8.COMPRESOARE. 8.1.Compresorul teoretic, monoetajat, cu piston. dp=0. dp=0
|
|
- Ἠλίας Χρηστόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 9 ermotehică 8.COMPRESOARE Comrimarea gazelor î tehică se efectuează cu ajutorul uor maşii de lucru umite comresoare, care ot ridica resiuea la valori de âă la 000 bar. Comresorul asiră aer ditr-o sursă de joasă resiue, îi măreşte resiuea şi îl refulează îtr-o icită de resiue ridicată. Comresorul este acţioat de u motor electric. Astfel, eergia electrică este trasformată î eergie oteţială de resiue a aerului. Comresorul este u geerator eumatic. Creşterea resiuii se oate realiza îtr-u sigur etaj (comresor mooetajat) sau, etru valori mari, î mai multe trete de comrimare (comresoare olietajate). Comresoarele ot fi rotative, cu fucţioare cotiuă, sau volumice, cu fucţioare itermitetă. Cele mai utilizate comresoare volumice sut cele cu isto şi cele cu membraă. 8..Comresorul teoretic, mooetajat, cu isto Comresorul teoretic resuue iexisteţa saţiului mort, adică istoul evacuează tot gazul aflat î zoa de lucru. Cursa istoului se realizează ître uctul mort iter, care coresude surafeţei itere a chiulasei şi uctul mort exter. Ambele sut ucte î care viteza istoului trece ri valoarea 0, atuci câd sesul de delasare se schimbă. Ciclul teoretic de comrimare (fig.8..a) este format di următoarele rocese: - trasformare izobară (asiraţia); - comrimare; - trasformare izobară (evacuarea); - trasformare izocoră. d0 d0 v Fig. 8. Ciclul de comrimare î cazul comresorului teoretic. Schiţa cilidrului cu isto
2 ermotehică 95 Lucrul mecaic tehic cosumat de comresor, l c, este roorţioal cu aria. Fiid u lucru mecaic rimit de sistem, el are valoare egativă. Mărimea ariei deide de tiul rocesului de comresie -, care oate fi: izoterm, - ; adiabatic, -a; olitroic, -, cu exoetul olitroic < < k. a Fig. 8. ariate de realizare a comresiuii î cazul comresorului teoretic: - izotermă, - a adiabată, - olitroă Di figura 8., se observă că cel mai mic cosum de lucru mecaic coresude izotermei (- ). Î ractică, u roces izoterm resuue o viteză foarte mică de desfăşurare, deci u este u roces utilizabil. Calculul lucrului mecaic tehic cosumat de comresor, î timul uui ciclu, etru comrimarea uui kilogram de gaz este: (8.) l v d t Folosid relaţia (8.) şi ecuaţia caracteristică a olitroei: v ct se oate determia lucrul mecaic tehic cosumat, etru cazul cel mai geeral, al trasformării olitroice: (8.) l t v d v d v Particularizâd coeficietul al olitroei se determiă lucrul mecaic tehic, l t, atât etru izotermă, cât şi etru adiabată. Î timul fucţioării, comresorul trebuie răcit. Răcirea gazului comrimat, deci aroierea de izotermă, îmbuătăţeşte regimul de lucru. Sistemul de răcire al comresorului trebuie să evacueze o catitate de căldură ale cărei valori maxime coresud răcirii âă la izoterma stării. Răcirea de la starea la starea resuue evacuarea uei sarcii termice: v
3 96 ermotehică (8.) ( ) Q m c m c Sistemul de răcire al comresorului evacuează această sarciă termică î mediul exterior. Sistemul este alcătuit ditr-o cămaşă de aă cu radiator de răcire. Petru comresoarele de mai mică utere, răcirea se face cu aer, surafaţa exterioară a cilidrului şi a chiulasei fiid ervurate etru o itesificare a schimbului termic. 8..Comresorul real, mooetajat, cu isto a e 0 Fig.8. Ciclul de comrimare î cazul comresorului tehic (real), mooetajat Comresorul tehic (real) mooetajat lucrează duă ciclul rerezetat î figura 8.. La sfârşitul cursei de evacuare, î cilidru mai rămâe volumul, volum care ocuă saţiul mort. Rolul acestui volum de gaz eevacuat este de a roteja comresorul la surasolicitări mecaice cauzate de blocarea evetuală a suaelor, sau de icomresibilitatea lichidelor ătruse îtâmlător î cilidru. Pricialele mărimi care caracterizează comresorul:! cilidreea (8.) c ;! saţiul mort relativ-arată cât la sută di volumul cilidreei rereziă volumul saţiului mort (8.5) ε ;
4 ermotehică 97! gradul de umlere- arată cât la sută di volumul cilidreei rereziă volumul de gaz asirat (8.6) µ. Relaţia de legătură ître saţiul mort relativ şi gradul de umlere este: k + ε (8.7) µ ε Se observă că resiuea de refulare,, iflueţează mărimea gradului de umlere. Î fig.8. s-a cosiderat că resiuea de asiraţie este aceeaşi şi saţiul mort relativ este costat. Di relaţia (8.7) rezultă că e măsură ce resiuea de refulare creşte, gradul de umlere scade. Petru valoarea maximă a resiuii de refulare : k (8.8) Max + ε gradul de umlere se aulează. Rezultă că resiuea de refulare trebuie să aibă valori strict mai mici decât valoarea Max. Max, Fig.8..Creşterea resiuii de refulare coduce la dimiuarea gradului de umlere Lucrul mecaic cosumat de comresor variază atât î fucţie de atura comrimării -, cât şi de atura destiderii - a volumului de gaz di saţiul mort. Destiderea -, ca şi comrimarea -, oate fi izotermă, adiabată sau olitroă. Se ot cocee o ifiitate de combiaţii î care comresia şi destiderea să fie de aceeaşi atură, sau de atură diferită. Ciclul comresorului tehic (fig.8.) oate fi cosiderat ca fiid format di ciclul uui comresor teoretic ae şi ciclul uei maşii care ar roduce lucru mecaic ri destiderea gazului di saţiul mort, ea. Petru ambele cicluri se calculează lucrul mecaic cu relaţia (8.), scrisă etru valoarea coresuztoare a exoetului. alorile obţiute se îsumează algebric, obţiâdu-se lucrul mecaic cosumat de comresorul real, mooetajat.
5 98 ermotehică Relaţia la care se ajuge, cosiderâd atât comresia, cât şi destiderea de atură olitroică, este de forma: (8.9) ( ) lc µ v v Studiid deedeţa lucrului mecaic cosumat de gradul de umlere, rezultă că, etru gaze biatomice şi ε 0, 05, valoarea maximă a lucrului mecaic cosumat se obţie etru valoarea gradului de umlere: µ 0,65, resectiv etru resiuea de refulare: 0,67. Aceste valori trebuie evitate, etru a evita cosumul maxim de lucru mecaic. Î realitate, ciclul uui comresor tehic cu isto u rezită ici admisia şi ici refularea ca trasformări izobare. Datorită ierţiei suaelor şi etru a acoeri ierderile de sarciă e circuit, aar suraresiui atât e circuitul de asiraţie, Δ a, cât şi e cel de refulare, Δ r. Astfel, î cursa de admisie -, resiuea di cilidru este de fat mai mică decât cea di coloaa de asiraţie, iar î cursa de refulare -, resiuea gazului di iteriorul cilidrului este mai mare decât cea di coloaa de refulare. Aceste difereţe de resiue asigură delasarea gazului. Δ r Δ a Fig.8.5 Ciclul real al comresorului tehic cu isto 8..Comresorul tehic (real), olietajat, cu isto Limita imusă etru resiuea de refulare a uui comresor mooetajat, coform relaţiei (8.8), oate fi deăşită ri costrucţia uui comresor olietajat. U comresor olietajat este u asamblu de comresoare mooetajate motate î serie (astfel îcât refularea uuia să fie legată la admisia următorului comresor).
6 ermotehică 99 răcitor itermediar etaj I etaj II Fig.8.6 Schema uui comresor cu două etaje Fiecare etaj de comresiue este, de fat, u comresor mooetajat. Ître etajele de comresiue se motează u răcitor de gaz, care dimiuează lucrul mecaic cosumat de comresor. Î fig. 8.6 este rerezetată schema uui comresor cu două trete de comresiue. La u comresor olietajat, la care se cuosc resiuile de asiraţie şi de refulare se ue roblema determiării resiuilor itermediare, e baza codiţiei de miimizare a lucrului mecaic cosumat. r F a ct ct ct Fig.8.7 Procesele coresuzăoare uui comresor cu două etaje de comresie [7](izotermele coresuzătoare ricialelor stări s-au trasat cu liie îtrerută) Se aelează la comresorul teoretic olietajat, deoarece cocluziile sut valabile şi etru comresorul tehic. Răcirea maximă a agetului, ître etaje, se efectuează âă la izoterma stării Î fig.8.7 uctul coresude fucţioării fără răcire, caz î care starea fială ar fi F, iar uctul coresude fucţioării cu răcirea agetului ître etaje. Răcirea este u roces izobar, care se desfăşoară ître stările şi. Determiarea resiuilor itermediare se face î ioteza:
7 00 ermotehică ' ' '... î cazul uui comresor cu etaje de comresiue. Lucrul mecaic cosumat este miim dacă raortul de comresiue, X, este acelaşi etru fiecare etaj: (8.0) r X, a deci vom avea relaţia ître resiui: (8.)... + ' ' ' Î cazul î care aceste codiţii se resectă, fucţioarea comresorului este otimă. Dacă îtreţierea comresorului este defectuoasă, lucrul mecaic cosumat creşte. De exemlu, deuerea de iatră e ţevile răcitorului itermediar face ca uctele,,, să u se mai situeze e aceeaşi izotermă, izoterma uctului, ci e izoterme diferite. Lucrul mecaic cosumat creşte, iar radametul comresorului se reduce. 8..Istalaţii de rearare şi comrimare a aerului O istalaţie de regătire şi comrimare a aerului se comue di comresorul roriu-zis, filtru de raf, filtru etru vaorii de ulei, sistem de uscare şi răcire a aerului, u rezervor de aer comrimat (rezervor tamo) etru cazuri de avarie, disozitive şi aarate de reglare a resiuii (fig.8.8) Fig.8.8. Schema simlificată a uei istalaţii de rearare şi comrimare a aerului:.filtru de raf;.suaă de asiraţie;.elemete de etaşare;.asamblu isto; 5. arbore cotit; 6.baie ulei; 7.rezervor tamo; 8.motor electric; 9.filtru ulei; 0.suaă de refulare
8 ermotehică 0 Utilizarea aerului umed u este ermisă, deoarece î diferite comoete ale sistemului eumatic temeratura oate coborî astfel îcât vaorii de aă să codeseze sau chiar să îgheţe. feomeul trebuie evitat etru a u ericlita mişcarea relativă a iselor. Istalaţiile sut echiate cu sisteme de uscare a aerului. aorii de ulei, roveiţi di lubrifierea echiajului mobil, sut reţiuţi de filtre seciale, etru a u îfuda comoete sau a u degrada reerele di cauciuc ale sistemului []. Îtrebări test.lucrul mecaic cosumat de u comresor teoretic cu isto este miim dacă rocesul de comrimare se desfăşoară duă o: a)izotermă;... b)adiabată; a) b) c) c)olitroă.. Procesul real de comrimare îtr-u comresor cu isto este cosiderat a)izoterm;... b)adiabat; a) b) c) c)olitroic..lucrul mecaic tehic cosumat de u comresor teoretic, mooetajat, cu isto: a) are valoare egativă, fiid u lucru mecaic rimit de sistem;... b) are valoare ozitivă, fiid u lucru mecaic rimit de sistem; a) b) c) c)are valoarea miimă atuci câd rocesul de comresie este cosiderat izoterm..comresorul real, mooetajat cu isto: a)u rezită saţiu mort la sfârşitul cursei de evacuare;... b)este caracterizat de gradul de umlere, µ ; a) b) c) c)este caracterizat de o valoare maximă a resiuii de refulare, Max. 5.Gradul de umlere al uui comresor real rerezită: a)cilidreea comresorului;... b)raortul ditre volumul asirat şi cilidreea comresorului; a) b) c) c)raortul ditre volumul mort şi cilidreea comresorului. 6.olumul mort al uui comresor real cu isto : a)rotejază comresorul la suraîcălzire;... b)dimiuează cilidreea teoretică a comresorului; a) b) c) c)rotejază comresorul la surasolicitări mecaice, datorită comresibilităţii gazului. 7.Răcirea comresorului, de la temeratura reală,, la o temeratură, aroiată de temeratura coresuzătoare uei comresiui izoterme: a)ermite dimiuarea lucrului mecaic cosumat de comresor;... b)costă î evacuarea sarciii termice Q m c ( ); a) b) c) c)cotribuie la îmbuătăţirea fucţioării comresorului. 8.Creşterea resiuii de refulare a uui comresor tehic cu isto se oate obţie ri: a)izolarea termică a ereţilor cilidrului;... b)motarea î aralel a mai multor etaje de comrimare; a) b) c) c)motarea î serie a mai multor etaje de comrimare.
9 0 ermotehică Problema U comresor mooetajat teoretic (fără volum mort) cu isto are cilidreea 6dm El asiră aer la resiuea 00 kn şi temeratura m 9K şi îl refulează la resiuea 6bar. Cosiderâd comresiuea ca fiid u roces la temeratură costată, să se calculeze lucrul mecaic tehic cosumat de comresor la u ciclu de fucţioare. Care este uterea cosumată de comresor, dacă fucţioează la turaţia de N 500 rot? mi Rezolvare 6 bar ct 00kN/m Fig.8.P Ciclul de fucţioare al uui comresor teoretic, mooetajat, cu isto Lucrul mecaic tehic cosumat de comresor este dat de relaţia: L t d ude volumul oate fi exrimat î fucţie de resiue scriid legea trasformării izoterme: ct Deci, L t d d 5 l l 075J 00 0 Puterea cosumată de comresor este dată de rodusul ditre lucrul mecaic cosumat î timul uui ciclu şi turaţie (exrimată î rotaţii e secudă):
10 ermotehică Pc N Lt ,W 60 Probleme rouse 8.. Cosiderâd aceleaşi date ca î roblema 8.., să se calculeze lucrul mecaic tehic cosumat î timul uui ciclu, î cazul î care comresiuea este o trasformare olitroică, avâd, 5. La ce temeratură,, este refulat aerul? 8.. U comresor real, mooetajat, cu isto asiră aer la resiuea bar şi temeratura 9K şi refulează la resiuea 8bar. Debitul masic de aer vehiculat de comresor este m 0,0 kg Se cuoaşte s căldura secifică sub resiue costată a aerului c kj. Se cosideră kg K că, atât comresiuea, cât şi destiderea sut trasformări olitroice cu exoetul,. Să se calculeze fluxul de căldură care trebuie evacuat etru ca fucţioarea comresorului î timul comresiuii să oată fi cosiderată izotermă. RĂSPUNSURI ŞI REZOLĂRI Îtrebări test.a;.c;.a,c;.b,c; 5.b; 6.b,c; 7.a,b,c; 8.c. Probleme 8..Rezolvare Lucrul mecaic tehic cosumat de comresor este dat de relaţia: L t d ude volumul oate fi exrimat î fucţie de resiue scriid legea trasformării olitroe: Deci, ct
11 0 ermotehică 79J 77, ,5,5 d d L,5,5 5 t emeratura la care este refulat aerul comrimat este:, rezultă 75K 58, 6 9,5,5 Observaţie Î cazul comrimării olitroice lucrul mecaic cosumat este mai mare, î modul, decât î cazul comrimării izoterme. 8..Rezolvare Răcirea comresorului trebuie făcută astfel îcât să se evacueze fluxul termic coresuzător difereţei ditre temeratura stării şi temeratura stării. Î fig.8..temeratura stării rerezită temeratura gazului duă o comrimare olitroică, iar temeratura stării este temeratura gazului la admisie, deci temeratura la care s-ar desfăşura comrimarea izotermă. Fig.8.. Ciclul de comrimare al uui comresor real cu isto. Cele două curbe trasate cu liie subţire rerezită izotermele coresuzătoare temeraturilor şi, resectiv, ( ) W 55, ,0 mc mc Q,, ct ct
3 TRANSFORMĂRI SIMPLE DE STARE A GAZELOR
34 ermotehica 3 RANSFORMĂRI SIMPLE DE SARE A GAZELOR Î termodiamică se cosideră că rocesele e care le suferă ageţii termici î iteriorul istalaţiilor termice sut comuse ditr-u asamblu de trasformări termodiamice
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραREFERAT PENTRU LUCRAREA DE LABORATOR MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE
Facultatea de Igierie Electrică, Eergetică şi Iformatică Alicată Iaşi Deartametul Utilizări, Acţioări şi Automatizări Idustriale Laboratorul Utilizări ale eergiei electrice tudet: ecializarea: Grua: Data:.
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραDIMENSIONAREA CONDUCTELOR INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE CU APĂ CALDĂ ŞI APĂ FIERBINTE
Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite IMENSIONAEA CONUCTELO INSTALAŢIILO E ÎNCĂLZIE CU APĂ CALĂ ŞI APĂ FIEBINTE Calculul de diesioare a reţelelor istalaţiilor
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα1. NOŢIUNI TERMODINAMICE DE BAZĂ
. NOŢIUNI TERMODINAMIE DE BAZĂ.. Noţiuni desre structura discretă a substanţei onceţia atomistă desre substanţă enunţată acum 5 ani de către Leuci şi Democrit, a fost confirmată în secolul al XIII-lea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραFormula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
Διαβάστε περισσότερα2.PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICII
0 Termotehnica.PRIMUL PRINCIPIU AL TERMODINAMICII Noţiunea de rinciiu defineşte o afirmaţie care nu se oate demonstra matematic. Princiiul rerezintă rezultatul studiilor exerimentale asura roceselor din
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότεραInegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
Διαβάστε περισσότεραEmil Petrescu Viorel Păun
Probleme de fizică Emil Petrescu iorel Păun October 6, 2004 Curins 4 ERMODINAMICĂ 72 72 Caitolul 4 ERMODINAMICĂ PROBLEMA 4.1 a Să se demonstreze că în cazul unui roces adiabatic alicat unui gaz ideal este
Διαβάστε περισσότεραSUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A
1 Rezolvaţi î R ecuaţiile: (4p) a) x 1 5 = 8 (3p) b) Clasa a IX-a x 1 x x 1 + + + =, N x x x Se cosideră mulţimile A = { }, A = { 3,5}, A { 7, 9,11}, 1 1 3 = (p) a) Determiaţi elemetele mulţimii A 6 (3p)
Διαβάστε περισσότεραCURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică
Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραsistemelor de algebrice liniarel
Uivesitatea Tehică a Moldovei Facultatea de Eergetică Catedra Electroeergetica Soluţioarea sistemelor de ecuaţii algebrice liiarel lect.uiv. Victor Gropa «Programarea si Utilizarea Calculatoarelor I» Cupris
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII
Modulul 5 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Subiecte :. Şiruri de fucţii.. Serii de fucţii. 3. Serii de puteri. Evaluare :. Covergeţa puctuală şi covergeţa uiformă la şiruri şi serii de fucţii.. Teorema lui Abel.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραREZISTENŢE PNEUMATICE NELINIARE. UTILIZAREA DIAFRAGMEI CA ELEMENT DE MĂSURĂ A DEBITULUI DE FLUID
REZISTENŢE PNEUMATICE NELINIARE. UTILIZAREA DIAFRAGMEI CA ELEMENT DE MĂSURĂ A DEBITULUI DE FLUID - - . OBIECTUL LUCRĂRII Relaţiile de calcul ale rezistenţelor neumatice neliniare. Cunoaşterea diafragmelor,
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραîn care suma termenilor din fiecare grup este 0, poate conduce la ideea că valoarea acestei sume este 0. De asemenea, gruparea în modul
Capitolul 3 SERII NUMERICE Date fiid umerele reale x 0, x,..., x, î umăr fiit, suma lor x 0 + x +... + x se poate calcula fără dificultate, după regulile uzuale. Extiderea oţiuii de sumă petru mulţimi
Διαβάστε περισσότεραContinue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1.
Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a X-a 1 of 2 4/14/2008 12:27 PM Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1 1 Un termometru cu lichid este gradat intr-o scara de temperatura liniara,
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραModelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =
SEMIR R. 4. Sistemul M/M// Caracteristici: = - intensitatea traficului - + unde Figura 4. Rerezentarea evoluţiei sistemului rin graful de tranziţii = rata medie de sosire a clienţilor în sistem (clienţi
Διαβάστε περισσότερα4.2. CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ PENTRU PISCINE
4.2. CALCULUL NECESARULUI DE CĂLDURĂ PENTRU PISCINE 4.2.1. Tiuri de iscine şi arametri climatici Se oate considera că există două tiuri de iscine: - închise (iscine montate în interiorul unor clădiri);
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότεραTipul F2. m coboară cu frecare ( 0,5 ) pe prisma de. masă M 9 kg şi unghi 45. Dacă prisma se deplasează pe orizontală fără frecare şi
Tiul F. În sistemul din figură, corul de masă 4 kg m coboară cu frecare ( 0, ) e risma de 0 masă M 9 kg şi unghi 4. Dacă risma se delasează e orizontală fără frecare şi g 0 m/s, modulul acceleraţiei rismei
Διαβάστε περισσότεραBAREM DE CORECTARE CLASA A IX A
ETAPA JUDEŢEANĂ - martie 0 Filiera tehologica : profil tehic BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A a) Daţi exemplu de o ecuaţie de gradul al doilea avâd coeficieţi raţioali care admite ca rădăciă umărul x= +
Διαβάστε περισσότερα3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI
Modulul 3 SERII NUMERICE Subiecte :. Criterii de covergeţă petşru serii cu termei oarecare. Serii alterate 3. Criterii de covergeţă petru serii cu termei poziţivi Evaluare. Criterii de covergeţă petru
Διαβάστε περισσότεραExamenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].
Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα12. TRANSMISII PRIN FRICŢIUNE (VARIATOARE) [1, 3, 5]
2. TANSMISII PIN FICŢIUNE (VAIATOAE) [,, 5] 2.. CAACTEIZAE. DOMENII DE FOLOSIE Trasmisiile pri fricţiue sut trasmisii mecaice la care mişcarea de rotaţie şi mometul de torsiue se trasmit, de la elemetul
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα10. Calculul curenţilor de scurtcircuit şi măsuri de limitare a acestora
10. Calculul cureţilor de urtcircuit şi măsuri de limitare a acestora 10.1. Geeralităţi curtcircuitul este u cotact galvaic sau ri arc electric ce se staileşte ître ucte di istalaţie care treuie să fucţioeze
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα1.10. Lucrul maxim. Ciclul Carnot. Randamentul motoarelor
2a temperatura de inversie este T i =, astfel încât λT i şi Rb λ>0 pentru T
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραConcursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea
Διαβάστε περισσότεραCLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea
EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότεραCOMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE
COMISIA DE SUAVEGHEE A SISTEMULUI DE ENSII IVATE Nora r. 7/200 rivid ratele de retabilitate ale fodurilor de esii adiistrate rivat ublicată î Moitorul Oficial al oaiei, artea I, Nr. 369 di 4 iuie 200 Î
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότερα( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα