eliberării neuronale de NAD) - receptorii β3 se gasesc în adipocite Receptorii DA: DA1 sunt presinaptici şi se găsesc în musculatura netedă vasculară (renal, splahnic, coronarian, cerebral) şi produc vasodilataţie, dar şi în tubii renali unde produc inhibiţia reabsorbţiei sodiului şi stimularea diurezei. Receptorii DA2 presinaptici inhibă eliberarea de dopamină. Reamintim că în structura SNVS exista şi fibre postganglionare care nu sunt adrenergice ci sunt colinergice (glandele sudoripare, muşchii piloerectori şi unele arteriole din piele, muşchi striaţi). Există şi receptori colinergici neinervaţi (la nivelul musculaturii netede vasculare) care răspund doar la agonişti circulanţi, efectele colinergice pe vase sunt minime, dar sunt implicaţi în atacul vago-vagal. RA sunt structuri proteice constând dintr-o matrice hidrofobă transmembranară şi un lanţ intracelular (acesta face diferenţa între tipul α şi tipul β) legat da proteinele G membranare. Proteinele G mediază geneza sistemelor de tip al 2 lea mesager (enzimele: adenilat ciclaza-ac, fosfodiesteraza-fde si canalele ionice de Ca++ si K+) care produc activarea mecanismelor intracelulare. Subiecte şi lectori pentru cursurile EDA
5 Există diferenţe între mecanismele intracelulare declanşate de activarea diferitelor tipuri de RA. Astfel, stimularea receptorilor β1 si β2, activează proteina Gs care va activa AC iar aceasta la rândul ei va creşte concentratia de AMPc. Apoi AMPc va activa enzimele intracelulare (al 3 lea mesager) care vor modifica în final funcţia celulară. La nivel cardiac al 3 lea mesager este proteinkinaza activată de catre AMPc, care va produce fosforilarea canalelor de Ca++ şi consecutiv intrarea unei cantităţi mari da Ca++ şi va produce în final contracţie miocardică. Stimularea RA α1 (de exemplu in musculatura netedă vasculară) nu modifică concentraţia de AMPc, dar activeaza proteina Gq care activeaza fosfolipaza C membranară(fcm). FCM va hidroliza PIP2 (fosfatidininozitolul) în inozitoltrifosfat (PIP3) care produce modificări în legarea şi concentraţia Ca++ intracelular. Stimularea RA α2 (ca şi stimularea receptorilor colinergici M2) activeaza proteina Gi care va inhiba AC şi în final canalele de Ca++, dar activează canalele de K+, fosfolipazele C şi A2. 83 I.B. Sistemul nervos vegetativ parasimpatic (SNVP) SNVP îşi are originea în neuronii motori ai perechilor de nervi cranieni III,VII,IX,X, în trunchiul cerebral şi în măduva spinării la nivel sacrat. Axonii acestor neuroni (fibre preganglionare colinergice) sunt fibre lungi ce ajung în imediata vecinătate a organelor inervate unde fac sinapsă cu neuronii din ganglionii parasimpatici (fie ganglioni bine definiţi fie structuri difuze ca la nivel vascular) şi actioneaza pe receptori nicotinici. Din staţia ganglionară pleacă alţi axoni scurti (fibrele postganglionare, tot colinergice) care acţionează la nivel organic pe receptori muscarinici. Nervul vag conţine majoritatea nervilor parasimpatici şi inervează toate organele toraco-abdominale cu exccepţia tractului digestiv distal, vezicii urinare şi organelor sexuale care sunt inervate de fibrele din măduva sacrată. Ochiul are de asemena o inervaţie parasimpatică foarte importantă prin nervul oculomotor (III) iar glandele salivare,lacrimale si nazale sunt inervate de nervii V si IX. Toate fibrele parasimpatice sunt colinergice având ca neurotransmiţător ACH dar sinapsele postganglionare sunt modulate şi de serotonina, GABA, peptide opioide. În organism, sinteza ACH are loc în citoplasma terminaţiilor nervoase prin combinaţia dintre colină şi acetat. După eliberarea în fanta sinaptică, ACH este scindată de către ACH-esteraza(ACHE) (sintetizată local), tot în colină Congres SRATI 2010
