Sistemul Cardiovascular
|
|
|
- Ζεφύρα Γεωργιάδης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu
2 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace a)autoreglarea heterometrică - mecanismul Frank-Starling sau legea inimii : l i sarcomer (1,6 µm la 2,2 µm), determină creşterea progresivă a numărului de punţi acto-miozinice până la maxim (2,2 µm) în condiţiile în care PEDV nu creşte semnificativ. sensibilităţii miofilamentelor pentru Ca ++ + mobilizării de Ca ++ în citoplasmă. b) Autoreglarea homeometrică -pe baza FC, în condiţiile menţinerii constante a l i a fibrei miocardice: FC duce la creşterea progresivă a forţei de contracţie până se atinge un platou; utila in reglarea inimii denervate (transplantate).
3 2. Reglarea extrinsecă afuncţiei cardiace 2.1. Inervaţia simpatică a inimii (nervii cardiaci) 1. Originea (I neuron): MS coarnele laterale T1-T5(6) +/- ultimele două C, 2. fibre preganglionare (scurte) sinapsa cu neuronul II în ganglionii vegetativi simpatici cervico-dorsali (în special ganglionul stelat); 3. fibrele postganglionare (lungi) 3 nervi cardiaci (superior, mijlociu, inferior) formează plex epicardic extins; 4. inervează toate structurile cardiace. NA, A NPY N CARDIACI (SNVS) (fibre postgg) β1r
4 Inervaţia simpatică a inimii (nervii cardiaci) 5. Mecanism de acţiune: Mediatori: NA, A, NPY β1r: atrii, ventriculi, SEC Induce: influx Ca 2+ în SEC şi în miocite efect vag 6. Efecte: 1) + Proprietăţi cardiace: cronotrop + FC inotrop + Fcontracţie tonotrop + dromotrop + batmotrop + 2) Mobilizare rezerve cardiace MVO 2. NA, A NPY N CARDIACI (SNVS) (fibre postgg) β1r
5 Inervaţia simpatică a inimii (nervii cardiaci) 7. Acţiunea SNVS asupra inimii predomină în condiţiile de solicitare fizicăşi/sau psihică. 8. Blocarea β-receptorilor cu Propranolol FC. 9. Blocarea selectivă a β 1 -receptorilor cu Atenolol FC. 10. Blocarea concomitentă a SNVS şi SNVP duce la dispariţia influenţelor sistemului nervos autonom asupra inimii FC 100 bătăi/min (FC intrinsecă), datorată activităţii intrinseci a NS.
6 2.2. Inervaţia parasimpatică a inimii (nervii vagi) 1. Originea (I neuron): în bulb, în nucleul dorsal al vagului (NDV) şi nucleul ambiguu (NcA) locul de plecare al nervilor vagi; 2. fibre preganglionare =lungi coboară în mediastin sinapsa neuronul II în din ganglionii vegetativi parasimpatici, localizaţi în peretele inimii; 3. fibrele post-ganglionare = scurte; 4. inervează inima, în special SEC şi atriile. Ach N VAGI (SNVP) (fibre pregg) MR NSA NAV FC FC (crono -)(dromo -)
7 Inervaţia parasimpatică a inimii (nervii vagi) 5. Mecanism de acţiune: Mediator: Ach M 1 Rec - atrii + SEC Induce: eflux K + în SEC şi fibra miocardică efect SNVS 6. Efecte: 1) - Proprietăţi cardiace: cronotrop - FC (până la stop cardiac cu fenomen de scăpare vagală) inotrop - Fcontracţie tonotrop - dromotrop - batmotrop - 2) Rezervele cardiace MVO 2 Ach N VAGI (SNVP) (fibre pregg) MR NSA NAV FC FC (crono -)(dromo -)
8 Inervaţia parasimpatică a inimii (nervii vagi) 7. În repaus, asupra inimii predomină acţiunea vagului. 8. Manevrele vagale (compresiunea globilor oculari, compresiunea sinusului carotidian, manevra Valsalva - expir cu glota închisă) Stimularea vagală FC - Utilitate: Evaluarea tonusului vagal. Oprirea unei tahicardii paroxistice supraventriculare (TPXSV). 9. Secţionarea nervilor vagi sau blocarea receptorilor muscarinici cu Atropină (efect parasimpaticolitic) FC.
9 2.3. Rolul atriilor în reglarea funcţiei cardiace În zonele de vărsare ale marilor vene + Atrii (zone de joasă presiune): MECANORECEPTORI TIP A descarcă în salvă în timpul contracţiei atriale stimulează activitatea SNVS MECANORECEPTORI TIP B descarcă în timpul umplerii atriale inhibă activitatea SNVS Efecte: a) reflex Bainbridge b) inhibarea secreţiei de ADH (si( Aldosteron) c) secreţia de ANP (peptid( atrial natriuretic)
10 a) Reflexul presor Bainbridge Volemia Întoarcerea venoasă cave Pres AD Stimularea mecanor Vag Centri CV b) Secreţiei de ADH Volemia Intoarcerea venoasă pulmon. Pres AS Stimularea mecanor Vag HIPOTALAMUS SNVS Stimulare cardiacă ( FC, Forţa) Golirea sângelui din atrii ADH Diureza şi Volemia
11 c) ANP - peptidul atrial natriuretic Stimularea secreţiei de ANP de către miocitele atriale: volemiei (distensia pereţilor atriali), Na + plasmatic, FC (prin creşterea presiunii atriale medii), angiotensinei II, factori umorali: - endotelinele, -NO, - prostaglandinele.
12 ANP acţionează la mai multe niveluri: renal - locul principal de acţiune determină diurezei şi a natriurezei volemiei. mecanism acţiune: - FG prin VD arteriola aferentă VDaa VCae VC arteriola eferentă - reabsorbţia tubulară de Na + -inhibiţia SRAA FG Na + Reabs. Na + pe vasele de rezistenţă şi capacitanţă: vasodilataţie; TA - prin efect - direct: VD; - indirect: prin Volemiei.
13 Rolul ANP în reglarea hemodinamicii Feedback negativ
14 Rezultatele acţiunii ANP: Rezultat principal: presiunii venoase centrale şia presarcinii. La nivel cardiac: reglarea pe termen scurt a hemodinamicii la creşterile bruşte ale volemiei. Creşterea ANP în tahicardiile paroxistice explică natriureza care le însoţeşte. În insuficienţa cardiacă congestivă, ANP creşte compensator pentru a reduce încărcarea inimii, prin creşterea eliminării renale de Na + şi apă.
15 2.4. Receptorii ventriculari a) Mecanoreceptorii ventriculari subendo- şi subepicardici Stimularea mecanorec subendocardici reflex depresor: stimularea vagală FC; tonus SNVS TA. Rol: în sincopa vaso-vagală, apărută la trecerea din clinoîn ortostatism sau la emoţii puternice: Mecanism: stimulare iniţială SNVS contracţiei ventriculare stimularea mecanorec. ventriculari declanşarea reflex depresor cu FC + TA sincopă. Evaluare cu ajutorul tilt-testului o masă mobilă prin care se poate schimba poziţia pacientului de la clino- la ortostatism, permiţând măsurarea variaţiilor FC şi ale tensiunii arteriale.
16 b) Chemoreceptorii cardiaci terminaţii vagale, localizate mai ales în VS, sensibile la bradikinină, serotonină, PG şi alcaloizi, influenţează reflexele coronariene vasodilatatoare. terminaţii simpatice, sensibile la bradikininăşi alcaloizi, influenţează reflexele coronariene vasoconstrictoare. chemoreceptorii coronarieni sunt implicaţi în reflexele patologice din infarctul miocardic: Reflex Bezold-Jarish - inhibitor: FC şi TA (reflex de protejare a inimii). Reflex Malliani - stimulator: FC şi TA (reflex de agravare a infarctului). Stimularea chemoreceptorior este responsabilă de durerea din angina pectorală.
17 2.5. Rolul receptorilor din sinusul carotidian şi crosa aortei în n reglarea funcţiei cardiace a) Rolul baroreceptorilor din sinusul carotidian şi crosa aortei stimularea lor: dată de distensia pereţilor arteriali ca urmare a creşterii tensiunii arteriale; rezultat: reflex depresor, cu FC şi vasodilataţie, ducând la tensiunii arteriale: calea aferentă este reprezentată de nervul IX (glosofaringian) şi X (vag); centrii cardio-vasculari sunt localizaţi în zona bulbopontină; calea eferentă: stimularea vagală spre inimă şi scăderea tonusului simpatic pe vase.
18 Relaţia divergentă dintre reflexul presor Bainbridge şi reflexul depresor declanşat de stimularea baroreceptorilor arteriali
19 b) Rolul chemoreceptorilor din sinusul carotidian şi crosa aortei Stimularea lor este dată de modificarea diferitelor substanţe din sângele circulant: în mod special de PO 2, PCO 2 şi ionii H +. Rezultat: în mod general, stimularea acestor chemoreceptori este determinată de PO 2, PCO 2 şi H + şi duce, în final, la declanşarea unui reflex presor.
20 2.6. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea CV Localizaţi în formaţiunea reticulată din porţiunea superioară a bulbului şi în treimea inferioară a punţii. Nu există centri propriu zişi, ci zone formate din reţele complexe de neuroni care interacţionează:. Zona presoare, Zona depresoare, Nucleul tractului solitar (NTS)-învecinătatea centrilor cardio-vasculari: primeşte aferenţele senzitive de la zonele reflexogene; stimularea NTS determină inhibiţia zonei presoare, şi stimularea zonei depresoare tonus SNVP.
21 2.6. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea CV a) Zona presoare, localizată în porţiunea dorso-laterală, este zona cardioacceleratoare şi vasomotorie: - controlează activitatea neuronilor simpatici medulari şi medulosuprarenala; - stimularea zonei presoare determină un reflex presor: FC şi Forţei de contracţie cardiace DC; tonusului vascular (vasoconstricţie) rezistenţei periferice totale (RPT); TA.
22 b) Zona depresoare - localizată în porţiunea ventromediană, este zona cardioinhibitoare: cuprinde nucleul dorsal al vagului (NDV) şi nucleul ambiguu, locul de emergenţă a nervilor vagi; Stimularea zonei depresoare determină inhibarea zonei presoare şi stimularea vagală, ducând la un reflex depresor: FC şi Forţei de contracţie cardiace DC; tonusul vascular RPT; TA.
23 Centrii bulbo-pontini + SNVS SNVP + SNVS + SNVP
24 2.7. Rolul centrilor nervoşi superiori în reglarea CV 1. Centrii din formaţiunea reticulată ponto-mezencefalică induc efect +/- asupra centrilor bulbo-pontini. 2. Hipotalamusul controlează centrii bulbo-pontini în timpul efortului fizic, emoţiilor, variaţiilor termice, al actelor comportamentale (alimentaţie, apărare, activitate sexuală). Hipotalamusul anterior are neuroni parasimpatici stimulare Zona depresoare CV FC + vasodilataţie. Hipotalamusul posterior are neuroni simpatici stimulare Zona presoare CV FC + vasoconstricţie.
25 3. Sistemul limbic intervine în controlul centrilor bulbopontini împreună cu hipotalamusul în stările emoţionale. Diferitele zone pot stimula zona depresoare sau presoare. 4. Talamusul controlează centrii bulbo-pontini influenţând FC. 5. Cerebelul stimulează activitatea SNVS, ducând la creşterea FC, în condiţiile adaptării circulaţiei la modificările posturale. 6. Cortexul, în special ariile din jumătatea anterioară au rol în controlul activităţii cardio-vasculare.
26 3. Reglarea umorală a funcţiei cardiace a) Catecolaminele (adrenalina - A şi noradrenalina - NA) secretate de medulosuprarenală. - În repaus: au efect asupra funcţiei cardio-vasculare. - În condiţii de stres psihic sau efort fizic eliberarea lor efect dar de scurtă durată (catecolaminele sunt rapid metabolizate). - pe inimă:acţiune pe receptorii β 1 -adrenergici FC + Forţa de contracţie şi activarea metabolismului cardiac b) Hormonii corticosuprarenaliaeni (cortizonul) Forţei de contracţie, direct şi prin potenţarea catecolaminelor. În condiţiile scăderii cortizonului, scade forţa de contracţie cardiacăşi apare oboseala musculară.
27 c) Hormonii tiroidieni FC + Forţa de contracţie DC. -potenţează efectul catecolaminelor prin creşterea numărului receptorilor β 1 -adrenergici; - în hipertiroidii, stimularea cardiacă se accentuează, determinând tahicardie, palpitaţii, fibrilaţie atrială. d) Insulina forţei de contracţie direct, probabil prin creşterea transportului intracelular de glucoză. e) Glucagonul FC + Forţei de contracţie în mod asemănător cu catecolaminele, prin creşterea AMP c. f) STH-ul Forţei de contracţie şi a debitului cardiac în asociaţie cu hormonii tiroidieni.
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
Fiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 4 Reglarea funcţiei renale. Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea. 1) Reglarea nervoasă a activităţii renale SNVS inervează: - musculatura
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta
Sistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Organizarea sistemului nervos central
SNA Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE - fibra musculara netedă este o celulă alungită, cu o lungime de 100-500 microni - Tipuri: o Unitar prez gap juntions, automatism
CURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Curs Fiziopatologie, Medicină Dentară 28.02.2014 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Cuprins: 1. Noţiuni introductive 2. Reglarea TA 3. Hipertensiunea arterială: definiţie, clasificare, HT esenţială, HT secundară,
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:
MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: SIMPATOMIMETICELE Şerban Bubenek 79 I. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV): elemente de anatomie şi fiziologie SNV acţionează pe cale nervoasă şi umorală în scopul:
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Fiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Fiziologia aparatului cardio-vascular
LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la
REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale
Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Performanța cardiacă. Dr. Ioana Ștefănescu
Performanța cardiacă Dr. Ioana Ștefănescu PERFORMANȚA CARDIACĂ Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculi isi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015
PERFORMANTA CARDIACA Dr. Ioana Stefanescu, 2014/2015 Performanta cardiaca este un termen generic care arata in ce masura cei 2 ventriculiisi realizeaza functia de pompa. Nu exista un parametru unic masurabil
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Un ml de concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine clorhidrat de dopamină 20 mg.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2402/2010/01 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Dopamin Admeda 200 concentrat
Fiziologia glandelor endocrine. Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari
Fiziologia glandelor endocrine Curs 1 Hipotalamusul endocrin Hormonii hipofizari 1. Hipotalamusul endocrin Hipotalamusul este o zonă integrativă importantă pentru funcţia endocrină, metabolică, vegetativă
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE Adrian Roşca UMF Carol Davila Bucureşti PERFORMANŢA CARDIACĂ Performanța cardiacă Reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor
11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS
INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi impartit in: -sistem nervos central (SNC), cuprinzand encefalul si maduva spinarii -sistemul nervos periferic, ce
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare
Eamenul de bacalaueat 0 Poba E. d) Poba scisă la FIZICĂ BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE Vaianta 9 Se punctează oicae alte modalităńi de ezolvae coectă a ceinńelo. Nu se acodă facńiuni de punct. Se acodă
XII FIZIOPATOLOGIA DURERII
XII FIZIOPATOLOGIA DURERII 1. SISTEMUL SENZORIAL AL DURERII 1.1. Receptorii pentru durere (nociceptorii) Stimulii pentru durere sunt mecanici, termici, sau chimici. O mare parte dintre nociceptori sunt
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE:
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Indentificați
Proprietatile Mecanice ale Cordului
Proprietatile Mecanice ale Cordului Dr. Adelina Vlad Disciplina de Fiziolgie si Neurostiinte UMF Carol Davila Bucuresti Proprietatile Mecanice ale Miocardului Contractilitate Relaxare functia inotropa
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Course n : 2 Date: Language: Romanian City: Targu Mureș Country: România Speaker: Liviu Cezar Aftinescu
Course n : 2 Date: 18-09-2013 Language: Romanian City: Targu Mureș Country: România Speaker: Liviu Cezar Aftinescu Agenți beta-blocanți Antagoniștii beta-adrenergici (beta-blocantele) au fost descoperiți
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 7 Debitul Cardiac Circulaţia Coronariană Carmen Bunu 1. Debitul Cardiac (DC) DC: cantitatea
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018
PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse. 1. Despre axele corpului
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
3.4 SUBSTANŢE UTILIZATE ÎN RESUSCITARE
3.4 SUBSTANŢE UTILIZATE ÎN RESUSCITARE MEDICAMENTE FOLOSITE ÎN TIMPUL RESUSCITĂRII A. Adrenalina B. Atropina C. Amiodarona D. Xilina E. Bicarbonatul de Na F. Clorura de Ca G. Sulfatul de magneziu H. Vasopresina
Introducere. modificări secvențiale ale potențialelor membranare descărcări electrice în diferite țesuturi ale inimii
OBIECTIVE Noțiuni de electrofiziologie a inimii Aritmiile - definiție, tipuri, mecanism de producere Antiaritmice clasificare, mecanism de acțiune, reprezentanți Introducere Cordul - pentru a funcționa
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Fiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic 1.Economisirea şi epurarea renală a apei
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica.
GLANDELE SUPRARENALE Sunt organe pereche situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi. Glanda suprarenala este invelita de o capsula conjunctiva, iar tesutul glandular este format din doua parti
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018
PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018 Performanta cardiaca (PC) reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor tisulare. Debitul cardiac (DC) este cantitatea