Organizarea sistemului nervos central
|
|
- Αελλαι Χριστόπουλος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 SNA
2 Organizarea sistemului nervos central Sistemul nervos central Sistemul nervos periferic Sistemul nervos autonom Sistemul nervos somatic Ach-rec N Sistemul enteric Simpatic Parasimpatic Neuroni postggl MSR Ach-rec M, N Alti neurotransmitatori Norepinefrina Ach Alti mediatori 80% Epinefrina 20% Norepinefrina
3 SNV Simpatic Parasimpatic Origine toracolombara T1-T12 si L1-L3 Raspuns 1. in conditii de stres generalizat 2. in conditii bazale specific antagonizarea parasimpaticului Origine cranio sacrata Nv 3,7,9,10 si S1-S2 Distributie localizata (pentru fiecare sistem separat) Raspuns specific Digestie, somn, mictiune Efect anabolic Conservarea energiei Distributie larga Creste catabolismul
4
5 Relatia dintre simpatic si parasimpatic Reciproca sau antagonista - Simpaticul stimuleaza si parasimpaticul inhiba - Ex frecventa cardiaca - Parasimpaticul stimuleaza si simpaticul inhiba - Ex motilitatea gastro-intestinala Complemetara defecatie, mictiune, - Simpaticul pentru umplere - Parasimpaticul pentru golire - Erectie (PS)- Ejaculare (S)
6 Coordonarea activitatii viscerale Hipotalamus Proiecții: Nucleul parabrahial, rafeul bulbului, NTS, sb cenușie centrala, coloana intermediolaterala MS Coordonează funcția de: Alimentare, termoreglare, ritmuri circadiene, balanța hidro-electrolitica, emoții, libidoul, reproducere, motivația, etc Coordonează activitatea centrilor trunchiului cerebral cu cei din prozencefal (majoritatea din sistemului limbic): amgdala, cortex entorhinal, cortex preforontal, insula
7 Structura componentei simpatice a SNV
8 SNV Simpatic Sistemul simpatic este componenta vegetativa a sistemului nervos periferic prin care se realizeaza controlul visceral pentru a pregati organismul in a raspunde rapid si corespunzator la o activitate musculara intensa sau la o situatie de stres, raspuns adesea numit reactie de lupta sau fuga.
9 Lupta sau fugi Midriaza Vasoconstrictie mucoasei si decongestia (scade secretia nazala) Sudoratie Creste frecventa cardiaca Vasoconstrictie Creste presiunea arteriala Scade motilitatea tractului GI Contractia sfincterelor Creste tonusul muscular
10 Eferentele vegetative simpatice -neuronii vegetativi din MS din coarnele laterale Fibre slab mielinizate radacina anterioara a nervilor spinali ramura comunicanta alba lant simpatic paravertebral: Ggl simpatici paravertebrali: 3 cervicali superior (fuziune ggl C1-C4): neuroni postggl asigura inervatia simpatica a capului, - mijlociu (fuziune ggl C5-C6) si inferior (fuziune ggl C7-C8 care poate fuziona cu T1 si formeaza ggl stelat): inervatia inimii, plamanilor si bronhilor, 11 sau 12 toracali 4 sau 5 lombar, 4 sau 5 sacrali 1 coccigian. Inervare intr-o maniera segmentara
11 Lantul paravertebral simpatic Fibrele preganglionare simpatice in lantul paravertebral: - fac sinapsa cu neuronii din ggl paravertebral - urca sau coboara prin lantul paravertebral si fac sinapsa in ggl - traversarea lantului ggl spre ggl simpatic prevertebral : - formeaza Nervi splahnici (marele si micul splahnic-toracal si nervi splahnici lombari) - Se termina in MSR ( cellule cromafine receptori colinergici nicotinici si descarca direct in sange Adrenalina) Dupa realizarea sinapsei fibrelor preggl cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral: - fibre amielinice ramura comunicanta cenusie nervii spinali piele si vase de sange - fibre amielinice ramuri periarteriale in regiunea cefalica - fibre amielinice nervi simpatici
12 O parte din fibrele preggl fac sinapsa cu neuronii postggl din lantul simpatic paravertebral Axonii sunt nemielinizati si formeaza: -fibre postganglionare ramura comunicanta cenusie nervi spinali piele si vase de sange - fibre postganglionare ramuri periarteriale in regiunea cefalica - fibre postganglionare nervi simpatici inerveaza inima si plamanii Neuroni postganglionari
13
14 Ramurile periarteriale cefalice Din lantul paravertebral simpatic cervical pornesc fibre lungi amielinice perivascular asigurand inervatia: dilatator pupilar midriaza pielea fetei sudoratie m Muller (ridicator al pleoapei) marirea fantei palpebrale vasodilatatie roseata Inima efecte beta 1 Afectarea ggl cervical superior sau a ramurilor acestuia = sd Horner mioza, anhidroza si ptoza palpebrala de partea afectata Ptoza palpebrala Mioza
15 Nervii splahnici O parte din fibrele preganglionare traverseaza lantul simpatic si formeaza nervii splahnici sau se termina in MSR. Acesti nervi ajung in ganglionii prevertebrali(celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric). Fibrele fac sinapsa cu neuroni postganglionari Fibrele postganglionare formeaza plexul celiac, mezenteric superior si inferior si hipogastric Inerveaza organele interne din abdomen si pelvis T5-T9 marele nerv splahnic -- ggl celiac- (stomac, ficat, vezica biliara, pancreas) T5-T9 si T10-micul nerv splahnic -- ggl mezenteric superior marele (splina, rinichi, si intestinul subtire) T10-T11 si L1-L4- nervi splahnici lombari: ganglionul mezenteric inferior-- vasele de sange si colon portiune proximala) hipogastric -- colon portiunea transversa pana la rect, organe genitale si vezica Copyright 2009, John Wiley & Sons, Inc.
16 SNV - Simpatic ochi Glanda lacrimala T 1 Ganglionul cervical superior Ganglionul cervical mijlociu Ganglionul cervical inferior Ganglioni lantului simpatic Plexurile pulmonare si cardiace Mucoasa nazala Vase de sange si piele(mm erectori ai firului de par, glandele sudoripare) Glandele salivare Inima Plaman- bronhii si bronhiole Marele nerv splahnic Micul nerv splahnic Ficat si vezica biliara L 2 Ramurile comunicante albe Ganglion mesenteric superior Ganglionul celiac Plexul Ao Splina MSR Rinichi Stomac Nervi splahnici lombari Ganglionul Mezentericâ inferior Intestinul subtire Intestinul gros Plexul hipogastric Rect Organele genitale si vezica Human Anatomy and Physiology, 7e by Elaine Marieb & Katja Hoehn Copyright 2007 Pearson Education, Inc., publishing as Benjamin Cummings.
17 SNV Simpatic Fibrele preganglionare Numeroase terminatii (fibrele preggl. conectate cu peste 20 de neuroni postggl.) Elibereaza in fanta sinaptica Ach Sunt fibre scurte Fibre postganglionare Sunt nemielinizate Sunt lungi Se termina in organul tinta unde fac sinapsa cu efectori Elibereaza NE
18 SNV Simpatic n HO HO HO HO CH OH Noradrenalina Norepinefrina Adrenalian Epinefrina CH OH CH 2 NH 2 CH 2 NH CH 3 O singura terminatie simpatica preganglionara face sinapsa cu 20 sau mai multi neuroni postganglionari DIVERGENTA SEMNALULUI O fibra post ganglionara inerveaza mai multi efectori ai aceluiasi organ astfel ca efectul stimularii simpatice este GENERALIZAT
19 Sinapsa fibrelor periferice cu efectori Na + Gαq PLC-IP3-Ca Gαi- AC/AMPc Gαs-AC-AMPc-PKA Potential de actiune NE Receptor adrenergic Neuron postganglionar
20 Receptori adrenergici -receptorii adrenergici α1: Mechanism de actiune : PLC-IP3-Ca si PLC-DAG-PKC Efecte Contractia musculaturii netede Vasoconstrictia Piele (vase) Rinichi (vase) Tract gastrointestinal Creier (vase) Coronare Bronhii (vase) Contractia musculaturii viscerale Sfincterele tractului gastrointestinal Dilatator pupilar Ureter Duct deferent Sfincterul uretrei Contractia capsulei splinei Mm erectori ai firului de par Metabolismul glucozei (la nivel hepatic) Gluconeogeneza Glicoliza - Actiunea NA>=A (NE>=E)
21 Receptori adrenergici receptorii adrenergici α2 Mecanism de acţiune: α2 receptorii sunt cuplaţi cu proteina Gi - AC- AMPc intracelular efecte opuse β receptorilor ( AMPc intracelular) - Efecte: Postsinaptic: contracţia musculaturii netede: vase, intestin sudoratia (glandele sudoripare) agregarea plachetara Presinaptic (SNC) Inh eliberarea de NE astfel ca rec alfa 2 este un receptor important in controlul feedback al eliberarii de NE Metabolismul glucozei eliberarea de glucagon si elib de insulina Gluconeogeneza si Glicoliza AFINITATE NA > A (NE>E)
22 Receptorii adrenergici Sunt cei mai mari receptori postsinaptici adrenergici Mecanism de actiune: GPCR AC AMPc PKA receptorii beta 1: CORD: frecv (C+), cond (D+), FC (I+) eliberarea de renina din ap juxta-glom creste reabsortia apei in ductele secretorii ale glandelor salivare cu formarea unei salive vascoase Creste secretia sudoripare si sebacee (efectul direct beta 1 este negativ pe glandele sudoripare) Agregare plachetara afinitatea E>NE
23 Receptorii adrenergici receptori beta 2 - relaxarea musculaturi netede a bronhilor si bronsiolelor a arterelor si arteriolelor coronare a detresorului vezical a vaselor din musculatura striata a musculaturii gastrointestinala (exc. sfincter) a uterului -Metabolismul glucozei stimuleaza gluconeogeneza si Stimuleaza glicoliza afintate E>NE
24 Receptorii adrenergici - receptori beta 3 stimuleaza lipoliza efect termogenic Receptor Mesager secund Tesut tinta efect anti-obezitate efect antidiabetic afinitate E>NE Alfa 1 Alfa2 Gαq-PLC- IP3-Ca Gαi- AC- AMPc Muschiul neted vascular, muschiul neted visceral (sfinctere), dilatatorul irisului, muschii erectori ai firului de par, ficat SNC, plachete, celulele beta-insulare pancreatice Beta 1 Gαs-AC- AMPc-PKA Miocard, celulele juxtaglomerulare, adipocite, plachete Beta 2 Gαs-AC- AMPc-PKA Muschiul neted visceral, muschiul neted vascular, muschiul scheletic, ficat Beta 3 Gαs-AC- AMPc-PKA Adipocite DA 1 Gαs-AC- AMPc-PKA Muschiul neted vascular (patul vascular mezenteric si renal), SNC DA 2 Gαi- AC- AMPc SNC, unele terminatii presinaptice
25 Exceptii SNV S Glandele sudoripare Neuronii postganglionari implicati in reactii de stres elibereaza NEstimuleaza glandele sudoripare transpiratia palmei si a plantei piciorului Neuronii postganglionari simpatici implicati in termoreglare stimuleaza glandele sudoripare si mai putin sebacee prin eliberea ACH. Prin stimulare se produce o transpiratie abundenta. Controlul neuronilor preganglionar simpatici implicati in transpiratia cu rol in termoreglare este realizat de hipotalamus. Secretia glandelor sudoripare este controlata de centrii parasimpatici si realizata de fibre pre si postganglionare simpatice. Glandele sebacee axilare au o secretie groasa, mirositoare, cu rol de lubrifiere care permite alunecarea usoara a bratului pe langa corp. Acesta transpiratie odorifera este controlata de centrii simpatici. Glanda suprarenala - Neuronii preganglionari nu fac sinapsa cu neuronii din lantul paravertebral simpatic - neuronii preganglionari fac sinapsa direct cu celulele din glanda suprarenala unde elibereaza Ach si activeaza receptori nicotinici din membrana postsinaptica a celulelor cromatofile: -Elibereaza 80% adrenalina si 20% noradrenalina
26
27 Sistemul nervos parasimpatic Actiunea este orientata, specifica pentru fiecare organ Raspunsul este focalizat si controlul este individualizat Este implicat in functiile anabolice Controlul se face intr-o maniera reflexa Reflexe vegetative
28 SNV parasimpatic Reflexe vegetative (cale aferenta-neuroni intercalari cale parasimpatica organ tinta) Reflex pupilar Reflex salivar Reflex baroreceptor Reflex chemoreceptor Reflex brohoconstrictor Reflexe vago-vagale in tractul gastrointestinal Reflex secretor digestiv Motilitatea gastrica Contractia colonului la distensia gastrica etc Reflex de defecatie Erectia Reflex de mictiune etc
29 Nucleii parasimpatici preganglionari Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene parasimpatice Nucleul Edinger-Westfal, RFM, acomodație Nucleul salivator superior VII, ggl pterigopalatin (lacrimare), ggl submandibular-gl submandibulare si sublinguale Nucleul salivator inferior si parte din nc ambiguu IX gl parotida Nucleul dorsal al vagului aproape toate efecte pe care le are la nivelul abdomenului Nucleul ambiguu contracția mm striate faringe, laringe, esofag (activitate somatica) si scăderea frecventei cordului (activitate autonoma) Nuclei vegetativi ai diviziuni craniene parasimpatice Măduva spinări sacrata S2-S4 nervi splahnici pelvici ggl terminali din colon, rect, vezica urinara, organe reproducătoare
30 Nucleul tractul solitar Organizare viscerotopica Respirator Cardio-vascular Gustativ Gastrointestinal Primește aferente de la viscere prin nv X, XI, VII,V dar si de alte structuri centrale: cortex, hipotalamus, aria postrema, formatiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei Integrează informația viscerala si o transmite spre diferiți nuclei: nc dorsal al vagului, nc salivator sup si inf, nc ambiguu (X), nc motor frenic si alti nuclei respiratori, neuronii simpatici preganglionari Hipotalamus, aria postrema, formațiuni reticulate, rafeul medular, alți nuclei
31 SNV Parasimpatic Fibrele preganglionare lungi, fac sinapsa cu ganglionii PS in vecinatatea organului tinta Descarca Ach Stimuleaza receptorii nicotinici din neuronii postganglionari Fibrele postganglionare Scurte Descarca Ach Stimuleaza receptorii muscarinici din organele tinta Potential de actiune Sinapsa terminatie parasimpatica organ tinta N a + Acetilcoline steraza Organ efector K G + ACH Receptor Postganglionic neuron muscar inic
32 Receptorii muscarinici M1, M3, M5 GPCR (Gαq) PLC-IP3 + DAG M2, M4 -GPCR (Gαi sau Gαo) - AC- AMPc Modulează in mod direct canalele de K prin complexul βγ al proteinei G
33 Efectele stimularii vagale Cord cronotrop -, dromotrop -, vasodilatatie coronariana Respirator- brohoconstrictie, dilatatie vase bronsice Gastrointestinal: creste peristaltismul, relaxare sfinctere, Creste secretia digestiva Ficat: Creste siteza de glicogen Contractia vezicii biliare
34 Curentul M Este larg răspândit in diferite organe, CNS, ganglioni nervoși Este un curent de K (eflux) care determina hiperpolarizarea celulei. Este in mod obișnuit inhibat prin stimularea receptorilor muscari nici. Stimularea receptorilor muscarinici(m) scade curentul de K prin canalul de K modifica potențialul membranar (creste excitabilitatea) modulează excitabilitatea celulei Stimularea receptorilor nicotinici determina potențialul de acțiune.
35 Transmițători nonadrenergici, noncolinergici Clasa Neurotransmițător Neuroni pregg Monoamine AA Dopamina Neuroni postggl Neuroni enterici X GABA X Neuropeptide Substanta P X X Encefaline Neuropeptidul Y X X Neurotensina Somatostatina X X Calcitonin gene related peptid x Galanina X X VIP X X Opioide endogene X X X X Non clasici Tahichinine CCK Pepptidul elib al gastrinei NO X X ATP X X X X
36 Transmitatori non clasici ai SNA ATP Co-localizat in terminații care eliberează NE Activează purinoreceptori de la nivelul m. neted ionotropici P2X si metabotropici (RCPG) P2Y si P2U Acțiune sinergica cu NE: Activare P2X (creste influx de Ca-> determina eliberare de Ca) NE activare RCPG eliberare Ca din depozite NO Produs de NO sintetaza din L-arginina sub acțiunea cascadei PLC-IP3-Ca Durata scurta de viată, difuzează rapid si acționează in special prin activarea guanilat ciclazei Se afla in terminații posggl ale simpaticului si parasimpaticului, endoteliu vascular, etc
MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE
Catedra de anatomie a omului MORFOLOGIA SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV. PARTICULARITĂȚILE DE INERVAŢIE A VISCERELOR ȘI FORMAȚIUNILOR SOMATICE Prof. ILIA CATERENIUC 1 Prin diversitatea interrelaţiilor cu funcţiile
Διαβάστε περισσότεραMEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:
MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: SIMPATOMIMETICELE Şerban Bubenek 79 I. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV): elemente de anatomie şi fiziologie SNV acţionează pe cale nervoasă şi umorală în scopul:
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace
Διαβάστε περισσότεραTransmiterea şi procesarea semnalului în sistemul nervos I. Transmiterea sinaptică. II. Transmiterea nonsinaptică
Transmiterea şi procesarea I. Date generale SNC - 10 11 neuroni; - 1000 sinapse/neuron - alte mecanisme de comunicare - neuron=microprocesor? Transmiterea şi procesarea Repere istorice L.Galvani 1791-97-electricitatea
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea
Διαβάστε περισσότεραRECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
TRANSMITEREA SINAPTICĂ NEURONUL CORPUL CELULAR (SOMA) SEDIUL ACTIVITĂŢILOR METABOLICE DIAMETRU : μm mm AXONUL LUNGIME : μm m DENDRITELE RECEPŢIONEAZĂ SEMNALE OCUPĂ SUPRAFAŢĂ MARE AU ACTIVITATE CONVERGENTĂ
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραElectrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS
INTRODUCERE IN SISTEMUL NERVOS Din punct de vedere structural sistemul nervos poate fi impartit in: -sistem nervos central (SNC), cuprinzand encefalul si maduva spinarii -sistemul nervos periferic, ce
Διαβάστε περισσότεραREGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE aprilie 2016
OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE SATU MARE 17-21 aprilie 2016 PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse:
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 CLASA A XI-A
OLIMPIADA DE BIOLOGIE FAZA PE SECTOR- 28 ianuarie 2017 SUBIECTE: CLASA A XI-A I. COMPLEMENT SIMPLU(alegere simplă)-30 puncte : La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραCURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραXII FIZIOPATOLOGIA DURERII
XII FIZIOPATOLOGIA DURERII 1. SISTEMUL SENZORIAL AL DURERII 1.1. Receptorii pentru durere (nociceptorii) Stimulii pentru durere sunt mecanici, termici, sau chimici. O mare parte dintre nociceptori sunt
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018
PROBA TEORETICĂ CLASA a XI -a SUBIECTE: OLIMPIADA NAŢIONALĂ DE BIOLOGIE Piatra Neamț 1 5 aprilie 2018 I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCORTICOSUPRARENALA este glanda endocrina de origine mezodermica.
GLANDELE SUPRARENALE Sunt organe pereche situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi. Glanda suprarenala este invelita de o capsula conjunctiva, iar tesutul glandular este format din doua parti
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 11 MARTIE 2017 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect din variantele propuse. 1. Despre axele corpului
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 4 Reglarea funcţiei renale. Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea. 1) Reglarea nervoasă a activităţii renale SNVS inervează: - musculatura
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραOLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE:
OLIMPIADA DE BIOLOGIE ETAPA JUDEŢEANĂ 1 MARTIE 2014 CLASA A XI-A SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări ( 1-30 ) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Indentificați
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare
CURS 3 Dr. LOGIN POTENȚIALUL DE ACȚIUNE continuare 1. Prepotențial latență începerea deschiderii canalelor pentru Na+ prag ( 55 mv) 2. Depolarizare deschiderea barierei de activare a canalelor de Na+ ciclul
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
CURS 12 FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Funcţia de secreţie 1. Saliva: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanism de elaborare, reglare 2. Sucul gastric: proprietăţi, compoziţie, rol, mecanismul de elaborare
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραFiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale
Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee
Διαβάστε περισσότεραI. MUŞCHIUL SCHELETIC
I. MUŞCHIUL SCHELETIC CURS 5 fibre musculare țesut conjunctiv epimisium perimisium endomisium vase sanguine fibre nervoase (somatice şi vegetative) Unitatea motorie motoneuron somatic + totalitatea fibrelor
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραI. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse.
PROBA TEORETICĂ CLASA a XI-a SUBIECTE: I. ALEGERE SIMPLĂ La următoarele întrebări (1-30) alegeţi un singur răspuns corect, din variantele propuse. 1. Stimularea nucleului dorsal al vagului produce: A.
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea
Διαβάστε περισσότεραSCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE Mediatorii chimici AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA. 1. Glutamatul (Glu)
SINAPSA CONTINUARE AMINOACIZI GLUTAMATUL GABA GLICINA ȚESUTUL MUSCULAR Mediatorii chimici SCHIȚĂ CURS 4 FIZIOLOGIE 19.03.2012 1. Glutamatul (Glu) principalul MC excitator din SNC sintetizat în SNC! nu
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραSECREȚIA SALIVARĂ salivon Acinul glandular: Ductul intercalar: Ductele striate: COMPOZITIA SALIVEI
SECREȚIA SALIVARĂ Saliva este produsul de secretie a celor 3 perechi de glande salivare mari (parotide, sublinguale si submaxilare) si a unor glande salivare mici, diseminate in mucoasa bucala. Unitatea
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCIRCULAŢIA IA ŞI METABOLISMUL CEREBRAL. Laborator Neuroştiinţe, Catedra Fiziologie, UMF Carol Davila Bucureşti
CIRCULAŢIA IA ŞI METABOLISMUL CEREBRAL Ana-Maria Zăgrean, azagrean@univermed-cdgm.ro Laborator Neuroştiinţe, Catedra Fiziologie, UMF Carol Davila Bucureşti Premise Oxigenul, ingredientul din aer fără de
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Sulfonarea benzenului este o reacţie ireversibilă.
Διαβάστε περισσότεραInotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
Διαβάστε περισσότεραTESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI
IAŞI 2017 TESTE PENTRU ADMITERE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT GRIGORE GHICA VODĂ În această lucrare sunt cuprinse întrebările teste din tematica pentru concursul de
Διαβάστε περισσότεραTratament. Sindromul de intestin iritabil. Fig. 1: Arsenalul terapeutic în sindromul de intestin iritabil
Sindromul de intestin iritabil Tratament Fig. 1: Arsenalul terapeutic în sindromul de intestin iritabil Tratamentul are eficienţă limitată şi cuprinde mai multe mijloace terapeutice: măsuri generale, regim
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta
Διαβάστε περισσότεραV scu lar la irza z ţi a a Art Ar e t re r le V nele
Vascularizaţia: Arterele: din artera gastro-duodenală pleacă două artere pancreatico-duodenale superioare; din artera mezenterică superioară pleacă două artere pancreatico-duodenale inferioare; aceste
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραBIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN
BIOLOGIE I ALCATUIREA CORPULUI UMAN 1. Laringele: A. Este aşezat la nivelul extremităţii cefalice B. Aparţine elementelor somatice ale capului C. Este un organ cu dublă funcţie D. Este un viscer situat
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραMase atomice: C-12, H-1, O-16, S-32, Na-23,
Întrebări cu 1 răspuns corect: Mase atomice: C-12, H-1, O-16, S-32, Na-23, 1. Median : a. este un punct situat mai aproape de planul sagital (față de un alt punct) b. este un punct situat mai aproape de
Διαβάστε περισσότεραBIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD IAȘI BIOLOGIE - CHIMIE ORGANICĂ TESTE PENTRU ADMITERE LA FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ Coordonator: Conf. dr. Geta Pavel
Διαβάστε περισσότεραSistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Διαβάστε περισσότερα