Sistemul Cardiovascular
|
|
- Μίδας Παπαφιλίππου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 13 Reglarea cardio-vasculară II Carmen Bunu
2 1. Autoreglarea şi reglarea miogenică Autoreglarea reprezintă capacitatea de a menţine fluxul sanguin local constant dacă necesităţile metabolice sunt constante, chiar dacă tensiunea arterială sistemică se modifică (creşte sau scade). Mecanismul de autoreglare este mecanismul miogen, conform căruia: presiunii sanguine vasodilataţie arteriolară fluxul sanguin se menţine constant, presiunii sanguine vasoconstricţie arteriolară, fluxul sanguin se menţine constant.
3 Mecanismul miogen - mod de acţiune presiunii sanguine întinderea membranei fibrelor musculare deschiderea canalelor de Ca ++ concentraţiei intracelulare a Ca ++ VC
4 Procesul de autoreglare a circulaţiei este prezent în majoritatea organelor (creier, inimăşi rinichi): la creier fluxul sanguin este menţinut constant chiar dacă TA se modifică (între mmhg) menţine echilibrul conţinut-conţinător; la rinichi fluxul sanguin este menţinut constant chiar dacă se modifică TA (între mmhg) menţine filtrarea glomerulară constantă (FG=120 ±15 ml/min).
5 2. Reglarea mediată de endoteliu 1) Substanţe vasodilatatoare produse de endoteliu: a) Prostaciclina (PGI 2 ) derivă din acidul arahidonic sub acţiunea ciclooxigenazei şi a PGI 2 sintetazei. sinteza sa este stimulată de shear stress (fenomenul de frecare a sângelui de endoteliu, dependent de vâscozitate şi viteza fluxului sanguin): viteza vâscozitatea shear stress sinteza -PGI 2 -NO VD locală
6 mecanismul de acţiune al PGI 2 este mediat de sinteza unui mesager secund intracelular: AMPc relaxarea fibrelor musculare netede arteriolare vasodilataţie. roluri: vasodilataţia locală; scade aderarea şi agregarea trombocitară (antiagregant plachetar).
7 b) Monoxidul de azot (NO, EDRF - factorul de relaxare derivat din endoteliu) derivă din L-arginină sub acţiunea: stimulilor chimici (acetilcolina, bradikinina, serotonina, histamina, substanţa P, ATP); stimulilor mecanici ( shear stress ). mecanismul de acţiune al NO este mediat de sinteza unui mesager secund intracelular: GMPc relaxarea fibrelor musculare netede vasodilataţie.
8 îndepărtarea mecanică a endoteliului nu se mai produce NO dispariţia răspunsului vasodilatator la acţiunea factorilor chimici şi mecanici amintiţi anterior. acţiunea NO depinde şi de PO 2, care practic reglează în ambele sensuri sinteza NO: PO 2 NO vasodilataţie şi fluxul sanguin PO 2 NO revenirea vasului la dimensiunile iniţiale.
9 3. Rolul endoteliului în reglarea hemodinamicii Shear stress AA PGI 2 Ciclo sintetaza oxigenaza PGI 2 AMPc Relaxare O 2 Shear stress L-Arginina NO (EDRF) GMPc Relaxare Receptori purinergici ATP ADP AMP Adenozină ŢESUT Mediatori chimici Relaxare Ach, Bradikinina, Hyst, Serot, Subst P, ATP ENDOTELIU MB FIBRĂ MUSCULARĂ NETEDĂ Cataboliţi CO 2, K + H +, Ac.lactic
10 2) Substanţe vasoconstrictoare produse de endoteliu a) Endotelina (EDCF=factorul constrictor derivat din endoteliu) este un puternic vasoconstrictor, cu efect asemănător angiotensinei II şi mai puternic decât al neuropeptidului Y. EDCF este implicat în modificarea TA şi în patogenia HTA, aterosclerozei, cardiopatiei ischemice şi a insuficienţei renale. eliberarea EDCF creşte la frig.
11 b) Tromboxanul A 2 derivă din acidul arahidonic sub acţiunea ciclooxigenazei. rolul lor constă în producerea vasoconstricţiei şi a agregării trombocitelor, favorizând formarea cheagurilor de sânge. IMPORTANT: între factorii endoteliali VD şi VC trebuie să existe un echilibru.
12 4. Reglarea metabolică a circulaţiei sanguine Hiperemia activă constă în vasodilataţie cu creşterea fluxului sanguin local în ţesuturile active. mecanismul de producere: intensificarea activităţii tisulare eliberării de metaboliţi vasodilataţie locală fluxului sanguin local.
13 Hiperemia reactivă apare la reluarea fluxului sanguin într-o zonă în care fluxul de sânge a fost oprit pentru secunde/minute (ex: aplicarea unui garou pe braţ). caracteristici: fluxul sanguin: creşte direct proporţional cu durata ocluziei şi revine lent la valorile iniţiale; cauza o reprezintă acţiunea vasodilatatorie a factorilor metabolici locali; revenirea lentă a fluxului se plăteşte deficitul de O 2 rezultat în timpul ocluziei.
14 Factorii cu rol în reglarea metabolică a circulaţiei 1) PO 2 PO 2 VC, PO 2 VD. Hipoxia acţionează direct şi prin metaboliţii vasodilatatori (adenozina, acidul lactic) VD oferta de O 2 necesarul de O 2 hipoxia locală directă prin metaboliţii vasodilatatori VD VD
15 2) Adenozina Este sintetizată în celulele tisulare, din AMP în lipsa O 2 şi difuzează spre vase, unde acţionează pe receptori specifici-purinergici (localizaţi pe fibrele musculare netede din peretele vascular). Efectele induse de adenozină sunt: vasodilataţia; fluxul sanguin local; aportul de O 2. O 2 ATP AMP Adenozina Rec vas ATP O 2 AMP VDVD feedback FluxFlux O 2 sanguin
16 Scăderea adenozinei se realizează printr-un mecanism de feed-back, care readuce vasul la dimensiunile iniţiale. Cele trei componente ale mecanismului de feed-back: fluxului de sânge ofertei de O 2 sintezei de adenozinăşi sintezei de ATP; fluxului de sânge duce la spălarea adenozinei din zonă; inactivarea adenozinei.
17 3) Alţi factori metabolici vasodilatatori Creşterea producţiei de acid lactic, H + şi CO 2 din ţesuturile active (cu metabolism crescut şi cu po 2 scăzută) induce vasodilataţie locală (dar de scurtă durată). Creşterea concentraţiei de K +, a fosfatului anorganic şi a osmolarităţii pot induce vasodilataţie locală, dar de scurtă durată. Prostaglandinele induc vasodilataţie locală.
18 Toţi aceşti metaboliţi au rol în hiperemia activă dar nici unul nu o poate produce singur ci numai în asociere cu alţi factori. Nici o substanţă vasodilatatoare nu s-a găsit în cantitate suficient de mare pentru a produce singură creşterea fluxului sanguin în funcţie de necesităţile metabolice. Acest proces este rezultatul acţiunii sinergice a mai multor substanţe vasodilatatoare.
19 În condiţii patologice, obstrucţia lumenului vascular (ateroscleroza) scade capacitatea vasodilatatorie în condiţiile unui necesar metabolic crescut (ex. în efort), chiar dacă creşte sinteza de metaboliţi locali, nu se mai poate obţine o vasodilataţie corespunzătoare şi consecutiv fluxul sanguin local scade. Rezultatul acestei reduceri a fluxului sanguin este dezechilibrul între cererea şi oferta de O 2 şi suferinţa tisulară la nivelul inimii apare angina pectorală; la membrele inferioare apare claudicaţia intermitentă durerea în gambe în timpul mersului.
20 5. Reglarea umorală a circulaţiei - substanţe VC 1) Catecolaminele secretate de medulosuprarenală: adrenalina (A) şi noradrenalina (NA) - în mod normal se eliberează în cantităţi scăzute, cu un efect limitat. la stres, eliberarea de catecolamine este masivă efect semnificativ, cu modificarea fluxului sanguin în funcţie de tipul şi de numărul de receptori adrenergici (α, β).
21 Noradrenalina acţionează pe receptorii α-adrenergici vasculari VC RVP acţionează pe receptorii β 1 -adrenergici miocardici efect cronotrop pozitiv ( FC) efect inotrop pozitiv ( forţa de contracţie) DC
22 Adrenalina acţionează pe receptorii α şi β 1 -adrenergici cu efecte asemănătoare cu NA; acţionează pe receptorii β 2 -adrenergici vasodilataţie în teritoriul coronarian, muşchii scheletici şi cerebral; rata metabolismului cardiac MVO 2. Ambele catecolamine activează centrii cardiovasculari din bulb şi punte.
23 Dopamina este precursor al NA; acţionează pe receptorii α-adrenergici vasculari şi produce vasoconstricţie, fără modificarea RPT; pe receptorii β 1 miocardici efect inotrop şi cronotrop pozitiv. Neuropeptidul Y (NPY) se descarcă concomitent cu NA şi are un efect vasoconstrictor puternic şi prelungit. Catecolaminele au o durată de acţiune scăzută pentru că sunt inactivate rapid enzimatic (de MAO monoaminooxidaze).
24 Efectele catecolaminelor asupra FC şita FC FC TA Mx TA Mx TA min TA min Noradrenalina Adrenalina
25 2) Sistemul renină-angiotensină-aldosteron (SRAA) Stimularea SRAA începe prin creşterea eliberării de renină de la nivel renal (enzimă secretată de aparatul juxtaglomerular). Factorii care stimulează eliberarea de renină sunt: TA (ex: trecerea din clino- în ortostatism, scăderea presiunii de perfuzie renală - ca în cazul stenozei de arteră renală); volemiei (ex: după o hemoragie); concentraţiei plasmatice a Na + ; stimularea SNVS; creşterea eliberării de catecolamine; concentraţiei urinare a Na + (acţiune pe macula densa).
26 TA volemia [Na + ]pl SNS [Na + ]u Angiotensinogen (α 2 -globulină pl. sintetizată de ficat) ANP (ATRII) - - Renina Angiotensina I (AJG renal) (decapeptid inactiv) enzima de conversie Angiotensina II VC * (octapeptid activ) Angiotensina III ADH Reabs. apă Aldosteron angiotensinaze Sistemic RVP Renal ae FG=const aa FG VC Aldosteron Reabs. apă şi Na + şi elim K + Vol
27 Efectul angiotensinei II * la TA TA Angiotensina II TA Angiotensina II Sistemic aa VCae Sistemic VCaa VCae VC TA FG=const VC TA FG=
28 3) Vasopresina sau hormonul antidiuretic (ADH) produs de hipotalamus şi depozitat în hipofiza posterioară; are efect VC doar la doze mai mari decât cele obişnuite; rolul său principal este de reglare a eliminării de apă la nivel renal, pentru menţinerea osmolarităţii şi a volemiei. Volemia Volum-Rec. Cardio-vasc. TC TCD Osmolaritatea Osmo-Rec. ADH Reabsorbţia apei la nivel renal (TCD + TC) Diurezei Volemiei şi TA
29 4) Hormonii tiroidieni -secretaţi de tiroidă potenţează efectul catecolaminelor; frigul eliberarea T3, T4 VC; la hipertiroidieni, prin exagerarea efectelor catecolaminelor, apar extrasistole, tahicardie până la fibrilaţie atrială şi creşte TA. 5) Mineralocorticoizii: Aldosteronul este secretat de corticosuprarenală nu are efect direct asupra tonusului vascular; are efect indirect de a sensibilităţii vaselor la stimuli vasoconstrictori prin reabsorbţiei de Na + şi apă.
30 6) Factorii endoteliali vasoconstrictori: Tromboxanul A 2 provine din lipidele membranare. Are rol vasoconstrictor şi agregant plachetar. Endotelina sau factorul constrictor derivat din endoteliu (EDCF) are rol vasoconstrictor puternic, asemănător cu angiotensina II şi mult mai puternic decât NPY. Eliberarea EDCF creşte la frig. Intervine în patogeneza aterosclerozei, HTA, cardiopatiei ischemice.
31 6. Reglarea umorală a circulaţiei - substanţe VD 1) Acetilcolina (Ach) VD indirect, prin NO, a cărui sinteză o stimulează la nivelul endoteliului normal. 2) Factorii locali intervin asupra controlului microcirculaţiei: H +, PCO 2, PO 2, t o C locale, adenozina VD locală. 3) Prostaglandinele - din metabolizarea acidului arahidonic din membrana celulelor - inclusiv a celulelor endoteliale. Acţionează doar local (sunt rapid inactivate în circulaţie) VD şi inhibă agregarea plachetară.
32 4) EDRF (NO) - sintetizat de celulele endoteliale în special la modificările fluxului sanguin, ale PO 2 şi sub acţiunea Ach: PO 2 eliberarea NO VD şi fluxul sanguin local aportul de O 2, eliberarea de NO revenirea vasului la dimensiunile iniţiale. 5) Substanţele biologic active - secretate în ţesut, acţionează local, producând VD localăşi permeabilităţii vasculare, cu formarea edemului local: a) Histamina (HIST) b) Serotonina c) Kininele
33 a) Histamina (HIST) - stocată în hipotalamus, eozinofile, bazofile şi mastocite. -produsă prin decarboxilarea histidinei. - eliberare sub influenţa unor stimuli imuni sau neimuni degranularea mastocitelor cu eliberarea de HIST. -acţiune: - pe Rec. H 2 VD arteriolară, permeabilitatea vasculară + edem, -pe Rec. H 1 VC la nivelul vaselor pulmonare. - eliberarea masivă de histamină (în alergii) şoc histaminic cu prăbuşirea TA. - în reflex de axon: se elibereazăşi substanţe tip HIST.
34 b) Serotonina - în mastocite, trombocite, cel. cromafine gastro-intestinale. - provine din metabolismul triptofanului. - efecte: - VD muscularăşi cutanată (extremitatea cefalică), - VC pe arteriolele şi venulele splanhnice. c)kininele: bradikinina şi lisilbradikinina - rezultă din kininogen sub acţiunea kalicreinei. Activarea prekalicreinei plasmatice inactive în kalicreină este realizată de factorului XII (Hageman). - sistemul kininelor este inactivat de două kinaze, dintre care una este chiar enzima de conversie.
35 - enzima de conversie inhibă sistemul kininelor (VD) şi stimulează sistemul renină-angiotensină (VC) conectarea între sistemele vasoconstrictor şi vasodilatator local. - principalele efecte ale kininelor : - VD arteriolară (puternică dar de scurtă durată), -creşterea permeabilităţii capilare, - formarea edemului, - rol proinflamator, - reglarea fluxului sanguin în -piele, - glande salivare, - glande sudoripare, - glande gastro-intestinale.
36 6) Peptidul atrial natriuretic (ANP). - fibrele musculare din atrii au granule asemănătoare cu celulele glandelor endocrine care secretă hormonii polipeptidici. - ANP este secretat ca un preprohormon, care se transformă într-un propeptid stocat în granule. Din acest propeptid se eliberează ANP (26 AA) ca formă circulantă în sânge. - ANP se eliberează în urma stimulării receptorilor atriali de către creşterea volemiei, a Na + plasmatic, în cazul excesului de angiotensină II circulantăşi la creşterea FC. - alimentele cu puţin Na + inhibă eliberarea de ANP.
37 7. Reglarea TA - mecanisme presoare Nervos: stimulare REFLEX PRESOR; stimulii principali: - TA baro-rec. - PCO 2, H +, PO 2 chemo-rec. - t o C termo-rec. - Stres SNC. Umoral: eliberare de factori VC.
38 8. Reglarea TA - mecanisme depresoare Nervos: stimulare REFLEX DEPRESOR; stimulii principali: - TA baro-rec. - PCO 2, H +, PO 2 ch-rec. - t o C termo-rec. -Emoţii plăcute SNC. Umoral: eliberare de factori VD.
39 9. Curbele funcţionale cardiace Curba funcţională cardiacă DC. Curba întoarcerii venoase depinde de: Presiunea sistemică medie (PSM) - presiunea în AD în condiţiile absenţei fluxului sanguin, depinde la rândul ei de: volemie; complianţa venoasă. Panta curbei - depinde de rezistenţa arteriolară.
40 Variaţiile curbei întoarcerii venoase (1): Deplasare în sus dacă: volemia (perfuzii ); complianţa venoasă. Deplasare în jos dacă: volemia (hemoragie); complianţa venoasă.
41 Variaţiile curbei întoarcerii venoase (2): Rotaţie orară, dacă rezistenţa arteriolară (VD aa); Rotaţie antiorară, dacă rezistenţa arteriolară (VC aa).
42 Punctul de funcţionare cardiacă situat la intersecţia celor 2 curbe. modificarea volemiei modificăşi curba funcţională cardiacă: Volemia ( Presarcina) mută punctul de funcţionare cardiacă sus + la dr. VEDV şi DC. Volemia ( Presarcina) mută punctul de funcţionare cardiacă jos + la stg. VEDV şi DC.
43 Modificarea rezistenţei arteriolare modificăşi curba funcţională cardiacă VDaa RPT ( Postsarcina) DC fără să se modifice VEDV. VCaa RPT ( Postsarcina) DC fără să se modifice VEDV
44 9. Adaptarea la efort Comanda centrală Cortex Activare SNVS Anticiparea FC DC VC Factori Nervoşi Reflexe din muşchii activi prin Mecanoreceptori (stretch) Chemoreceptori (Produşi de metab.) Activare SNVS Reflexul baroreceptor Locali musculari VD metabolică prin PO 2 PCO 2 Adenozina K +,H + Ac Lactic
45 a) Adaptarea la efort moderat Se realizează prin: activarea SNVS; inactivarea SNVP. Efecte asupra inimii: FC; Fcontr VS (în special la subiecţii antrenaţi), prin: efect inotrop pozitiv - la efort moderat, mecanism Frank-Starling - la un nivel de efort superior; DC de 5-7 ori.
46 Artere: Efecte asupra vaselor de sânge: VC în: piele, circulaţia splanhnică, rinichi, muşchi inactivi RPT cu fluxului sanguin. VD în: muşchii activi şi coronare RPT cu fluxului sanguin de ori. la nivel cerebral: fluxul se menţine nemodificat. în piele: iniţial se produce VC urmată de VD cu scopul pierderii de căldură. Capilare: procentul de capilare deschise variază de la 20% 80%. schimburile, Phidrostatică, circulaţia limfatică, extracţia de O 2. la nivel muscular o sursă de O 2 o reprezintă mioglobina.
47 Vene: VC + pompa musculară + respiraţia întoarcerea venoasă. TA: TA max ( DC) iar TA min ( RPT) TA Pierderea de lichid: transpiraţia; acumularea în ţesutul muscular; creşte mobilizarea de sânge din sectorul splanhnic; osmolaritatea plasmei retenţie de apă; formarea de urină.
48 b) Adaptarea la efort sever FC >180 bpm VS şi DC deshidratare VC cutanată indusă de SNVS care depăşeşte mecanismele termolizei (VD cutanată) pierderea de căldură t o C ph ( CO 2 + ac. lactic) factor cheie în determinarea efortului maximal. După oprirea efortului: FC + DC, acumularea de produşi de catabolism cu efect VD menţine RPT TA sub valoarea de repaus, cu revenire lentă prin reflexul presor baroreceptor.
49 Limitarea efortului este dată de: Rata utilizării O 2 ; Oferta de O 2 în muşchi (dependentă de pompa cardiacă). Antrenamentul determină: oferta de O 2 în muşchi; rata utilizării O 2 la nivel muscular; densitatea capilarelor şi a arteriolelor. Atleţii au FC repaus (tonus vagal ), VS, RPT Înotătorii au volum ventricular, fără hipertrofie ventriculară. Halterofilii au volum ventricular normal, cu hipertrofie ventriculară.
50 10. Explorarea performanţelor globale ale pompei ventriculare Explorarea performanţelor globale sistolice ale ventriculului stâng se realizează prin indici hemodinamici: 1) Presiunea telediastolică ventriculară (PTD) PTD 12 mmhg 2) Volume ventriculare volum end diastolic (VEDV) şi end sistolic (VESV) - VEDV = ml (70+20 ml/m 2 ) -VESV=40-70 ml 3) Volum bătaie (sistolic) (VS) = volum de sânge ejectat la fiecare sistolă - VS = VEDV - VESV = ml
51 4) Fracţie de ejecţie (FE) = volum sistolic/volum end diastolic% FE = 55-75% (0,65+0,1) 5) Debitul cardiac (DC) = volumul de sânge care pleacă de la inimă per minut DC = 5 l/min (4-6 l/min) 6) Indexul cardiac (IC) = debitul cardiac raportat la suprafaţa corporală IC = 3 l/min/m 2 (2,5-4,2 l/min/m 2 )
52 7) Tensiunea parietală (wall stress, T i ) reprezintă forţa aplicată pe suprafaţa de secţiune a peretelui ventricular, calculată pentru o cavitate sferică, conform legii Laplace: T = Tensiunea parietală creşte în: P x r 2h încărcări de volum tensiunea parietală diastolică induce hipertrofia ventriculară excentrică. încărcări de presiune tensiunea parietală sistolică induce hipertrofia ventriculară concentrică. creşterea wall stress-ului reprezintă stimulul pentru remodelarea geometriei ventriculare şi a structurii miocardului prin creşterea depozitelor de colagen şi fibroza miocardică.
Sistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 5 Contractilitatea Miocardului Carmen Bunu Tipuri de contracţie l i CE - element contractil;
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCURS 9 DEBIT CARDIAC
CURS 9 DEBIT CARDIAC 1.Definitie DEFINITIE Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie) Volum sistolic (bataie VB)- volum
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 8 Reglarea funcţiei cardiace Carmen Bunu 1. Reglarea intrinsecă a funcţiei cardiace
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 12 Reglarea funcţiei cardiovasculare Carmen Bunu 1. Centrii bulbo-pontini cu rol în n reglarea
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 10 Hemodinamica Tensiunea arterială Carmen Bunu 1. Parametrii hemodinamici: relaţia presiune
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Catedra de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 14 Circulaţii speciale Carmen Bunu 1. Circulaţia cutanată Principala funcţie a circulaţiei
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL
CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL TENSIUNEA ARTERIALA CUPRINS 1. Definitie 2. Factori determinanti 3. Parametrii TA 4. Reglare 5. Valori normale, variatii 1. DEFINITIE PRESIUNE SANGVINA- forta
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραSistemul cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul cardiovascular Cursul 2 Potenţiale membranare de repaus şi de acţiune în fibrele cardiace Carmen Bunu Tipuri
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραHIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
Curs Fiziopatologie, Medicină Dentară 28.02.2014 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ Cuprins: 1. Noţiuni introductive 2. Reglarea TA 3. Hipertensiunea arterială: definiţie, clasificare, HT esenţială, HT secundară,
Διαβάστε περισσότερα31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE
31. PARTICULARITĂŢILE MORFOFUNCŢIONALE ALE MUSCULATURII NETEDE VASCULARE - fibra musculara netedă este o celulă alungită, cu o lungime de 100-500 microni - Tipuri: o Unitar prez gap juntions, automatism
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραSistemul Cardiovascular
Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş Timişoara Disciplina de Fiziologie Sistemul Cardiovascular Cursul 7 Debitul Cardiac Circulaţia Coronariană Carmen Bunu 1. Debitul Cardiac (DC) DC: cantitatea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραBIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U
PROPRIETĂŢI ELECTRICE ALE MEMBRANEI CELULARE BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A UNOR MACROIONI
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCURS 11 HEMODINAMICA
CURS 11 HEMODINAMICA Fox I, Human Physiology, 2012 Roluri!!!! ARTERE- strat muscular important- transport sange ejectat de cord- sub presiune VENE- strat muscular subtire- se destind- - valvele- sangele
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραUMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului
Masurarea tensiunii arteriale si pulsului Cuprins Presiune; tensiunea arteriala (TA); unitati Profil; presiunea arteriala / venoasa; presiunea sistolica si diastolica Metode de masurare a TA Unda de puls
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 4 Reglarea funcţiei renale. Funcţia de acumulare, contenţie şi evacuare a urinei. Micţiunea. 1) Reglarea nervoasă a activităţii renale SNVS inervează: - musculatura
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραInotropele in A.T.I. Avantaje si limite
Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite F. Purcaru, L. Chiutu, A. Vladoianu, M. Diaconu, A. Rocsoreanu 757 Prin inotropism se intelege capacitatea particulara a muschiului cardiac de a-si creste contractilitatea,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului cardio-vascular
LEGEA FRANK-STARLING DE ADAPTARE A INIMII PRIN MECANISM INTRINSEC ASPECTE TEORETICE Aparatul cardiovascular este supus continuu reglării prin mecanisme intrinseci şi extrinseci, care acţionează atât la
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραSTĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I)
STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I) CUPRINS STARE POSTAGRESIVA - ACTIUNEA AGENTULUI AGRESOR - RSPA - SOC REVERSIBIL - SOC IREVERSIBIL RSPA DEFINITIE - EVOLUTIE
Διαβάστε περισσότεραToleranta la anemie si triggerii de transfuzie
Toleranta la anemie si triggerii de transfuzie Serban M. Marinescu 217 Concentratia de Hb adecvata intr-o anumita situatie clinica, depinde de existenta unei cantitati suficiente de oxigen transportat
Διαβάστε περισσότεραa. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.
1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραFIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
I FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR 1. ATEROSCLEROZA 1.1. Definiţie Ateroscleroza (ATS) reprezintă procesul de îngroşare şi de rigidizare a pereţilor arteriali care determină îngustarea progresivă
Διαβάστε περισσότεραREACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)
EAŢII DE ADIŢIE NULEFILĂ (AN-EAŢII) (ALDEIDE ŞI ETNE) ompușii organici care conțin grupa carbonil se numesc compuși carbonilici și se clasifică în: Aldehide etone ALDEIDE: Formula generală: 3 Metanal(formaldehida
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραREGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE
REGLAREA NERVOASĂ A ACTIVITĂŢII CARDIACE ASPECTE TEORETICE Principala funcţie a pompei cardiace este de a propulsa un volum de sânge în mica şi marea circulaţie. Acest volum de sânge se numeşte volum sistolic
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραFiziologia glandelor endocrine. Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale
Fiziologia glandelor endocrine Curs 2 I. Hormonii tiroidieni II. Hormonii produşi de glandele suprarenale I. Hormonii tiroidieni (T 3 şi T 4 ) Glanda tiroidă localizată sub laringe, anterior de trahee
Διαβάστε περισσότεραFiziologia fibrei miocardice
Fiziologia fibrei miocardice CELULA MIOCARDICĂ = celulă excitabilă având ca şi proprietate specifică contractilitatea Fenomene electrice ale celulei miocardice Fenomene mecanice ale celulei miocardice
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραMEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ:
MEDICAMENTE CU ACTIUNE CARDIOVASCULARĂ: SIMPATOMIMETICELE Şerban Bubenek 79 I. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV (SNV): elemente de anatomie şi fiziologie SNV acţionează pe cale nervoasă şi umorală în scopul:
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραI. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.
Capitolul 3 COMPUŞI ORGANICI MONOFUNCŢIONALI 3.2.ACIZI CARBOXILICI TEST 3.2.3. I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Reacţia dintre
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραFiziologia aparatului urinar
Fiziologia aparatului urinar Cursul 3 Cursul 3 Epurarea şi economisirea renală a principalelor componente plasmatice. Rolul rinichiului în echilibrul acido-bazic 1.Economisirea şi epurarea renală a apei
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραElectrofiziologia fibrei miocardice
Electrofiziologia fibrei miocardice Constantin Bodolea UMF Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca Cursul CEEA Târgu-Mureş 2013 Inima =pompă mecanică? Inima= pompă sofisticată! 1.Automatism 2.Ritmicitate 3.Conducere
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραPERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE
PERFORMANŢA CARDIACĂ MECANOGRAMELE Adrian Roşca UMF Carol Davila Bucureşti PERFORMANŢA CARDIACĂ Performanța cardiacă Reprezinta capacitatea cordului de a genera un debit cardiac adecvat acoperirii nevoilor
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραDisfuncţia endotelială Legătura între insulinorezistenţă, diabet zaharat şi ateroscleroză Alin Ştirban, Monica Negrean, Simona Petrule
Disfuncţia endotelială Legătura între insulinorezistenţă, diabet zaharat şi ateroscleroză Alin Ştirban, Monica Negrean, Simona Petrule Rezumat De mult timp se crede că la baza insulinorezistenţei, a diabetului
Διαβάστε περισσότεραHEMODINAMICA II Presiunea venoasa
HEMODINAMICA II Presiunea venoasa Pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept), valoarea presiunii venoase (PV) scade progresiv.
Διαβάστε περισσότεραREZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Un ml de concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine clorhidrat de dopamină 20 mg.
AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 2402/2010/01 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Dopamin Admeda 200 concentrat
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραReactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
Διαβάστε περισσότεραCatedra de Fiziologie NC Paulescu, Disciplina Fiziologie II, UMF Carol Davila Bucuresti HEMODINAMICA II. Dr. Adrian Roşca, 2018
HEMODINAMICA II Dr. Adrian Roşca, 2018 Presiunea venoasă Pe masura deplasarii sangelui venos dinspre sectorul periferic (capatul distal al capilarului) spre cel central (atriul drept), valoarea presiunii
Διαβάστε περισσότεραObiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale.
1 GLANDELE SUPRARENALE Obiectiv educațional: la sfârșitul cursului studentul trebuie să știe să descrie particularităţile morfo-funcţionale ale glandelor suprarenale. Glandele suprarenale (SR) sunt localizate
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότερα