Organizarea sistemului nervos central

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Organizarea sistemului nervos central"

Transcript

1 SNA

2 Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl MSR Ach-rec M, N Alti neurotransmitatori Norepinefrina Ach Alti mediatori 80% Epinefrina 20% Norepinefrina

3 SNV Simpatic Parasimpatic Origine toracolombara T1-T12 si L1-L3 Raspuns 1. in conditii de stres generalizat 2. in conditii bazale specific antagonizarea parasimpaticului Origine cranio sacrata Nv 3,7,9,10 si S1-S2 Distributie localizata (pentru fiecare sistem separat) Raspuns specific Digestie, somn, mictiune Efect anabolic Conservarea energiei Distributie larga Creste catabolismul

4

5 Relatia dintre simpatic si parasimpatic Reciproca sau antagonista - Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba - Ex frecventa cardiaca - Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba - Ex motilitatea gastro-intestinala Complemetara defecatie, mictiune, - Simpaticul pentru umplere - Parasimpaticul pentru golire - Erectie (PS)- Ejaculare (S)

6 Coordonarea activitatii viscerale Hipotalamus Proiecții: Nucleul parabrahial, rafeul bulbului, NTS, sb cenușie centrala, coloana intermediolaterala MS Coordonează funcția de: Alimentare, termoreglare, ritmuri circadiene, balanța hidro-electrolitica, emoții, libidoul, reproducere, motivația, etc Coordonează activitatea centrilor trunchiului cerebral cu cei din prozencefal (majoritatea din sistemului limbic): amgdala, cortex entorhinal, cortex preforontal, insula

7 Structura componentei simpatice a SNV

8 SNV Simpatic Sistemul simpatic este componenta vegetativa a sistemului nervos periferic prin care se realizeaza controlul visceral pentru a pregati organismul in a raspunde rapid si corespunzator la o activitate musculara intensa sau la o situatie de stres, raspuns adesea numit reactie de lupta sau fuga.

9 Lupta sau fugi Midriaza Vasoconstrictie mucoasei si decongestia (scade secretia nazala) Sudoratie Creste frecventa cardiaca Vasoconstrictie Creste presiunea arteriala Scade motilitatea tractului GI Contractia sfincterelor Creste tonusul muscular

10 Eferentele vegetative simpatice -neuronii vegetativi din MS din coarnele laterale Fibre slab mielinizate radacina anterioara a nervilor spinali ramura comunicanta alba lant simpatic paravertebral: Ggl simpatici paravertebrali: 3 cervicali superior (fuziune ggl C1-C4): neuroni postggl asigura inervatia simpatica a capului, - mijlociu (fuziune ggl C5-C6) si inferior (fuziune ggl C7-C8 care poate fuziona cu T1 si formeaza ggl stelat): inervatia inimii, plamanilor si bronhilor, 11 sau 12 toracali 4 sau 5 lombar, 4 sau 5 sacrali 1 coccigian. Inervare intr-o maniera segmentara

11 Lantul paravertebral simpatic Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral: - fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral - urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl - traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral : - formeaza Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici lombari) - Se termina in MSR ( cellule cromafine receptori colinergici nicotinici si descarca direct in sange Adrenalina) Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral: - fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali piele si vase de sange - fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica - fibre amielinice nervi simpatici

12 O parte din fibrele preggl fac sinapsa cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral Axonii sunt nemielinizati si formeaza: -fibre postganglionare ramura comunicanta cenusie nervi spinali piele si vase de sange - fibre postganglionare ramuri periarteriale in regiunea cefalica - fibre postganglionare nervi simpatici inerveaza inima si plamanii Neuroni postganglionari

13

14 Ramurile periarteriale cefalice Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc fibre lungi amielinice perivascular asigurand inervatia: dilatator pupilar midriaza pielea fetei sudoratie m Muller (ridicator al pleoapei) marirea fantei palpebrale vasodilatatie roseata Inima efecte beta 1 Afectarea ggl cervical superior sau a ramurilor acestuia = sd Horner mioza, anhidroza si ptoza palpebrala de partea afectata Ptoza palpebrala Mioza

15 Nervii splahnici O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii prevertebrali(celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric). Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si inferior si hipogastric Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis T5-T9 marele nerv splahnic -- ggl celiac- (stomac, ficat, vezica biliara, pancreas) T5-T9 si T10-micul nerv splahnic -- ggl mezenteric superior marele (splina, rinichi, si intestinul subtire) T10-T11 si L1-L4- nervi splahnici lombari: ganglionul mezenteric inferior-- vasele de sange si colon portiune proximala) hipogastric -- colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si vezica Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.

16 SNV - Simpatic ochi Glanda lacrimala T 1 Ganglionul cervical superior Ganglionul cervical mijlociu Ganglionul cervical inferior Ganglioni lantului simpatic Plexurile pulmonare si cardiace Mucoasa nazala Vase de sange si piele(mm erectori ai firului de par, glandele sudoripare) Glandele salivare Inima Plaman- bronhii si bronhiole Marele nerv splahnic Micul nerv splahnic Ficat si vezica biliara L 2 Ramurile comunicante albe Ganglion mesenteric superior Ganglionul celiac Plexul Ao Splina MSR Rinichi Stomac Nervi splahnici lombari Ganglionul Mezentericâ inferior Intestinul subtire Intestinul gros Plexul hipogastric Rect Organele genitale si vezica Human Anatomy and Physiology, 7e by Elaine Marieb & Katja Hoehn Copyright 2007 Pearson Education, Inc., publishing as Benjamin Cummings.

17 SNV Simpatic Fibrele preganglionare Numeroase terminatii (fibrele preggl. conectate cu peste 20 de neuroni postggl.) Elibereaza in fanta sinaptica Ach Sunt fibre scurte Fibre postganglionare Sunt nemielinizate Sunt lungi Se termina in organul tinta unde fac sinapsa cu efectori Elibereaza NE

18 SNV Simpatic n HO HO HO HO CH OH Noradrenalina Norepinefrina Adrenalian Epinefrina CH OH CH 2 NH 2 CH 2 NH CH 3 O singura terminatie simpatica preganglionara face sinapsa cu 20 sau mai multi neuroni postganglionari DIVERGENTA SEMNALULUI O fibra post ganglionara inerveaza mai multi efectori ai aceluiasi organ astfel ca efectul stimularii simpatice este GENERALIZAT

19 Sinapsa fibrelor periferice cu efectori Na + Gαq PLC-IP3-Ca Gαi- AC/AMPc Gαs-AC-AMPc-PKA Potential de actiune NE Receptor adrenergic Neuron postganglionar

20 Receptori adrenergici -receptorii adrenergici α1: Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC Efecte Contractia musculaturii netede Vasoconstrictia Piele (vase) Rinichi (vase) Tract gastrointestinal Creier (vase) Coronare Bronhii (vase) Contractia musculaturii viscerale Sfincterele tractului gastrointestinal Dilatator pupilar Ureter Duct deferent Sfincterul uretrei Contractia capsulei splinei Mm erectori ai firului de par Metabolismul glucozei (la nivel hepatic) Gluconeogeneza Glicoliza - Actiunea NA>=A (NE>=E)

21 Receptori adrenergici receptorii adrenergici α2 Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gi - AC- AMPc intracelular efecte opuse β receptorilor ( AMPc intracelular) - Efecte: Postsinaptic: contracţia musculaturii netede: vase, intestin sudoratia (glandele sudoripare) agregarea plachetara Presinaptic (SNC) Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor important in controlul feedback al eliberarii de NE Metabolismul glucozei eliberarea de glucagon si elib de insulina Gluconeogeneza si Glicoliza AFINITATE NA > A (NE>E)

22 Receptorii adrenergici Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici Mecanism de actiune: GPCR AC AMPc PKA receptorii beta 1: CORD: frecv (C+), cond (D+), FC (I+) eliberarea de renina din ap juxta-glom creste reabsortia apei in ductele secretorii ale glandelor salivare cu formarea unei salive vascoase Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul direct beta 1 este negativ pe glandele sudoripare) Agregare plachetara afinitatea E>NE

23 Receptorii adrenergici receptori beta 2 - relaxarea musculaturi netede a bronhilor si bronsiolelor a arterelor si arteriolelor coronare a detresorului vezical a vaselor din musculatura striata a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter) a uterului -Metabolismul glucozei stimuleaza gluconeogeneza si Stimuleaza glicoliza afintate E>NE

24 Receptorii adrenergici - receptori beta 3 stimuleaza lipoliza efect termogenic Receptor Mesager secund Tesut tinta efect anti-obezitate efect antidiabetic afinitate E>NE Alfa 1 Alfa2 Gαq-PLC- IP3-Ca Gαi- AC- AMPc Muschiul neted vascular, muschiul neted visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii erectori ai firului de par, ficat SNC, plachete, celulele beta-insulare pancreatice Beta 1 Gαs-AC- AMPc-PKA Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite, plachete Beta 2 Gαs-AC- AMPc-PKA Muschiul neted visceral, muschiul neted vascular, muschiul scheletic, ficat Beta 3 Gαs-AC- AMPc-PKA Adipocite DA 1 Gαs-AC- AMPc-PKA Muschiul neted vascular (patul vascular mezenteric si renal), SNC DA 2 Gαi- AC- AMPc SNC, unele terminatii presinaptice

25 Exceptii SNV S Glandele sudoripare Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NEstimuleaza glandele sudoripare transpiratia palmei si a plantei piciorului Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor sudoripare este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre pre si postganglionare simpatice. Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp. Acesta transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici. Glanda suprarenala - Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul paravertebral simpatic - neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din membrana postsinaptica a celulelor cromatofile: -Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina

26

27 Sistemul nervos parasimpatic Actiunea este orientata, specifica pentru fiecare organ Raspunsul este focalizat si controlul este individualizat Este implicat in functiile anabolice Controlul se face intr-o maniera reflexa Reflexe vegetative

28 SNV parasimpatic Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari cale parasimpatica organ tinta) Reflex pupilar Reflex salivar Reflex baroreceptor Reflex chemoreceptor Reflex brohoconstrictor Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal Reflex secretor digestiv Motilitatea gastrica Contractia colonului la distensia gastrica etc Reflex de defecatie Erectia Reflex de mictiune etc

29 Nucleii parasimpatici preganglionari Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene parasimpatice Nucleul Edinger-Westfal, RFM, acomodație Nucleul salivator superior VII, ggl pterigopalatin (lacrimare), ggl submandibular-gl submandibulare si sublinguale Nucleul salivator inferior si parte din nc ambiguu IX gl parotida Nucleul dorsal al vagului aproape toate efecte pe care le are la nivelul abdomenului Nucleul ambiguu contracția mm striate faringe, laringe, esofag (activitate somatica) si scăderea frecventei cordului (activitate autonoma) Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene parasimpatice Măduva spinări sacrata S2-S4 nervi splahnici pelvici ggl terminali din colon, rect, vezica urinara, organe reproducătoare

30 Nucleul tractul solitar Organizare viscerotopica Respirator Cardio-vascular Gustativ Gastrointestinal Primește aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei Integrează informația viscerala si o transmite spre diferiți nuclei: nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X), nc motor frenic si alti nuclei respiratori, neuronii simpatici preganglionari Hipotalamus, aria postrema, formațiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei

31 SNV Parasimpatic Fibrele preganglionare lungi, fac sinapsa cu ganglionii PS in vecinatatea organului tinta Descarca Ach Stimuleaza receptorii nicotinici din neuronii postganglionari Fibrele postganglionare Scurte Descarca Ach Stimuleaza receptorii muscarinici din organele tinta Potential de actiune Sinapsa terminatie parasimpatica organ tinta N a + Acetilcoline steraza Organ efector K G + ACH Receptor Postganglionic neuron muscar inic

32 Receptorii muscarinici M1, M3, M5 GPCR (Gαq) PLC-IP3 + DAG M2, M4 -GPCR (Gαi sau Gαo) - AC- AMPc Modulează in mod direct canalele de K prin complexul βγ al proteinei G

33 Efectele stimularii vagale Cord cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie coronariana Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase bronsice Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare sfinctere, Creste secretia digestiva Ficat: Creste siteza de glicogen Contractia vezicii biliare

34 Curentul M Este larg răspândit in diferite organe, CNS, ganglioni nervoși Este un curent de K (eflux) care determina hiperpolarizarea celulei. Este in mod obișnuit inhibat prin stimularea receptorilor muscari nici. Stimularea receptorilor muscarinici(m) scade curentul de K prin canalul de K modifica potențialul membranar (creste excitabilitatea) modulează excitabilitatea celulei Stimularea receptorilor nicotinici determina potențialul de acțiune.

35 Transmițători nonadrenergici, noncolinergici Clasa Neurotransmițător Neuroni pregg Monoamine AA Dopamina Neuroni postggl Neuroni enterici X GABA X Neuropeptide Substanta P X X Encefaline Neuropeptidul Y X X Neurotensina Somatostatina X X Calcitonin gene related peptid x Galanina X X VIP X X Opioide endogene X X X X Non clasici Tahichinine CCK Pepptidul elib al gastrinei NO X X ATP X X X X

36 Transmitatori non clasici ai SNA ATP Co-localizat in terminații care eliberează NE Activează purinoreceptori de la nivelul m. neted ionotropici P2X si metabotropici (RCPG) P2Y si P2U Acțiune sinergica cu NE: Activare P2X (creste influx de Ca-> determina eliberare de Ca) NE activare RCPG eliberare Ca din depozite NO Produs de NO sintetaza din L-arginina sub acțiunea cascadei PLC-IP3-Ca Durata scurta de viată, difuzează rapid si acționează in special prin activarea guanilat ciclazei Se afla in terminații posggl ale simpaticului si parasimpaticului, endoteliu vascular, etc

MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE

MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE Catedra de anatomie a omului MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE Prof. ILIA CATERENIUC 1 Prin diversitatea interrelaţiilor cu funcţiile

Διαβάστε περισσότερα

MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:

MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: SIMPATOMIMETICELE Şerban Bubenek 79 I. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV): elemente de anatomie şi fiziologie SNV acţionează pe cale nervoasă şi umorală în scopul:

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace

Διαβάστε περισσότερα

Transmiterea şi procesarea semnalului în sistemul nervos I. Transmiterea sinaptică. II. Transmiterea nonsinaptică

Transmiterea şi procesarea semnalului în sistemul nervos I. Transmiterea sinaptică. II. Transmiterea nonsinaptică Transmiterea şi procesarea I. Date generale SNC - 10 11 neuroni; - 1000 sinapse/neuron - alte mecanisme de comunicare - neuron=microprocesor? Transmiterea şi procesarea Repere istorice L.Galvani 1791-97-electricitatea

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia fibrei miocardice

Fiziologia fibrei miocardice Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea

Διαβάστε περισσότερα

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Electrofiziologia fibrei miocardice

Electrofiziologia fibrei miocardice Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS

INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi impartit in: -sistem nervos central (SNC), cuprinzand encefalul si maduva spinarii -sistemul nervos periferic, ce

Διαβάστε περισσότερα

REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE

REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016 OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE 17-21 aprilie 2016 PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse:

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XI-A

OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XI-A OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 SUBIECTE: CLASA A XI-A I. COMPLEMENT SIMPLU(alegere simplă)-30 puncte : La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/

Διαβάστε περισσότερα

CURS 9 DEBIT CARDIAC

CURS 9 DEBIT CARDIAC CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

XII FIZIOPATOLOGIA DURERII

XII FIZIOPATOLOGIA DURERII XII FIZIOPATOLOGIA DURERII 1. SISTEMUL SENZORIAL AL DURERII 1.1. Receptorii pentru durere (nociceptorii) Stimulii pentru durere sunt mecanici, termici, sau chimici. O mare parte dintre nociceptori sunt

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018

OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica.

CORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica. GLANDELE SUPRARENALE Sunt organe pereche situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi. Glanda suprarenala este invelita de o capsula conjunctiva, iar tesutul glandular este format din doua parti

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse. 1. Despre axele corpului

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia aparatului urinar

Fiziologia aparatului urinar Fiziologia aparatului urinar Cursul 4 Reglarea funcţiei renale. Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea. 1) Reglarea nervoasă a activităţii renale SNVS inervează: - musculatura

Διαβάστε περισσότερα

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE:

OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE: OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Indentificați

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare

1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare CURS 3 Dr. LOGIN POTENȚIALUL DE ACȚIUNE continuare 1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare deschiderea barierei de activare a canalelor de Na+ ciclul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Funcţia de secreţie 1. Saliva: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanism de elaborare, reglare 2. Sucul gastric: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanismul de elaborare

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE) EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida

Διαβάστε περισσότερα

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale

Fiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee

Διαβάστε περισσότερα

I. MUŞCHIUL SCHELETIC

I. MUŞCHIUL SCHELETIC I. MUŞCHIUL SCHELETIC CURS 5 fibre musculare țesut conjunctiv epimisium perimisium endomisium vase sanguine fibre nervoase (somatice şi vegetative) Unitatea motorie motoneuron somatic + totalitatea fibrelor

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse.

I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. PROBA TEORETICĂ CLASA a XI-a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Stimularea nucleului dorsal al vagului produce: A.

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul Cardiovascular

Sistemul Cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea

Διαβάστε περισσότερα

SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE Mediatorii chimici AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA. 1. Glutamatul (Glu)

SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE Mediatorii chimici AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA. 1. Glutamatul (Glu) SINAPSA CONTINUARE AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA ȚESUTUL MUSCULAR Mediatorii chimici SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE 19.03.2012 1. Glutamatul (Glu) principalul MC excitator din SNC sintetizat în SNC! nu

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

SECREȚIA SALIVARĂ salivon Acinul glandular: Ductul intercalar: Ductele striate: COMPOZITIA SALIVEI

SECREȚIA SALIVARĂ salivon Acinul glandular: Ductul intercalar: Ductele striate: COMPOZITIA SALIVEI SECREȚIA SALIVARĂ Saliva este produsul de secretie a celor 3 perechi de glande salivare mari (parotide, sublinguale si submaxilare) si a unor glande salivare mici, diseminate in mucoasa bucala. Unitatea

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

CIRCULAŢIA IA ŞI METABOLISMUL CEREBRAL. Laborator Neuroştiinţe, Catedra Fiziologie, UMF Carol Davila Bucureşti

CIRCULAŢIA IA ŞI METABOLISMUL CEREBRAL. Laborator Neuroştiinţe, Catedra Fiziologie, UMF Carol Davila Bucureşti CIRCULAŢIA IA ŞI METABOLISMUL CEREBRAL Ana-Maria Zăgrean, azagrean@univermed-cdgm.ro Laborator Neuroştiinţe, Catedra Fiziologie, UMF Carol Davila Bucureşti Premise Oxigenul, ingredientul din aer fără de

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.

Διαβάστε περισσότερα

Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite

Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,

Διαβάστε περισσότερα

TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI

TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI IAŞI 2017 TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT GRIGORE GHICA VODĂ În această lucrare sunt cuprinse întrebările teste din tematica pentru concursul de

Διαβάστε περισσότερα

Tratament. Sindromul de intestin iritabil. Fig. 1: Arsenalul terapeutic în sindromul de intestin iritabil

Tratament. Sindromul de intestin iritabil. Fig. 1: Arsenalul terapeutic în sindromul de intestin iritabil Sindromul de intestin iritabil Tratament Fig. 1: Arsenalul terapeutic în sindromul de intestin iritabil Tratamentul are eficienţă limitată şi cuprinde mai multe mijloace terapeutice: măsuri generale, regim

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL

CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta

Διαβάστε περισσότερα

V scu lar la irza z ţi a a Art Ar e t re r le V nele

V scu lar la irza z ţi a a Art Ar e t re r le V nele Vascularizaţia: Arterele: din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale superioare; din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-duodenale inferioare; aceste

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN

BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN 1. Laringele: A. Este aşezat la nivelul extremităţii cefalice B. Aparţine elementelor somatice ale capului C. Este un organ cu dublă funcţie D. Este un viscer situat

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

VII.2. PROBLEME REZOLVATE Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

Mase atomice: C-12, H-1, O-16, S-32, Na-23,

Mase atomice: C-12, H-1, O-16, S-32, Na-23, Întrebări cu 1 răspuns corect: Mase atomice: C-12, H-1, O-16, S-32, Na-23, 1. Median : a. este un punct situat mai aproape de planul sagital (față de un alt punct) b. este un punct situat mai aproape de

Διαβάστε περισσότερα

BIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ

BIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD IAȘI BIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ TESTE PENTRU ADMITERE LA FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Coordonator: Conf. dr. Geta Pavel

Διαβάστε περισσότερα

Sistemul cardiovascular

Sistemul cardiovascular Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri

Διαβάστε περισσότερα