6 84 şi acetat. Colina este recaptată în terminaţia nervoasă şi reutilizată pentru sinteza ACH. Există şi butiril-colinesteraza (pseudocolinesterază sau ACHE plasmatică) sintetizată în ficat şi care nu pătrunde în joncţiunea neuromusculară. ACH actionează prin intermediul receptorilor nicotinici (la nivel preganglionar) şi al receptorilor muscarinici-rm(la nivel postganglionar). Există 5 subtipuri de RM: M1-M5. RM sunt la fel ca şi RA tot structuri proteice cu un lanţ intracelular legat de proteinele G. Proteinele G mediază geneza sistemelor de tip al 2 lea mesager: - AMPc pentru M2 si M4 - PIP3 pentru M1, M3, M5 M1 se găsesc predominant în SNC şi stomac, cresc secreţia gastrică iar pirenzepina este agent agonist selectiv pe M1. M2 se găsesc predominant în cord şi CNS şi produc bradicardie. M3 se găsesc predominant în SNC, în ţesuturile glandulare gastro-intestinale şi respiratorii, şi musculatura netedă bronşică, stimulând secreţia acestora. M4 se găsesc predominant în cord şi plămâni, cu funcţie inhibitorie. M5 se găsesc predominant în SNC dar funcţia lor nu este cunoscută. Nu se cunosc agenţi agonişti selectivi pentru M2-M5. II. SIMPATOMIMETICELE (SM) SM sunt medicamente care mimează parţial sau total stimularea nervoasă sau descărcarea MSR. Clasificare SM: - SM directe (agonişti ai RA) (acţionează direct asupra receptorilor adrenergici, efectele lor sunt potenţate prin denervarea simpatică, ce impiedică recaptarea şi respectiv inactivarea neurotransmiţătorului în terminaţiile nervoase şi măreşte suprafaţa receptoare disponibilă) - catecolice: - endogene: AD, NAD, Dopamina - sintetice: isoprenalina, dobutamina, dopexamina, fenoldopam, ibopamina - non-catecolice: fenilefrina, metoxamina - SM indirecte (produc eliberarea de NAD din terminaţiile nervoase, efectele lor sunt micşorate sau anulate prin denervarea simpatică, care exclude terminaţiile presinaptice, de cocaină, care impermeabilizează membrana Subiecte şi lectori pentru cursurile EDA
7 presinaptică la simpatomimeticele indirecte şi de rezerpină, care epuizează depozitele de noradrenalină): amfetaminele - SM mixte (directe şi indirecte): Dopamina, Efedrina, Metaraminol - alte SM care acţionează prin mecanisme non-adrenergice, (în particular inotrop pozitive): - scad degradarea AMPc: Inhibitorii de FDE - cresc cantitatea de Ca ++ intracelular prin alt mecanism decat cel adrenergic: (digoxin, sarurile de calciu, glucagonul) - cresc raspunsul proteinelor contractile la Ca++: sensibilizatorii de Calciu (Levosimendan,pibomendan etc.) Acestea nu vor fi discutate în prezenta lucrare. 85 Din punct de vedere al activităţii lor, simpatomimeticele se mai pot clasifica astfel în următoarele grupe: - simpatomimetice cu spectru larg de activitate (au acţiuni alfa- şi betaadrenergice); - simpatomimetice folosite ca antihipotensive şi vasoconstrictoare (au acţiuni alfa-adrenergice vasoconstrictoare şi beta 1 -adrenergice, stimulante miocardice); - simpatomimetice bronhodilatatoare, vasodilatatoare şi relaxante uterine (au acţiuni beta 2 - adrenergice). II.1. Catecolaminele Catecolaminele sunt inactivate de MAO intestinală, deci trebuie adminstrate parenteral şi deoarece au timpi de înjumatăţire prin eliminare foarte mici trebuie administrate în perfuzie continuă. Adrenalina (AD): este un α şi β agonist (de 2-10 ori mai potentă pe receptorii α decât NAD şi de 100 de ori mai potentă pe receptorii β decât Isoprenalina). Efectele globale cardiovasculare ale AD sunt dependente de doză: - dozele mici µg/kg/min.: au efect predominent β2 de vasodilataţie splahnică şi la nivelul musculaturii sheletice cu scăderea RVS, TAd, dar TAm rămâne constantă. - dozele medii de µg/kg/min. încep să aibă efect β1: creştere a FC, a contractilităţii, a DC şi a TAs. Congres SRATI 2010
8 86 - dozele mari (mai mari de µg/kg/min) au atât efect β1 cât şi α marcată, producând vasoconstricţie renală, splahnică, mucoasă şi cutanată, creşterea importantă a TAS şi RVS şi DC poate scădea. În acelaşi timp în teritoriul coronarian şi cerebral fluxul sanguin este crescut deoarece AD produce vasodilataţie în musculatura striată, şi circulaţiile cerebrală si coronariană. AD produce creşterea metabolismului şi a consumului de oxigen al miocardului, efect comun şi uneori deletoriu al catecolaminelor, în special la pacientul coronarian. Alte efecte: - pe mucoasa bronşică: β2= bronhodilataţie - efecte oculare: α1 = contracţia musculaturii radiale a irisului (midriază) şi relaxarea musculaturii ciliare - efecte urinare: β2 stimulare = relaxarea detrusorului vezicii α stimulare = contracţia trigonului şi sfincterului - efecte gastro-intestinale: α = relaxare musculară, contracţia sfincterelor, scăderea secreţiilor - efecte metabolice (doar AD spre deosebire de alte catecolamine): β1 şi β3: glicogenolizâ şi lipoliză α1: inhibiţia secreţiei de insulină = hiperglicemie - efecte hematologice: α2 = agregare plachetară Indicaţii: - de elecţie în tratamentul şocului anafilactic (0,5 1 mg. i.m. sau i.v.) - de elecţie în managementul şocului cardiogen (1 mg. i.v. la fiecare 3 minute sau IOT) - inotrop în stările de debit cardiac scăzut (> µg/kg/min) - ca adjuvant al anestezicelor locale - topic hemostatic Noradrenalina(NAD) NAD are un efect zero / slab pe recptorii β2, slab efect β1. Efectul său predominant şi aproape exclusiv este α1, producând vasoconstricţie arterială şi venoasă în toate teritoriile (piele, rinichi, ficat) cu creştera TAs,TAd, PAP, PVC, RVS, RVP şi scăderea întoarcerii venoase. Creşterea RVS şi scăderea întoarcerii venoase tind să scadă DC. FC va scădea datorită activării baroreflexelor. Per global, DC nu scade dar VO2 creşte. Dozele mari produc scăderea fluxului sanguin renal. Indicaţii: - tratamentul hipotensiunii din şocul septic cu RVS scăzute în scopul men Subiecte şi lectori pentru cursurile EDA
9 ţinerii unei - TAm 65 mm Hg. - terapia hipotensinuii arteriale refractare după chirurgia feocromocitomului - terapia hipotensiunii arteriale prin scăderea RVS şi vasodilataţie după chirurgia cardiacă - temporar, în şocul hipovolemic sever cu hipotensiune până la resuscitarea volemică corectă - în şocul cardiogen pentru menţinerea presiunii de perfuzie coronariană şi cerebrală până la aplicarea tratamentuli etiologic Dopamina (DA) DA este un important neurotransmiţător la nivelul sistemului nervos cental (nucleii bazali, hipofiză, cu rol în scăderea secreţiei de prolactină dar şi ventriculul IV-aria chemoreceptorie cu rol de trigger în greaţă şi vărsătură) dar şi periferic, şi este precursorul natural al AD şi NAD. Este un simpatomimetic cu efecte atât directe cât şi indirecte. Este un α, β şi DA1 agonist, cu efect dependent de doză: - dozele mici < 3-5 μg/kg/min acţioneză doar pe receptorii DA1 producând vasodilataţie renală şi splahnică cu creşterea fluxului sanguin în aceste teritorii - dozele de 5 10 μg/kg/min: apare şi predomină efectul inotrop pozitiv β1 cu creşterea debitului cardiac (prin creşterea forţei de contracţie dar şi tahicardie) şi a TAs. Nu se modifică RVS şi se păstrează efectulda1. Este mai puţin cronotropă şi mai puţin aritmogenă dacât AD, iar principalul dezavantaj este creşterea PAP. - dozele >15 μg/kg/min: predomină efectul α1 cu vasoconstricţie şi efecte globale cardiovasculare superpozabile cu cele ale NAD. Indicaţii DA: - inotrop pozitiv - vasoconstrictor (în doze mari): tratamentul hipotensiunii din şocul septic cu RVS scăzute în scopul menţinerii unei - TAm 65 mm Hg. - indicaţia de protecţie renală profilactică la pacientul critic este discutabilă şi nu mai reprezintă o indicaţie terapeutică certă. 87 Isoprenalina (ISO): este doar β1 şi β2 agonist (nu are efect α) Stimularea β1produce creştera contractilităţii şi tahicardie, iar stimularea β2 vasodilataţie la nivelul musculaturii scheletice şi bronhodilataţie. DC creşte prin efectul β1 la care se adaugă creştera întoarcerii venoase, RVS scad, TAs este stabilă dar TAd scade (de evitat la coronarieni la care va scădea fluxul coronarian), iar VMO2 creşte substanţial. Congres SRATI 2010
10 88 Poate produce aritmii severe prin creşterea automatismului nodului SA, velocităţii conducerii atriale, la nivel nod AV şi ventricular. Indicaţii: - bradiaritmie sau bloc atrioventricular sever (post infarct miocardic- dar temporar până la montarea unei sonde de stimulare, post transplant cardiac cord denervat) indicaţie de elecţie - inotrop pozitiv: în cazuri bine selecţionate, asociat altor inotrope în sindroamele de debit cardiac scăzut cu vasoconstricţie periferică şi pulmonară severă, sau în insuficienţa cardiacă dreaptă deoarece scăderea presarcinii previne leziunile de stază hepatică - bronhodilataor: rareori, se administrează sub formă de aerosoli, in inhalatii sau per lingual. Dobutamina (DO) este un puternic agonist β1, şi are efecte moderate de stimulare β2 şi α. DC creşte în principal prin creşterea contractilităţii, la dozele uzuale fără creşteri mari ale FC şi TA, ceea ce explică faptul că creşterea de VMO2 este mai mică decât în cazul altor catecolamine. Ameliorarea DC produce ameliorarea perfuziei spalhnice şi renale, diureză şi scăderea presiunilor de umplere. Efectul pe DC creşte pe măsura creşterii dozei administrate (domeniu terapeutic: 5 15 μg./kg./min) iar tahicardia şi aritmiile sunt mai rare decât la alte catecolamine. Indicaţii: - inotrop de elecţie în stările de debit cardiac scăzut (inclusiv în şocul septic cu disfuncţie miocardică, post chirurgie cardiacă) - inotrop de elecţie (recomandat şi de ghidurile de cardiologie alături de levosimendan) în insuficienţa cardiacă acută cu debit mic, hipotensiune sau hipoperfuzie periferică şi vasoconstricţie periferică. Dopexamina (Dx) este un agonist β2 şi DA1 şi slab DA2. Efecte: β2: - creştere moderată contractilitate, FC şi DC - vasodilataţie în musculatura scheletică β2 şi DA1: vasodilataţie renală şi mezenterică DA1: natriureză Indicaţii: - indicaţie formală în scopul ameliorării perfuziei splahnice Subiecte şi lectori pentru cursurile EDA
11 Fenoldopam: este un agonist DA1, care provoacă vasodilataţie şi natriureză, utilizat în perfuzie continuă în tratamentul urgenţelor hipertensive. Ibopamină: agonist non-selectiv DA1 şi agonist DA2, cu efecte similare dopaminei, care poate fi administrat oral, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă. II.2. SM directe non-catecolice: fenilefrina, metoxamina Fenilefrina: este un agonist α1, cu efect principal vasoconstricţia periferică (venoconstricţia >>> arterioloconstricţia), care mimează efectele NAD dar are durată mai mare. Este utilizat în anestezie în scopul evitării hipotensiunii din anestezia rahidiană, circulaţia extracorporală, sau contracarării efectelor hipotensoare ale inhibitorilor enzimei de conversie. Metoxamina: este tot un agonist α, care produce vasoconstricţie arterială puternică cu creşterea severă TAs, TAd, bradicardie reflexă şi reducerea DC. 89 II. 3. SM mixte (directe si indirecte): Efedrina, Metaraminol Efedrina: este un alcaloid continut de diferite specii de Ephedra, agonist direct şi indirect pe receptorii α1, β1 şi β2 cu efecte cardiovasculare similare AD dar cu durată de acţiune mai lungă de 10 ori decât AD. Molecula sa este solubilă, trece uşor prin membrane şi, spre deosebire de AD, este mai stabilă, ceea ce explică absorbţia din intestin, efectele nervos centrale, durata prelungită de acţiune, precum şi faptul ca actionează indirect (nu se poate fixa decat în mică măsură pe receptorii adrenergici); pătrunde însă în terminaţiile simpatice şi eliberează NAD. Poate produce tahicardie şi aritmii. Efectul pe RVS este minim,dar per total, efectul său vasoconstrictor modest este avantajos prin comparaţie cu vasoconstrictoarele pure deoarece prezervă fluxul sanguin uterin. Fluxul sanguin renal şi cel splahnic scad. Provoacă stimulare psihomotorie, înlătură senzatia de oboseală. Alte efecte cu aplicaţie clinică: bronhodilataţie, decongestionant mucos în alpicaţie topică Nu este metabolizată de către MAO intestinală şi este activă şi pe cale orală. Injectarea repetată si la intervale scurte eate urmată de efecte din ce în ce mai scurte (fenomen de tahifilaxie, produs probabil prin epuizarea depozitelor de noradrenalina, prin intermediul căreia acţionează). Indicaţii: - tratamentul hipotensiunii datorate blocadei simpatice din anestezia loco-regională, în special la pacientele obstetricale - tratamentul hipotensiunii din cursul anesteziei generale Congres SRATI 2010
12 - bronhodilatator - decongestionant nazal. Metaraminolul: agonist direct şi indirect pe receptorii α şi β, cu efect predominent α care produce vasoconstricţie arterială puternică, creştera TA şi bradicardie reflexă. 90 II.4. SM cu spectru limitat (SM bronhodilatatoare, vasodilatatoare si relaxante uterine) Aceste medicamente au structură aminică, caracterizată prin prezenţa unui substituent voluminos în grupa amină, care nu permite ataşarea de alfa-receptori şi explică selectivitatea cu care aceste medicamente acţionează pe receptorii beta-adrenergici. Aceste amine, agonişti predominent β2 selectivi (salbutamol, fenoterol, salmeterol, terbutalină, ritodrină), au acţiuni predominant beta-adrenergice, fiind utile ca bronhodilatatoare în astmul bronşic, ca vasodilatatoare în afectiuni vasculospastice periferice sau ca relaxante uterine. Agoniştii β2 selectivi sunt substante necatecolice, cu actiune parţial agonistă (efectul lor maximal β2 este mai slab decât al isoprenalinei) şi numai parţial selectivi pe receptorii β2. Au acţiune predominent bronhodilatatorie (utilizaţi cu precădere în tratamentul bronhospasmului) dar şi ei pot produce efecte nedorite legate de simularea: β tahicardie, aritmii, hiperglicemie etc. Se administrează inhalator sau pe cale intravenoasă. Salbutamolul: este cel mai utilizat agonist β2 selectiv în tratamentul bronhospasmului(fie infalator, fie prin nebulizare, fie intravenos bolus de 250 μg, sau in p.e.v. continuă: 5 μg / min, titrat). Ritodrina: este un agonist β2 utilizat ca tocolitic în scopul evitării avortului sau naşterii premature. Are şi efecte β1 care produc: tahicardie, hipopotasemie, hiperglicemie maternă şi hipoglicemie fetală reactivă uneori fatală. Utilizarea sa este limitată şi de retenţia de apă şi sare cu risc de edem pulmonar. Nu poate fi utilizată la pacientele cu boli cardiovasculare preexistente sarcinii. Se administrează intravenos până la stoparea travalului şi apoi pe cale orală. Subiecte şi lectori pentru cursurile EDA
13 III. Relaţii între structura şi proprietăţile farmacologice ale simpatomimeticelor Toate SM au în comun nucleu feniletilaminic, de care se pot lega diverse grupări a căror structură va defini acţiunea farmacodinamică a SM respectiv (Fig.2). 91 Gruparea OH Catecolaminele (naturale su sintetice) conţin doi radicali OH în poziţiile 3 şi 4 ale nucleului benzenic, care asigură legarea de receptorii adrenergici şi acţionarea acestora, cu efecte maximale α şi β adrenergice. Fenilefrina, la care lipseşte o grupă OH, are efecte beta-adrenergice mult mai reduse, iar amfetamina şi efedrina, la care lipsesc ambele grupe OH de pe nucleul benzenic, au proprietăţi simpatomimetice indirecte. Prezenţa unei grupe OH la atomul de C din poziţia beta a catenei laterale accentuează acţiunile alfa şi beta-adrenergice, favorizând fixarea de receptori. Catena laterală Prezenţa unor substituenţi voluminoşi în grupa amină din capătul catenei laterale a catecolaminelor conduce la diminuarea efectelor alfa-adrenergice şi la accentuarea celor beta-adrenergice. Noradrenalina la care amina este nesubstituită are efecte alfa (vasoconstricţie) şi beta 1 (cardiostimulare). Adrenalina, cu un substituent metil, are efecte alfa, beta 1 şi beta 2 (bronhodilataţie, vasodilataţie). Izoprenalina, cu un substituent izopropil, are efecte bata 1 şi beta 2, fiind practic lipsită de efecte alfa. Congres SRATI 2010
14 92 Salbutamolul, cu un substituent t-butil, are efecte beta 2 puternice, efecte beta 1 relativ slabe şi nu are efecte alfa-adrenergice. Farmacocinetica SM este influenţată şi ea de către structura chimică. Oxidrilii fenolici fac molecula vulnerabilă la acţiunea enzimelor COMT şi MAO, iar catecolaminele sunt inactivate în ficat şi în tractul intestinal, fiind ineficiente pe cale orală şi având efecte de scurtă durată. Aminele necatecolice sunt mai rezistente, fiind active pe cale orală şi având efecte prelungite. Substituirea cu un metil la carbonul alfa din catena laterală blochează oxidarea de către MAO, prelungind durata efectelor. Oxidrilii determină deasemenea o creştere a polarităţii moleculei, îngreunând trecerea prin membrane: catecolaminele se absobrb minim digestiv iar efectele lor centrale sunt slabe. Amfetamina şi efedrina, nu au oxidrili fenolici (scăderea polarităţii creşte liposolubilitatea, favorizând absorbţia digestivă şi uşurând pătrunderea cerebrală): se pot administra şi pe cale orală şi au efecte stimulante psihomotorii. Bibliografie 1. Miller R. Anesthesia, 5th ed., Churchill Livingstone, Inc., 2000, p Barash PG, Cullen BF, Stoelting RK. Clinical Anesthesia, Lippincott Wiliams & Wilkins, 2006, p Aitkenhead AR, Rowbotham DJ, Smith G. Textbook of Anaesthesia, Churchill Livingstone, 2007, p Subiecte şi lectori pentru cursurile EDA
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραInotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραOrganizarea sistemului nervos central
SNA Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Un ml de concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine clorhidrat de dopamină 20 mg.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2402/2010/01 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Dopamin Admeda 200 concentrat
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραRECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραSistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραElectrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
Διαβάστε περισσότεραCourse n : 2 Date: Language: Romanian City: Targu Mureș Country: România Speaker: Liviu Cezar Aftinescu
Course n : 2 Date: 18-09-2013 Language: Romanian City: Targu Mureș Country: România Speaker: Liviu Cezar Aftinescu Agenți beta-blocanți Antagoniștii beta-adrenergici (beta-blocantele) au fost descoperiți
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραCURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότερα3.4 SUBSTANŢE UTILIZATE ÎN RESUSCITARE
3.4 SUBSTANŢE UTILIZATE ÎN RESUSCITARE MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TIMPUL RESUSCITĂRII A. Adrenalina B. Atropina C. Amiodarona D. Xilina E. Bicarbonatul de Na F. Clorura de Ca G. Sulfatul de magneziu H. Vasopresina
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8630/2016/01-02 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Adrenalina Aguettant 0,1
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραCursul nr. 17. Subiectele nr. 42, 43, 44 si 45. Antihipertensivele. Medicaţia vasoactivă. Diureticele. Antidiureticele. Antihipertensivele.
Cursul nr. 17. Subiectele nr. 42, 43, 44 si 45. Antihipertensivele. Medicaţia vasoactivă. Diureticele. Antidiureticele Antihipertensivele. Clasificare Grupe de agenţi activi farmacologic indicaţi în tratamentul
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραREGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραDCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ
DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ I. Indicația terapeutică 1. Tratamentul anemiei şi simptomelor asociate la pacienţii adulţi cu cancer (tumori solide, limfoame maligne, mielom multiplu), la care se
Διαβάστε περισσότεραNoi ghiduri de tratament al insuficientei cardiace acute in terapia intensiva
Noi ghiduri de tratament al insuficientei cardiace acute in terapia intensiva 284 Serban Bubenek Pacientul cu insuficienta cardiaca acuta (ICA) reprezinta o urgenta diagnostica si terapeutica. In acceptiunea
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Excipient cu efect cunoscut: lactoză monohidrat 87,4 mg/comprimat.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 7815/2006/01 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI EFEDRINA ARENA 50 mg comprimate
Διαβάστε περισσότεραTratament. Sindromul de intestin iritabil. Fig. 1: Arsenalul terapeutic în sindromul de intestin iritabil
Sindromul de intestin iritabil Tratament Fig. 1: Arsenalul terapeutic în sindromul de intestin iritabil Tratamentul are eficienţă limitată şi cuprinde mai multe mijloace terapeutice: măsuri generale, regim
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραTransmiterea şi procesarea semnalului în sistemul nervos I. Transmiterea sinaptică. II. Transmiterea nonsinaptică
Transmiterea şi procesarea I. Date generale SNC - 10 11 neuroni; - 1000 sinapse/neuron - alte mecanisme de comunicare - neuron=microprocesor? Transmiterea şi procesarea Repere istorice L.Galvani 1791-97-electricitatea
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότερα